PATOLOGIA CHIRURGICALA A ESOFAGULUI

Esofagul este un conduct musculo-membranos cu directie longitudinala destinat sa

transmita alimentele de la faringe (pe care-l continua), la stomac. Este format din fibre
musculare striate si netede si are la adult o lungime de 20-25 cm.

SINDROMUL ESOFAGIAN

Manifestat prin:

Disfagie

Durere

Sialoree

Regurgitare

1. Disfagia, sau inghitirea dificila. se poate manifesta de la o usoara jena in tranzitul esofagian
al bolului alimentar, pana la oprirea completa si imposibilitatea de inghitire a alimentelor.

- Debut: - brusc, datorita unui spasm

- progresiv, la inceput pentru alimente solide, apoi si pentru lichide

- Forme particulare

- Disfagia intermitenta (diverticuli esofagieni)

- Disfagia paradoxala: deglutitie mai usoara pentru solide decat

1
 pentru lichide (cardiospasm)

2. Durerea se poate prezenta sub trei aspecte:

- senzatia de arsura (pirozis)

- senzatia de constrictie retrosternala la deglutitie (odinofagia)

- tensiune dureroasa

3. Sialoreea determinata:

- reflex, prin hipersecretie vagala

- mecanic, prin acumularea salivei deasupra obstacolului

4. Regurgitatia reprezinta refluxul alimentelor din esofag, si poate fi:

- precoce, in esofagitele acute sau diverticol inalt;

- tardiva, (ore, zile) in obstructiile joase, cu megaesofag hipoton

(diverticuli esofagieni)

5. Pirozisul, definit ca o arsura dureroasa retrosternala accentuata de ingestia unor substante

iritative (alcool, dulciuri, cafea etc.) si favorizata de pozitia pacientului. Este frecvent intalnit
la populatia sanatoasa fara a avea o semnificatie patologica, ignorat in general si care apare
dupa unele abuzuri alimentare si avand substrat functional sau organic.

6. Odinofagia este durerea ce apare in timpul deglutitiei, se datoreaza proceselor inflamatorii

ale mucoasei esofagiene sau stratului muscular. Sediul durerii este retrosternal cu iradiere in
spate. Apare dupa ingestia:

alcoolului,

a lichidelor fierbinti,

alimentelor iritante.

ingestia de caustice,

- sau in cursul unor afectiuni, cum ar fi:

candidoza,

herpesul si

esofagita peptica.

2
Odinofagia poate fi asociata cu disfagia, de care poate fi diferentiata cu dificultate.

7. Globusul esofagian sau senzatia de nod in gat este un semn clinic care nu are legatura
cu deglutitia. Este frecvent intalnit la femeile de varsta medie, senzatia fiind diferit descrisa
de pacienti: de nod in gat, strangulare, tensiune.Determinarile manometrice arata o
functionalitate normala; se considera ca fenomenul ar fi determinat de unele manifestari
psihice (depresie, panica, anxietate etc.). simptomul apare intre mese si este calmat de ingestia
de lichide sau alimente.

8. Eructatiile: eliminarea pe gura a gazelor din esofag sau stomac, dupa mese, ca raspuns la
aerofagie.Eructatia este un simptom care insoteste unele afectiuni digestive si face parte din
tabloul clinic al ulcerului gastric sau duodenal, colecistite si in tulburari psihice.

9. Sughitul: contractia spasmodica involuntara a diafragmului si a muschilor intercostali

externi cu inchiderea glotei si oprirea brusca a fluxului de aer si producerea unui zgomot
caracteristic.

BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) reprezinta suferinta esofagiana, insotita sau

nu de leziuni ale mucoasei esofagiene si produsa de refluxul continutului gastric in esofag.

Tablou clinic

Pirozisul, senzatie de arsura retrosternala, survine dupa mese sau noaptea, mai
accentuat in clinostatism

Regurgitatia, este acida, apare mai ales in decubit dorsal sau in anteflexia
trunchiului (semnul siretului)

Durerea retrosternala poate insoti pirozisul, dar poate aparea si izolat sub
forma de odinofagie (deglutitie dureroasa).

Explorari paraclinice

Examenul radiologic cu pasta baritala in decubit dorsal si in pozitie

Trendelenburg. Detecteaza o eventuala hernie paraesofagiana si leziuni de tipul
ulceratiei sau stenozei in fazele avansate ale bolii

Esofagoscopia evidentiaza repercursiunile refluxului gastro-esofagian asupra

mucoasei esofagiene

Examenul scintigrafic cu pranz marcat cu techentiu (99Tc DT.PA) pentru

lichide si cu iod (131Y) pentru solide si se calculeaza continutul gastric marcat
care reflueaza in esofag (patologic, peste 4%);
3
 Monitorizarea pH-ului esofagian defineste un RGE (reflux gastroesofagian)
cand pH-ul scade sub 4, cu durata mai lunga de 5 minute

Testul perfuziei acide (testul Bernstein). Perfuzia intraesofagiana de HCl 0,1N

produce pirozis la pacientul cu esofagita de reflux

Teste medicamentoase: prin administrare de droguri colinergice, -adrenergice

se provoaca dureri toracice non-cardiace (spasme ale musculaturii esofagiene)

Complicatii:

Esofagita peptica de reflux

Sidromul Barrett sau endobrahiesofagul consta in inlocuirea mucoasei

esofagiene normale (epiteliu scuamos) cu o mucoasa metaplazica gastrica sau
intestinala (epiteliu cilindric)

Ulcerul esfoagian apare pe fondul de esofagita sau de sindrom Barrett

Hemoragia digestiva superioara (rara) sub forma de hematemeza sau melena

moderata in leziunile de esofagita sau ulcer;

Stenoza esofagului distal, secundara procesului de cicatrizare al esofagitei.

Clinic se manifesta prin disfagie

Tratament:

a) Tratament medical

1. Igieno-dietetic:

- recomandari posturale: scadere ponderala, evitarea clinostatismului 1-2 ore

dupa masa, evitarea ridicarii de greutati mari si a aplecatului inainte, imbracaminte
comoda, ridicarea extremitatii cefalice in timpul decubitului dorsal, evitarea meselor
copioase inainte de culcare;

- evitarea alimentelor bogate in grasimi, a citricelor, condimentelor, a cafelei,

alcoolului si fumatului

2. Medicamentos:

- medicamente prokinetice: Metoclopramida, Domperidonul (Motilium),

Cisapridul (Coordinax).
4
 - medicatie antiacida: Alginatul de sodiu (Nicolen, Craviscon)

- medicatie antisecretorie:

inhibitori ai receptorilor H2 (Cimetidina, Ranitidina)

blocanti ai pompei de protoni (Omeprazol)

protectoare a mucoasei (Sucralfatul)

b) Tratamentul chirurgical:

Indicatii - lipsa de raspuns a tratamentului medical

- complicatiile BRGE

Obiective - combaterea refluxului

- diminuare factorului clorhidropeptic

Metode de tratament chirurgical: Operatii antireflux

HERNIILE HIATALE

Herniile hiatale reprezinta migratia transdiafragmatica a stomacului in torace prin hiatusul

esofagian largit.

Tablou clinic

Refluxul gastroesofagian poate produce edem, congestie, ulceratie (esofagita) si se

manifesta prin:
o Dureri epigastrice
o Pirozis
o Regurgitatii alimentare
o Disfagie sau odinofagie
Simptomatologia determinata de volumul herniei:
o Manifestari respiratorii: jena respiratorie, dispnee, tuse iritativa, spasme
laringotraheale, senzatie de constrictie toracica
o Tulburari cardiace: palpitatii, extrasistole, dureri anginoase
o Tulburari digestive: plenitudine postprandiala, dureri, varsaturi
Sughit
Simptome prezente in asocieri lezionale sau complicatii:
o Anemie hipocroma
o Hemoragii digestive
o Simptomatologie de litiaza biliara sau ulcer duodenal

Explorari paraclinice:
5
 Examenul radiologic baritat esogastric, in procubit, in decubit si in Trendelenburg
evidentiaza migrarea stomacului in torace.
Esogastroscopia evidentiaza leziunile de esofagita si gastrita;
Testul Bernstein-Bakes reproduce simptomatologia refluxului gastroesofagian prin
introducerea a 20 ml de sol HCl 0,1N;
Esomanometria depaseste 15mmHg cind sfincterul gastroesofagian .

este competent

Complicatii:

Esofagita, ulcerul esofagian, stenoza peptica

Brahiesofagul secundar
Cancerul esofagian
Hemoragia digestiva superioara
Incarcerarea, strangularea, volvulusul gastric.

Tratament:

1. Tratamentul medical
Cura de postura (sezut sau ortostatism) postprandiala;
Regim alimentar cu mese mici, fara condimente si alcool
Tamponarea secretiei acide cu pansamente gastrice
2. Tratamentul chirurgical:
Indicatii:
Hernii hiatale voluminoase, cu tulburari respiratorii, cardiace
Tratament medical insuficient
Hernii hiatale complicate (hemoragii, strangulare)
Asocieri lezionale cu ulcer duodenal, litiaza biliara
Obiectivele tratamentului chirurgical:
Repunerea si fixarea stomacului in abdomen
Prevenirea refluxului gastroesofagian (inchiderea unghiului
Hiss)
Restabilirea competentei sfincterului esofagian inferior
(calibrarea hiatusului esofagian prin sutura pilierilor)

ACALAZIA

Acalazia este o afectiune primitiva a esofagului, caracterizata prin insuficienta relaxare

a sfincterului esofagian inferior, in timpul deglutitiei. Este cunoscuta sub diverse denumiri:
acalazie, cardiospasm, megaesofag, dilatatie idiopatica a esofagului.

Tablou clinic

Debut insidios si progresiv sau brusc.

Clinic, triada clasica este: 1.disfagie, 2 regurgitatie, 3.scadere ponderala.

6
Tabloul clinic este reprezentat de un sindrom esofagian caracterizat prin : disfagie, durere
retrosternala inferioara si regurgitare pe fondul unei stari generale relativ bune.

- Disfagia are unele particularitati:

intermitenta initial, apoi progresiva

poate prezenta exacerbari paroxistice

exacerbata de stress sau ingestia de lichide reci

variabila ca intensitate, de la disfagie completa, la senzatia de oprire a bolului

alimentar

adeseori paradoxala, mai marcata pentru lichide decat pentru solide.

- Durerea are un caracter intermitent si este variabila ca intensitate

- Regurgitatiile alimentare

mai frecvente, in cantitate mica, cu alimente proaspete, la debut

mai rare, abundente, cu alimente in fermentatie si putrefactie, cu miros fetid, in

dilatatiile accentuate

- Simptome respiratorii recurente:

dispnee in dilatatiile esofagiene marcatet

pneumonii de aspiratie care pot duce la abcese pulmonare, bronsiectazii,

hemoptizii, astm bronsic

Explorari paraclinice

1. Examenul radiologic:

- simplu: largirea umbrei mediastinale cu un nivel hidroaeric in mediastinul

posterior

2. Esofagoscopia:

cardia apare inchisa, cu pliurile mucoasei convergente, dand aspectul de

rozeta

leziuni de esofagita cu eroziuni si congestie

infirmarea cancerului esofagian

7
3. Manometria:

cresterea presiunii intraluminale esofagiene (Normal: -5-10mmHg in

inspiratie profunda, 0-5mmHg in expiratie, 20-100mmHg in timpul
peristalticii esofagiene, 10-20mmHg presiune reziduala)

absenta peristalticii

insuficienta de relaxare a sfincterului esofagian inferior

Evolutie capricioasa:

uneori, lenta si continua

alteori in accese neregulate, determinate de emotii, surmenaj

Complicatii:

esofagita, uneori cu eroziuni si ulceratii

malignizarea (2-7%) in 15-20 ani de evolutie

pulmonare: bronhopneumonia, abcesul pulmonar

Tratament: medical si chirurgical

1) Tratamentul medical

a) Regim igieno-dietetic: alimente de consistenta semilichida, neiritante, la

temperatura ambianta

b) Tratament medicamentos:

nitriti, 5-10 mg sublingual

blocanti de canale de calciu: nifedipina, verapamil

blocanti ai receptorilor alfaadrenergici si sedative

toxina batulinica (TOX B) injectata endoscopic in sfincterul esofagian

inferior

c) Tratament dilatator: sonde pneumatice sau bujii

2) Tratamentul chirurgical

- Indicatii:

8
 formele avansate cu distensie importanta

formele cu esec al tratamentului medical

DIVERTICULII ESOFAGULUI

Diverticulii esofagului sunt dilatatii sacciforme, circumscrise ale peretelui esofagian care
comunica printr-un orificiu cu lumenul esofagului.

Tablou clinic:

Se dezvolta foarte incet

a) simptomatologia in perioada de debut:

diverticulii mici pot fi asimptomatici

semne minore:

- senzatia de uscaciune faringiana si de corp strain

- tuse seaca, iritanta

- sialoreea abundenta

b) Simptomatologia in perioada de stare:

cresterea in volum determina aparitia sindromului esofagian:

- Disfagia, la inceput intermitenta, apoi permanenta, cand diverticului este mic,

disfagia apare precoce, cand este mare apare mai tardiv (pe masura umplerii
sale)

- Regurgitatia poate fi precoce sau tardiva (cu alimente vechi si halena fetida)

Tumora cervicala, situata laterocervical stang, moale sau elastica, nedureroasa, ce

se reduce la compresiune digitala si se insoteste de zgomote hidroaerice

Examene paraclinice:

1. Examenul radiologic:

- (tranzitul baritat) evidentiaza punga diverticulara, care se opacifiaza inaintea

esofagului

- radiografia cervicomediastinala poate vizualiza imaginea hidroaerica

9
2. Esofagoscopia evidentiaza doua orificii: unul reprezentat de esofag, iar cel de-al doilea de
comunicarea dintre diverticul si esofag.

Evolutie-complicatii:

1. tulburari prin compresiune, prin cresterea progresiva;

- dispnee,

- raguseala,

- sindrom Claude Bernard-Horner

2. complicatii infectioase ce pot duce la

- diverticulita,

- peridiverticulita,

- perforatie si

- mediastinita.

Tratamentul este chirurgical.

ESOFAGITELE COROZIVE SI STRICTURILE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE

Esofagitele acute corozive (chimice) si stenozele postcaustice sunt consecinta ingestiei

accidentale sau voluntare (sinucidere) de substante caustice

Tablou clinic : trei faze evolutive:

a. Faza de esofagita acuta coroziva, ce urmeaza imediat ingestiei de caustic si se

caracterizeaza prin:

sindrom esofagian integral, acut si brutal:

- disfagie completa si dureroasa, deglutitie imposibila

- saliva abundenta, ce se scurge continuu din cavitatea bucala,

amestecata cu striuri de sange;

senzatia de arsura atroce bucofaringiana, edem al buzelor si false

membrane

10
 halena fetida

varsaturi sanguinolente sau cu portiuni necrotice de mucoasa

stare de soc

b. Faza de remisiune:

se instaleaza la 5-6 zile de la accident

- disfagia se reduce pana la deglutitie aproape normala

poate dura de la cateva saptamani pana la un an

c. Faza de strictura esofagiana, caracterizata prin:

instalarea unui sindrom esofagian progresiv (disfagie, regurgitare)

stare grava de denutritie, pana la casexie.

Examene paraclinice:

- examenul radiologic precizeaza:

nivelul si gradul stricturii

prezenta dilatatiei suprastricturale si configuratia sa

- esofagoscopia permite sa se vizualizeze:

starea mucoasei esofagiene

plasarea orificiului stricturii

prelevarea unui fragment pentru examen histopatologic

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv este stabilit prin:

confirmarea anamnestica a ingestiei causticului

examenul radiologic si endoscopie

manifestarile clinice

Complicatii:

11
- Intreruperea completa a tranzitului alimentar prin edem si impactarea de particule alimentare
in strictura

- Perforatii in:

caile respiratorii, urmate de fistule esofago-traheo-bronsice

mediastin mediastinite sau abcese mediastinale

pleura empiem

peritoneu peritonita

- Casexie prin inanitie

- cancer pe cicatrice

Tratament

a. Tratamentul esofagitei acute corozive impune:

- Neutralizarea causticului:

spalaturi cu un acid slab (solutie diluata de otet, acid citric), in cazul

ingerarii de baze (NaOH)

spalaturi cu o baza slaba (solutie bicarbonat de sodiu) in cazul ingerarii de

acizi

administrare de lapte si albus de ou (cand nu se cunoaste substanta

ingerata)

- Intubarea esofagului pe un tub special

- Combaterea socului prin perfuzii hidroelectrolictice, analgetice si sedative

- Combaterea infectiei prin antibioterapie

- Alimentatie parenterala, iar in cazurile grave se va efectua gastrostomia.

b. Tratamentul in faza de acalmie consta in prevenirea stenozelor esofagiene:

- repausul esofagului 20-30 zile

- administrarea de antibiotice si corticoizi, pentru combaterea procesului de scleroza

si infectiei (injectarea intralezionala de triamcinolon acetat pentru a preveni

12
 strictura);

- aplicarea de sonde dilatatoare mari, pentru asigurarea calibrarii esofagului in faza

de cicatrizare

c. In faza de stenoza constituita (cicatrizare) tratamentul poate fi:

1. Conservator, prin dilatari esofagiene cu:

sonde de calibre diferite

dilatatoare cu balon gonflabil

firul fara sfarsit, care serveste la conducerea sondelor dilatatoare. Firul

trece prin cavitatea bucala, esofag si este scos prin stomac, prin gastrostoma.

Dilatarea trebuie facuta prudent, pentru a nu se produce perforatii.

2. Chirurgical, in cazul stenozelor stranse si extinse si in cazul cand dilatarile nu au dat

rezultate. Tratamentul chirurgical consta in inlocuirea esofagului stenozat cu un nou esofag,
care poate fi confectionat din: intestin subtire, colon, stomac si piele (tegumente presternale)

Cele mai folosite in prezent, sunt esofagoplastiile cu stomac si cu colon.

CANCERUL ESOFAGIAN

Cancerul este boala cea mai frecventa si cea mai grava a esofagului. Se intalneste mai
frecvent la barbati, peste varsta de 50 de ani si reprezinta 4% din cancerele digestive.

Localizarea esofagiana a neoplasmului are un prognostic deosebit de grav, datorita

dificultatilor tehnice si limitelor exerezei chirurgicale.

TABLOU CLINIC

a) Simptomatologia perioadei de debut

- semnele de debut sunt insidioase, putine, nealarmante

- vagi manifestari de disfagie, cu caracter fugace, intermitent, la ingestia de

alimente solide, prea reci sau prea calde;

- usoara jena retrosternala in timpul deglutitiei;

- senzatia de bol alimentar mai mare sau de oprire pasagera a lui, si care
dispare spontan sau dupa ingestia de lichide

13
 - durere sub forma de arsura la pasajul alimentelor sau ca jena intermitenta

- Toate aceste simptome aparute fara o cauza aparenta la un pacient peste 40

de ani constituie un semnal de alarma pentru eventualitatea existentei unui
cancer esofagian.

b) Simptomatologia in perioada de stare

apare sindromul esofagian manifest in care disfagia este simptomul dominant

intermitenta la inceput, ea se accentueaza progresiv

selectiva, initial pentru solide, apare si pentru lichide si, in final, totala

precoce, in cancerele cardiei, tardiva in cancerele treimii medii

poate diminua, datorita necrozei tumorii

- durerea devine mai exprimata, fara un caracter prea conturat

jena sau arsura la trecerea alimentelor

senzatie de plenitudine sau constrictie retrosternala

- regurgitarile apar, de obicei, tardiv, in cancerul cardiei

la inceput, apar imediat dupa deglutitie, in cantitate mica

dupa dilatarea esofagului, apar tardiv, mai abundente, contin striuri

sanguinolente si fragmente de tumora

c) Simptomatologia in fazele avansate:

apar si alte simptome, in afara celor esofagiene, determinate de invadarea organelor vecine:

compresiunea si invadarea traheei si bronhiilor da tulburari respiratorii (tuse,

dispnee);

invadarea nervului recurent determina vocea bitonala si dispnee

compresiunea nervului vag determina tuse, varsaturi, reflexe, tulburari cardiace,

salivatie abundenta

paralizia simpaticului cervial determina sindromul Cluade Bernard-Horner

(mioza, enoftalmie, ptoza palpebrala).

Semne generale

14
 - starea generala se altereaza progresiv, datorita inanitiei si
intoxicatiei canceroase (adinamie, astenie);

- pierderea ponderala marcata (20-30 kg in cateva luni), emaciere,

casexie;

- anemie intensa;

- stari subfebrile

- Semne fizice (examenul obiectiv)

- paloarea, ca expresie a anemiei si impregnarii neoplazice

- adenopatie supraclaviculara

- starea de denutritie

EXAMENE PARACLINICE

1) Examenul radiologic cu pasta baritala in strat subtire, evidentiaza:

- intreruperea undei peristaltice a esofagului intr-o anumita zona

- rigiditate segmentara, cu usoara micsorare de calibru;

- incontinenta cardiei (in localizarea cordiala) care apare ca un tub rigid;

- imagini lacunare neregulate, asociate cu stenoza completa sau incompleta, sub

forma de canal anfractuos, filiform, rigid;

-dilatatie suprastenotica moderata, nu atinge dimensiunile din stricturile postcaustice

sau din cardiospasm;

- nise in farfurie, in formele ulcerative

- devieri axiale ale esofagului.

Examenul cu dublu contrast amplifica sensibilitatea metodei.

2) Esofagoscopia permite vizualizarea unor leziuni precoce

- mucoasa esofagiana indurata, lipsita de suplete, de culoare palida albicioasa

sau violacee;

- mici ulceratii, mici muguri;

15
 - tipul histologic prin biopsie

- In perioade mai avansate, se pot observa:

- masele si infiltratele tumorale, tipul de tumora

- sediul si extensia tumorala, circumferential si in lungime

- mobilitatea sau fixitatea esofagului;

- gradul esofagiei de staza

3) Citologia exfoliata arata existenta celulelor canceroase in lichidul de spalatura sau

aspiratie

4) Azygografia arata invazia unei vene azygos in cancerele esofagiene avansate

5) Laringoscopia evidentiaza invazia laringelui si recurentilor

6) Bronhoscopia arata invazia traheala, a bifurcatiei si a bronhiilor principale si prezenta unei

fistule eso-traheale sau eso-bronsice

Invadarea traheei reprezinta o contraindicatie a interventiei chirurgicale

7) Ecografia transesofagiana permite:

- depistarea tumorilor submucoase, decelarea penetratiei in peretele esofagian

- extensia longitudinala a tumorii

8) Tomografia computerizata evidentiaza:

- existenta metastazelor pulmonare si hepatice

- extensia tumorii si gradul ei de infiltratie

9) Rezonanta magnetica mucleara detecteaza:

- metastazele limfonodale

- invazia peretelui aortic

10) Markerii tumorali

Antigenul carcinoembrionar, util in evaluarea bolnavilor operati pentru

adenocarcinom esofagian

16
 Antigenul scuamo-celular creste cu aproximativ 6 luni inaintea manifestarilor
clinice a recidivelor si metastazelor

Histamina serica este scazuta in cazul tumorilor esofagiene solide

11) Alte investigatii pentru decelarea metastazelor

radiografia toraco-pulmonara si a sistemului osos

explorarea ficatului, cu izotopii radioactivi si ecografia

DIAGNOSTIC

a) Diagnostic pozitiv

trebuie sa fie precoce, pentru a fi util pentru bolnav

este necesar sa se stabileasca semnele de suspiciune:

- orice tulburare in functia esofagului

- survenita peste 40 de ani

se va efectua:

- o anamneza insistenta si competenta

-examinare paraclinica corespunzatoare, pana la confirmarea sau

infirmarea diagnosticului de cancer

EVOLUTIE

Fara tratament radical, evolutia cancerului esofagian se face rapid spre casexie, metastaze si
exitus

Supravietuirea depaseste rareori un an.

COMPLICATII

mecanice perforatii si fistule in trahee, bronhii

infectioase flegmoane mediastinale, abcese pulmonare

hemoragice invazia vaselor mari: aorta, vena cava

nervoase paralizie de nerv recurent, sindrom Claude Bernard- Horner

17
 metastatice ficat, plaman, coloana vertebrala

PROGNOSTIC

- pronostic grav, cu evolutie rapida

- depistarea tardiva, de cele mai multe ori

- rezecabilitatea cancerului esofagian este de 40-55%

supravietuirea la 5 ani, fara metastaze limfonodale este de 40%

supravietuirea, cu metastaze limfonodale, este de 3-5%

TRATAMENT

Tratamentul cancerului esofagian poate fi:

- chirurgical

radical

paliativ

- radioterapie

- chimioterapie

- imunoterapie

a) Contraindicatiile tratamentului chirurgical curativ sunt:

metastazele vertebrale, hepatice, pulmonare

extensia longitudinala a tumorilor peste 8 cm

invazia neoplazica a cailor respiratorii si prezenta fistulelor esofagiene traheale

si esofago-bronsice

paralizia diafragmului si a recurentilor in localizarile juxtaaortice

revarsat pleural malign

pierdere ponderala peste 20%

b)Tratamentul chirurgical curativ

18
 Rezectia esofagiana curativa in bloc, Esofagectomia subtotala transtoracica
dreapta (operatia Torek)

Esofagectomia prin abord toracoabdominal stang (Sweet),

Esofagectomia prin abord toracic drept si laparotomie (Lewis),

Esofagectomia abdomino-cervicala, transhiatala fara toracotomie

Esofagectomia prin stripping esofagian, prin incizia cervicala si laparatomie.

Restabilirea continuitatii digestive dupa rezectii se face cu:

- stomacul in intregime:

- Tub format din marea curbura gastrica (gastroesoplastie)

- Neoesofag din colon:

c) Tratamentul chirurgical paliativ

Este indicat la bolnavii la care operatia radicala nu e posibila

gastrostomia pentru alimentatia bolnavului

esofagogastrostomia, in cancerele joase sau ale cardiei

jejunostomia si esojejunostomoza

utilizarea laserului Nd-YAG in sedinte repetate amelioreaza disfagia si reface

lumenul esofagian

intubatie transtumorala cu endoproteze gofrate

- intubatie prin pulsiune (push-through) se face cu esofagoscopul rigid

(endoproteze Souttar sau Procter)

- intubatie prin tractiune (pull-through) se trece o endoproteza Celestin sau

Hering, dupa practicarea unei gastrotomii inalte

d) Radioterapie

tumorile cu localizare in treimea medie si superioara a esofagului (malpighiene)

si care au contraindicatie chirurgicala

postoperatorie, reduce frecventa recidivelor loco-regionale

19
e) Chimioterapia

indicata in contraindicatiile chirurgiei

administrare eficace: Cisplatina, Vincristina, Bleomicina, 5-fluorouracil

f) Terapie endoscopica

cauterizarea tumorii cu laser prin fibroscopie

Mortalitatea globala postoperatorie a cancerului esofagian este de 15-30%.

20