COLEGIUL DE MEDICINĂ ORHEI

Catedra discipline chirurgicale

APENDICITA ACUTĂ.

Țurcan Tatiana, profesor la disciplina Patologie chirurgicală cu

nursing specific, grad didactic superior
PLANUL
 Apendicita

Apendicita este un sindrom abdominal acut sau cronic determinat

de inflamația septică sau aseptică a apendicelui ileocecal.
1886 a fost 1736, în London a 1889 a desris tabloul
primul care a efectuat pentru clinic punctele
desris termenul prima dată durerose şi tehnica
apendicectomía operatorie.
de apendicită
la un băiat de 11
ani
Anatomia (vascularizarea):

Varietăţi de poziţie
• Mc Burney la 5cm de
spina iliacă antero-
superioară
• Morris la 3-4 cm de
umbelic
• Lanz
Etiologia:
Etiologia:
 Apendicita catarală Inflamaţia
mucoasei,
 Apendicita obstructivă submucoasei

Paraziţi
 coproliţi
 corpi străini Calculi biliari
 strangulaţie
Resturi alimentare
 Etiopatogeneza :
La apariţia procesului inflamator în apendice contribuie diverşi factori:
1) pe cale enterogenă (colibacilul de unul singur sau în asociere cu streptococul, stafilococul,
pneumococul, dintre germenii aerobi şi bacilul funduliformis dintre cei anaerobi; acesta din
urmă este prezent în special în forma gangrenoasă a apendicitei acute) sau
2) hematogenă (în decursul unor boli ca: amigdalitele, faringitele, gripa, reumatismul),
citomegalovirusul este citat în etiologie la bolnavii cu SIDA;
factorul mecanic – în urma diferitor obstacole (coproliţi, sâmburi de fructe, helminţi, calculi
biliari, bride, poziţie vicioasă, mai ales retrocecală) apare obstrucţia parţială sau totală a
lumenului apendicelui cu formarea “cavităţii închise”, ceea ce împiedică golirea lui şi
provoacă stază endoapendiculară şi edemul parietal;
factorul chimic – pătrunderea sucului intestinului subţire în rezultatul antiperistaltismuului
cecului duce la alterarea mucoasei apendicelui;
factorul neurogen – tulburările neuroreflexe corticale pot produce modifi­cări neurotrofice în
apendice. În conformitate cu cele expuse, la vremea sa au fost elaborate diverse teorii, ca:
infecţioasă (Aschoff,1908), mecanică (Dieulafoy
 Etiopatogenia
 Obstruţia lumenului ( 70% )coproliţi, paraziţi, tumorile, corpi străini.

Proliferaţia bacteriana ( interiorul apendicelui)

Distensia lumenului
Formarea secrecţiilor purulente
Gangrena şi perforaţia

Peritonite localizate şi difuze

CLASIFICAREA
APENDICITA
ACUTĂ

După anatomia
După evoluţie După sediu După vîrstă
topografică

Abcesul
AA catarală AA retrocecală AA la copiii
apendicular

Peritonita
AA flegmonoasă AA pelviană AA la bătrîni
generalizată

AA gangrenoasă AA subhepatică

Plastron
AA în sac herniar
apendicular

Perforaţia
AA în stînga
apendicelui
Morfopatologie

1. apendicită catarală (congestie simplă), când inflamaţia cuprinde mucoasa

şi submucoasa apendicelui (apendicele şi mezoul său sunt congestionate,
tumefiate, cu edem şi hipervascularizaţie a seroasei);
2. apendicita flegmonoasă (congestie supurată) - inflamaţia cuprinde toate
straturile organului (apendicele este mărit de volum, turgescent şi friabil;
mezoul este foarte infiltrat şi friabil; seroasa este acoperită de false
membrane de fibrină;
3. apendicita gangrenoasă - rezultatul grefării infecţiei anaerobii pe fondul
trombozei vaselor mezoapendiculare (apendicele este tumefiat cu abcese şi
zone de de necroză a peretelui);
4. apendicita perforativă - când conţinutul apendicelui se revarsă în cavitatea
peritoneală prin defectele peretelui.
 Clinica:
 Dureri abdominale încep din regiunea epigastrică sau periumbelical care
migrează în regiunea iliacă dreaptă(semnul Koher Volcovici), au un
caracter persistent ,intens ce se intensifică la mers ,tuse,schimbarea
poziţiei;
 lipsa apetitului(anorexia);
 greaţă, vomă cu caracter reflector;
 limbă saburală;
 temperatură 37 0C-380C;
 constipaţie , diaree, micţiuni frecvente;
 pulsul dacă depăşeşte 120bătăi /minut este semn de evoluţie gravă;
 contractura musculară în stadiile avansate.
TRIADA:
Durere abdominală
 Murphy
Greaţă şi vomă

Fiebră

Hiperestesia cutanată
 Dieulafoy
Defans muscular(rezistenţă)

Durere provocată
 EXAMENUL OBIECTIV
 Simptomul Rovsing: comprimarea retrogradă (de la stânga la dreapta) cu
împingerea conţinutului colic către cec duce la distensia cecului şi apendicelui,
însoţită de durere în fosa iliacă dreaptă.
 Simptomul Sitkovski: la situarea bolnavului pe partea stângă apar dureri în fosa
iliacă dreaptă din cauza deplasării cecului şi apendicelui cu extinderea mezoului
inflamat.
 Simptomul Bartomie-Mihelson: palparea apendicelui în poziţia sus numită
provoacă dureri violente, cauza fiind apropierea apendicelui inflamat de peretele
abdominal şi relaxarea muşchilor peretelui în asemenea poziţie.
 Simptomul Crîmov: la bărbaţi apariţia durerilor la tentativa de a introduce arătătorul
în canalul inghinal.
 Simptomul Koup (Cope) sau semnul psoasului: apariţia durerilor în fosa iliacă
dreaptă la ridicarea piciorului drept în extensie sub un unghi de 90°.
 Simptomul Obrazţov, Iavorsski-Lapinski: exacerbarea durerii la palparea regiunii
cecoapendiculare, în poziţia descrisă mai sus.
 Simptomul Bastedo: apariţia durerilor şi balonării porţiunii ileocecale la
introducerea aerului în rect.
 Simptomul “tusei”: tusa redeşteaptă durerea din fosa iliacă, însoţita de refluxul de
imobilizare a abdomenului.
 Semnele clinice
 Simptomul Rovzing - la
palparea regiunii iliace
stîngi prin mişcări
punctiforme, se intensifică
durerile în regiunea iliacă
dreaptă.
 Cauzele Simptomul
Rovzing: se produce
dispersarea presiunii
intraabdominale şi iritarea
interreceptorilor apendicelui
inflamat.
  
 Semnele clinice
 Simptomul Sitcovschii - la
întoarcerea bolnavului pe
partea stîngă se intensifică
durerile în regiunea iliacă
dreaptă.
 Cauzele Simptomul
Sitcovschii: se produce
iritarea interreceptorilor
apendicelui inflamat
 SIMPTOMUL SITCOVSCHII
 а) durerile lipsesc
 б)durerile se intensifică
  
  
 Semnele clinice
 Simptomul Bartomie-Mihelison: la palparea
cecului durerile se intensifică bolnavul fiind
culcat pe partea stîngă.
 Cauzele Bartomie-Mihelison: se produce
iritarea interreceptorilor apendicelui inflamat.
Simptomul Koup (Cope) sau semnul psoasului: apariţia durerilor în fosa iliacă
dreaptă la ridicarea piciorului drept în extensie sub un unghi de 90°.
 Semnele clinice
  
 Simptomul Obrazţov-
la palpare durerile în
regiunea iliacă dreaptă
se intensifică la ridicarea
piciorului drept
 Cauzele Simptomul
Obrazţov : iritarea
receptorilor apendicelui
inflamat prin tensionarea
m. psoas major şi
muşchii peretelui
abdominal
 Semnele clinice
 Simptomul Razdolischii: la percuţia
peretelui abdominal durerile în regiunea
iliacă dreaptă se intensifică .
 Cauzele Simptomul Razdolischii se
produce iritarea interreceptorilor
apendicelui inflamat.
  
Diagnosticul:
Leucocitoză 8000-10000gl/mm3

Neutrofilia
 Hemograma
Limfopenia

 Analiza generală a urinei

 Tuşeul vaginal
 Tuşeul rectal
 EXAMINĂRILE PARACLINICE

RADIOGRAFIA TOMOGRAFIA

COMUTERIZATĂ
USG
 LAPAROSCOPIA
Diagnosticul diferenciat
1) ulcerul perforativ;
2) pancreatita acută;
3) colecistita acută;
4) colica nefretică şi ureterală;
5) anexita acută dreaptă;
6) sarcina extrauterină;
7) pleuro-pneumonia din dreapta;
8) mezadenita acută;
9) toxicoinfecţia alimentată;
10) ocluzia intestinală;
11) boala Crohn şi diverticulita Meckel.
Asistenţa de urgenţă
Anunţarea ambulanţei
Se interzice administrarea analgeticelor
Nu se aplică termoforul
Se aplică punga cu gheaţă
Bolnavul nu va fi alimentatat
Tratamentul
Principiile de bază în tratamentul apendicitei acute sunt:
 spitalizarea tuturor bolnavilor cu apendicită acută (şi a celor cu suspiciune)
în secţia chirurgicală;
 efectuarea imediată (primele 1-2 ore după internare şi stabilirea
diagnosticului) a apendicectomiei de urgenţă.
 Operaţia nu este indicată numai în 2 cazuri:
 în plastronul apendicular;
 în colica apendiculară, când bolnavul este supus unei supravegheri
dinamice,
 Chirurgical : Apendicectomia

 Incizia : Oblică ( McBurney )

Transversă ( Babcoock )
Vertical paramediana directa

 Videolaparoscopia
 Pregătirea preoperatorie
-   raderea pilozităţii din regiunea învecinat cu zona unde urmează a se practica incizia;
-   efectuarea unei clisme foarte necesară pentru bolnavii operaţi pe tractul digestiv.
Femeile îşi vor lega strâns parul.
Bolnavii nu vor avea la gât lanţişoare, obiecte de podoaba la mâini, la gât.
Unghiile vor fi taiate scurt şi nu vor fi vopsite pentru a se putea observa capilarele
extremităţilor degetelor.
Protezele dentare vor fi scoase pentru ca acestea să nu se deplaseze în timpul anesteziei
şi să astupe caile respiratorii.
Bolnavii cu varice este bine să li se aplice bandaj elastic pe gambă şi treimea interioară a
coapsei, cu scopul de a evita staza şi o acumulare prea mare de sânge în aceste vene, aceasta ar
contribui la reducerea masei sangvine, motiv de producere a unui soc întra sau postoperator
precum şi pentru împiedicarea apariţiei tromboflebitei postoperatorii.
Cu circa 45 minute înainte ca bolnavul să fie introdus în sala de operatie i se va
administra premedicaţia prescrisă de medicul anesteziolog.
În toată această perioada preoperatorie asistenta medicală de anestezie şi cea din blocul
operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca totul se va desfasura în
condiţii normale.
Tipul de anestezie(locală,peridurală,rahidiană sau generală) - se stabileşte în funcţie
de preferinţele chirurgului, medicului anestezist şi acordul bolnavului
Acordul bolnavului- sau rudelor se obţine obligatoriu
Tratamentul
 Antibioticoterapia – antibiotice din grupa cefalosporinelor,
oprirea terapiei antiinfecţioase este indicată după cel puţin 48
ore de afebrilitate a pacientului
 Îngrijiri postoperatorii
În caz de apendicită acută neperforantă fără peritonită
 nutriţia bolnavului se admite din momentul restabilirii
peristaltismului
 combaterea durerii doar în prima zi după operaţie
 externarea sub observaţia şi tratamentul ulterior la medicul de
familie se permite în zilele 3-4 cu respectarea următoarelor
condiţii: afebrilitate în ultimele 48 ore, număr normal de
leucocite,tranzit intestinal reluat, plagă fără supuraţie, suturile for
fi înlăturate în ziua a 7 după operaţie
Tratamentul
 Îngrijiri postoperatorii
În caz de apendicită acută , complicată cu peritonită localizată
 spitalizarea va dura 7-10 zile
 nutriţia bolnavului se admite din momentul restabilirii
peristaltismului
 antibioticoterapia se va continua 5-7 zile postoperator
 combaterea durerii cel mult 3-4 zile
 plaga va fi controlată în fiecare zi , suturile for fi înlăturate în ziua
a 7 după operaţie
 externarea sub observaţia şi tratamentul ulterior la medicul de
familie se permite cu respectarea următoarelor condiţii:
afebrilitate în ultimele 48 ore, număr normal de leucocite,tranzit
intestinal reluat, plagă fără supuraţie.
tipurile de incizie
 TEHNICA APENDECTOMIEI

1. ligaturarea şi secţionarea
mezoului apendicular (cu
nylon);
2. ligaturarea cu catgut şi
secţionarea apendicelui la
bază;
3. înfundarea bontului
apendicular în bursa legată
cu fir neresorbabil.
APENDECTOMIA
LAPAROSCOPICĂ
APENDECTOMIA
LAPAROSCOPICĂ
APENDECTOMIA
LAPAROSCOPICĂ
Complicaţiile postoperatorii
şi prevenirea lor
 complicaţii hemoragice;
Hemoragia intraperitoneala

 complicaţii bronşice; atelectazia

pulmonara, bronşita, pneumonia.

 complicaţii supurative;
 tromboembolii.
 BIBLIOGRAFIE

 Anghelescu N., Patologie şi nursing chirurgical, Bucureşti, 1998.

 Constatintinescu M., Chirurgia, Bucureşti, 1996.
 Muratov S.N., Bolile chirurgicale, Lumina, 1987.
 Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală – Ghid pentru lecţii practice,
Chişinău, 2004.
 Bedicov E., Ignatenco S., Chirurgie – Compediul deprinderilor practice, Chişinău,
2004.
 Spânu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, Centrul Editorial-Poligrafic
Medicina, Chişinău, 2008.
 Titircă L., Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 2007.
 Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie, Î.S. F. E.-P. „Tipografia
Centrală”, Chişinău, 2009.
 Daşchevici S., Constantinescu M., Chirurgie. Specialităţi chirurgicale. Bucureşti,
Editura Medicală, 2007.
 Strucicov V., Chirurgie generală, traducere Ghidirim Gh., 1992

 
The end