ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„VASILE VOICULESCU”, ORADEA

DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

PROIECT DE ABSOLVIRE
SPECIALIZAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:
CRISTEA MARIANA

ABSOLVENT
BUFF FLORICA

ORADEA
2022
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„VASILE VOICULESCU”, ORADEA
DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
OCLUZIE INTESTINALĂ

ORADEA
2022
MOTTO:

"Viața nu înseamnă a respira, ci a activa, a ne folosi de

organele, de simțurile, de facultățiile noastre, de toate părțile din noi
înșine – aceasta ne dă sentimentul rezistenței noastre."

J.J. ROUSEAU- "EMILLE"

CUPRINS

PREZENTARE CONCEPTULUI NURSING ..........................................5

ARGUMENT..............................................................................................
6

CAPITOLUL 1

1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV............... 8

2. OCLUZIA INTESTNALĂ ..................................................................16

3. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A POPULAȚIEI CU

AFECȚIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV..................................... 21

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ...................................................22

4.1 PREGĂTIREA GENERALĂ .................................................22

4.2 PREGĂTIREA DIN PREZIUA INTERVENȚIEI

CHIRURGICALE................................................................................... 23

5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE ...................................................24

CAPITOLUL 2

6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA

BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ ...................................26
7. PLAN DE ÎNGRIJIRE........................................................................ 33
8. CONCLUZIE.......................................................................................42
9.BIBLIOGRAFIE...................................................................................43

4
PREZENTAREA CONCEPTULUI DE NURCING

A FI NURSA INSEAMNA

Să nu fii niciodată supărat.

Să fii deseori frustată.
Să fii înconjurata de probleme.
Să ai atât de multe de facut si atât de putin timp.
Să porti o responsabilitate foarte mare şi sa ai foarte puţina autoritate.
Să intri în vieţile oamenilor şi sa marchezi o diferenţa. Unii te vor
binecuvanta, alţii te vor blestema.
Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai
bună.
Vei vedea viaţa începând şi sfarşindu-se.
Vei experimenta victorii triumfătoare şi eșecuri devastastoare.
Vei plânge mult.Vei râde mult.
Vei şti ce înseamnă să fi om și să fi uman.

(PRO NURSE Washinton D.C. - D.S.A.)

5
 ARGUMENT

Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar pentru societatea de astăzi, multe
din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult, probleme ale
societăţii. Efectele extinse ale transformărilor care au loc în dinamica socială
determină această schimbare de atitudine. În acelaşi timp, problemele majore ale
societăţii se înscriu ca factori modelatori ai personalităţii individului. Respectarea
individualităţii se conturează tot mai mult ca şi regulă esenţială a unei societăţi
civilizate.
În acest context, procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic,
adaptabil la cerinţele individului şi trebuinţele societăţii, mentinându-şi nealterat
obiectivul principal, obţinerea unei mai bune stări de sănatate pentru individ,
familie, comunitate.
Astăzi procesul de nursing a căpătat valenţe noi, rolul asistentului medical a
devenit mai complex, în sensul lărgirii sferei de activitate, una dintre îndatoriri fiind
aceea "de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică adecvată pentru
răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială”.
În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul, dar el nu mai este perceput
simplist doar ca un individ ce suferă de o anumita boală, ci este apreciat holistic ca o
persoană cu necesităţi fizice, emoţionale, psihologice, intelectuale, sociale şi
spirituale. Aceste necesităţi inter-relaţionează, sunt interdependente, de egală
importanţă şi reprezintă fundamentul intervenţiilor asistentului medical ce va trebui să
se adapteze la o infinitate de reacţii, manifestări, trăiri, relaţii interpersonale, generate
de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor implicaţi şi de specificul situaţiei
concrete în care îşi desfăşoară activitatea.
Este important ca asistentul medical să fie familiarizat cu aspectul complex al
naturii psihice umane, să înţeleagă că indivizi diferiţi au reacţii diferite faţă de

6
aceeaşi problemă urmare a structurii lor unice de personalitate. Există mai multe
accepţiuni ale conceptului de personalitate, dar cea mai folosită este aceea ce
defineşte personalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puţin durabilă a
caracterului, temperamentului, inteligenţei şi fizicului unei persoane; organizare ce
determină adaptarea sa unică la mediu” , (Eysenck).
Suntem ceea ce suntem şi devenim ceea ce devenim, în mare parte, datorită
contextului social în care existăm şi ne desfăşurăm activitatea. Socializarea se
realizează în interiorul diverselor grupuri umane (familie, şcoală, prieteni, colectiv de
muncă). Grupul intermediază individului relaţia cu societatea şi cu sine.
Individul dezvoltă concomitent şi continuu relaţii informaţionale cu lumea
externă şi cu propria fiinţă, întreţinând la nivelul normalului, un echilibru între
cunoaşterea de sine şi cunoaşterea realităţii. Fiecare ne naştem cu un potenţial uman
care se valorifică şi se dezvoltă treptat pnn socializare, asimilarea valorilor şi
comportamentelor sub forma unei învăţări continue.
Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei
principale ce stau la baza susţinerii ştiinţifice a desfăşurării procesului de nursing:
- individul este un tot unitar caracterizat prin integritate şi el reprezintă mai
mult decât suma părţilor sale componente;
- individul este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând
materie şi energie cu acesta;
- evoluţia fiziologică a individului este ireversibilă şi unidirecţională în timp şi
spaţiu;
- individul uman se caracterizează prin capacitate de abstracţie, imaginaţie,
senzaţii, emoţii.
Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului "îngrijirilor de sănătate"
de-a lungul timpului şi adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a
sistemului sanitar, urmărind în principal rolul asistentului medical:
- asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;
- asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe bine
stabilite;
- activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor, în
prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate;
- rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a
comunităţii (promovarea sănătăţii, educaţia pentru sănătate).

7
 Organizarea datelor culese în vederea întocmirii planului de îngrijire se poate
face conform unui model conceptual. Conceptele sunt necesare în nursing pentru a
lega teoria de practică, iar pentru a fi complete trebuie să conţină elemente critice
severe precum procesul de nursing, un scop anume, un raţionament, o specificare a
rolului profesional, o descriere a clientului şi a aşezării clinice.

1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

A. Anatomia aparatului digestiv

a. Căile digestive superioare:

 cavitatea bucală
 faringele
 esofagul

b. Organele digestive abdominale:

 stomacul
 intestinul subțire
 intestinul gros

c. Organele digestive abdominale:

 ficatul
 căi biliare
 pancreas

1. Cavitatea bucală: - este primul segment al tubului digestiv care comunică

cu exteriorul prin orficiul bucal și cu faringele prin istmul bucofariangian. Este
împărțită de arcadele dentare în două părți:
 anterior se găsește vestibulul bucal
 posterior cavitatea bucală propriu-zisă

Fig. 1 Cavitate bucală

8
 Pereții cavității bucale

a. Peretele anterior reprezentat de cele două buze, marginile lor se unesc

deoparte și de cealaltă formând comisura bucală;
b. Peretele posterior, este incomplet și corespunde istmului buco-faringian;
c. Doi pereți laterali, adică cei doi obraji. În peretele bucal, în dreptul celui
de-al doilea molar superior se află orificiul de deschidere al canalului de excreție al
glandei parotide numit canalul lui Stenan;
d. Peretele superior este reprezentat de bolta palatină care desparte cavitatea
bucală de fosele nazale și are două porțiuni:
 Palatul dur de consistență tare situat anterior;
 Palatul moale unit și vălul palatin care are o formaținune musculo-
membranoasă mobilă care prelungește posterior palatul dur. Marginea sa superioară
prezintă următoarele formațiuni:
 lueta sau omulețul;
 loja amigdaliană;
 arc palatin posterior și anterior;
 amigdală.
e. Peretele inferior numit planșeul cavității bucale - pe acest perete se
găsește limba și glanda sublingală.
Limba este un organ musculo-epitelial și membranos situat în cavitatea bucală
propriu-zisă și prinsă de planșeul bucal, ea constituie suportul segmentului periferic al
analizatorului gustativ și are de asemenea rol în masticație, în procesul vorbirii și
formarea salivei.

Porțiunile limbii
 rădăcina limbii;
 corpul limbii – poțiunea orientată liberă;
 vârful limbii.
Dinții sunt organe dure, de culoare albă, fixați în alveleolele de pe osul
maxilar și de pe mandibulă, cu rol în masticație și fonație.

9
 Configurația externă
 coroana: - formează partea vizibilă care depășește marginea alveolară;
 colul(gâtul):- este partea dintelui pe care se face inserția mucoase
gingivale;
 rădăcina:- este partea ascunsă în alveolă, de formă conică, care se
termină cu un vărf sau apex ce prezintă un orificiu prin care pătrund și ies din dinți
vase și nervi.
Formula dentară: - dentiția temporară se compune din 20 de dinții:
 10 superiori;
 10 inferiori.
Dentiția permanentă se compun din 32 de dinți:
 16 superiori;
 16 inferiori.
Aceștia sunt:
 incisivi:8
 canini: 4
 premolari: 8
 molari: 12
Formula dentară reprezintă modalitatea de exprimare a dentiției unei jumătăți
de maxilar și a unei jumătăți de mandibulă.
2. Faringele: - este un conduct musculo-fibros care se întinde de la baza
craniului până la orificiul superior al esofagului cu care se continuă. La nivelul
faringelui calea respiratorie se intersectează cu calea digestivă.
3. Esofagul: - este un organ tbular care se întinde de la faringe la stomac
având o lungime de aproximativ 25 cm. Prezintă trei porțiuni:
 cervicală;
 toracică;
 abdominală.
4. Stomacul: - este un organ cavitar (este segmentl cel mai dilatat al tubului
digestiv) situat în etajul superior al cavității abdominale în loja gastrică delimitată de
diafragm, ficat, mezocolon transvers și peretele abdominal.

10
 Configurația externă a stomacului
Forma stomacului poate fi asemănată cu litera J când este gol sau cu un cimpoi
când este plin. Stomacul prezintă două porțiuni:
 una verticală formată din fundul stomacului numit și formix și corpul
stomacului;
 una orizontală formată din antru-piloric și pilorul sau canalul piloric.
Pe lângă aceste porțiuni stomacul mai are și două fețe:
 mica curbură sau marginea dreaptă care este concavă;
 marea curbură sau marginea stângă care este convexă;
Marea curbură pornește de la cardia și formează împreună cu esofagul incizura
cardiacă, înconjoară fundul stomacului și apoi prezintă o porțiune verticală care se
continuă cu o porțiune orizontală.

Structura stomacului
1. Mucoasa gastrică: - învelește suprafața internă, ea este străbătută de
numeroase orificii ce reprezintă deschiderea unei înfundături sau invaginații în fundul
cărora se găsesc glandele gastrice.
Glandele gastrice
a. glandele cardiace: - au o secreție seroasă;
b. glandele fundice: - sunt alcătuite din celule:
 principale: - care seceră pepsinogenul;
 parietale: - care secretă HCI; Fig.2. Structura stomacului

 auxiliare sau accesorii: - care secretă mucus și enzime cu acțiune

asupra dipeptidelor.
c. glandele pilorice: - sunt situate în regiunea antrală și pilorică și pe mica
curbură. Ele secretă mucus diferit de cel secretat de celulele gastrice.
2. Musculatura gastrică: - este formată din fibre musculare netede dispuse în trei
straturi:
 unul extern format din fibre longitudinale;
 unul mijlociu format din fibre circulare;
 unul intern format din fibre oblice care se găsește numai în porțiunea verticală
a stomacului.

11
 Tunica seroasă:- este reprezentată de peritoneul care acoperă stomacul și
trece apoi pe organele vecine formând ligamente sau mezooni – epiploane sau
omenturi. Acestea sunt:
 marele epiplon: - numit și omentul mare sau ligamentul gastro-colic.
Acesta acoperă ca un șanț toată masa intestinală.
 micul epiplon sau omentul mic numit și ligamentul gastro-hepatic.
5. Intestinul subțire: - are următoarele componente:

 duodenul;
 ileonul;
 jejunul.
Fig.3 Intestinul subțire

Duodenul este partea inițială a intestinului subțire și are o lungime de

aproximativ 30 cm. Cea mai mare parte a sa este situată înapoia peritoneului pariental
fixat de peretele posterior al abdomenului la nivelul L1-L2. Are forma unei potcoave
în scobitura căreia se află capul pancreasului.
Porțiunile duodenului:
 bulbul duodenal:- este porțiunea mobilă a duodenului în raport cu ficatul;
 porțiunea descendentă a duodenului: - se află între cele două flexuri:
 flexura duodenului superior;
 flexura duodeno-jejunală.
 porțiune orizontală;
 porțiune ascendentă a duodenului: - contiună porțiunea orizontală până la
flexura duodeno-jejunală.

Structura duodenului
a. Tunica mucoasă: - situată în interior prezintă particularități la nivelul D2.
Se găsește papila duodenală mică, în ea se deschide canalul pancreatic accesor
Santioini. Ma jos la 2 cm se găsește papila duodenală mare în interiorul căreia se află
un diverticul (dilatație) numit Ampula lui Vater în care se deschid canalul pancreatic
principal Wirsing și canalul Coledoc.
Tunica mucoasă este prevăzută cu glande:
 BRUNER: - specifice duodenului;

12
  LIBERKÜHN: - care există peste tot în intestinul subțire.
b. Tunica submucoasă;
c. Tunica musculară;
d. Tunica seroasă.

Jejuno-ileonul
Jejunul și ileonul formează intestinul mezenterial, el se întinde de la unghiul
duodeno-jejunal până la valvula ileo-cecală situată între ileon și cecum.
Mezenterul este porțiunea peritoneală care leagă jejunul și ileonul de peretele
abdominal posterior și care le asigură mobilitatea deoarece înconjoară intestinul sbțire
constituind tunica seroasă a acestuia.
Intestinul mezenterial are o lungime de 5- 6 m, este de formă tubulară și s-a
adaptat șa volumul cavități abdominale prin cudare. Cudurile în număr de 14-16 se
numesc anse intestinale.
Ansele intestinale se împart în două grupe:
 un grup superior cu dispoziție orizontală care corespunde jejunului;
 un grup inferior cu dispoziție verticală care corespunde ileonului.

Configurația internă a intestinului subțire

La examenul cu lupa a suprafeței interne a lumenului intestinal se observă
niște ridicături ale mucoasei intestinale numite vilozități intestinale. Acestea sunt mai
înalte la nivelul mucoasei jejunale și mai rare în ileon. Ele cresc foarte mult suprafața
de absorbție a intestinului până la 50 m pătrat.
Între vilozitățile intestinale se află orifcile de deschidere a glandelor intestinale
(glandele LIBERKÜHN).

Vascularizația intestinului subțire

Artera mezenterică superioară, se ramifică și trimite câte o arteriolă pentru
fiecare vilozitate intestinală. Acestea se ramifică formând o rețea capilară în interiorul
vilozității. Din rețeaua capilară sângele este colectat într-un plex venos de unde este
drenat în vena mezenterică superioară care se varsă în vena portă.

13
 6. Intestinul gros
Reprezintă ultimul segment al tubului digestiv și se întinde de la valvula ileo-
cecală avînd următoarele porțiuni:
 cecum;
 colonul ascendent;
 colonul descendent;
 colonul sigmoid; Fig.4 Intestinul gros

 rectul.
Cecum:- reprezintă porțiunea inițială a intestinului gros, este un organ mobil
acoperit de peritoneu. La extremitatea sa inferioară se găsește apendicele vermicular
care reprezintă un diverticul rudimentar al cecului.
Apendicele are forma unui tub cilindric de 6-8 cm. Pe fața sa mediană se află
valvula ileo-cecală. La nivelul acesteia musculatura circulară a ileonului formează un
sfincter care permite trecerea conținutului intestinal într-un singur sens.
Porțiunea transversală: - este situată la limita dintre etajul abdominal superior
și cel cel inferior.
Intestinul gros aparține etajului abdominal inferior. El este situat într-un
peritonear care îl leagă de peretele posterior al abdomenului.
De colonul transvers se leagă marele epilon care acoperă ansele intestinale și
se interpune între acesrea și peretele abdominal anterior.
Colonul sigmoid:- se află în fosa iliacă stângă și în micul bazin. Este un
segment mobil, mezonul său numit mezosigmoid.
Rectul: - este segmentul terminal al intestinului gros și al tubului digestiv. El
se află în partea posterioară a bazinului în loja rectală și are aspect fuziform,
prezentând două extremități mai înguste și porțiunea din mijloc mai dilatată, numită
ampula rectală.
Rectul are două segmente:
 rectul pelvian;
 rectul perineal.

Vascularizația intenstinului gros

Arterele care irigă acest provin din artera mezenterică superioară, artera

14
mezenteică inferioară și artera iliacă internă. Cele două artere mezenterice sunt ramuri
ale aortei abdominale.

B. Fiziologia aparatului digestiv

Funcția aparatului digestiv este acea de a realiza digestia și absorbția
substanțelor alimentare contribuind prin aceasta la nutriția organismului.
Digestia intestinală, cuprinde totalitatea transformărilor fizice și chimice pe
care le suferă alimentele în intestinul subțire. La acest proces participă pancreasul prin
secreția de suc pancreatic, ficatul care secetă bila și intestinul subțire care participă
prin secreția de intestinal și prin mișcările intestinale.
Sucul intestinal este produsul de secreție al glandelor LIBERKÜHN din
mucoasa intestinală, este un lichid albicios, vâscos cu pH-ul alcalin care conține apă,
săruri minerale și substanțe organice reprezentate de enzime.
Reglarea secreției intestinale se face prin mecanism nervos și umoral.
Miscările intestinale asigură contactul intim dintre alimente sucurile digestive
cât și înaintarea masei alimentare de-a lungul intestinului.
Sunt trei feluri de mișcări intestinale:
 mișcări peristaltice;
 mișcări segmentare;
 mișcări pendulare.
Mecanismul absorbției intestinale: - unitatea structurală funcțională a
absorbției este vilozitatea intestinală constituită din celule absorbante prevăzute cu
microcili și așezate pe o membrană bazală.

Fiziologia intestinului gros

Funcțiile principale:
 funcția secretorie: - intestinul gros secretă mucus care ușurează
progresiunea și
eliminarea materiilor fecale. Acestea nu conține enzime și ca atare nu există digestie
în intestinul gros.
 funcția de absorbție: - la nivelul intestinului gros se absorb apa,
electroliții,
vitaminele care iau naștere din activitatea bacterilor din colon, glucoză în cantități
mici.

15
  funcția motorie: - posibilă prin mișcările oeristaltice, segmentare și
tonice.

2. OCLUZIA INTESTNALĂ

Ocluzia intestinală reprezintă oprirea patologică, persistentă, indiferent din ce

cauză și în ce mod, a tranzitului intestinal natural. Efectul imediat este instalarea unor
dezechilibe locoregionale intestino-pertoneale auto-agravate, care duc în final la
instalarea stării de șoc hipovolemic cu hemoconcentrație.
Ocluzia intestinală reprezintă una din urgenșele frecvente ale servciciilor de
chirurgie.

Clasificare
După natuta obstacolului, ocluziile se împart în:
 mecanice;
 funcționale.
1. Ocluziile mecanice se caracterizează prin existența unui obstacol real în
tranzitului digestiv, el se realizează prin modalități diferite:
 Ocluzii prin obstrucție:
- lumenul intestinal sănătos este astupat prin: calculi biliari,
fito sau
trichobezoar, fecaloame;
- lumenul intestinal este strâmtorat congenital sau prin
afecțiuni
câștigate ale peretelui intestinal: tumori benigne sau maligne, ileită stenozantă,
tuberculoză intestinală.
 Ocluzii prin strangulare
Strangularea se poate produce prin valvunusul (torsiunea) unei anse
intestinale, bride sau formă de benzi fibroase care comprimă intestinul, ștrangulări
interne, invaginația intestinală, hernii externe ștrangulate. Ocluziile prin ștrangulare
sunt grave datortiă faptului că induc un proces de ischemie intestinală secundar
stricțiunii vaselor mezoului sau ale peretelui intestinal.
2. Ocluzii dinamice (funcționale) se carcaterizează prin oprirea tranzitului secundar

16
unei tulburări în dinamica intestinală, fără obstacol. Mecanismul prin care se produce
poate fi determinat de :
 O perturbare a inervației extrinseci urmată de inhibația musculaturii
intestinale; ileus prin inhibiție, ca în faza inițială a șocului, traumatisme craniene, boli
neuro-psihice, în timpul colicii renale, torsiunilor de organe.
 În alte situații cauzele acționează determinând paralizia musculaturii
intestinale; ileus paralitic, ca în dezechilibrele hidroelectrolitice, hipoxie, șoc toxico-
septic, infarct intestinal, intoxicații.
 Mai rar se întâlnește ileusul dinamic prin spasm al musculaturii intestinale
(în caz de hipocalcemie, de nutriție).

OCLUZII MECANICE
Fiziopatologie
Mecanismul local intestinal este diferit după cauza ocluziei:
 În ocluzia prin obstrucție obstacolul determină oprirea tranzitului cu stază
retrogradă de lichid și gaze care duc la dilatația ansei de deasupra obstacolului. În
încercarea de a învinge obstacolulu ansa dilatată trece prin două perioade:
hiperperistaltică și apoi atonie.
 Ocluzie prin ștrangulare este mai gravă deoarece compromite rapid
viabilitatea ansei afectate existînd riscul necrozei, perforației și deci al peritonitei.

Diagnosticul clinic
Ocluzia mecanică prezintă o simptomatologie variabilă, în funcție de nivelul
obstacolului, etiologia lui, mecanismul de producere, timpul scurt de la debut.
Debutul poate fi uneroi progresiv, dar de cele mai multe ori este brusc, violent.
1. Durerea este în mod obișnuit simptomul inițial. Durerile cele mai
caracteristice ale ocluziei sunt colicile intermitente și paroxistice. Sediul inițial și
punctul de maximă durere actual are valoare în indicarea localizării obstacolului.
2. Vărsăturile constituie un al doilea semn caracteristic. Primele vărsături de
obicei alimentare, gastrice sau biliare urmează imediat debutului și sunt reflexe, apar
mai frecvent în ocluziile intestinale înalte prin ștrangulare. Ulterior apar vărsăturile de
stază cu conținut intestinal de culoare închisă și în forme avansate cu caracter
fecaloid. Ocluziile joase pot evolua mult timp fără vărsături.

17
 3. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze nu este un fenomen
constant la debut. Eliminarea materiilor fecale după constituirea ocluziei nu este rară,
mai ales în formele înalte. În volvulusuri sau invaginație poate apărea diareea.
La examenul fizic al abdomenului se constată:
 Inspecția relevă că meteorismul (distensia abdominală) este variabil. În
ocluziile înalte el poate fi absent. În ocluziile distale meteorismul este important.
La indivizii slabi mișcările peristaltice se evidențiază sub peretele abdominal
spontane sau provocate prin percuția abdomenului. Ele sunt expresia contracției ansei
aupracente, care luptă împotriva obstacolului și apar intermitent, însoțind crizele
dureroase cu caracter de colică.
 Palparea evidențiază de obicei un abdomen suplu, mobil. Decelarea unei
tumori corespunde unei formațiuni neoplazice, unei invaginații, unui bloc de anse
înglobate într-un proces de periviscerită.
 Percuția certifică prezența distensiei gazoase evidențiind timpanismul
generalizat sau localizat. În formele mai avansate cu anse mult dilatate poate fi
depistat elapotajul.
 Auscultația abdomenului înregistrează garguimentele provocate de ansa
care se contractă. După o evoluție lungă ele dispar.
 Tușeul rectal și cel vaginal sunt obligatorii. Se poate descoperi o tumoară
rectală, un bont de invaginație, o spirală de torsiune a sigmoidului.
Semnele generale (anxietate, paloare, puls accelerat, hipotensiune arterială)
sunt foarte variate, în funcție de factorii patogenici și de momentul examinării în
raport cu debutul. Ele sunt prezentate la debut în ocluzie prin strangulare și în
ocluziile tardive secundare dezechilibrului hidroelectrolitic.

Diagnosticul paraclinic
 Examenele de laborator efectuate de urgență vor evidenția hemoconcentrație,
creșterea urei sanguine, modificări în diferite grade ale ionogramei, uneori o
ușoară creștere a amilazemiei.
 Diagnosticlu radiologic este esențial. Examenul de elecție este radiografia
abdominală simplă în ortostatism care indică imaginile hidroaerice.
În funcție de localizarea ocluziei, semnele radiologice au anumite:
 Ocluzia de intestin prezintă imagini hidroaerice cu aspect de semicerc

18
dublu; imaginile snt multiple, de volum moderat, localizare în aria centrală a
abdomenului, dispuse dispuse dinspre hipocondul stâng spre fosa iliacă dreaptă,
simulând tuburi de orgă sau trepte de scară.
 Ocluzia colică prezintă imagini hidroaerice voluminoase dispuse la
perifieria abdomenului, în sens transversal sau vertical, având haustrațiile
caracteristice.
Când se suspectează ocluzia, este absolut interzisă administrarea de bariu per
os pentru că precipită o ocluzie incompletă.
În ocluziile colice este utilă irigografia (clisma baritată), ea confirmând
supoziția clinică, adăugând și date privind cauza ocluziei (tumoare de colon, volvulus,
invaginație).
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu sindroamele acute abdominale
care au în comun meteorismul, vărsăturile și oprirea tranzitului: ulcerul perforat,
apendicita acută, sarcina extrauterină ruptă, infartctul entero-mezenteric, peritonitele.

Principii terapeutice

Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este chirurgical și medical.

Tratamentul chirurgical are ca obiectiv major îndepărtarea obstacolului. El are
indicație imediată în ocluziile prin strangulare (risc de necroză a intestinului) și poate
fi emporizat (maxim 12 ore) în ocluziile joase prin obstrucție.
Tratamentul medical ocupă un loc impostant atât preoperator cât și
postoperator și comportă:
 Aspirația digetivă continuă prin intoducerea unei sonde în stomac;
 Reechilibrarea hidroelectrolitică, acido-bazică, metabolică.
 Antibioterapia.

19
 OCLUZIILE DINAMICE

Indiferent de forma patogenică, se produce o distensie intestinală, cu

întreruperea tranzitului intestinal. Distensia abdominală este puțin dureroasă, iar
întreruperea tranzitului intestinal este totală. Vărsăturile de stază sunt la început pe
volum moderat, apoi devin abundente. La examenul clinic se constată abdomen
destins și suplu, nedureros, foarte puțin sensibil.
Radiologic, ileuseul dinamic se caracterizează printr-o distensie care
interesează atât intestinul subțire cât ți colonul.
Principiile terapeutice sunt:
 Înlăturarea cauzei determinate;
 Aspirația gastro-intestinală;
 Reechilibrarea hidroelectolitică;
 Medicație stimulatorie a peristalticii intestinale.

20
 3. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A POPULAȚIEI CU AFECȚIUNI ALE
APARATULUI DIGESTIV

Educația pentru sănătate a populației vizează reducerea numărului de cazuri de

îmbolnăvire. Ea constă în:
 dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros;
 dispensarizarea populației cu simptome nespecifice;
 educarea populației privind igiena buco-dentară;
 alimentație echilibrată calitativ și cantitativ;
 pregătirea alimentelor: fără excese de condimente, fierbinți sau reci;
 igiena psiho-nervoasă:- servirea mesei în condiții de relaxare, ambianță
plăcută;
 educarea populației privind abandanarea obiceiurilor dăunătoare;
alcoolismul, fumatul care favorizează apariția de boli a stomacului,
ficatului, etc.

Măsuri de profilaxie secundară

Urmăresc prin măsurile luate ca în evoluția bolii digestive deja existente să nu
apară complicații grave. Se realizează dispensanizarea bolnavilor digestivi (bolnavii
cu ulcer gastric sau duodenal, hepatită cronică).

Măsuri de profilaxie terțiară

Se realizează prin acțiuni destinate diminuării incapacității cronice de
reeducare a invalidității funcționale ale bolnavilor.

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Pregătirea pacientului înaintea intervenției chirurgicale este un element major

de prevenire a infecțiilor postoperatorii. De a depinde reușita operației și evoluția

21
postoperatorie. Ajunși în secția de chirurge, pacienților trebuie să li se asigure confort
fizic și psihic.
Pacienții internați sunt agitați, speriați, inhibați de teama intervenției
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obligația ca prin comportamentul și atitudinea ei să
înlăture starea de anxietate în care se găsește pacientul înainte de operație:
 să-l ajute pe bolnav să-și exprime gândurile;
 să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului și în sala de
preanesteziei; cum va fi așezat pe masa de operație, când va părăsi patul, când va
primi vizite;
 să-l asigure că va fi însoțit și ajutat.

4.1 Pregătire generală

Asistenta medicală printr-o observație clinică justă și susținută asupra

pacientului are obligația:
 să observe aspectului general al pacientului, înălțimea, greutatea,
aspectul pielii, ținuta, starea psihică;
 să culeagă date din diverse surse: foaa de observație, foaia de
temperatură, familia pacientului;
 toate datele privind starea generală a pacientului și evoluția bolii
acestuia se notează permanent în foaia de observație;
 se vor nota bolile care au influență asupra anesteziei și intervenției;
 se vor nota dacă pacientul suferă de afecțiuni pulmonare și dacă este
fumător.
Urmărirea și notarea funcțiilor vitale și vegetative:
 se va umări, măsura și nota: tensiunea arterială, pulsul, respirația,
temperatura, diureza și scaunul.
Examenul clinic pe aparate este făcut de edic prn: inspecție, palpare, percuție,
auscultație.
Examene de rutină: - este examenele de laborator obligații înaintea tututror
intervenșiilor chirurgicale: timp de sângerare și de coagulare, determinarea grupei
sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguină.

22
 Examene complete: - hemoleucograma completă, VSH, ionogramă, probe de
disproteinemie, transaminaze, examen de urină, electrocardiogramă, radiografie sau
radioscopie pulmonară.
Examene speciale: - radiografie abdominală simplă, irigografia, examenul
materiilor fecale și al urinei.

4.2 Pregătirea din preziua intervenției chirurgicale

1. Pregătirea generală
 asigurarea repausului fizic și psihic;
 evacuarea intestinului prin clismă evacuaorie seara și dimineața;
 asigurarea igieniei corporale.
2. Pregătirea locală
 se curăță pielea cu apă și săpun instându-se la pliuri și ombilic. Pielea cu
păr se rade;
 se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;
 se dezinfectează pielea cu un antiseptic.
3. Pregătirea din dimineața intervenției
 se întrerupe alimentația, bolnavul nu mănâncă cel puțin 12 ore înaintea
intervenției;
 se îmbracă bolnavul;
 se înlătură bijuteriile, oja;
 se urmăresc funcțiile vitale;
 se transportă bolnavul la sala de operație.

5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

Îngrijirea postoperatorii încep imediat după intervenției chirurgicală și durează

23
până la vindecarea completă a bolnavului. După intervenția chirurgicală bolnavul
poate fi transferat la serviciul de terapie intensivă.
A. Îngrijiri acordate până la instalarea bolnavului la pat
Pregătirea camerei: se aerisește încăperea, se schimbă patul cu lenjerie curată,
se protejează patul cu mușama și aleză.
Pregătirea materiilor în vederea reanimării postoperatorii:
 se pregătesc materialele pentru perfuzii: seringi, ace, garou, soluții se
perfuzat;
 se verifică sursa de oxigen;
 se verifică aspiratorul și sondele;
 se pregătește material pentru tratament medicamentos.

Transportul bolnavului la pat:

Căruciorul este preătit cu pătura, cearșaf și aleză. Bolnavl este așezat în
decubit dorsal cu capul într-o parte. Transportul se fectuează silenșios, cu blândețe. Se
supraveghează pulsul, perfuzia, tuburile de dren.
Instalarea bolnavului operat la pat
Până la trezire bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul într-o parte, se
supraveghează perfuzia, verifică poziția acului în venă, ritmul perfuziei.
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
Bolnavul operat sub anestezie trebuie supravegheat cu atenție, până la apariția
reflexelor (de deglutiție, tuse, reflexul faringian și cornean).
 Supravegherea faciesului: - apariția palorii însoțite de transpirații reci și
răcirea extremităților indică starea de șoc. Apariția cianozei indică insuficiență
respiratorie sau circulatorie.
 Supravegherea respirației: - respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală;
 Supravegherea comportamentului: - operatul poate prezenta la trezire de
agitație. Va fi imobilizat dacă este nevoie:
 Supravegherea pulsului;
 Supravegherea tensiunii arteriale;
 Supravegherea pansamentului;
 Schimbarea poziției bolnavului;

24
  Îngrijirea mucoasei bucale;
 Prevenirea escacrelor;
 Asigurarea somnului.

C. Supravegherea și îngrijirile acordate în primele două zile după

intervenția chirurgicală
 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;
 Îngrijiri igienice;
 Prevenirea eecarelor;
 Mobilizarea bolnavului;
 Alimentația bolnavului.
D. Supravegherea și îngrijirile acordate în ziua a treia după intervenția
chirurgicală
 Supravegherea temperaturii;
 Supravegherea pulsului;
 Supravegherea respirației;
 Supravegherea tranzitului intestinal;
 Igiena bolnavului;
 Alimentația bolnavului;
 Scoaterea fierelor.

25
6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA
BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ

STUDIU DE CAZ

Culegerea de date Bolnavul S.E în vârstă de 50 de ani, muncitor domniciliat în Tileagd

se prezintă pentru internare cu următoarele manifestări de
dependenţă,greţuri, vărsături, tegumente uscate, limbă prăjită, dureri
abdominale violente, oligurie, hipertensiune si tahicardie, febra
39,3ºC se pune diagnosticul deOcluzie intestinalai se decide
interventie chirurgicala de urgenta

Probleme de dependenţă Adinamie

Oboseală
Greţuri,
Vărsături
Oligurie,
Perturbarea integrităţii tegumentelor ţi mucoaselor
Febra
Hipertensiune si tahicardie
Investigaţii L 18200, VSH 35mm/h, PCR =55mg/l, probe inflamatorii mult
crescute.

Tratament PEV ser fiziologic şi glucoză, antibiotice:Cefort 2x1

tratament simptomatic

PARAMETRII LA INTERNARE( TRANSFER)

Temperatur Puls(valori TA Respiratie(valor Greutate/ Stare
a si i si inaltime general
caracteristici caracteristici) a
)

26
 39,3 105 180/9 20 r/min 80/1,70 alterata
0

Grila Norton

Stare fizica Stare mentala Mobilitate Activitatea Incontinență Scor

1 foarte rea 1 stupoare 1 imobil 1 dependent 1 da <12 Risc f. inalt

2 mediocra 2 confuzie 2 limitata 2 ajutor des 2 des

3 medie 3 apatic 3 usor afectata 3 ajutor rar 3 ocazional 14-12 Risc inalt

4 buna 4 alert 4 completa 4 independent 4 nu 14-16Risc

scazut
Data/scor3 Data/scor3 Data/scor2 Data/scor3 Data/scor3 Data/scor 14

EVALUAREA RISCULUI DE CADERE AL PACIENTULUI OLIVER BRITTON

Nr. Total
Crt.

1 A fost pacientul internat pentru cădere sau a căzut în salon după 0

internare? Da=1, Nu=0

2 Este pacientul agitat ? Da=1, Nu=0 1

3 Sunt funcțiile zilnice afectate de vederea deficitară ? Da=1, Nu=0 0

4 Solicită frecvent să meargă la toaletă ? Da=1, Nu=0 0

5 E necesar ajutorul / supravegherea pentru a se deplasa ? Da=1, 1

Nu=0

SCOR TOTAL ( > 2 = risc de cadere) 2

SCOR DE DEPENDENTA LA INTERNARE : □ 1=INDEPENDENT, 2

=DEPENDENTA MODERATA, [√] 3= DEPENDENTA MAJORA,□ 4 =
DEPENDENTA TOTALA

RESPIRATIA/CIRCULATIA CURATENIA/TEGUMENTELE
[√] dispnee □ tuse □ carență de igienă:
□ tiraj □cornaj □wheezing □protezat respirator □ tegumente murdare
[√] HTA □hTA [√]tahicardie □bradicardie □păduchi □altele:__________
□puls aritmic □paloare □cianoza □ monitorizat □ necesita ajutor/suplinire la igiena corporala
□ altele___________________________ [√]aspectul pielii:uscat
□escară de decubit:______________________

27
 □plagă:_________________________________

COMUNICARE A EVITA PERICOLELE

stare mentală: □alergii:_______________________________
[√]anxietate □obnubilat □comportament agresiv □autoagresiune
[√]orientat /dezorientat temporo-spațial Durere: □Nu [√]DA => evaluarea durerii:
capacitate senzorială: □cecitate □surditate □localizare:__abdomen _____
□hipoacuzie □protezare auditivă comunicare verbala: □iradiere:______________________________
□ limbă vorbită_________________________ [√]intensitate:mare
□afazie □dizartrie □surdo-mut □caracter:___colicativ_________________
altele: tulburare de vorbire □factori care îi cresc/diminuează intensitatea: _______
□altele:_________________________________
ELIMINARE MISCARE/POSTURA

Urină: Sacun: □ Mobilizare cu ajutor: __________________

□poliurie □polachiurie
[√]oligurie □disurie
□anurie □hematurie
retenție de urină
□glob vezical
□incontinență urinară
□cateterizare uretero-
vezicală
□altele:_____________
(nr.scaune/zi; aspect) Dificultate de deplasare - deplasare cu: □baston/cârjă
□diaree: □cadru □cărucior
_______________ Mobilitate redusă sau absentă:
□constipație: □ Paralizie: ________________
_______________ □ Parze:___________________
□melenă □rectoragie □Distrofie musculară
□altele:_________ Poziții vicioase ale corpului/ membrelor:
10 varsaturi Deformări ale coloanei vertebrale:
□cifoză □ scolioză □ lordoză
Vărsături (nr./aspect): Deformări ale membrelor:
______________ □genu valgum □genu varum □altele:________
□hematemeză □Echilibru pierdut/ vertij
□altele: [√]Poziție antalgică: ___genopectorala____
_____________ □Poziție impusă terapeutic: _________________

Expectorație/spută: □amenoree □dismenoree SOMN SI ODIHNA

□aspect/ □metroragie □menoragie [√]treziri nocturne frecvente
cantitate:______________ □leucoree patologică: □atipiri diurne[√]oboseală □astenie
_ ______________ □cosmar □iritabilitate □sforăit □apnee în somn
□hemoptizie □ utilizeaza somnifere
□vomică
□altele:________ □ edeme
□ascită
Transpirație: □anasarcă
_______________
[√]diaforeză
□hiperhidroză

TEMPERATURA CORPULUI A FI UTIL (A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA

□subfebrilitate □ febră moderată REALIZĂRII)
[√]febră ridicată □ hiperpirexie □neparticiparea la ingrijiri
□frisoane □convulsii febrile [√]apatie □tristete □descurajare □depresie
□hipotermie □resemnare □sentiment de inferioritate
ALIMENTATIE/HIDRATARE A INVATA SA-SI GESTIONEZE SANATATEA
□obezitate □cașexie □deshidratare □ refuz de a ști
□ inapetenta/anorexie □comportamente inadecvate
□masticatie dificila □disfagie [√]greață [√]cere informații
□bulimie/ polifagie □polidipsie
Alimentație: CREDINTELE RELIGIOASE
□naturală: [√]activă □pasivă □ religia …reformat……………….
□artificială:□parenterală□sondă NG□gastrostomă □refuzul unor proceduri ………………….
□regim alimentar impus:_hidric - orperati
□ obisnuinte alimentare .....................................

28
IMBRACARE/DEZBRACARE A SE RECREA
[√]dificultate/incapacitate de a se îmbrăca/dezbrăca [√]obiceiuri de a se destinde Plimbare,se uita la TV
□necesita ajutor refuza sa se imbrace/dezbrace □dezinteres/refuz de a participa la activități recreative
□ credințe/ religie □incapacitate de a îndeplinii o activitate recreativă
PROBLEME DE INGRIJIRE
RESPIRATIA/CIRCULATIA SOMN SI ODIHNA
[√] Alterarea respiratiei/respiratie deficitara □ Insomnie
□ Obstructia cailor respiratorii [√] Oboseala/Disconfort
□ Circulatie inadecvata □ Dificultate / incapacitate de a se odihni
□ Alterarea vocii □ Hipersomnie
COMUNICARE ELIMINARE
□ Agresivitate [√] Eliminare urinara inadecvata cantitativ sau
[√] Comunicare ineficienta la nivel sezorio-motor calitativ
□ Comunicare ineficienta la nivel intelectual □ Incontinenta de urina/mat.fecale
□ Comunicare ineficienta la nivel afectiv □ Diaree
□ Izolare sociala □ Constipatie
□ Perturbarea comunicarii familiale □ Eliminare menstruala / vaginala inadecvata
□ Atingerea integritatii functiei si rolului sexual □ Diaforeza
□ Expectoratia
[√] Deshidratarea
[√]Eliminari patologice ( tub de
dren/otica/oculara/secretie din plaga ,sonda
nazogastica,varsaturi)
ALIMENTATIE/HIDRATARE EVITAREA PERICOLELOR/SA NU RANEASCA
[√]Alimentatie/Hidratare inadecvata prin deficit PE ALTII
□ Alimentatie /Hidratare inadecvata prin surplus [√] Durere acuta/cronica
□Dificultate /Incapacitate de a se alimenta/hidrata [√] Anxietate /Frica
□ Refuz de a urma regimul(dieta) □ Stare depresiva
[√] Regim alimentar impus terapeutic □ Pierderea stimei de sine
□ Pierderea imaginii de sine
□ Risc de accident/complicatii/ de violenta fata de sine
/fata de altii/ infectios fata de mediu
□ Alterarea integritatii psihice
CURATENIA/TEGUMENTELE MISCARE/POSTURA
[√] Dificultate /incapacitate de a-si face ingrijirile de [√] Dificultate/Incapacitate de a se misca
igiena □ Refuz de a face activitati fizice
□ Carente de igiena □ Postura inadecvata
□ Alterarea tegumentelor/mucoaselor/fanerelor □ Necoordonarea miscarilor
□ Dezinteres/Refuz fata de masurile de igiena □ Hiperactivitate
□ Repaus impus terapeutic
TEMPERATURA CORPULUI A INVATA SA-SI GESTIONEZE SANATATEA
□ Hipotermie [√]Cunostinte insuficiente privind gestionarea sanatatii
[√] Hipertermie □ Dificultate de a invata gestionarea propriei sanatati
CREDINTELE RELIGIOASE SA SE RECREEZE
[√] Dificultate de a participa la activitati religioase [√] Dificultate/incapacitate/refuz de a participa la
□ Culpabilitate/Frustrare activitati recreative
□Neliniste fata de sensul propriei existente □ Dezinteres de a participa la activitati recreative
SA REALIZEZE CEVA PRIN MUNCA SA IMBRACARE/DEZBRACARE
[√] Sentiment de neputinta [√] Dificultate/Incapacitate de a se imbraca singur
□ Devalorizare □ Dezinteres fata de tinuta vestimentara
□ Dificultate de a-si asuma roluri sociale

29
 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi,
având o respirație normală cu frecvența de 16 r/min, ritmică și zgomote respiratori
normale.
Circulația: - pacienta nu prezintă probleme n satisfacerea acestei nevoi,
frecvența fiind de 68 pulsații/min cu pauze egale TA=145/75 mm Hg.
2. Nevoia de a bea și de a mânca
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este alimentație
inadecvată prin deficit manifestată prin anorexie, slăbiciune, scaune având ca sursă de
dificultate, alterarea mucoaselor căilor digestive și a peristaltismului intestinal.
3. Nevoia de a elimina
Problema actuală pe care o prezintă pacienta este absența tranzitului intestinal
manifestată prin mteorism, crampe, având ca sursă de dificultate peristaltismului
intestinal, anxietate, stres.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență este imobilitatea manifestată prin
dificultatea de deplasare având ca sursă de dificultate dezechilibre, durerea, greutatea,
anxietate, stres.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este
insomnia manifestată prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea,
dezechilibre, anxietate.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

30
 Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este dificultatea de
a-și îmbrăca hainele, având ca sursă de dificultate diminuarea mobilității, durerea,
dezechilibre.
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a-și proteja tegumentele
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență este carența de igienă manifestată prin
piele puțin aspră, desprinderi igienice având ca sursă de dificultate durere.
.
8. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura
în limite normale 37° C, transpirație minimă, piele puțin călduță și roz
9. Nevoia de a evita pericolele
Problema actuală de dependență este vulnerabilitatea față de pericole
manifestată prin predispoziție la accidente prezentând ca sursă de dificultate
dezechilibru, fatigabilitate, plaga pratorie, risc de complicații.
10. Nevoia de a comunica
Pacienta nu prezintă probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi
prezentând un limbaj clar, debit verbal ușor, o comunicare adecvată.
11. Nevoia de a reacționa conform credinței și valorilor sale
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacienta este de
religie ortodoxă și practică această religie cu foarte mare strictețe, învățând pe toți din
jur despre cuvântul lui Dumnezeu.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacienta este casnică și se consideră realizată deoarece este alături de toți cei
dragi și are o familie îmbietoare și liniștită.
13. Nevoia de a se recrea
Pacientei îi place să privească la televizor, să se plimbe prin parcuri cu nepoții,
să le citească cărți.
14. Nevoia de a învăța
Pacienta este foarte interesată de boala sa, este foarte curajoasă și are încredere
în personalul al serviciului de chirurgie. Nu prezintă probleme în satisfacerea acestei
nevoi.

31
PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENȚĂ

1. Alimentație inadecvată prin deficit.

2. Absența tranzitului intestinal.
3. Imobilitatea.
4. Insomnie.
5. Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca.
6. Carența de igienă.
7. Vulnerabilitatea față de pericole.

32
 Ziua 1 Plan de Nursing
INTERVENTII SPECIFICE EDUCATIE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII PENTRU EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE
Supraveghez funcţiile vitale şi
Administrez tratamentul
Perturbarea circulaţiei le înregistrez în foaia de Tensiunea
Bolnavul să nu prescris de medic; Respiratie corecta
1. A respira si a avea datorita hipertensiunii si temperatură; arterial si
mai prezinte Sfătuiesc bolnavul să nu se cu exercitii de
o buna circulatie tahicardiei manifestat Asigur microclimatul tahicardia scad
ameţeli. ridice din pat decat cu respiratie
prin amenţeli , cefalee orespunzător; Supraveghez sub tratament
ajutor;
pacientul în timpul mişcărilor.
Educarea
pacientului si
Obiectiv
Pacientul sa se Administrarea de perfuzii apartinatorilor
Perturbarea alimentaţiei Lămuresc bolnavul legat de nerealizat
2.A se alimenta si poata alimenta cu Ser si gucloza la in privind regimul
si hidratarii datorita importanţa regimului alimentar pacientul mai
hidrata si hidrata dicatia medicului hidric, evitarea
greturilor si varsaturilor. si a hidratarii; varsa si cu
corespunzator. . mancarurilor grase,
tratament
si codimentelor,
cafeaua si tutunul
Aplic intervenţiile legate de Educarea
confortul fizic de a nevoia pacientului si
anterioară; Susţin fruntea apartinatorilor
bolnavului în timpul privind regimul
Perturbarea eliminărilor vărsăturilor şi îi acord îngrijiri alimentar si
legat de greţuri şi Să nu prezinte după vărsătură; hidratarea
vărsături manifestat prin vărsături. Sfătuiesc pacientul să inspire corespunzatoare Pacientul inca
deshidratare. profound pentru a mai diminua mai varsa si
din senzaţia de greaţă, îngrijesc Administrez medicaţia cantitatea de
3.A elimina
pacientul în timpul vărsăturii prescrisă de medic. urina creste la
prin protejarea lenjeriei de corp 1000ml in urma
şi de pat; tratamentului
Monitorizez eliminările şi
Dificultate în eliminarea efectuez bilanţul hidric pe 24 de
Reluarea
urinară datorita ore; Acord o mare atenţie
eliminărilor
deshidratarii manifestat asupra hidratării bolnavului în
normale.
prin oligurie. conformitate cu nevoile
organismului;
4.A se misca si a avea Perturbarea mersului şi Ameliorarea Sfătuiesc bolnavul să se Administrez tratamentul Educ pacientul durerea nu s-a
o buna postura posturii legata de starea durerii şi mobilizeze in pat cu ajutor din prescris de medic. privind necesitatea ameliorat

33
 pacietului manifestata
prin durere
Incapacitatea pacientului
de a se odihni datorita
5.A dormi, a se
starii generale : dureri si
odihni
varsaturi manifestata prin
oboseala
- incapacitate în a se
îmbrăca şi dezbrăca
datorată deficitului motor
manifestat prin stare de
nervozitate
6. A se imbraca,
dezbraca
7. A mentine
temperatura corpului Hipertermie 39,3 grade
in limite normale
Perturbarea tegumentelor
8. A fi curat, ingrijit
şi a mucoaselor legat de
de a proteja
deshidratarii manifestat
tegumentele si
prin piele uscată şi limba
mucoasele
prăjită.
9.A evita pericolele Alterarea stării generale,
legat de diagnosticul
partea apartinatorilor sau mobilizarii
combaterea Supravegherea functiilor
personalului pacientul fiind
infecţiei. vitale
foarte slabit
Educ pacientul
Linistirea pacientului privind Administrarea Pacientul a
privind tehnici de
Pacientul sa se boala si tratamentul acesteia medicamentelor indicate de reusit sa doarma
relaxare
poata odihni Asigurarea climatului medic: antidepresive, cateva ore
corespunzator calmante, anxiolitice noaptea
- pacientul să se - stimulez și ajut pacientul să - administrez medicaţia ṣi -explicӑm cu calm - pacientul se
îmbrace şi să se se spele, să se îmbrace și să se observ efectele ei măsurile de instruire îmbracă cu
dezbrace singur dezbrace singurӑ acordându-i care vizează ajutorul
timp suficient adoptarea de apartinatorilor
- îi asigur intimitatea în timpul comportamente
îmbrăcări şi dezbrăcări prin necesare nevoii de a
aşezarea unui paravan se îmbrăca/dezbrăca
- îi schimb ori de câte ori este
nevoie lenjeria de pat și de
corp
Educarea Temperatura
Temperatura Asigurarea unui microclimat Administrarea de
pacientului privind scade dupa
corporala sa se corespunzator medicamente indicate de
temperature administrarea
normalizeze Schimbarea lenjeriei medic antitermice
corpului medicamentelor
Mă asigur de igiena
Evaluez dereglările mucoaselor
cavităţii bucale care va fi
şi tegumentelor;
în permanenţă întreţinută
Mă asigur ca bolnavul să Educarea
Revenirea la într-o stare de igienă şi
beneficieze de condiţii de pacientului privind
normal a umiditate corespunzătoare Evoluţie
igienă corepunzătoare; mentinerea
tegumentelor şi prin umezire cu ceai de satisfăcătoare
Umezirea aerului din încăpere; integritatii
a mucoaselor. muşeţel; Administrez
Regim alimentar hidric şi tegumentelor
tratamentuui si hidratare
dietetic la indicaţia
corespunzatoare conform
medicului ;.
indicatiilor medicului
Ameliorarea Creez confortul fizic şi psihic Recoltez produsele Se adaptează Treptat starea se
durerii şi prin salon bine aerisit, cameră biologice la indicaţia înălţimea patului ameliorează
34
 liniştită, pat comod, lenjerie
curată, sfătuiesc şi ajut
clinic manifestat prin
revenirea la o pacientul pentru mobilizarea
adinamie, dureri
stare optimă. pasivă în pat;
abdominale .
Efectuez masaje şi fricţionări
pentru prevenirea trombozelor;
pentru a permite
urcarea şi coborârea
medicului şi Administrez
din pat fără eforturi
tratamentul prescris cu
deosebite
PEV.

Invatam pacientul
Perturbarea comunicării Bolnavul să îşi - administrez medicaţia ṣi
Discut cu bolnavul şi îl tehnici de afirmare Bolnavul
cauzată de diagnostic câştige
10. A comunica încurajez în a se exprima fară urmӑresc efectele ei de sine, tehnici de devine mai
manifestat prin încrederea în
reţinere. comunicare, tehnici cooperant
iritabilitate sine.
de relaxare

11. A practica religia - comunicare ineficace - dificultate de a - administrez medicaţia ṣi - explicӑm

datoritӑ afecţiunii acţiona dupӑ Discut cu bolnavul şi îl urmӑresc efectele ei pacientului Bolnavul
încurajez în a se exprima fară devine mai
manifestată prin agitatie valorile ṣi necesitatea
reţinere. cooperant
credinţele sale spitalizӑrii
12. A fi util - alterarea imaginii de - pacientul să-și -explic pacientului că foarte - la indicația medicului Educ pacientul să -având în vedere
sine din cauza starii accepte starea si mult contează voința de a se administrez medicație înţeleagă mai bine evoluția
generale manifestată boala face bine, pentru a depăși antidepresivă, anxiolitică boala să-şi favorabilă,
prin agitație, neliniște, această fază grea amelioreze calitatea pacientul este
anxietate vieţii. mai liniștit,

Urmarim ca
- la indicația medicului
pacientul sa si Explorez dorintele Obiectiv
Pacientul refuza sa Planific activitati recreative si
recastige administrez medicație si interesul nerealizat
13.A se recrea participe la activitati de asigur conditii de realizare a
interesul fata de pacientului fata pacientul refuză
recreere acestora-televizor antidepresivă, anxiolitică
activitati de activitati de recreere orice activitate
recreere
Urmarim ca - la indicația medicului
Cunostinte insuficiente pacientul incepe
pacientul sa si Linistim pacientului si vom Educam pacientul
14.A invata sa-si privind gestionarea administrez medicație sa puna intrebari
recastige stima incerca sa inteleaga ca daca va privind boala si
gestioneze sanatatea sanatatii nelinistea fata privind evolutia
de sine si sa face tratament se va vindeca antidepresivă, anxiolitică tratamentul
de viitor bolii
inteleaga boala

35
 Ziua 2
INTERVENTII SPECIFICE EDUCATIE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII PENTRU EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE

Supraveghez funcţiile vitale şi

Administrez tratamentul
Perturbarea circulaţiei Bolnavul să le înregistrez în foaia de Tensiunea
prescris de medic; Respiratie corecta
1. A respira si a avea datorita hipertensiunii si nu mai temperatură; arterial si
Sfătuiesc bolnavul să nu se cu exercitii de
o buna circulatie tahicardiei manifestat prin prezinte Asigur microclimatul tahicardia scad
ridice din pat decat cu respiratie
amenţeli , cefalee ameţeli. orespunzător; Supraveghez sub tratament
ajutor;
pacientul în timpul mişcărilor.

Educarea
pacientului si
Obiectiv
Pacientul sa se Administrarea de perfuzii apartinatorilor
Perturbarea alimentaţiei si Lămuresc bolnavul legat de nerealizat
2.A se alimenta si poata alimenta cu Ser si gucloza la in privind regimul
hidratarii datorita greturilor importanţa regimului alimentar pacientul mai
hidrata si hidrata dicatia medicului hidric, evitarea
si varsaturilor. si a hidratarii; varsa si cu
corespunzator. . mancarurilor grase,
tratament
si codimentelor,
cafeaua si tutunul
Aplic intervenţiile legate de Educarea
confortul fizic de a nevoia pacientului si
anterioară; Susţin fruntea apartinatorilor
bolnavului în timpul privind regimul Pacientul inca
Perturbarea eliminărilor vărsăturilor şi îi acord îngrijiri alimentar si mai varsa si
legat de greţuri şi vărsături Să nu prezinte după vărsătură; Administrez medicaţia hidratarea cantitatea de
3.A elimina
manifestat prin vărsături. Sfătuiesc pacientul să inspire prescrisă de medic. corespunzatoare urina creste la
deshidratare. profound pentru a mai diminua 1000ml in urma
din senzaţia de greaţă, îngrijesc tratamentului
pacientul în timpul vărsăturii
prin protejarea lenjeriei de corp
şi de pat;
Monitorizez eliminările şi
Dificultate în eliminarea efectuez bilanţul hidric pe 24 de
Reluarea
urinară datorita ore; Acord o mare atenţie
eliminărilor
deshidratarii manifestat asupra hidratării bolnavului în
normale.
prin oligurie. conformitate cu nevoile
organismului;
4.A se misca si a avea Perturbarea mersului şi Ameliorarea Sfătuiesc bolnavul să se Administrez tratamentul Educ pacientul durerea nu s-a

36

posturii legata de starea
pacietului manifestata prin
o buna postura
durere
Incapacitatea pacientului
de a se odihni datorita
5.A dormi, a se
starii generale : dureri si
odihni
varsaturi manifestata prin
oboseala
- incapacitate în a se
îmbrăca şi dezbrăca
datorată deficitului motor
manifestat prin stare de
nervozitate
6. A se imbraca,
dezbraca
7. A mentine
temperatura corpului Hipertermie 38,5 grade
in limite normale
8. A fi curat, ingrijit Perturbarea tegumentelor
de a proteja şi a mucoaselor legat de
tegumentele si deshidratarii manifestat
mucoasele prin piele uscată şi limba
prăjită.
mobilizeze in salon cu privind necesitatea
ajutor din partea mobilizarii
durerii şi prescris de medic.
combaterea apartinatorilor sau Supravegherea functiilor ameliorat
infecţiei. personalului pacientul vitale
fiind foarte slabit
Educ pacientul
Linistirea pacientului privind Administrarea Pacientul a
privind tehnici de
Pacientul sa se boala si tratamentul acesteia medicamentelor indicate de reusit sa doarma
relaxare
poata odihni Asigurarea climatului medic: antidepresive, cateva ore
corespunzator calmante, anxiolitice noaptea
- pacientul să - stimulez și ajut pacientul să - administrez medicaţia ṣi -explicӑm cu calm - pacientul se
se îmbrace şi se spele, să se îmbrace și să se observ efectele ei măsurile de instruire îmbracă cu
să se dezbrace dezbrace singurӑ acordându-i care vizează ajutorul
singur timp suficient adoptarea de apartinatorilor
- îi asigur intimitatea în timpul comportamente
îmbrăcări şi dezbrăcări prin necesare nevoii de a
aşezarea unui paravan se îmbrăca/dezbrăca
- îi schimb ori de câte ori este
nevoie lenjeria de pat și de
corp
Temperatura Educarea Temperatura
Asigurarea unui microclimat Administrarea de
corporala sa pacientului privind scade dupa
corespunzator medicamente indicate de
se temperature administrarea
Schimbarea lenjeriei medic antitermice
normalizeze corpului medicamentelor
Revenirea la Evaluez dereglările mucoaselor Mă asigur de igiena Educarea Evoluţie
normal a şi tegumentelor; cavităţii bucale care va fi pacientului privind satisfăcătoare
tegumentelor Mă asigur ca bolnavul să în permanenţă întreţinută mentinerea
şi a beneficieze de condiţii de într-o stare de igienă şi integritatii
mucoaselor. igienă corepunzătoare; umiditate corespunzătoare tegumentelor
Umezirea aerului din încăpere; prin umezire cu ceai de
Regim alimentar hidric şi muşeţel; Administrez
dietetic la indicaţia tratamentuui si hidratare
37

Alterarea stării generale,
legat de diagnosticul clinic
9.A evita pericolele
manifestat prin adinamie,
dureri abdominale .
Perturbarea comunicării
10. A comunica cauzată de diagnostic
manifestat prin iritabilitate
11. A practica religia - comunicare ineficace
datoritӑ afecţiunii
manifestată prin agitatie
12. A fi util - alterarea imaginii de sine
din cauza starii generale
manifestată prin agitație,
neliniște, anxietate
Pacientul refuza sa
13.A se recrea participe la activitati de
recreere
14.A invata sa-si Cunostinte insuficiente
gestioneze sanatatea privind gestionarea
sanatatii nelinistea fata de
viitor
corespunzatoare conform
medicului ;.
indicatiilor medicului
Creez confortul fizic şi psihic Se adaptează
prin salon bine aerisit, cameră înălţimea patului
Recoltez produsele
Ameliorarea liniştită, pat comod, lenjerie pentru a permite
biologice la indicaţia Treptat starea se
durerii şi curată, sfătuiesc şi ajut urcarea şi coborârea
medicului şi Administrez ameliorează
revenirea la o pacientul pentru mobilizarea din pat fără eforturi
tratamentul prescris cu
stare optimă. pasivă în pat; deosebite
PEV.
Efectuez masaje şi fricţionări
pentru prevenirea trombozelor;
Invatam pacientul
Bolnavul să
Discut cu bolnavul şi îl tehnici de afirmare Bolnavul
îşi câştige - administrez medicaţia ṣi
încurajez în a se exprima fară de sine, tehnici de devine mai
încrederea în
reţinere. urmӑresc efectele ei comunicare, tehnici cooperant
sine.
de relaxare
- dificultate de - administrez medicaţia ṣi - explicӑm
a acţiona dupӑ Discut cu bolnavul şi îl urmӑresc efectele ei pacientului Bolnavul
încurajez în a se exprima fară devine mai
valorile ṣi necesitatea
reţinere. cooperant
credinţele sale spitalizӑrii
- pacientul să- -explic pacientului că foarte - la indicația medicului Educ pacientul să -având în vedere
și accepte mult contează voința de a se administrez medicație înţeleagă mai bine evoluția
starea si boala face bine, pentru a depăși antidepresivă, anxiolitică boala să-şi favorabilă,
această fază grea amelioreze calitatea pacientul este
vieţii. mai liniștit,
Urmarim ca
pacientul sa si
- la indicația medicului Explorez dorintele Obiectiv
recastige Planific activitati recreative si
si interesul nerealizat
interesul fata asigur conditii de realizare a administrez medicație
pacientului fata pacientul refuză
de activitati de acestora-televizor
antidepresivă, anxiolitică activitati de recreere orice activitate
recreere
Urmarim ca Linistim pacientului si vom - la indicația medicului Educam pacientul pacientul incepe
pacientul sa si incerca sa inteleaga ca daca va privind boala si sa puna intrebari
administrez medicație
recastige face tratament se va vindeca tratamentul privind evolutia
stima de sine antidepresivă, anxiolitică bolii
38
 si sa inteleaga
boala

Ziua 3
INTERVENTII SPECIFICE EDUCATIE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII PENTRU EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING
AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE

Supraveghez funcţiile vitale şi

Administrez tratamentul
Perturbarea circulaţiei Bolnavul să le înregistrez în foaia de Tensiunea
prescris de medic; Respiratie corecta
1. A respira si a avea datorita hipertensiunii si nu mai temperatură; arterial si
Sfătuiesc bolnavul să se cu exercitii de
o buna circulatie tahicardiei manifestat prin prezinte Asigur microclimatul tahicardia scad
ridice din pat cu ajutorul respiratie
amenţeli , cefalee ameţeli. orespunzător; Supraveghez sub tratament
apartinatorilor
pacientul în timpul mişcărilor.

Educarea
Pacientul sa se Administrarea de perfuzii Pacientul nu
Perturbarea alimentaţiei si Lămuresc bolnavul legat de pacientului si
2.A se alimenta si poata alimenta cu Ser si gucloza la in mai varsa si
hidratarii datorita greturilor importanţa regimului alimentar apartinatorilor
hidrata si hidrata dicatia medicului incepe sa se
si varsaturilor. si a hidratarii; privind regimul
corespunzator. . alimenteze
hidric,
Educarea
pacientului si
apartinatorilor
Pacientul a inceput sa Administrez medicaţia privind regimul
3.A elimina Obiectiv realizat
urineze , diureza 1800ml prescrisă de medic. alimentar si
hidratarea
corespunzatoare

Tubul de dren curat fara

eliminari patologice
Perturbarea mersului şi Ameliorarea Administrez tratamentul Educ pacientul
Sfătuiesc bolnavul să se Pacientul se
4.A se misca si a avea posturii legata de starea durerii şi prescris de medic. privind necesitatea
mobilizeze cu ajutor din partea mobilizeaza in
o buna postura pacietului postoperator combaterea Supravegherea functiilor mobilizarii
apartinatorilor sau personalului salon
infecţiei. vitale
5.A dormi, a se Incapacitatea pacientului Pacientul sa se Linistirea pacientului privind Administrarea Educ pacientul Obiectiv realizat
odihni de a se odihni datorita poata odihni boala si tratamentul acesteia medicamentelor indicate de privind tehnici de
starii generale : durerii si Asigurarea climatului medic:calmante, anxiolitice relaxare

39
 varsaturi manifestata prin
corespunzator
oboseala
- incapacitate în a se - pacientul să - îi schimb ori de câte ori este - administrez medicaţia ṣi -explicӑm - pacientul se
îmbrăca şi dezbrăca se îmbrace şi nevoie lenjeria de pat și de observ efectele ei pacientului îmbracă cu
6. A se imbraca,
dezbraca datorată starii post să se dezbrace corp necesare nevoii de a ajutorul
operatorii singur se îmbrăca/dezbrăca apartinatorilor
Temperatura Educarea Temperatura
7. A mentine Asigurarea unui microclimat Administrarea de
corporala sa pacientului privind scade dupa
temperatura corpului Hipertermie 37,5 grade corespunzator medicamente indicate de
se temperature administrarea
in limite normale Schimbarea lenjeriei medic antitermice
normalizeze corpului medicamentelor
8. A fi curat, ingrijit Tegumentele si plaga
de a proteja operatorie cu evolutie
tegumentele si favorabila, mucoase
mucoasele integre

Obiectv realizat pacientul

9.A evita pericolele
se simte mai in siguranta

Obiectiv realizat pacient

10. A comunica
cooperant
11. A practica religia - Pacientul incepe sa
citeasca carte de rugaciuni
12. A fi util - alterarea imaginii de sine - pacientul să- -explic pacientului că foarte - la indicația medicului Educ pacientul să -având în vedere
din cauza starii generale și accepte mult contează voința de a se administrez medicație, înţeleagă mai bine evoluția
manifestată prin neputinta starea si boala face bine, pentru a depăși anxiolitică boala să-şi favorabilă,
această fază grea amelioreze calitatea pacientul este
vieţii. mai liniștit,
Urmarim ca
13.A se recrea Pacientul refuza sa pacientul sa si Planific activitati recreative si Explorez dorintele Pacientul
- la indicația medicului
participe la activitati de recastige asigur conditii de realizare a si interesul doreste un
recreere interesul fata acestora-televizor administrez medicație pacientului fata televizor

40

Cunostinte insuficiente
14.A invata sa-si privind gestionarea
gestioneze sanatatea sanatatii nelinistea fata de
viitor
de activitati de antidepresivă, anxiolitică
activitati de recreere
recreere
Urmarim ca - la indicația medicului
pacientul
pacientul sa si
Linistim pacientului si vom administrez medicație Educam pacientul participa la
recastige
incerca sa inteleaga ca daca va privind boala si discutii privind
stima de sine antidepresivă, anxiolitică
face tratament se va vindeca tratamentul boala si evolutia
si sa inteleaga
ei
boala
41
 CONCLUZII

În urma îngrijirilor acordate celor trei pacienți putem trage cîteva concluzii importante:
 Această afecțiune este de 20% la cele două sexe;
 Un obiectiv principal ce trebuie urmărit în evoluția acestor bolnavi este
semnalarea unor manifestări subiective ce anunță eventualele complicații;
 După ce am urmărit cei trei pacienți putem spune că debutul bolii se instalează
brusc cu dureri abdominale, absența trazitului intestinal, grețuri, vărsături.
În spital s-au efectuat examene clinice și paraclinice pentru stabilirea diagnosticului,
dintre care amintim: VSH, hemoleucograma, T.S, T.C, glicemie, examenul sumar de urină.
Evoluția bolii este favorabilă, dar necesită cunoștiințe pentru a putea preveni
complicațiile.
La externare pacienții au primit recomandări pe care să le urmeze la domiciliu.
Este recomdat repaus fizic, psihic și control periodic de 6 luni.

42
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de nursing – autor LUCREȚIA TITIRICĂ, pag. 13-30, 374-400

2. Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali
3. Medicina internă pentru cadre medicale – autor CORNELIA BORUNDEL,
pag.539-549
4. Compendiu de anatomie și fiziologie – autor GHEORGHE MOGOȘ, ALEXANDRU
IANCULESCU
5. Medicină internă – autor DAN GEORGESCU

43