Sunteți pe pagina 1din 9

Pacurar Anamaria

II B . AMG

CUPRINS

1. Simptomatologia afectiunii..pag 1
2. Diagnosticul pozitiv.pag 1
3. Evolutia boliipag 1-2
4. Tratament.pag 2
5. Plan de ingrijire........................................................................................pag 3-4
a)
b)
c)
d)

Diagnositc de nursing
Interventii autonome
Interventii delegate
Consemnarea evolutiei starii pacientului

6. Concluzii si parerea personala.pag 4-6

SIMPTOMATOLOGIA AFECTIUNII:
Guta se instaleaza de obicei dupa cativa ani, cand acidul uric se acumuleaza si
formeaza cristalele de acid uric in articulatii si in tesuturile care le inconjoara.
Unul dintre simptomele cel mai des intalnite ale gutei este atacul gutos, survenit in
timpul noptii si care se manifesta prin tumefiere, caldura, inrosire si o durere ascutita,
toate acestea resimtite la nivelul degetului mare de la picior (aceste simptome sunt
cunoscute sub denumirea de podagra).
Persoanele care sufera de guta pot avea cateva crize dureroase in una sau doua articulatii,
in general la haluce (degetul mare de la picior), glezna, articulatiile genunchilor sau chiar
la mana.
Crizele pot dura de la cateva zile pana la cateva saptamani, si apoi simptomele
dispar in totalitate. O alta criza poate aparea peste cateva luni sau chiar ani.

DIAGNOSTICUL POZITITV:
Diagnosticul de laborator este susinut de elemente de ordin biologic i radiografie.
- Examenele sanguine detecteaz frecvent hiperuricemie, dar la 10% dintre bolnavi,
primele atacuri de gut se pot nsoi de un nivel normal al acidului uric.
Uneori dup primul atac nivelul sanguin poate s fie subnormal. n acest context o
valoare normal a acidului uric nu exclude guta.
- Examenul de urin evideniaz frecvent albuminurie n cantiti reduse, iar
sedimentul poate prezenta cristale de acid uric. Este necesar aprecierea cantitii de acid
uric eliminat n 24 h.
- Examenul lichidului sinovial relev un lichid glbui sau uor lptos, tulbure, cu
viscozitate sczut, cu 10 000 - 20 000 leucocite/mm3, ntre care 60-70% sunt
polimorfonucleare (normal sunt sub 200 leucocite/mm3, cu mai puin de 25% neutrofile).
La microscopia cu lumin polarizat se pot evidenia cristale aciculare de urat de Na fie
n interiorul leucocitelor, fie libere n lichidul sinovial.
-

Examenul radiografie este negativ la nceputul suferinei. La radiografie se observ


ngustarea interliniei articulare, prezena de eroziuni subcondrale, geode la
extremitate osoas i osteofitoz marginal.

EVOLUTIA BOLII:

Evoluia bolii este diferit i imprevizibil n funcie de intensitatea viciului


metabolic, de gradul de afectare renal, de momentul apariiei primelor semne. Cazurile
cu debut n copilrie sau tineree au un prognostic mai puin favorabil n lipsa
tratamentului. In cazul urmrii unui tratament riguros, prognosticul se amelioreaz foarte
mult. Guta secundar i confund prognosticul cu cel al suferinei principale.
TRATAMENT:
Tratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul
atacului de guta este diferit de profilaxia recidivelor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie),
caracteristice atacului de guta, se recomanda administrarea de:
-antiinflamatorii nonsteroidiene precum ibuprofenul, naproxenul sau indometacinul
- repaus la pat
Pentru prevenirea atacurilor recurente de guta se pot administra anumite
medicamente care scad concentratia acidului uric in sange:
- agenti care grabesc eliminarea renala a acidului uric
- allopurinol, care scade productia acidului uric endogen (la nivelul organismului)
- colchicina este deseori prescrisa de medicul specialist pentru a prevenii recurentele in
prima luna de tratament.
Pe langa tratamentul medicamentos trebuie tinut un regim alimentar (lacto-fructovegetarian).

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GUTA:

a) Diagnostic de nursing:
Alterarea confortului datorita durerii.

b) Interventii autonome:
-

Asiguram repausul la pat pe toata perioada dureroasa,

Asiguram pacientului o pozitie confortbila, chiar si cu ridicarea membrului


afectat mai sus decat corpul,

Aplicam comprese locale, alcoolizate reci

Imobilizam articulatia

Supraveghem functiile vitale

Ajutam pacientul in satisfacerea nevoilor

Educam pacientul sa respecte alimentatia pentru a prevenii compicatiile bolii,


adica asiguram alimentatia lacto-faino-vegetariana, hipocalorica si cu un
aport mai mare de lichide

Mobilizarea usoara a pacientului cu reluarea treptata a mersului ( in caz ca


este afectat membrul/membrele inferioare)
Pregatim pacientul pt examene de laborator, radiogrfii etc

c) Interventii delegate:
-

Administram medicatia prescrisa de catre medic:

- Colchicina
- Indometacin
- Predmison
- Milurit
-

Recoltam sange si urina pentru examenul de laborator.

d) Consemnarea evolutiei starii pacientului:

In urma interventiilor, pacientul a respectat cu strictete regimul alimentar si


medicatia prescrisa de catre medic.

Pacientul prezinta o stare de confort foarte buna, nu mai prezinta dureri,


mobilitatea este foarte buna, pacientul isi poate desfasura singur nevoile si nu sunt
riscuri de complicatii.

CONCLUZII SI PAREREA PERSONALA :

Este important ca dupa un atac de guta sa se consulte un medic specialist care poate
sa identifice cauzele care au dus la aparitia gutei.
Acesta va realiza de asemenea si o evaluare a sanatatii generale si va identifica
factorii de risc pentru guta, precum stilul de viata necorespunzator, unele afectiuni sau
administrarea unor medicamente
Majoritatea specialistilor vor astepta 2-4 saptamani de la debutul atacului de guta, pana
sa inceapa administrarea medicatiei specifice pentru guta.
Este recomandata aceasta abordare, deoarece administrarea precoce a medicatiei
poate determina dislocarea depozitelor de acid uric din alte zone ale organismului, cu
cresterea nivelului seric de acid uric si agravarea simptomelor.
In cazul in care inflamatia articulara este accentuata si este situata la nivelul unei
articulatii mari, medicul specialist poate efectua o aspiratie evacuatorie care poate astfel
diminua simptomele.
Majoritatea persoanelor afla ca au niveluri crescute ale acidului uric doar dupa primul
atac de guta, cu toate acestea este importanta monitorizarea bolii pentru a prevenii
recurentele si complicatiile tardive.
Dieta recomandata pentru bolnavii de guta, poate ajuta la limitarea productiei de acid
uric si creste sansele eliminarii acestuia.
Totusi scaderea concentratiei de acid uric din sange nu va fi suficienta pentru
tratarea bolii, fara medicatie, dar poate ajuta la diminuarea intensitatii si numarului de
crize acute. In urma regimului alimentar recomandat pentru persoanele care sufera de
guta si dupa limitarea numarului de calorii e va imbunatati starea generala de sanatate si
se va mentine o greutate sanatoasa.

- Se va limita consumul de proteine animale, precum si alimentele bogate in purine,


inclusiv organele animale (ficatul, de exemplu), hering, macrou si hamsii. Un regim
alimentar care include carne rosie (de vita, porc si miel), fructe de mare (creveti, homar,
scoici) si peste gras (ton) este relationat cu riscul dezvoltarii gutei. Pentru ca toate
proteinele animale contin purine, portiile zilinice nu trebuie sa depaseasca 130-170
grame.
- Mesele zilnice vor contine o cantitate mai mare de proteine pe baza de plante. Proteinele
pot fi furnizate organismului din mai multe surse, inclusiv din legume. Aceasta schimbare
in stilul nutritional ar putea fi utila si in procesul de diminuare a valorilor grasimilor
saturate.
Se va limita sau evita alcoolul. Alcoolul interfereaza cu eliminarea acidului uric din
organism. S-a constatat ca in urma consumului constant de bere s-au declansat mult mai
des, crizele acute de guta.
Daca o persoana are simptome evidente ale bolii, nu trebuie sa bea alcool. Cu toate
acestea, daca boala nu se manifesta, probabil ca un pahar de vin pe zi (150 ml) este
posibil sa nu creasca riscul.
-

- Se vor consuma lichide, in special apa. Fluidele vor ajuta la eliminarea acidului uric din
organism. Ideal ar fi ca o persoana sa bea 2 litrii de apa in fiecare zi.
- Se vor introduce in dieta produse alimentare (inclusiv lacatate) cu un continut scazut de
grasimi. Unele studii au demonstrat ca lactatele degresate (iaurt, lapte) preintampina
aparitia gutei, mai ales daca nu se depasesc 700 ml intr-o zi.
- Se vor prefera mesele care contin carbohidrati complecsi, mai multe cereale integrale,
fructe si legume si mai putine glucide rafinate (paine alba, prajituri, bomboane).
- Se va diminua sau inlatura cantitatea de zahar din planul alimentar. Dulciurile determina
senzatia de satietate si contin multe calorii, care nu pot fi arse decat prin exercitii fizice
suplimentare. Desi nu exista studii care sa confirme ca zaharul influenteaza in mod direct
nivelulde acid uric, dulciurile sunt cele care contribuie in mod direct la cresterea
numarului de kilograme si la dezvoltarea obezitatii.
Si pe langa aceste reguli trebuie sa avem in vedere evitarea factorilor de risc.

BIBLIOGRAFIE:

1. http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/
2. IULIAN MINCU - Alimentaia omului bolnav, Editura Medical, Bucureti 1980
3. http://www.romedic.ro/guta

4. Ghidul sanatatii tale/Michael van Straten

5. Lucretia Titirca : Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, vol. II

6. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistenti medicali - pentru colegiile


si scolile postliceale sanitare