Simptome si semne prezente in chirurgia generala 

∙ ANOREXIA = diminuarea sau pierderea poftei de 

mancare,absenta dorintei de a manca  

∙ GREATA = senzatia de varsatura  

∙ VARSATURI = act reflex de expulzie fortata a 

continutului stomacal la exterior prin cavitatea bucala. 

In functie de continut pot fi varsaturi

alimentare, acide,spumoase,bilioase,fecaloide. 

Pot sa fie periodice,recurente,persistente. 

Varsatura in jet este expulzia continutului stomacal cu

forta  foarte mare,adesea fara a fi precedata de greata. 

∙ DISFAGIE = dificultate in inghitirea bolului alimentar 

∙ REGURGITARE = curgere in sens invers,cum ar fi 

intoarcerea continutului gastric in esofag insotite de

senzatia de arsura retrosternala (pirozis), umplerea gurii

cu  lichid gastric (acid) 

∙ ERUCTATIE = procesul de eliminare a gazelor din tubul 

digestiv superior prin cavitatea bucala  

∙ PIROZIS = senzatie de arsura esofagiana (retrosternala) 

determinata de patrunderea unor mici cantitati  

de lichid acid sau de gaz din stomac. 

∙ METEORISM = distensia intestinelor prin acumularea de 

gaze,manifestata prin balonare sau evidentiata la examenul 

obiectiv al abdomenului prin timpanism. 

= distensia abdomenului determinata prin acumularea de

gaze  intraperitoneal (pneumoperitoneu) 

∙ DIAREE = eliminarea anormal de frecventa a unor materii 

fecale cu consistenta scazuta (peste 3/zi).

Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree.

Scaunele  diareice pot fi insotite de prezenta elementelor

patologice:  mucus,puroi , sange, sau alimente

nedigerate,grasime(steatoree) 

∙ CONSTIPATIE = diminuarea peristaltismului 

intestinal,insotita de un efort prelungit de evacuare a unui 

scaun cu consistenta foarte crescuta urmata sau nu de 

senzatia de evacuare incompleta  

∙ HEMATEMEZA = eliminarea de sange prin varsatura 

∙ MELENA = evacuarea unor scaune continand sange 

digerat,negru,cu aspect de pacura,provenit in general din 

tractul digestiv superior (melenoree) 

melena spuria=melena sugarilor in care sangele din

scaun  provine din fisurile de la nivelul mamelonului

mamei 

∙ RECTORAGIE = eliminarea sangelui prin materiile 

fecale,fie amestecat cu materiile fecale sau la exteriorul 

scaunului coafandu-l.  

In general culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca

provine  din zonele joase ale tubului digestiv  

∙ DURERE = senzatia fizica sau mentala de disconfort sau 

suferinta.  

Orice durere are trei valente:fizica,psihica si sociala.  Cand

descriem o durere trebuie sa chestionam pacientul asupra 

urmatoarelor aspecte:localizarea durerii, intensitate,

caracterul  durerii, iradierea durerii, ce factori au determinat-

o sau o  accentueaza si ce anume o amelioreaza. 

Exemplu:”durere in bara”, “durere lancinanta”,”colica”,

durere  iradiata in umar etc.

∙ FEBRA= cresterea temperaturii corpului peste valoarea de  37

grade Celsius 

Clasificarea febrei infunctie de valori: 

∙ subfebrilitate 37-37,9 

∙ febra moderata 38-38,9 

∙ febra mare 39-39,9 

∙ hiperpirexie peste 40 

∙ FRISON = senzatie de frig insotita de tremuraturi ale 

corpului determinate prin contracturi ale musculaturii 

pentru a determina o crestere a productiei de caldura. 

De obicei frisonul este determinat de anumiti stimului de

obicei  descarcari ai microbilor in sange care determina o

modificare a  centrului de termoreglare.

Frisonul poate sa fie unic,solemn care sa dureze aprox 30 min

si  urmat de ascensiune febrila mare sau de intensitate mai

redusa  dar repetata cu mici ascensiuni febrile care se mai

numesc  frisonete. 

∙ HIPEREMIE = prezenta unui exces de sange intr-o arie a 

corpului = congestie  

= zona respectiva a tegumentului sau a mucoasei este

mai  rosiatica  

= unul din cele 5 semne celsiene ale inflamatiei  

∙ TUMEFIERE = umflatura = extravazarea lichidului la 

nivelul zonei de agresiune  

∙ CEFALEE = durere de cap (cefalgie). Are diferite 

caracteristici si diferite cauze. 

∙ TAHICARDIE = batai cardiace rapide,peste 80 

batai/min.Trebuie diferentiata de tahiaritmie.

∙ DISPNEE= dificultate in respiratie fiind necesara folosirea 

muschilor respiratori accesori si manifestata in special prin 

“lipsa de aer” 

∙ ADENOPATIE = afectiune a ganglionilor limfatici 

manifestata prin tumefiere,durere aparuta in special prin 

afectare secundara in urma unor afectiuni. 

∙ CONTRACTURA = contractia permanenta datorata unui 

spasm tonic,atrofie musculara sau cicatricelor. 

Principalele afectiuni chirurgicale 

Ele pot fi : afectiuni tumorale (benigne sau maligne),

afectiuni  ulcerative, afectiuni inflamatorii . 

Dar sa nu uitam de patologia functionala a tubului digestiv

care  da mult de furca medicului datorata faptului ca pentru

pacienti 

simptomele sunt deosebit de suparatoare in timp ce

semnificatia  patologica in ce priveste evolutia este usoara . 

Patologia esofagului 

1.Esofagita 

= leziune inflamatorie determinata de refluxul

gastroesofagian  sau infectii. Nu trebuie sa uitam efectul

profund iritativ al  alcoolului la pacientii care abuzeaza de

acest toxic.  Esofagul este organul tubului digestiv situat intre

faringe si  stomac unde comunica prin orificiul cardial. 

Rolul sau este de a favoriza transferul bolului alimentar

din  faringe,dupa reflexul de deglutitie, spre stomac. 

Bolile esofagului sunt fie de natura inflamatorie, fie tumorala

fie  accidentala . 

In esofagita de iritatie chimica , prin reflux gastro-

esofagian, sucul gastric acid determina o iritatie cronica, iar

mucoasa 

esofagiana reactioneaza printr-o inflamatie nespecifica

urmata  de reactie sclerofibroasa si ulterior stenoza. O

situatie  asemanatoare se intampla prin ingestia de soda

caustica care  determina stenoze intinse la nivelul esofagului. 

Clinic:  

∙ durere sub forma de arsura  

 ∙ disfagie  

∙ scadere ponderala  

Examenul radiologic sau esofagoscopie pune diagnosticul.

Diagnostic diferential se face cu stenozele de etiologie

maligna. Tratamentul: antiacide, antispastice, antibiotice daca

este vorba  de etiologie infectioase. 

2.Cancerul esofagian 

= este o afectiune stenozanta si metastazanta la distanta

si  locoregional 

-se observa mai frecvent dupa 50 ani B80% si

F20%

Factori favorizanti si predispozanti: 

∙ iritatiile alimentare mecanice si chimice persistente 

alcoolul, condimentele  

∙ esofagitele cronice  
 ∙ esofagita de reflux gastroesofagian  

∙ diverticului esofagian 

∙ megaesofagul – cardiospasmul  

Macroscopic se clasifica in forme vegetante,forme 

ulcerate,forme polipoide, forme infiltrate difuz (schir).

Extinderea procesului se face din aproape in aproape prin 

contiguitate, apoi pe cale limfatica si mai rar pe cale

sangvina. Metastazarea se face in ggl abdominali,

mediastinali sau  cervicali in functie de localizarea tumorii.

Tablou clinic: 

Perioada de debut 

∙ este saraca in simptomatologie, senzatia de apasare 

retrosternala,  
 ∙ pacientul simte ca “mancarea se opreste in cosul pieptului”,  ∙

disfagia apare intermitent numai la solide,durerile sunt 

absente sau moderate. 

Perioada de stare 

∙ simptomatologia este zgomotoasa, accentuata si 

suparatoare realizand asa numitul sindrom esofagian.  ∙

disfagia este progresiva, accentuata pentru solide si 

prezenta si pentru lichide,  

∙ durerea devine mai intensa, apare regurgitarea 

∙ in fazele mai avansate apar raguseala, tuse seaca, iritativa,

sialoree.

∙ un semn special dar nu patognomonic este aversiunea fata  de

carne. 

∙ cand tumora a depasit peretele esofagian, apar modificari 

legate de invadarea organelor vecine: voce bitonala, fistule 

 traheoesofagiene, esobronsice, sindrom Claude Bernard 

Horner.  

∙ inapetenta se accentueaza, scaderea ponderala pare rapida  in

fazele avansate. 

Investigatii: 

In perioada de debut se utilizeaza examenul radiologic cu 

substanta de contrast care poate evidentia rigiditate

segmentara, margini neregulate, ingustare segmentara

discreta.  Esofagoscopia va putea decela zone ulcerate,

congestive,  pseudopapuloase. Biopsia va confirma

diagnosticul.

In faza de stare se observa zone lacunare, obstructie

esofagiana  neregulata. 

Principii de tratament- exereza tumorii cu zona de

siguranta  oncologica urmata de esofagoplastie. 

Prognostic nefavorabil cu evolutie fatala in 6-12 luni. 

Patologia stomacului 

1.Gastritele 

= afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice.  

Pot sa fie impartite in :  

∙ gastrite cu hiperaciditate cand factorul favorizant al reactiei 

inflamatorii este cresterea secretiei gastrice,si  

∙ gastrite cronice atrofice care sunt insotite de o scadere a 

aciditatii si care insotesc anemia Biermer .Acestea din urma 

sunt considerate leziuni precanceroase necesitand 

monitorizare.

∙ gastrita eroziva este un tip particular care apare datorita 

consumului excesiv de alcool sau cel mai frecvent datorat 

consumului de AINS . 
Tratamentul seamana cu cel al bolii ulceroase .Mult mai mult 

trebuie sa se accentueze pe regimul alimentar si pe modificarea 

stilului de viata decat pe medicatie.Cel mai greu este sa

convingi  pacientul ca fumatul sau alcoolul ii fac rau. 

2.Ulcerul gastric si duodenal 

= una sau mai multe leziuni ale mucoasei gastric si a

duodenului  , caracterizate prin pierderea de substanta, cu

posibilitate  evolutiva si penetranta. 

Varsta de maxima incidenta este 30-50 de ani, iar

raportul  B:F=4:1. 

Se observa o crestere a incidentei la adolescenti. 

Nu trebuie sa neglijam factorul familial.

Cauzele favorizante sunt: 

∙ igiena defectuoasa a alimentatiei, constand in mese 

neregulate,masticatie incompleta  

∙ alimente iritante, picante, excitante ale secretiei gastrice,

prea fierbinti sau prea reci, alcool, tutun etc 

∙ dantura deficitara  

∙ teren neuroendocrin dezechilibrat  

∙ Stressul  

∙ Infectii cu Helicobacter pylori 

Patogenia cuprinde un dezechilibru dintre agresiune si

aparare. Factorii patogenetici sunt : hiperaciditate (factorul 

agresiv), diminuarea rezistentei mucoasei (factorul de

aparare)  si factorul psihic (stressul). 

Tablou clinic: 

Durerea:
∙ este semnul principal si este determinata de hiperaciditate si 

hiperperistaltismul musculaturii gastrice si duodenale ∙ are

caracterul de crampa,cu senzatia de arsura sau torsiune  in

regiunea epigastrica, de intensitati variabile, care este  ritmata

de alimentatie sugerand mica periodicitate. ∙ in ulcerul gastric

durerea apare imediat dupa ingestia de  alimente iar pacientul

prefera sa stea cu stomacul gol. ∙ in ulcerul duodenal durerea

apare tardiv , la 2-3 ore dupa  masa. Apare asa numita foame

dureroasa care se  amelioreaza la ingestia de alimente,

pacientul ulceros este  de multe ori cu mancarea la indemana

pentru a-si calma  durerea. In ulcerul duodenal apare durerea

nocturna si este  calmata de alimente alcaline sau

medicamente antiacide. ∙ Vorbim si de o mare periodicitate

 care arata ca puseele  dureroase ulceroase apar in special

primavara si toamna.

∙ Localizarea durerii este in epigastru, punctul  

xifoidian,periombilical cu iradiere in spate sau “in bara'

in  special in situatia in care penetreaza in pancreas.  

Varsaturile 

∙ apar sporadic in ulcerul necomplicat dar in caz de 

hiperaciditate pacientul isi provoaca varsaturile ceea ce ii 

aduce calmarea durerii; 

Hematemeza sau melena, 

Starea generala sau usor modificata, 

Eructatiile, Sialoreee, 

Arsurile retrosternale, 

Tulburari de apetit, 
Tulburari de tranzit  

Modificari in curba ponderala  

Pozitia antalgica
∙ pacientul in decubit lateral drept , cu membrele inferioare 

flectate si cu pumnul apasand regiunea epigastrica  

Paraclinic: 

Examenul radiologic cu substanta de contrast 

∙ este utila pentru diagnosticul de certitudine in functie de 

prezenta semnelor directe si indirecte de ulcer. 

∙ semnele directe sunt: vizualizarea nisei ulceroase  ∙ semnele

indirecte sunt: hipermotilitatea cu evacuare rapida, 

convergenta pliurilor mucoasei, deformarea si rigiditatea 

segmentara, deformarea “in trefla” a bulbului duodenal ∙

 aceasta examinare isi are limitele ei iar folosirea sa in 

prezent s-a redus datorita rezultatelor fals negative 

Esofago-gastroscopia

∙ diagnostic de certitudine si evidentiarea prezentei 

Helycobacter Pylori. 

∙ anticorpii anti HP ( atentie la persistenta anticorpilor in 

sange) 

Studiul secretiei gastrice 

∙ ulcerul cu hipoaciditate trebuie suspectat de degenerare 

maligna.( foarte rar folosita in prezent) 

Complicatii ale ulcerului: 

∙ perforatia ulcerului  

∙ stenoza ulceroasa  
 ∙ hemoragia digestiva superioara  

Toate acestea pot fi evitate daca prezentarea la medic se face

in  timp util si daca regimul igienodietetic si tratamentul 

medicamentos se respecta.

Putine sunt cazurile in care un ulcer trebuie monitorizat

periodic  si anume ulcerul gastric datorita prezentei leziunilor 

precanceroase pentru a putea lua decizia de tratament

chirurgical  la momentul oportun . 

Tratament: 

Regim igieno-dietetic: 

∙ renuntarea la toxice (fumat,alcool), alimentatie ordonata, cu 

evitarea alimentelor prajite, a condimentelor, atentie la 

medicamentele folosite(AINS), renuntarea la bauturi 

carbogazoase, repaus fizic si psihic adecvat, mese in liniste  

Medicamentos  

∙ antiacide , pansamente gastrice Almagel, Malucol,

Dicarbocalm – se administreaza de 4-6 ori pe zi in 

perioadele de hiperaciditate 

∙ inhibitori de pompa de protoni Omeprazol 2x 20 mg/zi, 

Pantoprazol, Esomeprazol  

∙ antihistaminice H2 : Ranitidina 2x150 mg/zi, Nizatidina,

Cimetidina. Datorita efectelor adverse prescrierea acestor 

medicamente a scazut.  

∙ protectori ai mucoasei gastro-duodenale Sucralfat 4x1g/zi  ∙

eradicarea HPylori: Claritromicina 2x500mg + 

Amoxicilina2x1g timp de 7 zile obligatoriu cu adaugarea 

unui medicament inhibitor al pompei de protoni  ∙

antispastice No-spa, Scobutil , Papaverina pentru efectul 

antispastic pe musculatura neteda  

 ∙ Atentie la folosirea de bicarbonat total contraindicata  ∙

Tratamentul corect al ulcerului dureaza 4-6 saptamani  

Indicatiile absolute ale tratamentului chirurgical sunt: ∙

Ulcer perforat in cavitatea abdominala 

∙ Ulcer complicat cu stenoza stransa  

∙ Ulcer complicat cu hemoragie  

∙ Ulcer gastric suspect de malignizare  

Indicatiile majore de tratament chirurgical sunt: 

∙ Ulcer tratat medical corect adica 4-6 sapatamani pentru 

ulcerul gastric si 6-8 sapatamani pentru ulcerul duodenal ∙

Hemoragia ulceroasa care determina anemie severa  ∙

Ulcerul perforat acoperit  

∙ Ulcerul penetrant  
 ∙ Ulcerul stenozant incipient dar evolutiv  

∙ Ulcerul hemoragic la pacientii hipertensivi  

∙ Ulcerul gastric la varstnici  

∙ Ulcerul calos gastric 

∙ Ulcerul cu forma dureroasa  

∙ Ulcer postbulbar 
∙ Ulcere multiple si combinate  

∙ Ulcere cronice care duc la scaderea capacitatii de munca  

3.Cancerul gastric 

= tumora maligna a stomacului  

Etiologia – leziuni precanceroase.  

∙ Gastritele cronice atrofice care duc la sindromul de 

aclorhidrie si de anemie de tip Biermer,  

∙ Polipii glandulari,  
∙ Sindromul Menetrier care asociaza o polipoza cu o gastrita 

hipertrofica , 

∙ Metaplaziile intestinale sunt considerate leziuni 

precanceroase. 

La aceste leziuni se asociaza factorii favorizanti:

∙ Regimul alimentar neregulat, condimentat, cu diferite 

adaosuri de substante chimice mai mult sau mai putin 

cunoscute, alimente afumate , deshidratate si sarate 

∙ Fumatul  

∙ Alcoolul  

∙ Nitratii,nitritii 

∙ Factorul genetic 

∙ Infectarea cu HPylori 

Evolutia cancerului de stomac are loc in 3

faze.
Invadarea locala  

∙ din aproape in aproape , pornind de la mucoasa, musculara 

mucoasei, submucoasa, stratul muscular, subseros si seros,  ∙

in functie de localizarea cancerului,acesta poate invada in 

continuare organele vecine. 

Metastazarea ganglionara 
∙ cuprinde urmatoarele grupe : epiploic, micii curburi, 

celiaci, retropilorici, splenici 

Metastazele la distanta  

∙ se realizeaza pe cale sanguina si ating succesiv urmatoarele 

organe: ficatul, plamanii.  

∙ localizari particulare ale extensiei cancerului gastric sunt: 

ganglionul Troisier la nivel supraclavicular stang, tumorile 

Krukenberg determinate prin invadarea ovarelor pe cale 

 peritoneala si metastazele etajate ale lui Blumer la nivelul 

bazinului. 

Tabloul clinic : 

Faza de inceput  

∙ simptomatologia este discreta si nespecifica “sindromul 

micilor semne”

∙ astenie,scaderea capacitatii de munca, apatie, scaderea 

continua a poftei de mancare, uneori selectiva, pierderea in 

greutate, progresiva si aparent nemotivata, aparitia 

fenomenelor dispeptice (greturi,varsaturi cu striuri  sanguine,

diaree sau constipatie, balonari postprandiale) 

∙ Sughitul – uneori elemente important mai ales daca apare 

imediat dupa mancare , frecvent si cedeaza greu. 

Faza de cancer declarat 

 ∙ bolnavul este total inapetent, cu repulsie pentru carne si 

grasimi, foarte slabit, uneori casectic, este palid cu 

tegumente uscate cu ochii dusi in fundul capului.  

∙ bolnavul prezinta dureri abdominale,vomismente 

sanguinolente, scaune melenice, iar la palpare se poate 

observa o formatiune tumorala mai mult sau mai putin 

mobila. 

∙ la palparea abdomenului- hepatomegalie, ascita in fazele 

tardive ale cancerului gastric 

Paraclinic 

∙ anemie,VSH foarte mare, hemoleucograma prabusita  aratand

o anemie severa prin pierdere, probele hepatice pot  fi

normale dar in cancerul avansat pot sa fie modificate  

∙ examenul radiologic- imagine lacunara, rigiditate 

segmentara, deformare tubulara  

∙ Gastroscopia pune diagnosticul cel mai corect si rapid iar

biopsia efectuata cu acest prilej confirma diagnosticul de

cancer. Nu se poate pune un dignostic de certitudine fara 

confirmarea anatomopatologica . 

∙ Ecografia nu este utila pentru dg de cancer gastric dar  pentru

a vedea cat de extins este acesta avem nevoie de ea

∙ Testul terapeutic Guttmann spune ca orice ulcer gastric care  nu

se vindeca dupa un tratament medical corect dupa 4 

saptamani trebuie tratat chirurgical. 

Prognosticul  

∙ - supravietuirea la 5 ani este intre 13-28% 

Tratamentul chirurgical consta in: 

∙ extirparea leziunii canceroase si a unei zone cat mai largi 

din stomac  
 ∙ extirparea marelui epiplon  

∙ extirparea splinei si a ligamentului gastro-splenic si 

pancreatico-splenic  

∙ extirparea grupelor ganglionare  

Avem 3 tipuri de operatii: 

∙ gastrectomie radicala distala 

∙ gastrectomie radicala proximala  

∙ gastrectomie totala  

Daca pana nu demult se stia ca radioterapia si chimioterapia

nu  are nici un efect pe cancerul gastric si esofagian, astazi se 

apeleaza in completarea tratamentului chirurgical la aceste

cure. Este necesar consultul oncologului pentru a nu lasa

amputat  tratamentul acordat pacientului. 

Atentie la vitamina B12. Exista multe discutii privitoare la 

efectele negative privin multiplicarea celulara, dar daca este 

necesar se continua tratamentul (anemia Biermer) sub

conttrolul  specialistului hematolog. 

S-au infirmat studiile prin care aceasta sa fie nociva pentru

un  pacient cu cancer.