Ingrijirea Pacientului Cu Abces Pulmonar

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ LOGOS
TIMIŞOARA, TIMIŞ
PROIECT
EXAMEN DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE SANITARE
CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
COORDONATOR,
ASISTENT MEDICAL LICENŢIAT
BORBELY ANIŞOARA ELENA
CANDIDAT,
AUGUST
2015
1
TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE
ABSOLVIRE:
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
ABCES PULMONAR
2
CUPRINS
MOTTO.................................................................................................................................pag. 4
ARGUMENT........................................................................................................................pag. 5
CAPITOLUL I . INTRODUCERE ÎN NURSING
1.1 Noţiuni generale de nursing...............................................................................................pag.6
1.2 Modelul conceptual al Virginiei Henderson.....................................................................pag. 8
CAPITOLUL II . ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
2. 1 Nasul şi cavităţile nazale................................................................................................pag. 12
2. 2 Laringele.........................................................................................................................pag.13
2.3 Traheea.............................................................................................................................pag.13
2. 4 Plamanii...........................................................................................................................pag.14
2. 5 Mecanismul respiraţiei...................................................................................................pag.18
CAPITOLUL III . ABCESUL PULMONAR
3.1.Etiologia ........................................................................................................................pag. 20
3.2.Patogenia........................................................................................................................pag. 21
3.3 Simptomatologia ............................................................................................................pag. 22
3.4 Diagnostic......................................................................................................................pag. 24
3.5 Evolutie. Tratament ........................................................................................................pag. 24
CAPITOLUL IV. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ABCES PULMONAR
4. 1 Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu abces pulmonar.......................pag. 28
4.2 Educatia pentru sănătate.................................................................................................pag. 34
CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ
5. 1 CAZUL I ........................................................................................................................pag. 35
5. 2 CAZUL II........................................................................................................................pag. 64
5.3 CAZUL III.......................................................................................................................pag. 86
EVALUARE FINALĂ.......................................................................................................pag. 109
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................pag. 111
3
Motto:
„Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă să-şi menţină sau recâştiga sănătatea (sau să-l asiste în ultimele sale clipe) prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele
necesare.”
Virginia Henderson
4
ARGUMENT
Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar întâlnită dar are totuşi o deosebită importanţă
pentru întreg organismul deoarece derivă din alte câteva afecţiuni minore şi are complicaţii
foarte grave sau chiar stări patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se
primesc informaţiile preventive necesare unui echilibru bio-psihosocial necesar oricărui
individ atunci asistenţa socială nu-si indeplineste rolul.
Am ales aceasta afecţiune a aparatului respirator deoarece este o boală care derivă
din complicaţii mai minore care netratate iniţial, pot duce la afecţiuni mai grave, acestea
fiind la distanţa dar cu precadere cele din vecinatate: faringe, laringe, esofag.
Toate afecţiunile sunt importante pentru sănătate şi bunul mers al vieţii dar
aparatul respirator are cred, o deosebită importanţă deoarece fără un plămân care să asigure o
oxigenare de calitate şi alte procese ce au loc în organism indiferent de: poziţia, de
ocupaţie, de inteligentă şi de multe alte lucruri care nu au o mare importanţă daca un
om nu poate avea o respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.
Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrana, 3-4 zile fără apă, nu poate fi
lipsit de oxigen mai mult de cateva minute aproximativ (3 minute). Respiraţia este o funcţie
care asigură eliminarea CO2 şi aportul de O2 către celulele organismului. Aceasta funcţie
cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin şi tisular.
Principalele tulburari funcţionale provocate de o afecţiune pulmonară sunt:
- dispneea, durerea toracică, tusea, expectoraţia, hemoptizia, sughiţul şi tulburarile vocii.
Un alt motiv de a alege aceasta afecţiune este acela ca în timpul perioadei de practică timp de
o luna de zile ăn cadrul Spitalului Clinc de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie Victor Babes din
Timisoara iar ceea ce se vede şi se poate întâlni nu se uita în sensul că varietatea
afecţiunilor respiratorii şi cât de vitale pot fi chiar la cele mai nevinovate fiinţe, acest aspect
determinandu-ma şi concretizând totodată cât de importantă este permeabilitatea căilor
respiratorii şi oxigenarea de calitate a plămânilor.
5
CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN NURSING
1.1 NOTIUNI GENERALE DE NURSING
Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar pentru societatea de astăzi, multe din
problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult, probleme ale societăţii. Efectele
extinse ale transformărilor care au loc în dinamica socială determină această schimbare de
atitudine. În acelaşi timp, problemele majore ale societăţii se înscriu ca factori modelatori ai
personalităţii individului. Respectarea individualităţii se conturează tot mai mult ca şi regulă
esenţială a unei societăţi civilizate.
În acest context, procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic, adaptabil la cerinţele

individului şi trebuinţele societăţii, mentinându-şi nealterat obiectivul principal, obţinerea unei
mai bune stări de sănatate pentru individ, familie, comunitate. Astăzi procesul de nursing a
căpătat valenţe noi, rolul asistentului medical a devenit mai complex, în sensul lărgirii sferei de
activitate, una dintre îndatoriri fiind aceea "de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică
adecvată pentru răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială”.
În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul, dar el nu mai este perceput simplist
doar ca un individ ce suferă de o anumita boală, ci este apreciat holistic ca o persoană cu
necesităţi fizice, emoţionale, psihologice, intelectuale, sociale şi spirituale. Aceste necesităţi
inter-relaţionează, sunt interdependente, de egală importanţă şi reprezintă fundamentul
intervenţiilor asistentului medical ce va trebui să se adapteze la o infinitate de reacţii,
manifestări, trăiri, relaţii interpersonale, generate de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor
implicaţi şi de specificul situaţiei concrete în care îşi desfăşoară activitatea.
Este important ca asistentul medical să fie familiarizat cu aspectul complex al naturii

psihice umane, să înţeleagă că indivizi diferiţi au reacţii diferite faţă de aceeaşi problemă urmare
a structurii lor unice de personalitate. Există mai multe accepţiuni ale conceptului de
personalitate, dar cea mai folosită este aceea ce defineşte personalitatea ca fiind "organizarea mai
6
mult sau mai puţin durabilă a caracterului, temperamentului, inteligenţei şi fizicului unei
persoane; organizare ce determină adaptarea sa unică la mediu” (Eysenck).
Suntem ceea ce suntem şi devenim ceea ce devenim, în mare parte, datorită contextului
social în care existăm şi ne desfăşurăm activitatea. Socializarea se realizează în interiorul
diverselor grupuri umane (familie, şcoală, prieteni, colectiv de muncă). Grupul intermediază
individului relaţia cu societatea şi cu sine. Individul dezvoltă concomitent şi continuu relaţii
informaţionale cu lumea externă şi cu propria fiinţă, întreţinând la nivelul normalului, un
echilibru între cunoaşterea de sine şi cunoaşterea realităţii. Fiecare ne naştem cu un potenţial
uman care se valorifică şi se dezvoltă treptat prin socializare, asimilarea valorilor şi
comportamentelor sub forma unei învăţări continue.
Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei principale ce

stau la baza susţinerii ştiinţifice a desfăşurării procesului de nursing:
• individul este un tot unitar caracterizat prin integritate şi el reprezintă mai mult decât
suma părţilor sale componente;
• individul este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând materie şi
energie cu acesta;
• evoluţia fiziologică a individului este ireversibilă şi unidirecţională în timp şi spaţiu;
• individul uman se caracterizează prin capacitate de abstracţie, imaginaţie, senzaţii,
emoţii.
Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului "îngrijirilor de sănătate" de-a
lungul timpului şi adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a sistemului sanitar,
urmărind în principal rolul asistentului medical:
• asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;

• asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe bine stabilite;
• activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor, în prezent
accentul se pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate;
• rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a comunităţii
(promovarea sănătăţii, educaţia pentru sănătate).
Organizarea datelor culese în vederea întocmirii planului de îngrijire se poate face
conform unui model conceptual. Conceptele sunt necesare în nursing pentru a lega teoria de
7
practică, iar pentru a fi complete trebuie să conţină elemente critice severe precum procesul de
nursing, un scop anume, un raţionament, o specificare a rolului profesional, o descriere a
clientului şi a aşezării clinice.
1.2 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON
În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii nursing”, defineşte funcţia nursei
astfel: „Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce
contribuie la menţinerea sau redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în ultimele clipe), pe care ar
putea să le îndeplinească singur dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l
ajute să facă aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar caracterizat
prin nevoi fiziologice şi aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea sunt:
1. Nevoia de a respira
Respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până la nivelul
celulelor, unde este folosit În reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon rezultat fiind
eliminat din organism prin expiraţie;
2. Nevoia de a bea şi a mânca
Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de
important În buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului

• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
3. Nevoia de a elimina
8
Organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând
cu acesta materie şi energie;
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului de

integrare a individului în mediul înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această nevoie
fundamentală are repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia

somatică a unei decuplări temporale a individului faţă de mediul exterior. Necesarul fiziologic de
somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore

• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
Omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se face pe baza unor comportamente învăţate, a
unor valori asumate. Îmbrăcămintea are valoare practică (protejează corpul de variaţiile climei)
dar şi valoare de simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea individului);
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţii lor termice exogene si a diverselor
activităţi ale organismului, implică intervenţia adecvată a unor modificări funcţionale complexe
(metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.) coordonată prin
mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce menţin permanent şi dinamic
echilibrul între producerea şi pierderea de căldură din organism;
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele
9
Definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-psiho-
sociala;
Starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la

aceasta contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei
personale;
9. Nevoia de a comunica
Comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,

fiind o modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între interlocutori,
menit să realizeze o relaţie interumană durabilă determinând menţinerea ori modificarea
comportamentului individual sau de grup;
10. Nevoia de a evita pericolele
Individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor
mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce îi
asigură menţinerea homeostaziei mediului intern şi a echilibrului psihic, conferindu-i sentimentul
de siguranţă;
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia
Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului de a-

şi afirma apartenenţa la un anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de
siguranţă;
Este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate, compasiune şi
toleranţă faţă de pacienţii care au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori diferite de ale sale.
Ea va trebui să-şi supravegheze şi să-şi controleze comportamentul propriu astfel încât binele
pacientului să rămână principala motivaţie a acţiunii sale, tot timpul.
12. Nevoia de autorealizare
A fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin

superior a individului ce implică atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea configuraţiei
unice a personalităţii, creativităţii, proceselor cognitive, structurilor afective şi volitive;
10
Când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi
îndeplini o dorinţă sau a-ţi exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de stimă şi
încredere în sine;
13. Nevoia de a se recreea
Activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în menţinerea
echilibrului sau interior asigurând relaxarea fizică şi psihică;
Jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea proceselor

afectiv emoţionale (sentimentul de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii proprice de
afirmare a personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu preocupări asemănătoare.
14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea
Fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu semenii, cu

natura, cu situaţiile pe care le stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă, precum şi cu sine
însuşi;
Învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală, emoţională şi

voliţională, de elaborare a deprinderilor, a conştiinţei şi a comportamentului social cult;
Prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot

unitar ce reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi
conferă unicitate.
Alte modele conceptuale pe care putem să le amintim:
• Modelul conceptual al lui Abraham Maslow

• Modelul conceptual Hildegard Peplau
• Modelul conceptual Ida Jean Orlando
• Modelul conceptual Dorothy Johnson
• Modelul conceptual Dorothea Orem
• Modelul conceptual Levine
• Modelul conceptual Imogene King
11
CAPITOLUL II - ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI
RESPIRATOR
Aparatul respirator
Este alcătuit din căile

respiratorii şi plămâni.
Căile respiratorii sunt

prezentate printr-un sistem
de conducte prin care aerul
pătrunde în plămâni. Acest
sistem se compune din
cavităţile nazale, faringe,
laringe, trahee şi bronhii.
Cavităţile nazale şi
faringele formează căile
respiratorii superioare iar
laringele, traheea şi
bronhiile, căile respiratorii inferioare.
2. 1 NASUL ŞI CAVITĂŢILE NAZALE
Acestea alcătuiesc un organ complex, cu funcţie respiratorie senzorială. Există două organe
strâns legate între ele, atât structural cât şi funcţional şi anume : nasul propriu-zis şi cavităţile
nazale numite şi foase nazale.
12
Nasul
Nasul se reprezintă ca o proeminenţă situată în mijlocul feţei şi serveşte ca organ de protecţie

pentru fosele nazale. Este alcătuit dintr-o rădăcină, o bază, un vârf, două feţe laterale şi trei
margini sau muchii.
2. 2 LARINGELE
Laringele este un segment al căilor respiratorii superioare care îndeplineşte două
roluri : conduce aerul către plămâni şi reprezintă principalul organ al fonaţiei. El se
află în regiunea anterioară a gâtului sub osul hioid şi înaintea faringelui.
Are forma unei piramide triunghiulare prezentand la baza un varf, o fata posterioara, doua
fete anterolaterale si trei margini.
Baza : îndreptată în sus spre faringe, este reprezentată de către orificiul superior al
laringelui.
Vârful : este îndreptat în jos şi se continuă cu traheea.
Faţa posterioară formează peretele anterior al hipofaringelui şi este acoperit de mucoasa

faringiană.
Feţele anterolaterale : în număr de două (dreapta

şi stănga). Marginile sunt în număr de trei, două
posterolaterale şi una anterioară.
2.3 TRAHEEA
Este un organ fibrocartilaginos, tubular care

continuă laringele întinzându-se de la extremitatea
13
inferioară a acestuia până în mediastin unde se bifurcă în cele două bronhii principale sau
pulmonare.
Ea prezintă două neregularităţi numite depresiuni şi anume depresiunea aortică, produsă la

aortă şi depresiunea tiroidiană produsă de glanda tiroidă. Este un organ elastic, putându-se alungi
sau scurta ca un resort.
Structura traheei
Este formată din trei tunici : mucoasă, fibroelastică şi adventiceea.
Tunica mucoasă este formată dintr-un epiteliu da tip respirator, pseudostratificat, prismatic,
ciliat cu caliciforme şi un corion.
Tunica fibroelastică reprezintă scheletul de susţinere a traheei şi este formată din 15-20 de
inele sau arcuri incomplete deschise posterior, constituite din cartilaj lichid.
Adveticeea este formată din ţesut conjunctiv lax în care se găsesc vase, nervi şi formaţiuni
limfoide.
Bronhiile principale (dreapta şi stânga) sunt conducte care rezultă din bifurcarea traheei. Ele
reprezintă ultimile segmente ale căilor respiratorii inferioare extrapulmonare şi se întind de la
ultimul inel traheal, numit şi pintenul traheal, până la hilul plămânilor, unde se impart bronhiile
lobare. De la origine fiecare bronhie se împarte în jos, în afară şi puţin înapoi, către flandrul
respectiv, ambele formând un unghi de 75 grade – 85 grade cu deschizătura în jos. Bronhia
principală alcătuieşte împreună cu artera pulmonară şi cu venele pulmonare de pe aceeaşi parte
pediculul pulmonar situat în hilul pulmonar.
2. 4 PLĂMÂNII ŞI PLEURA
Plămânii (drept şi stâng) alcătuiesc

organele respiratorii propriu-zise, în
care au loc schimbările de gaze dintre
organism şi mediu ambient. Ei sunt
aşezaţi în cavitatea toracică de o
parte şi de alta a mediostinului.
14
Mediostinul este un sept (perete) sagital, determinat, delimitat, anterior de peretele
sternocostal, posterior de coloană vertebrala şi lateral de feţele mediene ale celor doi plămâni iar
inferior de diafragmă.
În acest sept se găsesc : inima şi vasele mari, esofagul, aorta, nervii vagi, canalul toracic,
ganglionii limfatici şi traheea.
Forma plămânilor seamănă cu cea a unui trunchi de con care prezintă : bază, un vârf, două
feţe şi trei margini.
Baza plămânului sau faţa diafragmatică are forma unei suprafeţe triunghiulare concave,
mulându-se pe bolta diafragmului.
Vârful plămânului are forma unei bolte rotunjite. Se întinde de la costa a doua în sus
depăşind orificiul superior al cutiei toracice.
Faţa costală este convexă şi se mulează pe peretele toracic. Pe această faţă se găseşte un şanţ
adânc care împarte plămânul în lobi, numit scizura sau fisura interlobară.
Plămânul stâng are o singură scizură care-l împarte în doi lobi : unul superior şi unul inferior.
Plămânul drept are două scizuri : scizura mare, interlobară numită şi oblică, comună celor doi
plămâni şi scizura accesorie sau orizontală care se desprinde din partea mijlocie a scizurii oblice.
Plămânul drept are trei lobi : unul superior, unul inferior şi altul mijlociu.
Faţa mediană sau mediostinală
Este concavă şi se mulează pe formaţiunile care se găsesc în mediastin. Pe această faţă se

găseşte hilul plămânului şi nişte depresiuni.
Hilul plămânului reprezintă locul pe unde ies şi intră elementele anatomice care alcătuiesc
pediculul pulmonar : bronhia şi venele pulmonare. El are forma unei rachete de tennis cu coada
în jos, fiind aşezate la jumătatea distanţei dintre vârful şi baza plămânului.
Pe faţa mediastinală a plămânului stâng se află o impresiune dată de arcul aortic (şanţul
arcului aortic) şi de aorta toracică (şanţul aortei toracice).
15
Pe faţa mediastinală a plămânului drept se află impresia cardiacă, mai puţin adâncă decât cea
din stânga.
Marginea anterioară este convexă pe dreapta şi concavă pe stânga din cauza scizurii
cardiace.
Marginea posterioară este rotunjită, se mulează pe şanţul costovertebral. Marginea inferioară

este reprezentată de circumferinţa bazei plămânului.
Plămânul este alcătuit din două categorii de formaţiuni anatomice distincte : un sistem de
canale aeriene intrapulmonare numit arborele bronşic şi un sistem de saci în care se termină
ramurile arborelui bronşic şi care poartă numele de alveole pulmonare. La acestea se adaugă
ţesutul conjunctiv. Acestea se organizează în lobi pulmonari, segmente pulmonare şi ocini
pulmonari.
a) Arborele bronşic : reprezintă

totalitatea bronhiilor intrapulmonare
care rezultă din ramificarea bronhiilor
extrapulmonare.
Bronhiile principale se ramifică

progresiv.
Bronhia principală dreaptă se

împarte mai întâi în bronhia lobară
superioară care merge la lobul superior
şi în trunchiul bronşic intermediar.La
rândul lui se împarte în două ramuri :
bronhia lobară mijlocie şi bronhia
inferioară.
Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare diferă în raport cu calibrul acesteia.
16
Bronhiile lobare şi segmentare : au o structură asemănătoare cu cea a traheei cu deosebirea că
lumenul lor este mai mic iar inelele sunt complete.
Bronhiile interlobare au mucoasa de tip traheal iar în corionul acestuia se găsesc glande de
tip seromuculos.
Scheletul fibrocartilaginos este format din segmente de arcuri de formă lenticulară. Muşchiul
neted este slab dezvoltat. Adenticea este formată din ţesut conjunctiv lax.
Bronhiile intralobare care provin din diviziunea dicotomică a bronhiilor interlobare, au

epiteliul
mucoasei monostratificat, prismatic sau cubic, corionul este lipit de glande. Scheletul
cartilaginous
lipseşte fiind înlocuit de un inel musculos.
Bronhiile terminale au o structură mult mai simplă. Epiteliul lor este cubic sau uşor turtit,
lipsit de cili şi de celule caliciforme.
Corionul este slab dezvoltat.
Bronhiile respiratorii sau acinoase se caracterizează prin faptul că peretele lor este prevăzut
din loc în loc cu alveole pulmonare.
b) Lobul pulmonar reprezintă unitatea structurală şi

funcţională a segmentelor pulmonare respective a plămânului.
Mai mulţi lobi pulmonari formează un segment pulmonar
care are aeraţie şi vascularizaţie proprie.
Lobul pulmonar este legat de arborele bronşic prin

bronhiola intralobulară care provine din diviziunea dicotomică
a bronhiilor interlobulare.
Alveolele pulmonare sunt în număr foarte mare, circa 200 de milioane pentru ambii plămâni.
O alveolă pulmonară este o formaţiune veziculoasă care seamănă cu un sac mic globules şi
care prezintă un orificiu ce se deschide în canalul sau aductul alveolar.
17
Structura peretelui unei alveole este deosebit de complexă. Este alcătuit dinăuntrul în afară,
dintr-un epiteliu alveolar aşezat pe o membrană bazală şi o stramă conjunctivă.
Epiteliul alveolar este alcătuit din trei tipuri de celule alveolare care nu sunt altceva decât
aspecte morfologice şi funcţionale diferite ale uneia şi aceleaşi celule.Acestea sunt :
- celulele alveolare mici cu diametrul între 4 – 6μ cu un nucleu voluminos;

- celule alveolare mari cu diametrul între 8 – 12μ de forma poliedrică;
- celule alveolare libere cu diametrul de 15μ care sunt fie fixate în epiteliu fie pe cale
de desprindere.
Membrana bazală pe care se află epiteliul alveolar este subţire, constituit din micromolecule
glicoproteice. Ea se aplică pe membrana bazală a capilarului sanguin pe care se aşează celulele
endoteliale.
Strama peretelui alveolar este formată dintr-o substanţă fundamentală glicoproteică în care
sunt incluse fibrele conlunctive, celule conjunctive şi capilarele sanguine.
c) Ţesutul conjunctiv perilobului sau interlobului
Spaţiile dintre lobulii pulmonar sunt umplute cu ţesut conjunctiv lax format din
fibre colagene şi elastice în care se găsesc elementele celulare, vase sanguine care alcătuiesc
circulaţia sanguină funcţională şi nutritivă, limfatice pulmonare şi terminaţii nervoase.
Pleura
Plămânii sunt înveliţi în nişte membrane seroase care se numesc pleure. Rolul acestora este
de a asigura alunecarea plămânilor pe pereţii cavităţilor în care se găsesc în timpul mişcărilor
respiratorii.
Pleura este alcătuită din două foite care se găsesc în continuare una cu cealaltă şi care
formează un sac închis.
Foiţa care înveleşte pereţii cavităţii toracice se numeşte pleură parietală iar cea care înveleşte
plămânii se numeşte pleură viscerală.
18
2. 5 MECANISMUL RESPIRAŢIEI
Schimburile gazoase pulmonare se realizează datorită succesiunii ritmice a două procese :

inspiraţia şi respiraţia.În inspiraţie, aerul atmosferic pătrunde prin căile respiratorii până la
nivelul alveolelor pulmonare, iar în expiraţie, o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior.
Acest proces, prin care se face circulaţia alternativă a aerului între mediul extern şi alveolele
pulmonare, constituie ventilaţia pulmonară.
Inspiraţia este un proces activ, care constă în contracţia muşchilor inspiratori şi are drept
rezultat mărirea volumului cutiei toracice prin creşterea celor trei diametre (longitudinal, antero-
posterior, transversal).
Modificările de volum ale cutiei toracice determină modificări corespunzătoare ale volumului
plămânilor, deoarece prin pleura viscerală plămânii sunt solidari cu cutia toracică. Pelicula de
lichid pleural dintre cele două foiţe pleurale favorizează alunecarea acestora dar şi creşterea
coeziunii dintre ele. Astfel., în inspiraţie plămânii urmează expansiunea toracică şi se destind
pasiv. Presiunea intrapulmonară scade cu 2 - 3 mm Hg. faţă de cea atmosferică şi aerul
atmosferic pătrunde în plămâni. În inspiraţia forţată acţionează şi muşchii inspiratori accesori,
contribuind la ridicarea suplimentară a coastelor.
Expiraţia este un proces pasiv în condiţii obişnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de
repaus, ca urmare a relaxării musculaturii inspiratori. Datorită retractării se creează în interiorul
plămânilor o presiune superioară cu 2 – 4 mm Hg. celei atmosferice, ceea ce face ca o parte din
aerul introdus anterior să fie expulzat. Expiraţia se realizează pe seama elasticităţii pulmonare. În
timpul efortului şi în anumite condiţii numite condiţii patologice expiraţia devine activă, intând
în acţiune anumite grupe musculare toracice.
CAPITOLUL III - NOŢIUNI DESPRE BOALĂ : ABCESUL

PULMONAR
3.1. ETIOLOGIE
19
Abcesul pulmonar reprezinta o infectie bacteriana care apare in tesutul pulmonar, conducand
la moartea tesutului si la formarea de puroi in zona respectiva. Este dificil de tratat si poate fi
fatal in cazul in care nu este depistat la timp.
Abcesul pulmonar este o infectie grava, localizata si supurativa in substanta plamanului, asociata
cu formarea unei cavitati necrozante sau fluid (din cauza infectiei microbiene) in decurs de
cateva zile sau saptamani. Procesul este de obicei inconjurat de o reactie fibroasa, ce formeaza
peretele abcesului, prin urmare un grup de mici abcese pot aparea (mai mici de 2 cm). Este
cunoscut si sub denumirea de pneumonie necrozanta sau gangrena pulmonara. In cazul in care nu
este diferentiat de alte afectiuni cu simptome similare, poate avea un prognostic ingrijorator.
Abcesele pulmonare pot fi clasificate in functie de durata si de cauza dupa cum urmeaza: acute
cu o durata mai mica de 4-6 saptamani sau cronice in care au o durata mai lunga, respectiv
primare care au o origine infectioasa (cauza este aspiratia pulmonara sau a secretiei
gastrice/orofaringiene sau pneumonia bacteriana la o persoana
sanatoasa; pot fi aspirate corpuri straine si in timpul sedarii sau
starii de inconstienta prin intoxicatie sau anestezie) sau
secundare care au o afectiune preexistenta asociata (de
exemplu obstructie, anormalitati ale plamanilor, raspandirea
infectiei localizata extrapulmonar cum este a abcesului hepatic
sau endocardita tricuspidala ce conduce la embolizare
pulmonara septica sau pulmonara printr-o complicatie a unei
pneumonii grave/insuficient tratate, bronsiectazie si/sau stare
de sanatate imunocompromisa, cancerul, trauma pulmonara
penetranta, sindromul Lemierre - o infectie orofaringiana acuta
urmata de tromboflebita septica a venei jugulare interne).
Specialistii iau in considerare si o clasificare in functie de

agentul patogen responsabil: abces pulmonar cu
Staphylococcus si abces pulmonar cu Aspergillus. Cel mai
frecvent este vorba de o complicatie a pneumoniei de aspiratie
cauzata de anaerobi bucali (bolnavii sufera de boli
parodontale; bacteriile se raspandesc din spatiile gingivale in
20
caile respiratorii inferioare deoarece sistemul imunitar nu functioneaza corespunzator), prin
urmare apare pneumonia si necrozarea tisulara dupa 7-14 zile si respectiv abcesul pulmonar.
3.2. PATOLOGIE
Bacteriile anaerobe ce pot conduce la abces pulmonar sunt: Peptostreptococcus spp., Bacteroides
spp., Fusobacterium spp., Microaerophilic streptococci.
Bacteriile aerobe ce pot conduce la abces pulmonar sunt: S. aureus, Streptococcus pyogenes,
Haemophilus influenza, Pseudomonas aeruginosa, K. pneumonia, Burkholderia cepacia (asociata
cu fibroza chistica), Streptococcus pneumonia, Legionella pneumonia, Actinomyces spp.,
Nocardia spp., Proteus mirabilis, Pasteurella multocida - infectie transmisa de la
pisici/caini/bovine, Burkholderia pseudomallei (doar in zona Asia-Australia, a aparut in urma
dezastrului cu tsunami din 2004).
Cel mai des intalnite dintre acestea sunt anaerobul stafilococ auriu, F necrophorum si tulpinile
gram negative cum este Klebsiella pneumonia.
Alte organisme cauzatoare: infectii micobacteriale (in special tuberculoza), infectii fungice
(specii cum sunt Aspergillus, Cryptococcus, Histoplasma, Blastomyces, Coccidioides) sau
paraziti (Entamoeba histolytica, Paragonimus spp.)
Abcesul pulmonar este o afectiune provocata

de infectia parenchimului pulmonar care are
drept caracteristica faptul ca infectia este de
obicei circumscrisa (delimitata) si ca zona
infectata se necrozeaza (se distruge), iar
produsul rezultat (puroi) are tendinta la
eliminare prin bronsii lasand in locul
respectiv o cavitate cu nivel de lichid.
Clinic, de obicei simptomele sunt de infectie severa (febra, frisoane, tuse persistenta care la un
moment devine productiva cu eliminarea unor cantitati mai mari sau mai
mici de puroi, de obicei urat mirositor (fetid). Cand eliminarea puroiului se
21
produce rapid in cantitate mare se spune ca pacientul a prezentat o "vomica".
Cauzele abcesului pulmonar sunt de obicei conditiile care favorizeaza aspiratia de materiale
infectate in arborele bronsic sau/si existenta unor modificari pulmonare care permit stagnarea
secretiilor in anumite zone ale plamanului (bronsiectazii), secretii care se pot infecta.
Astfel, tulburarile de deglutitie (inghitire), pierderea cunostintei cu aspiratia de secretii sau

materiale bucale, anestezia generala, abuzul de alcool, inhalarea de corpi straini pot fi cauze ale
abcesului pulmonar.
Sursa germenilor (sursa de microbi) care provoaca abcesul se afla cel mai frecvent in cavitatea
bucala la nivelul danturii si gingiilor, dar si alti germeni din mediul extern pot fi sursa de
infectie. Rareori abcesul pulmonar poate aparea ca rezultat al unor embolii septice de la un focar
aflat in alta parte a organismului."
Persoanele care consuma alcool sau droguri in mod abuziv sunt considerate mai predispuse
acestei afectiuni, cele care sufera de diabet, de boala parodontala grava, de boala cardiaca
congenitala, de boala pulmonara cronica (in special fibroza chistica) sau de pneumonie. De
asemenea, abcesul pulmonar poate aparea si in urma efectuarii unei anestezii generale/sedare, in
pierderea constientei (in urma atacului cerebral, paraliziei cerebrale etc. din cauza riscului
crescut de aspiratie) sau in situatiile in care sistemul imunitar este suprimat (in special in boala
cronica granulomatoasa la copii.
3.2.1 CAI DE TRANSMITERE ALE ABCESULUI PULMONAR
• Aspiratia bacteriilor din orofarige in bronhii este cauza majora de abces pulmonar.
Pacientii care au predispozitie la aspiratie sunt cei cu tulburari de constiinta (alcoolism, abuz de
droguri, anestezie generala), cu tuburari de inghitire (disfagie), post accidente vasculare
cerebrale, achalazie, tumori esofagiene, varsaturi alimentare.
Acesti pacienti au adesea paradontoze, in special gingivite care adapostesc mari concentarii de
anaerobi. Aspiratia apare indeosebi in pozitia culcat, si cu cat contine un inocul mai mare
bacterian, cu atat creste riscul de infectie. Initial apare pneumonia de aspiratie, dar din cauza
22
bacteriilor anaerobe cu potential de necroza a tesuturilor pulmonare, in 7-14 zile apare abcesul
pulmonar.
• Diseminare hematogena (prin circulatia sangvina) din focare septice de la distanta, cu

insamantarea bacteriologica a plamanilor:
- Tromboflebita venelor jugulare- cu punct de plecare de la abcesele amigdaliene
- Endocardita de cord drept (“infectie cardiaca”), cauzata de obicei de stafilococul auriu, apare
frecvent la cei care utilizeaza droguri injectabile, si mai rar la pacientii cu tromboza venoasa
septica
- Sepsis pelvin sau abdominal
• Boli pulmonare prexistente cu potential supurativ: bronsiectazii, fibroza chistica

(mucoviscidoza), obstructii bronsice de diverse cauze
• Propagarea infectiei prin contiguitate: plagi toracice, toracotomie, abces hepatic, ascita
suprainfectat.
3.2.2. CAUZELE APARITIEI ABCESULUI PULMONAR
• Bacteriile reprezinta cauza majora:

- bacteriile anerobe (frecvent): Peptostreptococcus, Prevotella, Bacteroides spp, Fusobacterium
spp.
- bacterii microaerofile: ex. Streptococcus milleri.
- bacterii aerobe: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, bacili gram-negativi in special
Klebsiella pneumoniae dar si Pseudomonas aeruginosa; mai rar Burkholderia pseudomallei,
Haemophilus influenzae tip B, Legionella.
• Parazitii: Paragonimus westermani si Entamoeba histolytica.
• Fungii: Aspergillus spp, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, Blastomyces

dermatitidis, Coccidioides immitis.
• Micobacterii: tuberculoase si netuberculoase.
23
• Microorganisme oportuniste (produc abces pulmonar doar la persoanele cu sistem imunitar
slabit): Rhodococcus equi, Nocardia spp, Mycobacteria spp si Aspergillus spp.
3.3. SIMPTOMATOLOGIE
Aparitia simptomelor este dificil de observat (sunt vizibile daca apar in urma pneumoniei). In
general acestea includ: temperatura ridicata cu frisoane si transpiratii nocturne, tuse si productie
de flegma (cu gust sau miros fetid si deseori cu sange in o treime din cazuri), durere in piept
pleurala, dispnee (lipsa de aer), dar si tahipnee, tahicardie sau incrucisarea degetelor in cazuri
cronice, deshidratare, letargie, sunet surd la percutie pulmonara (daca este prezenta consolidarea
sau efuziunea), respiratie bronhiala si/sau crepitatii (daca consolidarea este prezenta).
Trebuie urmarite de asemenea si boala parodontala grava (dar si carii dentare la alcoolici sau
copii) si endocardita infectioasa.
Trebuie diferentiat de alte infectii toracice sau pneumonii (tuberculoza si micobacteriile

oportuniste), neoplazie, embolismul pulmonar, vasculitita, sarcoidoza cu cavitati, chistul
bronhogenic infectat.
3.4 DIAGNOSTIC
Pentru a diagnostic corect abcesul pulmonar, medicul (pneumolog de obicei) va lua in

considerare in primul rand istoricul medical. Va verifica prin urmare operatiile recente pe care
le-ati suferit ce au implicat anestezie. In continuare se va efectua o analiza a sputei sau a
puroiului, iar medicul poate apela la procedee imagistice cum sunt radiografiile (abcesul este de
obicei unilateral si implica segmente posterioare ale lobilor superiori) sau tomografiile (pot
detecta mici abcese multiple) pentru a identifica unde se afla localizata infectia in plamani si
pentru a exclude alte afectiuni (cancer sau emfizem).
In cazul infectiilor grave, medicul poate efectua o procedura de prelevare a unei mostre din abces
(biopsie transtoracica sau transtraheala). In cazul in care medicul suspecteaza aspiratia unui corp
strain in plamani poate introduce un bronhoscop pentru a-l localiza (utilizarea lui exclude
24
obstructia si ofera si mostre pentru culturi).
Alte analize de laborator ce pot fi necesare sunt: teste ale functiei renale sau hepatice, culturi ale
sangelui (CRP prezinta un nivel ridicat si exista neutrofilie sau anemie normocitara).
Investigatii radioimagistice si de laborator
• Radiografia pulmonara: initial apectul este de infiltrat pneumonic , ulterior apare imaginea
tipica de cavitate hidro-aerica (cu puroi in partea decliva si aer deasupra). Localizarea frecventa
este in zonele pulmonare in care aspiratia germenilor este facilitata de pozitia culcat (in
segmentul posterior al lobilor superiori si in segmentul apical al lobilor inferiori).
• Tomografie computerizata: aport informational superior radiografiei, atunci cand diagnosticul

este neclar, evolutia nu este favorabila in ciuda tratamentului corect efectuat, sau apar
complicatii. Poate identifica prezenta de adenopatii mediastinale, neoplasm bronsic sau alte
cauze rare de abces.
• Bronhoscopia: completeaza diagnosticul atunci cand exista suspiciunea de neoplasm bronsic,

malformatii congenitale bronho-pulmonare (ex. chist bronhogen) sau corpi straini aspirati
(alimente sau obiecte). Aceasta metoda, permite prelevarea de probe bronsice precum: aspirat
bronsic pentru examinare bacteriologica si citologica sau biopsie bronsica pentru examen histo-
patologic.
• Examen de laborator: sindrom inflamator (VSH, fibrinogen, proteina C sunt marite),

leucocitoza cu neutrofile crescute, anemie secundara infectiei.
• Examen bacteriologic al sputei (expectoratiei): identifica microbul implicat si sensibilitatea

acestuia la anitibiotice (antibiograma)
II.5. TRATAMENT
Tratamentul initial consta in antibiotic (eficient in proportie de 80-90%), fiind ulterior necesara o
medicatie de intretinere pentru o perioada de pana la 6 luni, dar si analgezice pentru ameliorarea
durerii. Se incepe cu tratament intravenos (2-3 saptamani) urmat de tratament cu administrare
25
orala pentru inca 4-8 saptamani (de obicei este vorba de
inhibitori de betalactamaza sau cefalosporina plus
clindamicina sau flucloxacilina; unele bacterii anaerobe
pot fi rezistente la clindamicina; medicatia trebuie
modificata imediat ce este identificat agentul patogen).
Daca este cazul, medicul poate recomanda terapie cu
oxigen, dar poate apela si la tehnici de respiratie si de
drenaj. Sunt necesare insa si modificari in stilul de viata
cum sunt renuntarea/excluderea fumatului si consumul sporit de lichide.
In unele cazuri, este posibila interventia chirurgicala prin care un tub este inserat in plamani
pentru a drena puroiul din abces, insa aceasta poate conduce la multiple complicatii cum sunt
empiem si scurgere a aerului bronhoalveolara (in special la copii). In cazuri rare, un abces
pulmonar se poate rupe, ceea ce constituie o urgenta medicala. Alte complicatii posibile sunt
raspandirea infectiei la alte parti din corp, fistula bronhopleurala sau pneumatocel.
In general, tratamentul corect cu antibiotic vindeca abcesul fara complicatii, insa persoanele cu
sisteme imunitare slabite, cele care sufera de pierderea constientei, anemie, infectie cu P.
aeruginosa, S. aureus siK. pneumoniae sau boli preexistente pot fi susceptibile la complicatii,
chiar deces (in special la persoanele in varsta). Abcesul cronic sau netratat poate conduce la boli
pulmonare (carcinom bronsic), anemie si altele.
"Fiind vorba de o infectie, tratamentul se refera in primul rand la administrarea de antibiotice

adecvate pentru microbii incriminati in infectia respectiva.
In 80% din cazuri microbii incriminati sunt anaerobi si necesita folosirea de antibiotice la care
acesti microbi sunt sensibili.
In afara de folosirea de antibiotice adecvate este necesar ca puroiul din abces sa fie eliminat cat
mai repede. Acest lucru se poate realiza simplu prin instruirea pacientului cum poate proceda ca
sa poata elimina o cantitate cat mai mare de puroi din abces.
De obicei pacientul cauta pozitia in care tusete cel mai putin dar este necesar sa foloseasca
pozitia in care tusea se accentueaza si cantitatea de puroi se elimina prin tuse.
Cand eliminarea secretiilor se realizeaza dificil se poate folosi si aspiratia acestora cu ajutorul
26
bronhoscopiei.
Vindecarea se poate realiza cu tratament medical, dar uneori este necesara interventia
chirurgicala."
Inainte de aparitia antibioticelor, cca 1/3 din pacienti decedau, inca 1/3 se recuperau, iar restul
dezvoltau supuratie cronica de tipul: abcese recurente, bronsiectazii, empiem pleural (trecerea
puroiului din plaman in spatiul pleural).
- Dupa aparitia antibioticelor s-a obtinut o crestere masiva a ratei de vindecare si scadere a
complicatiilor. In ciuda tratamentului antibiotic, mortalitatea este inca de 10-15%. In cazul unui
diagnostic tardiv, cu tratament incorect initiat sau pe un fond imunitar scazut, pot apare sechele
de tipul: bronsiectazii, cavitate reziduala, pahipleurita retractila.
Profilaxie
• Activa: vaccinare anigripala si antipneumococica- in special la cei cu afectiuni pulmonare
preexistente.
• Masuri generale:
- Diagnosticarea si tratarea prompta a pneumoniilor cu potential necrozant
- Supravegherea si tratarea cronica a pacientilor cu bronsiectazii, fibroza chistica
- Tratarea paradontozelor si infectiilor gingivale
- Tratamentul de baza al afectiunilor care favorizeaza aspiratia (ex. epilepsie, afectiuni
esofagiene, accidente vasculare cerebrale, etc.)
CAPITOLUL IV. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU ABCES PULMONAR
4.1 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGIRJIREA PACIENTULUI CU ABCES

PULMONAR
Pacientii cu abcces pulmonar sunt ingrijiti in spitale sau sectii de pneumologie sau in
sectiile de chirurgie toracica.
27
Din denumirea lor rezulta ca aceste spitale sau sectii ingrijesc in general boli pulmonare,
indiferent de etiologia lor. Functionalitatea acestora, ca si profilul lor este foarte diferit si
deocamdata nu exista o vedere unitara in problema internarilor in spitalele sau sectiile de
pneumologie. in primul rand, caracterul infectios si contagios al tuberculozei pulmonare necesita
izolarea lor de restul pacientilor pulmonari cu caracter neinfectios: tumori, scleroze pulmonare
etc, precum si de cei cu alte infectii pulmonare care prezinta o receptivitate mult mai mare fata
de infectia tuberculoasa, dupa cum si pacientii de abces pulmonar sunt mai sensibili fata de
suprainfectiile cu alti germeni. Functionarea sectiilor si 'subsectiilor' de pneumologie implica
circuite functionale separate, ceea ce este foarte greu de realizat.
Numerosi pacienti se interneaza sau se reinterneaza cu abcese pulmonare inaintate,

cavitare, a caror ingrijire ridica probleme deosebite si in fata asistentelor. Intrucat depistarea
abcesului pulmonar se face exigent si organizat, inca in perioada precoce a bolii, in majoritatea
cazurilor in aceasta categorie sunt pacienti, care au mai fost internati dar nu s-au supus
tratamentului, au parasit spitalul precoce si au dus mai departe o viata neadecvata infectiei
tuberculoase. Multi dintre ei sunt alcoolici, certareti, asociabili. Fiind suferinzi, cu febra, tuse,
expectoratie, dispnee - sunt oameni de obicei amarati, necajiti, pesimisti, al caror proces
pulmonar, fie cauza indisciplinei lor, fie din cauza conditiilor sociale in care traiesc, evolueaza
mai sever, alarmant, ceea ce pretinde si o atentie mult mai mare fata de acesti pacienti.
Atitudinea pacientilor fata de infectia pulmonara se situeaza pe cele doua extreme. Unii
prezinta o frica exagerata fata de infectiile pulmonare, ceea ce le poate crea stari nevrotice. Altii,
din contra, nu vor sa recunoasca seriozitatea infectiei de care sufera si nu isi dau seama de
consecintele grave ale modului de viata nedisciplinata – in timpul si dupa spitalizare.
1 ROLUL PROPRIU
1.1 ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU
Spitalul sau sectia de tuberculoza trebuie sa functioneze ca orice spital sau sectie de boli
contagioase, posibilitatea de transmitere a infectiei fiind iminenta atat pe cale aerogena, cat si pe
cale digestiva. Faptul ca toti pacientii sufera de afectiuni pulmonare nu justifica admiterea
infectiile incrucisate printre pacienti.. Circuitele functionale ale pacientilor, alimentelor,
28
medicamentelor, lenjeriei etc, trebuie sa fie identice cu cele ale spitalelor si sectiilor de boli
contagioase. Dezinfectia curenta si terminala trebuie aplicate cu aceeasi rigurozitate. Spitalul
trebuie sa fie prevazut cu tanc septic.
Saloanele sa fie spatioase, bine luminate si moderat incalzite, dar bine ventilate Importanta
aeroterapiei se mentine si azi in tratamentul afectiunilor pulmonare din acest motiv in apropierea
sectiei de tuberculoza nu trebuie sa fie intreprinderi sau depozite, care viciaza aerul. Este foarte
important ca in fata saloanelor - ca si la sectia de pneumologie - sa fie terase, pe care sa se poata
scoate pacientii, impreuna cu patul in aer liber.
Amplasarea pacientilor se face dupa gradul lor de contagiozitate. Spitalizarea pacientilor la

aceste sectii este de durata mai lunga. Din acest motiv saloanele trebuie sa aiba un climat placut,
paturile sa fie prevazute cu utilajele de confort ca la orice spitalizare de lunga durata.
In saloane trebuie creata o ambianta familiala, ceea ce face mai suportabila spitalizarea de
lunga durata pentru majoritatea pacientilor. Pentru aceasta, asistenta -trebuie sa se apropie de
pacienti cu un tact psihologic corespunzator pacientilor din salon, cu ajutorul carora va reusi sa
integreze pacientul nou sosit in salon si sa castige increderea pacientului, care soseste adesea cu
sentimente de nesiguranta in urma separarii lui de anturajul familial si profesional. Asistenta va
putea sa-l integreze mai usor in noul mediu, sa-l obisnuiasca cu conditiile de spitalizare si in
ideea necesitatii tratamentului, obtinand cooperarea lui la examinari si tratamente, uneori
neplacute. Numerosi pacienti trebuie scosi din pasivitatea lor afectiva si inactivitate intelectuala.
Atitudinea apropiata, calduroasa a asistentei, dar lipsita de exagerari, ajuta pe foarte multi
pacienti sa suporte regimul unei spitalizari de lunga durata.
Curatenia se va face numai prin mijloace umede sau cu aspiratoare, urmata de dezinfectia
pavimentelor, suprafetelor impermeabilizate ale peretilor, mobilierului si, in general, al tuturor
obiectelor cu dezinfectante care actioneaza si asupra bacilului tuberculos, alternandu-le zilnic
pentru a evita selectarea tulpinilor de germeni chimiorezistenti.
O atentie deosebita trebuie acordata scuipatoarelor, care trebuie schimbate - la nevoie - de

mai multe ori in cursul zilei si dezinfectate cu vapori supraincalziti sub presiune. In unele
29
institutii se utilizeaza scuipatoare 'disponibile' din hartie ceruita sau material plastic, care dupa o
singura utilizare, se incinereaza impreuna cu continutul lor.
1.2 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EXAMINAREA CLINICA A PACIENTULUI
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea cu medicul la
examinarea clinica a pacientului. Cunoasterea etapelor examinarii clinice in ordine cronologica,
face accesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului, fara a produce suferinte
inutile pacientului si contribuie la crearea unui climat favorabil intre pacient si medic.
Sarcinile asistentei madicale in pregatire si asistarea unui examen clinic medical sunt
urmatoarele:
- pregatirea psihica a pacientului: daca pacientul cunoaste esenta si importanta

examinarilor, prin increderea care i-a fost insuflata, va suporta mult mai usor suferintele cauzate
de diverse explorari.
- Adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar examinarilor clinice:

instrumentele vor fi in perfecta stare de functiune, sterile sau dezinfectate, in functie de
necesitati. Asistenta va sta in fata medicului, de cealalta parte a patului si va observa cu atentie
miscarile medicului, pentru a prevedea necesitatile de instrumente si de ajutor manual, cu care
poate contribui.
- Dezbracarea si imbracarea pacientului: trebuie facuta cu mult tact si finete, pentru a nu
provoca dureri si miscari inutile. Pacientul va fi dezbracat complet in timpul examinarii, dar
aceasta se va face treptat, pe regiuni.
- Aducerea bolnvului in pozitie adecvata examinarii si sprijinirea lui in caz de necesitate,
usureaza mult munca medicului si efortul pacientului.
Examinarea clinica incepe cu anmneza, timp in care pacientul va sta cat mai relaxat.
La examenul obiectiv , pacientul va fi adus in pozitiile corespunzatoare examinarii.
Pentru inspectia generala va sta in decubit dorsal.
30
Pentru examinarea capului, gatului si a cavitatii bucale, pacientul va sta in decubit dorsal
sau sezand.
Examinarea organelor toracice la pacientul grav — deosebit de ordinea obisnuita a

examinarii clinice — se va incepe in decubit dorsal. Dupa terminarea fetelor anterioara si
laterala ale toracelui, examinarea se va continua in pozitie sezand. Pacientul se va ridica din
decubit dorsal singur sau cu ajutorul asistentei, care se va aseza pe marginea patului fata in fata
cu pacientul si il va sprijini din regiunea omoplatilor cu ambele maini, ridicandu-1 in pozitie
sezand. La nevoie, el va sprijini capul pe umarul asistentei.
Odata ridicat, asistenta coboara mainile din regiunea omoplatilor pe treimea superioara a
bratelor, tinand bine pacientul si eliberand prin aceasta suprafata toracelui pentru examinarile
medicale. In cazuri foarte grave, pacientul va fi ridicat in pozitie sezand impreuna cu pernele,
sub care asistenta introduce, de o parte si de alta, ambele maini. In nici un caz nu se admite ca
pacientul sa fie ridicat tragan-du-1 de una sau de ambele maini. In cazuri extreme ca :
hemoptizie, pericol de embolii etc, se va renunta la examinarea fetei posterioare a toracelui si a
regiunii renale. In acest caz, medicul va examina numai fata anterioara si fetele laterale ale
toracelui, pacientul stand in decubit dorsal, cu o perna sub cap. Pentru examinarea axilelor si
a fetelor laterale ale toracelui, asistenta va ridica membrele superioare ale pacientului deasupra
capului. La femei grase cu glande mamare ptozate, ridicarea sanilor se va face cu ajutorul unui
prosop curat.
In cursul examinarii, asistenta va veghea ca pacientul sa intoarca capul lateral, pentru a nu

respira in fata ei sau a medicului examinator.
Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea tensiunii arteriale. Pentru

aceasta, imediat dupa examinarea toracelui, asistenta aplica banda tensiometrului pe bratul
pacientului.
Examinarea organelor abdominale se face in decubit dorsal cu bratele intinse si relaxate de-
a lungul corpului si membrelor inferioare indoite din genunchi, pentru a relaxa musculatura
abdominala. in vederea acestui scop, se solicita pacientul de a nu incorda muschii peretilor
abdominali, pentru a permite medicului palparea organelor intraabdominale. Pentru delimitarea
31
matitatii ficatului si a splinei, asistenta va intoarce pacientul — la cererea medicului — in
decubit lateral stang, respectiv drept, aducand in acelasi timp mana la ceafa. In acest fel se
evidentiaza bine fetele laterale ale toracelui si abdomenului.
Examinarea sistemului nervos va cere asistentei sa sustraga la nevoie atentia pacientului

de la incercarile medicului de punere in evidenta a reflexelor osteo-tendinoase. Mai departe, ea va
ajuta pacientului de a aduce membrele in pozitia adecvata luarii reflexelor. Cu ocazia cercetarii
echilibrului si a motricitatii membrelor, ea va ajuta pacientul sa se scoale din pat si-1 va sprijini
in timpul miscarilor pe care medicul i le va cere.
Examenul clinic se completeaza cu masurarea fuctiilor vitale: puls, temperatura.
Asigurarea iluminatiei necesare pentru examinarea cavitatilor naturale, precum si deservirea

medicului cu instrumente cer o atentie permanenta din partea asistentei. Predarea spatulei
linguale la momentul examinarii cavitatii bucale, a ciocanului de reflexe la examinarea
reflexelor osteotendinoase, aplicarea tensiometrului pe bratul pacientului, ajutorul dat la
imbracarea si dezbracarea manusilor de cauciuc, deservirea medicului cu instrumente
cerute de natura examinarii pe care o executa, ca si manipularea sursei de lumina
artificiala, trebuie executate la momentul oportun, exact atunci cand medicul are
nevoie de instrumentele, manoperele sau miscarile respective. Din acest motiv, asis tenta
trebuie sa cunoasca bine ordinea cronologica a unui examen clinic. Ea trebuie sa
observe cu atentie miscarile medicului, pentru a prevedea necesitatile de instrumente
si de ajutor manual, cu care poate contribui la momentul oportun la examinarea
pacientului. Colaborarea indelungata a medicului cu asistenta creeaza la aceasta o
serie de deprinderi si gesturi profesionale, legate strict de stilul de munca si gradul de
exigenta a medicului.
Ajutorul acordat de asistenta in cursul examenului clinic trebuie sa fereasca pacientul de
traumatisme si oboseala. Executarea unui examen nesistematic, care cere pacientului
repetate eforturi pentru asezarea si ridicarea din pat, utilizarea fortelor sale fizice peste
masura, neglijarea sprijinirii pacientului in pozitiile necesare cerute de reusita
examenului, obosesc pacientul repede, impunand intreruperea examinarii, putand
provoca si o agravare a bolii sale.
32
Pacientul va fi ferit de raceala. Dezbracarea pacientului pentru examinare se va face in
camere incalzite la temperatura corespunzatoare, cu geamurile inchise. Se va evita
circulatia in timpul cat pacientul este dezbracat.
1.3 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
Supravegherea pacientului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei
medicale. Observatia medicului este discontinua, intermitenta; el vede pacientul numai la
vizite sau cu ocazia aplicarii unor tratamente, in restul zilei, pacientul se gaseste sub
supravegherea asistentei, care trebuie sa culeaga toate datele relativ la starea generala si la
evolutia bolii sale. Asistenta trebuie sa raporteze medicului tot ce observa in cursul zilei la
pacient, insa, pentru ca informatiile ei sa fie intr-adevar complete si valoroase, ea trebuie sa
stie sa faca observatii sistematice, metodice si sa cunoasca ce anume trebuie sa observe.
Asistenta, stand in permanenta la patul pacientului, va urmari:
1. Comportamentul pacientului.
2. Functiile vitale si vegetative ale organismului.
Urmarirea comportamentului pacientului
Asistenta trebuie sa se obisnuiasca ca, in cursul oricarei munci, sa tina sub

supraveghere pacientii. Ea trebuie sa-i urmareasca, sa observe atitudinea lor in pat, pozitia pe
care o iau, expresia fetei, miscarile active pe care le executa etc. Relatiile pe care le
realizeaza cu pacientul in timpul ingrijirii lui, ca si convorbirile provocate intentionat,
eventual cu scopul educatiei sanitare, trebuie sa fie tot atatea prilejuri de a studia starea
pacientului din toate punctele de vedere.
Pozitia pacientului in pat este determinata de gravitatea bolii de care acesta sufera.
Daca starea pacientului este mai putin grava, el isi pastreaza in pat o atitudine asemanatoare
cu aceea a unei persoane sanatoase. Musculatura isi pastreaza tonicitatea sa normala, pozitia
fiind dirijata de miscarile sale active. Se spune ca pacientul sta in pat in pozitie activa.
Daca insa starea pacientului este grava, el devine adinamic.
Pozitia pacientului in pat poate fi determinata si de nevoia de a usura unele functii ale
organismului.
33
4.2 EDUCATIA PENTRU SANATATE
Educaţia sanitară urmăreşte cunoaşterea de sine necesară bolnavului pentru a preveni şi analiza
unele obişnuinţe care i-ar putea dăuna sau ar împiedica menţinerea sănătăţii.
Asistenta medicală trebuie să-i inducă bolnavului dorinţa de a învăţa cum să-şi păstreze
sănătatea, punându-i la dispoziţie diferite broşuri, cărţi, pliante, reviste speciale bolii sale. Se vor
organiza activităţi colective de educaţie pentru sănătate: convorbiri, cursuri, filme, demonstraţii
practice.
Pacientul va fi învăţat să privească cu calm şi seriozitate toate problemele şi obstacolele ce

apar în menţinerea sănătăţii sale (să aibă un regim alimentar corespunzător, să i-a tratamentul de
întreţinere la timp, să se odihnească).
Emoţiile şi sentimentele legate de anxietate să şi le folosească în mod pozitiv, acesta putând

accelera procesul de cunoaştere (pacientul conştientizează propria responsabilitate pe care o are
asupra sănătăţii sale). Pacientul va trebui să dobândească deprinderi corecte şi necesare obţinerii
unei stări de bine, îşi va crea un mediu ambient adecvat, cu luminozitate şi temperaturi normale,
atmosferă de calm şi linişte, va face plimbări prin parc, îşi va aerisi camera şi va avea grijă de
igiena corporală şi aspectul său exterior.
CAPITOLUL IV. STUDIU PE CAZURI
CAZUL I
Pentru buna cunoaştere a pacientului s-a folosit următorul algoritm de studiu :
34
1. Culegerea datelor pacientului ( informaţii medicale, informaţii sociale ).
2. Cunoaşterea pacientului pe cele 14 nevoi în funcţie de obiceiurile de viaţă ale pacientului.
3. Identificarea problemelor.
4. Stabilirea obiectivelor.
5. Studiu de caz realizat prin observarea directa şi participarea activă la procesul de
îngrijire al pacientului.
Culegerea de date:
Nume/Prenume: S.M.
Data nasterii: 10.11.1971.
Varsta: 44 ani.
Sex: M.
Starea Civila: Căsătorit.
Nr. Copii: 1.
Ocupatia: Profesor
Religia: Ortodox.
Domiciliu: Loc.Lugoj, Str. I. Mariseanu, Nr. 3, Jud.Timis.
Locuieşte la casă 4 camere împreună cu soţia si baiatul.
Conditii de viata: Bune.
Obisnuinţe de viaţa:
Alcool - uneori.
Tutun –15 ani.
Cafea – da.
Antecedente heredocolaterale:
Mama – cardiacă, HTA.
Tata – HTA, Astm Bronsic.
Antecedente personale:
Hipertensiune arteriala.
Motivul internarii: Investigaţii si tratament de specialitate.
Diagnostic la internare:Abcesul pulmonar, In observatie abces pulmonar cronicizat.
Pacientul se prezintă în Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Clinic Municipal de Urgenta
acuzand stare generala alterata , tuse productiva, febra, cefalee, rinoree abundenta, dureri
35
musulare generalizate, fatigabilitate. Este consultat de medicul de garda si in urma examenuui
clinic i se pune diagnosticul de abcesul pulmonar. Examenul clinic a decelat pacient cu scadere
accentuate in greutate in ultimele 3 luni,degete hipocratice, paliditate, astenie, cu temperatura
37.8 C, echilibrat hemodinamic, iar la auscultatia pulmonara o diminuare a murmurului
vezicular la nivelul hemitoracelui stâng. Se indica efecuarea unui examen radiologic torace
pentru a se vedea incarcatura bronsica si stabilirea conduitei terapeutice . Rx pulmonar pune in
evidenta o imagine radiologica hidroaerica de 7X10 cm. situata la baza hemitoracelui drept cu
pereti grosi de 0, 5 cm, din profil formatiunea se proiecteaza posterior.
Figura 1
CUNOASTEREA PACIENTULUI PE NEVOI

OBICEIURI DE VIAŢĂ
1. Nevoia de a respira.
Frecvenţa respiraţiilor: 19 resp/min.
Frecventa cardiaca: 100 bat/min TA: 120/80 mmHg, Glicemie: 120 mg/dl
Pacientul este fumător, fumează un pachet de ţigări pe zi.
2. Nevoia de a se alimenta.
Antecedente:Hipertensiune arteriala controlata medicamentos.
Apetit:Crescut.Greutate corporala: 100 kg.Înălţimea: 178 cm.Dieta: Nu respecta regimul
alimentar hiposodat si hipolucidic
Obiceiuri alimentare: Carne, lactate, produse fainoase,dulciuri
Frecvenţa micţiunilor: 3 micţiuni/zi Diureza: 1800 ml/24 h.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
Nu este afectata, pacient tanar.
36
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
Nr. Ore de somn: 5-6 ore/seară. Caract somnului: Neodihnitor.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca.
Parţial dependent.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului normală.
Valori ale temperaturii: 370C – 38,50C.
Tipul de febră: ridicata
8. Nevoia de a-şi menţine tegumentele curate şi integre.
Aspectul teumentelor: Palide, uscate, desidratate.
Prezenţa durerii: Da
Caracterul durerii: Moderată.
10. Nevoia de a comunica.
Modalităţi de comunicare: Verbală.
11. Nevoia de a se realiza.
Pacient realizat.
12. Nevoia de a se recreea.
Pacientul este pentru prima data intr-o unitate spitaliceasca si este confuz, in general fiind un om
vesel, comunicativ, realizat profesional
13. Nevoia de a acţiona conform credinţelor si valorilor.
Religia: ortodox.
Nepracticant.
14. Nevoia de a invăţa.
Capacitatea de a înţelege: Bună.
Capacitatea de memorare: Bună.
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Manifestări de dependenţă: Bradipnee uşoară.
Surse de dificultate:Anxietatea
Probleme: Alterarea respiraţiei prin dispnee.
Manifestări de dependenţă: HTA, creşterea pulsului prin tahicardie.
Surse de dificultate: Insuficienţă cardiacă, HTA.
37
Probleme: Alterarea circulaţiei prin HTA, tahicardie.
Manifestări de dependenţă: Lipsa temporaraa poftei de mancare datorata virozei respiratorii..
Surse de dificultate: Durerea, slăbiciune.
Probleme: Alimentarea/Hidratare inadecvată prin deficit.
Manifestări de dependenţă: Constipatie.
Surse de dificultate: Alimentarea inadecvata prin deficit
Probleme: Eliminarea inadecvată.
Manifestări de dependenţă:Limitarea mişcăriilor.
Surse de dificultate:Durerea, slabiciune, anxietate.
Probleme: Dificultatea de a se mişca.
Manifestări de dependenţă: Discomfort datorat anxietatii.
Surse de dificultate: Anxietatea.
Probleme: Dificultatea de a se odihni prin insomnie, disconfort.
Manifestări de dependenţă: Limitarea mişcarilor.
Surse de dificultate: Fatigabilitatea, slabiciune.
Probleme: Dificultatea de a se îmbrăca şi dezbrăca.
Manifestări de dependenţă: HTA, dezechilibre hidroelectrice.
Surse de dificultate: Circulaţia inadecvată, imobilitatea.
Probleme: Alterarea tegumentelor şi mucoaselor prin deshidratare.
Manifestări de dependenţă: Frica, neliniştea, insomnie, riscul la complicatii.
Surse de dificultate: Lipsa cunoaşterii, informaţii insuficiente.
Probleme: Anxietatea.
Manifestări de dependenta: Incapacitatea de a se misca.
Sursa de dificultate: Durerea, imobilizarea.
38
Probleme: Dificultatea de a se recreea.
Manifestări de dependenţă: Lipsa informaţilor.
Sursa de dificultate: nivelul intelectual
Probleme: Cunoştinţe insuficiente despre boala sa.
STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiective: Pacientul să-şi diminueze tahipneea în cele cinci zile de internare.
Diagnostic de nursing: Respiraţie inadecvată determinată de starea de sănătate alterată
manifestată prin cresterea frecvenţei respiratorii peste valorile normale
Probleme: Alterarea circulaţiei prin HTA, tahicardie.
Obiective: Pacientul sa fie externat cu valori ale tensiunii arteriale normale.
Diagnostic de nursing: Insuficienta respiratorie determinata de patologia existentă manifestata
prin tahipnee, tahicardie.
Obiective: Pacientul sa aibe o alimentatie adecvata pe parcursul internari si la externarea din
spital (cresterea greutatii corporale cu minim 2 kg ).
Diagnostic de nursing: Alterarea alimentatiei determinata de afectiunea existenta manifestata
prin scadere ponderala.
Probleme: Eliminarea inadecvată prin constipatie.
Obiective: Pacientul sa aibe scaun zilnic
Diagnostic de nursing: Alterarea intestinale determinata de starea de sanatate manifetata prin
constipatie
Obiective: Pacientul sa aibe un tonus general bun, să efectueze plimbari scurte pe distante mici
începand in ziua a treia a internarii.
39
Diagnostic de nursing: Imposibilitatea de a se misca determinata de starea generala alterata
manifestata prin durere, oboseală, stare generală alterată.
Obiective: Pacientul să aibe un somn linistit de minim 6 ore neintrerupte.
Diagnostic de nursing: Alterarea modului de somn determinat de schimbarea mediului de viaţă
şi a patologiei manifestată prin durere, anxietate , oboseală
Obiective: Să participe la îngrijirile sale de igienă începând cu ziua a doua postoperator.
Diagnostic de nursing: Deficit al capacităţii de a se îngriji determinata de patologia existenta
manifestat prin imposibilitatea de a avea grija de propria persoana.
Obiective: Să-şi exprime diminuarea anxietăţii în termen de trei zile de la internare.
Diagnostic de nursing: Sindrom potential de neliniste si teama determinata de necunoastere bolii
în totalitate manifestata prin tristete, apatie.
Problemă: Dificultatea de a se recreea.
Obiective: Pacientul sa relationeze cu colegii din salon pe perioada internarii.
Diagnostic de nursing: Alterarea relatiilor sociale determinate de patologia existenta manifestata
prin apatie, neliniste.
Problemă: Cunoştiinţe insuficiente despre boala sa.
Obiective: Pacientul sa accepte sfaturile oferite de echipa medicală şi să participe activ la
discuţiile cu cadrele sanitare.
Diagnostic de nursing: Deficit în menţinerea sănătăţii determinat de nivelul social şi de
convingerile existente.
40
PLAN DE ÎNGRIJIRI
Cazul I. Ziua 1
17.01.2015
PROBLEMA/DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE NURSING
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientulnu are scaun in
constipatie -Monitorizăm starea prima zi de intenare.
Manifestată prin: pacientului, funcţiile vitale.
Constipatie. -Pacientul să prezinte eliminare -Monitorizăm scaunul -Pacientul este constipat.
buna. pacientului
Sursa de dificultate: -Pacientul să aibă scaun zilnic -Analizele au relevat:
Alimentatia inadecvata Delegate: Hb=12.5 g/dl
-Recoltam sange pentru INR= 1
investigatiile paracinice K= 6.5
Na=16
-Efectuam EKG ALAT=99U/L
ASAT=469 U/L
Consult boli infectioase UREE= 155
CREATININA=1,3
Amilaza=63 u/l
BD=2,2
Acid Uric=8.9.
Leucoite – 12.600
Eozinofile prezente
41
-Pacientul să nu mai prezinte Delegate: -Pacientul sa nu mai
durere -Administram tratamentul prezinte dureri
-Pacientului sa nu mai prezinte recomandat: abdominale
constipatie Cefalexin 2g la 12 ore IV, -Pacientul nu are scaun
-Însoţim pacientul la in prima zi de internare
Computerul Tomograf
3.Circulaţie inadecvată. -Pacientul să prezinte valori Autonome: -Pacientul prezintă o TA
normale ale TA, pulsului -Monitorizarea FV: normală daca are o dieta
Manifetata prin: corespunzătoare vărstei. TA=120/90 mmHg, hiposodata si respecta
Creşterea valorilor TA, FC=100 bat/min. orele de administrare a
Puls. -Pacientul să nu prezinte valori medicamenteor.
ridicate ale F.V. Delegate:
Sursa de dificultate: -Administrarea -TA, Pulsul sunt
Afecţiunea cardiacă. -Afecţiunile pacientului să fie tratamentului recomandat: stabilizate.
stabilizate. : Carvedilol 12,5 mg 1-0-1, -Consultul
Codarone, cardiologic:Ritm sinusal
-Însoţim pacientul la regulat, AV=92 bat/min,
consultul cardiologic. modificări ischemice
cronice.
-continuă tratamentul
cardiologic prescris.
Apt pentru interventia
chirurgicala.
4.Respiraţie inadecvată. -Pacientul să prezinte respiratiei Autonome: -Pacientul prezintă o
corespunzătoare vărstei. -Monitorizarea: respiratie în limite
Manifestata prin: FR=16 resp/min. normale.
Dispnee. -Pacientul să nu prezinte valori
scăzute ale respiraţiei. -Aşezăm pacientul într-o -FR este stabilizată.
Sursa de dificultate: poziţie favorabilă pentru a
Hipertensiune arteriala avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea
42
tratamentului recomandat:
Cefalexin 2g la 12 ore IV,
5. Alimentaţie/Hidratare -Pacientul să fie echilibrat Autonome: -Pacientul prezintă o

inadecvata prin defictit. hidroelectrolitic. -Urmarim regimul şi alimentaţie şi hidratare
alimentar al pacientei. corespunzătoare.
Manifestata prin: -Pacientul să fie alimentat şi
Lipsa poftei de măncare. hidratat corespunzător. -Supraveghem si urmarim -Pacientul este echilibrat
debutul trusei perfuzabile. hidroelectrolitic.
Sursa de dificultate: -Pacientul să accepte şi să respecte
Durerea, slăbiciune. regimul alimentar dat de Delegate: -Pacientul acceptă şi
afecţiunile lui. -Hidratarea pacientului pe păstrează regimul
cale parenterală. alimentar recomandat.
-Alimentaţie hiposodată şi
hipoglucidică. -Glicemie= 120 m/dl.
-Administrarea la
recomandarea medicului:
NaCl 9% 500 ml 2 fl/zi,
Glucoză 10% 500 ml 2
fl/zi.
6.Dificultatea de a dormi şi a -Pacientul să prezinte un somn Autonome: -Pacientul prezintă un

se odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare -Liniştim pacientul în somn liniştit de cel puţin
fizică şi psihică bună. legătură cu boala şi 6 ore/noapte.
Manifestata prin: afecţiunile acestuia.
Disconfort dat de durere, starea -Pacientul să doarmă minim 7-8 -Asigurăm confortul, -Nu prezintă agitaţie şi
depresiva. ore/noapte. liniştea şi clima semne de durere în
corespunzătoare în salon. timpul somnului.
Sursa de dificultate: Delegate:
Durerea, fatigabilitatea, -Administram Bromhexim
anxietatea. cpr, Prefalgan Iv pentru
calmarea tusei.
43
7.Dificultatea de a se mişca, a -Pacientul să se poată mişca cu Autonome: -Pacientul se poate
avea o bună postură. ajutor şi să se poată ridica. -Ajutăm pacientul şi îl mişca şi deplasa cu
încurajăm să se ridice şi îl ajutor.
Manifestat prin: -Pacientul să nu prezinte durere şi educăm cum să facă
Limitarea mişcariilor. anxietate. manevrele de mişcare. -Pacientul îşi exprimă
absenţa durerilor şi
Sursa de dificultate: anxietăţii.
Durerea, slabicune, anxietate.
8.Anxietatea. -Pacientul să fie informat corect Autonome: -Pacientul prezintă o

despre intervenţia pe care o va -Ajutăm pacientul să treacă stare mai liniştită.
Manifestat prin: suferi. peste anxietatea provocată
Frica, insomnie, nelinişte. de boală comunicând cu el. -Pacientul cunoaşte mai
-Pacientul să fie informat despre multe date referitoare la
Sursa de dificultate: boală şi evoluţia potenţială -Liniştim pacientul şi îi afecţinea de care suferă.
Informaţii insuficiente despre acesteia. oferim informaţii despre
boala. starea şi evoluţia bolii.
9.Alterarea tegumentelor şi -Pacientul să prezinte o hidratare Autonome: -Pacientul prezintă

mucoaselor. corespunzătoare stării lui. -Hidratăm şi alimentăm tegumente şi mucoase
pacientul corespunzător. integre şi curate.
Manifestata prin: -Pacientul să nu prezinte
HTA, dezechilibre tegumente şi mucoase cianotice şi -Păstrăm tegumentele şi -Pacientul prezintă
hidroelectrolitice. edeme. mucoasele pacientului tegumente hidratate.
-Să prezinte o temperatură curate şi integre.
Sursa de dificultate: corporală în limita valorilor -Pacientul prezintă o
Circulaţie şi hidratare normale. temperatură de 37.50C.
inadecvată.
10.Riscul la complicaţii. -Pacientul să nu prezinte Autonome: -Pacientul nu prezintă
complicaţii. - complicaţii.
-Infecţii -Ajutăm pacientul să
-Pacientul să fie în afara oricărui urmeze şi să respecte -Pacientul respectă şi
44
pericol la care poate fi expus. tratamentul prescris pentru acceptă tratamentul
evitarea complicaţiilor. administrat şi
- Ajutăm pacientul şi-l recomandat de către
îngrijim pacientul pentru medic.
evitarea contactului
infecţios.
-Tapotaj toracic
-Exerciţii respiratori.
Delegate:
-Administrăm medicatia
prescrisa de medic
12.Dificultatea de a se recreea. -Pacientul să se poată recreea Autonome: -Pacientul se recreează

-Punem la dispoziţia urmărind emisiunile
Manifestat prin: pacientului un TV să se preferate la TV.
Incapacitatea de a se misca. poată recreea.
Sursa de dificultate:
Durerea, imobilizarea

DE NURSING
45
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul are scaun in a
constipatie -Monitorizăm starea doua zi de intenare.
Constipatie. -Monitorizăm scaunul -Pacientul nu mai este
pacientului, administram constipat.
Sursa de dificultate: -Pacientul să prezinte eliminare Lactuloza, alimente bogate
Alimentatia inadecvata buna. in fibre, incurajam Diureza normala.
pacientul sa faca plimbari INR = 1
-Pacientul să aibă scaun zilnic
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate: -Pacientul nu mai

durere -Administram tratamentul prezinta durere intensă
Manifestată prin: recomandat: Cefalexin 2g - Ecografia
Durere toracica Pacientul să aibe o stare generală la 12 ore IV, abdominala nu a
ameliorată, să fie echilibrat decelat nimic special:
Sursa de dificultate: hemodinamic Insotim pacientul la colecist nelocuit, ficat
Tusea, afectarea pulmonară ecograf. splina de dimnsiuni
Delegate: normale
-Insotim pacientul al Rezultatul
Computerul Tomograf investigatiei
tomografice a fost
sugestiv pentru
diagnosticul de abces
pulmonar stang
46
Puls. -Pacientul să nu prezinte valori medicamentelor.
ridicate ale F.V.
Sursa de dificultate: Delegate: -TA, Pulsul sunt
Afecţiunea cardiacă. -Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea stabilizate.
stabilizate. tratamentului recomandat:
-
Anxietatea avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea

alimetar al pacientei. corespunzătoare.
-Administrarea la
47
fl/zi.

Durerea, fatigabilitatea, -Pentru calmarea durerii
anxietatea. administram calmante la
Algocalmin fiole, Ketorol,
Diazepam 2 mg 1 cp seara.
48
19.01.2015 - INTERVENTIA CHIRURGICALA – TORACOTOMIE POSTERO LATERALA
DE NURSING
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul are scaun in
constipatie -Monitorizăm starea fiecare zi
Constipatie. -Pacientul să prezinte eliminare - Efectuam clisma -Pacientul nu mai este
Sursa de dificultate: buna. -Montam sonda urinara. constipat.
Alimentatia inadecvata -Pacientul să aibă scaun zilnic Radem pilozitatile din zona
ce urmeaza a fi operata Diureza normala.
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate: Interventia

durere -Insotim pacientul la blocul chirurgicala :
Manifestată prin: operator PO245/19.01.2015
Durere toracica -Pacientului sa i se reduca tusea S-a efectuat anestezie
Sursa de dificultate: generala cu intubatie
Tusea selectiva dreapta,
pacientul a fost asezat
in decubit lateral
drept, calea de abord
aleasa fiind
toracotomia axilara.
S-a practicat
chistectomie ideala, iar
cavitatea restanta a
fost capitonata prin
efectuarea de burse
etajate
49
ridicate ale F.V.
Interventia chirurgicala -Afecţiunile pacientului să fie -Administrarea stabilizate.
fl/zi. Algocalmin fiole,
Ketorol, Diazepam 2 mg 1
cp seara.

Anxietatea, durerea avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea
tratamentului recomandat

50
-Administrarea la
fl/zi.

51


-Să prezinte o tempertură curate si integre.
inadecvată.
52
Cazul I. Ziua 4
20.01.2015
DE NURSING
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate: -Pacientul nu mai
durere -Administram tratamentul prezinta jenă la urinare.
Manifestată prin: recomandat:
Durere toracica -Pacientului sa i se reduca tusea Cefalexin 2g la 12 ore IV, -Pacientul nu prezintă
NaCl 9% 500 ml 2 fl/zi, dureri la eliminare.
Sursa de dificultate: Glucoză 10% 500 ml 2
Interventia chirurgicală fl/zi. Algocalmin fiole,
cp seara.

Anxietate avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea

53
-Administrarea la
fl/zi.

se odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare
-Liniştim pacientul în somn liniştit de cel puţin
54

-Să prezinte o tempertură curate ţi integre.
inadecvată.
complicaţii. -Ajutăm pacientul să-şi complicaţii.
-Infecţii păstreze tegumrntele şi
-Pacientul să fie în afara oricărui mucoasele curate. -Pacientul respectă şi
pericol la care poate fi expus. -Ajutăm pacientul să acceptă tratamentul
urmeze şi să respecte administrat şi
tratamentul prescris pentru recomandat de către
evitarea complicaţiilor. medic.
- Ajutăm pacientul şi-l
îngrijim pacientul pentru
evitarea contactului
infecţios.
-Mişcăm pacientul din 2 în
55
2 ore pentru a evita riscul
apariţiei de escară.
-Tapotaj toracic
Delegate:
prescrisa de medic
11.Dificultatea de a se îmbrăca -Pacientul să fie ajutat să se Autonome: -Pacientul se simte

şi dezbrăca. îmbrace şi să se dezbrace. -Ajutăm pacientul să se confortabil în
îmbrace şi să se dezbrace. îmracămintea pe care o
Manifestata prin: -Pacientul să se simtă confortabil poartă.
Limitarea mişcariilor. în îmbrăcămintea pe care o poartă. -Îi sugerăm să poarte sau îi
oferim o îmbrăcăminte
Sursa de dificultatea: lejeră.
Imobilizarea, durerea şi
slabiciunea.
Cazul I. Ziua 5
21.01.2015 – EXTERNARE
56
PROBLEMA/DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME/DELEGATE
2.Durerea. -Pacientul nu mai prezinta Delegate: -Pacientul nu mai
durere -Administram tratamentul prezinta jenă la
Manifestată prin: recomandat: urinare.
Durere toracica -Interventia a decurs normal ,
pacientul se externeaza vindecat Cefalexin 2g la 12 ore IV, -Pacientul nu prezintă
Sursa de dificultate: chirurgical NaCl 9% 500 ml 2 fl/zi, dureri
Anxietate, interventia Glucoză 10% 500 ml 2 fl/zi.
3.Circulaţie inadecvată. -Pacientul să prezinte valori Autonome: -Pacientul prezintă o

normale ale TA, pulsului -Monitorizarea FV: TA normală daca are o
Manifetata prin: corespunzătoare vărstei. TA=120/90 mmHg, FC=100 dieta hiposodata si
Creşterea valorilor TA, bat/min. respecta orele de
Puls. -Pacientul să nu prezinte valori administrare a
ridicate ale F.V. medicamenteor.
Afecţiunea cardiacă. -Afecţiunile pacientului să fie -Administrarea tratamentului -TA, Pulsul sunt
stabilizate. recomandat: stabilizate.
NaCl 9% 500 ml 2 fl/zi, -continuă tratamentul
Glucoză 10% 500 ml 2 fl/zi. cardiologic prescrisin
Algocalmin fiole, Ketorol, ambuatoriul integrat,
Diazepam 2 mg 1 cp seara. revine la control peste o
luna si efectueaza un
examen
ecocardiografic.
57
HTA avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea tratamentului
recomandat de medicul
curant
5. Alimentaţie/Hidratare inadecvata -Pacientul să fie echilibrat Autonome: -Pacientul prezintă o

prin defictit. hidroelectrolitic. -Urmarim regimul şi alimentaţie şi hidratare
Lipsa poftei de măncare. hidratat corespunzător. -Supraveghem si urmarim -Pacientul este
debutul trusei perfuzabile. echilibrat
Sursa de dificultate: -Pacientul să accepte şi să hidroelectrolitic.
Durerea, slăbiciune. respecte regimul alimentar dat Delegate:
de afecţiunile lui. -Hidratarea pacientului pe -Pacientul acceptă şi
cale parenterală. păstrează regimul
-Alimentaţie hiposodată şi alimentar recomandat.
hipoglucidică.
-Administrarea la -Glicemie= 120 m/dl.
Glucoză 10% 500 ml 2 fl/zi.
6.Dificultatea de a dormi şi a se -Pacientul să prezinte un somn Autonome: -Pacientul prezintă un

odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o -Liniştim pacientul în somn liniştit de cel
stare fizică şi psihică bună. legătură cu boala şi puţin 6 ore/noapte.
Disconfort dat de durere, starea -Pacientul să doarmă minim 7-8 -Asigurăm confortul, liniştea -Nu prezintă agitaţie şi
depresiva. ore/noapte. şi clima semne de durere în
58
Durerea, fatigabilitatea, anxietatea. -Pentru calmarea durerii
administram calmante la
7.Dificultatea de a se mişca, a avea o -Pacientul să se poată mişca cu Autonome: -Pacientul se poate
bună postură. ajutor şi să se poată ridica. -Ajutăm pacientul şi îl mişca şi deplasa cu
Manifestat prin: -Pacientul să nu prezinte durere educăm cum să facă
Limitarea mişcariilor. şi anxietate. manevrele de mişcare. -Pacientul îşi exprimă

Manifestat prin: suferi. peste anxietatea provocată de
Frica, insomnie, nelinişte. boală comunicând cu el. -Pacientul cunoaşte mai
Informaţii insuficiente despre boala. acesteia. oferim informaţii despre
starea şi evoluţia bolii.

HTA, dezechilibre hidroelectrolitice. tegumente şi mucoase cianotice -Păstrăm tegumentele şi -Pacientul prezintă
şi edeme. mucoasele pacientului curate tegumente hidratate.
Sursa de dificultate: -Să prezinte o tempertură ţi integre.
Circulaţie şi hidratare inadecvată. corporală în limita valorilor -Pacientul prezintă o
59
normale. temperatură de 36.50C.

complicaţii. -Ajutăm pacientul să-şi complicaţii.
-Infecţii păstreze tegumrntele şi
-Pacientul să fie în afara oricărui mucoasele curate. -Pacientul respectă şi
pericol la care poate fi expus. -Ajutăm pacientul să urmeze acceptă tratamentul
şi să respecte tratamentul administrat şi
prescris pentru evitarea recomandat de către
complicaţiilor. medic.
- Ajutăm pacientul şi-l
îngrijim pacientul pentru
evitarea contactului infecţios.
-Mişcăm pacientul din 2 în 2
ore pentru a evita riscul
apariţiei de escară.
-Tapotaj toracic
Delegate:
prescrisa de medic
11.Dificultatea de a se îmbrăca şi -Pacientul să fie ajutat să se Autonome: -Pacientul se simte

dezbrăca. îmbrace şi să se dezbrace. -Ajutăm pacientul să se confortabil în
îmbrace şi să se dezbrace. îmracămintea pe care o
Manifestata prin: -Pacientul să se simtă poartă.
Limitarea mişcariilor. confortabil în îmbrăcămintea pe -Îi sugerăm să poarte sau îi
care o poartă. oferim o îmbrăcăminte
Sursa de dificultatea: lejeră.
Imobilizarea, durerea şi
slabiciunea.
60
61
EVALUARE CAZUL I
Managementul si administrarea îngrijirii pacientului cu abces pulmonar necesita atentie,

rigoare si competenta din partea asistentei medicale. O interventie chirurgicala inseamna pentru
pacient dar si pentru familia acestuia un moment important de criza din punct de vedere psihic,
fizic si social.
In cazul de fata asistenta a reusit sa managerieze cu succes toate aspectele legate de boala
pacientului pe parcursul internarii acestuia.
Hipertensiunea arteriala necesitat o atentie deosebita si adaptarea tehnicilor de ingrijire
specifice in functie de pacient, de nevoile acestuia si de evolutia bolii. Pacientul a beneficat de
suportul familiei si a avut o stare psihica moderat afectata.
Bolnavului i s-a explicat importanta continuarii tratamentului medicamentos si renuntarea
la tutun pentru imbunatatirea calitatii vietii.
Au fos administrate , la indicaţia medicului curant, medicamente antihipertensive,

analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene, antibiotic, antalgice şi anxiolitice.
Măsurarea parametrilor vitali a fost făcută pe toată perioada internării de către asistenta
medicală şi consemnată în Foaia de Observaţie Clinică Generală a pacientilor.
62
CAZUL II

Studiu de caz realizat prin observarea directa şi participarea activă la procesul de îngrijire al
pacientului
Culegerea de date:
Nume/Prenume: N.E.
Data nasterii: 26.10.1948
Varsta: 67 ani.
Sex: M.
Starea Civila: Casatorit
Nr. Copii: 2
Ocupatia: Pensionar, se ocupa de animalele familiei
Religia: Ortodox.
Domiciliu: Loc. Parta, Str. Principala Nr.114, Jud. Timis.
Locuieşte la casa 4 camere împreuna cu sotul.
Obisnuinte de viata:
Alcool - Da
Tutun – Nu
Cafea – Da
Mama – Litiază biliară, HTA.
Tata –AVC, pareză hemicorp stăng.
Pneumonie acuta interstitiala,abces pulmonar operat prin toracotomie axilara in urma cu o luna.
63
Pacient operat in urma cu aproximativ o luna in cadrul sectiei de Chirurgie toaracica de abces
pulmonar prin toracotomie axilara , externat in stare vindecat chirugical. Ulterior, la
aproximativ o luna de la externare, pacientul s-a prezentat acuzând junghi toracic si
tuse, simptome aparute de 2-3 zile si care nu au cedat la medicatia administrata (anal-
gezice).
Radiografia pulmonara a aratat prezenta unei opacitai situate in câmpul pulmonar stâng,
cu margini neregulate, de intensitate costala (Figura 2).
S-a efectuat CT toracic ce a evidentiat prezenta unei cavitati de aprox 2/3 cm in câmpul
pulmonar stâng, cavitatea contine aer iar parenchimul pulmonar adiacent este
nemodificat (cavitate restanta postoperator)
Motivul internarii: Investigatii si tratament de specialitate.
Figura 2
CUNOAŞTEREA PACIENTULUI PE NEVOI

OBICEIURI DE VIAŢĂ
Frecvenţa respiraţiilor:18 r/min.
Frecventa cardiaca: 65 bat/min TA150/95.
Apetit: nesatisfacator. Greutate corporala: 58 kg.Înălţimea: 165 cm. Dieta: insuficienta
cantitativ
Obiceiuri alimentare: cafea si mese neregulate.
Frecvenţa micţiunilor:7 micţiuni/zi.Diureza:1600 ml/24 h.
64
Independenta, se misca usor
Nr. Ore de somn: 4 ore/noapte. Caract somnului:Perturbant.
Pacientul se îmbracă singur.
Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului normală.
Valori ale temperaturii: 37,50 C.
Tipul de febră: Afebrilă.
Aspectul tegumentelor:Palide, uscate.
Prezenţa durerii: Nu
Nu prezintă probleme.
Pacientul prezintă interes pentru activitătile recreative.
Religia: Ortodoxă.
Manifestări de dependenţă: Bradipnee usoara.
Surse de dificultate: Dispnee, anxietatea,durerea in hipogastru drept,oboseala.
Probleme: Alterarea respiratiei datorita starii de rau.
65
Manifestări de dependenţă: H.T. bradicardie.
Surse de dificultate: Cresterea valorilor TA.
Probleme:Alterarea circulatiei.
Manifestări de dependenţă: Dislipidemia, anorexia
Surse de dificultate:Anorexia
Probleme: Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit.
Manifestări de dependenţă: Lipsa tranzitului intestinal
Surse de dificultate:Durerea, alimentatia deficitara
Probleme: Eliminarea inadecvată manifestată princonstipatie.
Manifestări de dependenţă: Limitarea mişcărilor.
Surse de dificultate: Durerea toracica
Manifestări de dependenţă: Disconfort dat de durere şi depresie.
Surse de dificultate: Durerea, anxietatea, fatigabilitatea.
Problema: Imposibilitatea de a dormi şi a se odihni.
Manifestări de dependenţă: Limitarea mişcărilor.
Surse de dificultate: Durerea, slabiciunea.
Problema: Depresia
Manifestări de dependenţă: Ridicarea temperaturii corporale.
Surse de dificultate: Durerea , infectia
Problemea: Alterarea temperaturii corporale.
Manifestări de dependenţă: Deshidratare, paloare.
Surse de dificultate: Durerea, patologia
Probleme:Alterarea tegumentelor şi mucoaselor.
66
Manifestări de dependenţă: Durere, slabiciune, riscul la complicatii.
Probleme:Riscul la complicatii.
Probleme: Nu prezintă probleme.Hipercomunicativa
Probleme: Nu prezintă probleme.
Manifestari de dependenta: Limitarea mişcărilor.
Sursa de dificultare: Durerea toracica
Probleme:Incapacitatea de a se recreea.
Manifestari de dependenta: Nu prezinta.
14. Nevoia de a invăţa..
Manifestări de dependenţă: Nu prezintă.
Probleme: Alterarea respiratiei datorita anxietatii, depresiei
Obiective: Pacienta să-şi diminueze tahipneea în cele cinci zile de internare.
Probleme:Alterarea circulatiei.
Obiective: Pacientul sa fie externat cu valori ale tensiunii arteriale normale.
2. Nevoia de a se alimenta..
Probleme: Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
67
spital ( cresterea greutatii corporale cu minim 2 kg ).
prin scaderea ponderala peste valorile normale
3. Nevoia de a elimina.
Probleme: Eliminarea inadecvată manifestată prin polikiurie.
Obiective: Pacientul sa aibe o diureza normala dupa zile de la administrarea medicamentelor.
Diagnostic de nursing: Alterarea intestinale determinata de starea de sanatate manifetata prin
urinare frecventă si durere.
Problema: Imposibilitatea de a dormi şi a se odihni.
Problema: Incapacitatea de a se inbrăca şi dezbrăca.
Obiective: Să participe la îngrijirile sale de igienă
7. Nevoia de a evita pericolele.
Problemea: Anxietatea
în totalitae manifestata prin tristete, apatie.
68
Probleme:Alterarea tegumentelor şi mucoaselor.
Obiective: Să participe la îngrijirile sale de igienă.
manifestat prin imposibilitatea de a avea grija de propria persoana
Probleme:Incapacitatea de a se recreea.
69
PLAN DE ÎNGRIJIRI
Cazul II Ziua 1
17.02.2015
DE NURSING
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul nu are
constipatie -Monitorizăm starea scaun in prima zi de
Manifestată prin: pacientului, funcţiile vitale. intenare.
Constipatie.
-Pacientul să prezinte eliminare -Monitorizăm scaunul -Pacientul este
Sursa de dificultate: buna. pacientului constipat.
Alimentatia inadecvata
-Pacientul să aibă scaun zilnic Delegate: -Analizele au relevat:
-Recoltam sange pentru Hb=12.5 g/dl
investigatiile paracinice INR= 1
K= 6.5
Na=16
-Efectuam EKG ALAT=99U/L
ASAT=469 U/L
UREE= 155
Consult boli infectioase: CREATININA=1,3
aparitia postoperatorie a Amilaza=63 u/l
unei cavitati aeriene BD=2,2
situate in zona cavitatii Acid Uric=8.9.
perichistice initiale. Date Leucoite – 9.600
fiind dimensiunile reduse Eozinofile absente
ale acestei cavitati si lipsa
simptomatologiei, medicul
de boli infectioase recomanda
tratamentul conservator si
monitorizarea pacientului.
70
recomandat: abdominale
-Pacientului sa nu mai prezinte Cefalexin 2g la 12 ore IV,
constipatie ,Bromhexin cpr 3/zi -Pacientul nu are
Penicilina 20000u/iv scaun in prima zi de
internare
-Însoţim pacientul la
Computerul Tomograf

Afecţiunea cardiacă. -Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea tratamentului -TA, Pulsul sunt
: Carvedilol 12,5 mg 1-0-1,
Codarone, -Consultul
cardiologic:Ritm
-Însoţim pacientul la sinusal regulat,
consultul cardiologic. AV=92 bat/min,
modificări ischemice
cronice.

71
Delegate:
recomandat:
Ciprofloxacin 2g la 12 ore
IV, Metronidazol IV
2g la 12 ore IV,
Bromhexin cpr 3/zi
Penicilina 20000u/iv

Sursa de dificultate: -Pacientul să accepte şi să respecte hidroelectrolitic.
Durerea, slăbiciune. regimul alimentar dat de Delegate:
afecţiunile lui. -Hidratarea pacientului pe -Pacientul acceptă şi
hipoglucidică.

se odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare -Liniştim pacientul în somn liniştit de cel
fizică şi psihică bună. legătură cu boala şi puţin 6 ore/noapte.
72
calmarea tusei.


Manifestat prin: suferi. peste anxietatea provocată de
Frica, insomnie, nelinişte. boală comunicând cu el. -Pacientul cunoaşte
-Pacientul să fie informat despre mai multe date
Sursa de dificultate: boală şi evoluţia potenţială -Liniştim pacientul şi îi referitoare la afecţinea
Informaţii insuficiente despre acesteia. oferim informaţii despre de care suferă.
Cazul II Ziua 2
18.02.2015
73
DE NURSING
Afecţiunea cardiacă. -Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea tratamentului -TA, Pulsul sunt
: Carvedilol 12,5 mg 1-0-1,
Codarone, -Consultul
cardiologic:Ritm
-Însoţim pacientul la sinusal regulat,
consultul cardiologic. AV=92 bat/min,
modificări ischemice
cronice.

Delegate:
recomandat:
IV, Metronidazol IV
74
2g la 12 ore IV,
Bromhexin cpr 3/zi

Sursa de dificultate: -Pacientul să accepte şi să respecte hidroelectrolitic.
Durerea, slăbiciune. regimul alimentar dat de Delegate:
afecţiunile lui. -Hidratarea pacientului pe -Pacientul acceptă şi
hipoglucidică.

se odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare -Liniştim pacientul în somn liniştit de cel
fizică şi psihică bună. legătură cu boala şi puţin 6 ore/noapte.
calmarea tusei.
75
Cazul I I Ziua 3
19.02.2015
DE NURSING
76
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul are scaun in a
constipatie -Monitorizăm starea doua zi de intenare.
Constipatie. -Pacientul nu mai este
-Monitorizăm scaunul constipat.
Sursa de dificultate: -Pacientul să prezinte eliminare pacientului, administram
Alimentatia inadecvata buna. Lactuloza, alimente bogate Diureza normala.
in fibre, incurajam INR = 1
-Pacientul să aibă scaun zilnic pacientul sa faca plimbari
Rezultatul
Delegate: investigatiei
-Insotim pacientul al tomografice a fost
Computerul Tomograf sugestiv pentru
diagnosticul de
cavitate restanta
. posteratorie

ridicate ale F.V.
-
77
Delegate:
-Administrarea

-Administrarea la
fl/zi.
Cazul I I I Ziua 4
20.02.2015
78
DE NURSING
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul sa aibe scaun
constipatie -Monitorizăm starea in fiecare zi
Constipatie. -Incurajam pacientul sa -Pacientul sa aibe o
aibe o dieta bogata in fibre, dieta echilibrata
Sursa de dificultate: -Pacientul să prezinte eliminare sa faca miscare, sa
Alimentatia inadecvata buna. consume multe lichide Diureza normala.
-Administram 10 ml
-Pacientul să aibă scaun zilnic Lactuloza
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate:

durere -Administram Pacientul nu mai
Manifestată prin: medicamentele prescrise: prezinta durere toracica
Durere toracica -Pacientului sa nu mai tuseasca 2 Ciprofloxacin 2g la 12
ore IV, Metronidazol IV
Sursa de dificultate: g la 12 ore IV, Pacientul nu mai tuseste
Tusea Bromhexin cpr 3/zi

ridicate ale F.V.
Interventia chirurgicala -Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea stabilizate.
79
IV, Metronidazol IV
2g la 12 ore IV,
cp seara.
Delegate:
-Administrarea
Penicilina 20000 u/IV
IV, Metronidazol IV
cp seara.
80
-Administrarea la
fl/zi.
Cazul I I I Ziua 5
20.02.2015
DE NURSING
81
1.Eliminare inadecvată. -Pacientul să nu mai prezinte Autonome: -Pacientul sa aibe scaun
constipatie -Monitorizăm starea in fiecare zi
Constipatie. -Incurajam pacientul sa -Pacientul sa aibe o
aibe o dieta bogata in fibre, dieta echilibrata
Sursa de dificultate: -Pacientul să prezinte eliminare sa faca miscare, sa
Alimentatia inadecvata buna. consume multe lichide Diureza normala.
-Administram 10 ml
-Pacientul să aibă scaun zilnic Lactuloza
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate:

durere -Administram Pacientul nu mai
Manifestată prin: medicamentele prescrise: prezinta durere toracica
Durere toracica -Pacientului sa nu mai tuseasca 2 Ciprofloxacin 2g la 12
ore IV, Metronidazol IV
Sursa de dificultate: g la 12 ore IV, Pacientul nu mai tuseste
Tusea Bromhexin cpr 3/zi
82
Interventia chirurgicala -Afecţiunile pacientului să fie tratamentului recomandat: stabilizate.
stabilizate. Penicilina 20000u/iv
IV, Metronidazol IV
2g la 12 ore IV,
cp seara.
Anxietatea, durerea avantajarea respiraţiei. Pacientul este externat în
stare generală
Delegate: ameliorată, echilibrat
-Administrarea hemodinamic şi
tratamentului recomandat hidroelectrolitic, revine
Penicilina 20000 u/IV la control peste 7 zile de
Ciprofloxacin 2g la 12 ore la externare.
IV, Metronidazol IV
83
EVALUARE CAZUL I I
Cazul al doilea a fost deosebit de interesant deoarece ilustreaza descrierile din literatura: este
vorba de diagnosticarea intâmplatoare a unui abces pulmonar de mari dimensiuni ce a evoluat
tacut o lunga perioada de timp si care a putut beneficia de tratament chirurgical „ideal”:
toracotomie si capitonajul cavitatii restante (procedeu Dor).
Particularitatea cazului este data de aparitia postoperatorie a unei cavitati aeriene situate
in zona abcesului initial. Date fiind dimensiunile reduse ale acestei cavitatii si lipsa
simptomatologiei, tratamentul conservator si monitorizarea pacientului au fost atitudinea
aleasa in acest caz, in final ducând la vindecarea completa si disparitia cavitatii
intraparenchimatoase.
Pacientul a beneficat de suportul familiei si a avut o stare psihica buna.

Bolnavului i s-a explicat importanta continuarii tratamentului medicamentos si renuntarea la
tutun pentru imbunatatirea calitatii vietii.

Mă surarea parametrilor vitali a fost fă cută pe toată perioada internă rii de că tre asistenta
CAZUL III

Studiu de caz realizat prin observarea directa şi participarea activă la procesul de îngrijire al
pacientului
Culegerea de date:
Nume/Prenume: K.I.
Data nasterii: 15.12.1995.
Varsta: 20 ani.
Sex: M.
Starea Civila:Necasatorita.
Nr. Copii: -
Ocupatia: Studenta Facultatea de Drept
Religia: Ortodoxa.
Domiciliu: Loc. Timişoara, Str. Frunzei, Nr. 4, Jud.Timiş.
Locuieşte la casa 3 camere împreuna cu parintii
Obisnuinte de viata:
Alcool - nu
Tutun – nu.
Cafea – da.
Mama – Cardiaca, HTA.
Tata – HTA, Insuficienta renala.
Abcesul pulmonar, Pneumonie interstitiala bilaterala nedispensarizara, posibil abces pulmonar
Motivul internarii: Investigatii si tratament de specialitate.
Diagnostic la internare: Pacienta se prezinta in Ambulatoriul de Chirurgie Toracica a Spitalului
Clinic Municipal de Urgenta Timisoara , dupa ce a medicul de familie a constata o crestere a
murmurului vezicular la un examen de rutina. Examenul clinic a decelat pacienta tanara , cu
temperatura 37.8 C, echilibrata hemodinamic, iar la auscultatia pulmonara o crestere a
murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui drept. Se indica efecuarea unui examen radiologic
torace pentru a se vedea incarcatura bronsica si stabilirea conduitei terapeutice . Examenul
radiologic indica prezenta unei opacitati ovalare, bine delimitate, cu axul lung vertical,
omogena , cu lungimea de aprox. 8 cm, situata in câmpul pulmonar stâng si accentuarea
desenului interstitial hilio-bazal drept .
CUNOASTEREA PACIENTULUI PE NEVOI

OBICEIURI DE VIATA
Frecvenţa respiraţiilor: 20 resp/min.
Frecventa cardiaca: 95 bat/min , TA: 120/70 mmHg, Glicemie: 110 mg/dl
Pacienta nu este fumatoare
Antecedente: Stari lipotimice in adolescenta
Apetit: Normal. Greutate corporala: 45 kg.Înălţimea: 170 cm.Dieta: bogata in legume si fructe
Obiceiuri alimentare: Carne, lactate, fructe, dulciuri, uneori fast-food.
Frecvenţa micţiunilor: 3 micţiuni/zi Diureza: 1800 ml/24 h.
Nu este afectata.
Nr. Ore de somn: 8-9 ore/seară. Caract somnului: Odihnitor.
Nu este afectat, pacienta tanara.
Valori ale temperaturii: 360C – 36,50C.
Tipul de febră: normală.
Aspectul tegumentelor: Palide, uscate, usor deshidratate.
Prezenţa durerii: Da
Caracterul durerii: Moderată.
Pacient realizat.
Pacientul este vesela, comunicativa, nu este speriata de boala.
Religia: ortodox.
Nepracticant.
Manifestări de dependenţă: Tahipnee uşoară.
Manifestări de dependenţă: creşterea pulsului prin tahicardie, abcesul pulmonar
Surse de dificultate: Încărcarea bronsica
Probleme: Alterarea circulaţiei prin tuse, tahicardie.
Manifestări de dependenţă: Lipsa poftei de măncare.
Surse de dificultate: Tusea, anxietatea.
Nu este afectata
Manifestări de dependenţă:Limitarea mişcăriilor.
Surse de dificultate:Durerea, slabiciune, anxietate.
Manifestări de dependenţă: Discomfort datorat anxietatii.
Surse de dificultate: Anxietatea.
Manifestări de dependenţă: Frica, neliniştea, insomnie, riscul la complicatii.
Surse de dificultate: Lipsa cunoaşterii, informaţii insuficiente.
Manifestări de dependenta: Incapacitatea de a se misca.
Sursa de dificultate: Durerea, imobilizarea.
Probleme: Dificultatea de a se recreea.

Probleme: Alterarea respiraţiei prin tahipnee.
Obiective: Pacientul să-şi diminueze tahipneea în cele cinci zile de internare.
Probleme: Alterarea circulaţiei prin tuse, tahicardie.
Obiective: Pacientul sa fie externat cu frecventa respiratorie normala, tuse diminuata.
spital ( cresterea greutatii corporale cu minim 1 kg ).
prin scadere ponderala.
Obiective: Să participe la îngrijirile sale de igienă începând cu ziua a doua postoperator.
în totalitate manifestata prin tristete, apatie.
Problemă: Dificultatea de a se recreea.
PLAN DE ÎNGRIJIRI
Cazul I I I Ziua 1
09.01.2015
DE NURSING
1.Alterarea respiratiei prin -Paciental să nu mai tuseasca Autonome: -Pacientulnu are scaun in
dispnee -Monitorizăm starea prima zi de intenare.
pacientului, funcţiile vitale.
Manifestată prin: -Pacientul este constipat.
Tuse productiva -Pacienta sa aibe o respiratie -Monitorizăm scaunul
adecvata pacientului -Analizele au relevat:
Sursa de dificultate: Hb=12.5 g/dl
Abcesul pulmonar, raluri Delegate: INR= 1
pulmonare -Recoltam sange pentru K= 6.5
investigatiile paracinice Na=16
ALAT=99U/L
-Efectuam EKG ASAT=469 U/L
UREE= 155
Consult boli infectioase CREATININA=1,3
Amilaza=63 u/l
BD=2,2
Acid Uric=8.9.
Leucoite – 11.800
IDR la tuberculina
negativ
Eozinofile absente- se
exclude psibilitatea unui
chist hidatic pulmoar

recomandat: abdominale
Pencilina IV 8 fl/zi
Metronidazol cps 4 x1/zi -Pacientul nu are scaun
Oxacilina IM – 2 gr/zi in prima zi de internare
Ciclobarbital per os – 1
cps/zi
-Însoţim pacientul la
Computerul Tomograf

ridicate ale F.V.
Tusea, abcesul pulmonar -Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea stabilizate.
Pencilina IV 8 fl/zi -Consultul
Metronidazol cps 4 x1/zi cardiologic:Ritm sinusal
Oxacilina IM – 2 gr/zi regulat, AV=92 bat/min,
Ciclobarbital per os – 1 modificări ischemice
cps/zi cronice.
-Însoţim pacientul la cardiologic prescris.
consultul cardiologic. Apt pentru interventia
chirurgicala.
Hipertensiune arteriala avantajarea respiraţiei. Examen serologic
pozitiv pentru
Delegate: Echinococcus
-Administrarea granulosus
Metronidazol cps 4 x1/zi
Oxacilina IM – 2 gr/zi
cps/zi

-Administrarea la
fl/zi.

calmarea tusei.
Cazul I I I Ziua 2
10.01.2015
DE NURSING
1. Alterarea respiratiei prin -Pacienta sa nu mai tuseasca Autonome: -Pacienta tuseste .
dispnee -Monitorizăm starea
pacientului, funcţiile vitale. -Pacienta respira greu
Manifestată prin: -Pacientei sa i se diminueze
Tuse productiva secretiile bronsice -Monitorizăm pacienta o Diureza normala.
-Pacientul să aibă o respiratie incurajam sa aibe o INR = 1
Sursa de dificultate: adecvata alimentatie bogate in fibre,
Abcesul pulmonar, raluri incurajam pacientul sa faca Rezultatul
pulmonare plimbari investigatiei
tomografice a fost
Delegate: sugestiv pentru
-Insotim pacientul al diagnosticul de
Computerul Tomograf ABCESpulmonar
stâng.
.
2.Durerea. -Pacienta să nu mai prezinte durere Delegate: -Pacientului i se
-Administram tratamentul amelioreaza durerea
Manifestată prin: -Pacienta sa nu mai tuseasca recomandat:
Durere toracica Pencilina IV 8 fl/zi -Pacienta tuseste mai
Metronidazol cps 4 x1/zi ales noaptea
Sursa de dificultate: Oxacilina IM – 2 gr/zi
Tusea Ciclobarbital per os – 1 - Ecografia
cps/zi abdominala nu a
decelat eventuale alte
Bromhexim cpr localizari ale chistului
hidatic.
Insotim pacienta la
ecograf.
Anxietatea -Afecţiniile pacientului să fie tratamentului recomandat: stabilizate.
stabilizate. Pencilina IV 8 fl/zi
Metronidazol cps 4 x1/zi -
cps/zi
Bromhexim cpr

Delegate:
-Administrarea

-Administrarea la
fl/zi.

Cazul I I I Ziua 3
11.01.2015 - INTERVENTIA CHIRURGICALA- TORACOTOMIA POSTERO-LATERALA STANDARD
DE NURSING
1. Alterarea respiratiei prin Autonome: -Pacienta tuseste
dispnee Pacienta sa nu mai tuseasca -Monitorizăm starea
pacientului, funcţiile vitale. -Pacientei i s-au
Manifestată prin: - Efectuam clisma diminuat secretiile
Tuse productiva -Pacientei sa i se diminueze -Montam sonda urinara.
secretiile bronsice Radem pilozitatile din zona Pacienta respira normal
Sursa de dificultate: -Pacientul să aibă o respiratie ce urmeaza a fi operata
Abcesul pulmonar, raluri adecvata
pulmonare
.
2.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate: Interventia
durere -Insotim pacientul la blocul chirurgicala : PO176
Manifestată prin: operator /11.01.2015
Durere toracica -Pacientului sa i se reduca tusea S-a efectuat anestezie
Sursa de dificultate: generala cu intubatie
Tusea selectiva dreapta,
pacientul a fost asezat
in decubit lateral
drept, calea de abord
aleasa fiind
toracotomia axilara.
S-a practicat
chistectomie ideala, iar
cavitatea restanta a
fost capitonata prin
efectuarea de burse
etajate

Manifetata prin:
Creşterea valorilor TA, corespunzătoare vărstei. TA=120/90 mmHg, hiposodata si respecta
Puls. FC=100 bat/min. orele de administrare a
-Pacientul să nu prezinte valori medicamenteor.
Sursa de dificultate: ridicate ale F.V.
Interventia chirurgicala Delegate: -TA, Pulsul sunt
-Afecţiniile pacientului să fie -Administrarea stabilizate.
cps/zi
cp seara.
Delegate:
-Administrarea
cps/zi
, Glucoză 10% 500 ml 2
cp seara.
-Administrarea la
fl/zi.

Cazul I I I Ziua 4
12.01.2015
DE NURSING
1.Durerea. -Pacientul să nu mai prezinte Delegate: -Pacientul prezinta
durere toracica -Administram tratamentul durere postoperatorie
Manifestată prin: recomandat:
Durere toracica Pencilina IV 8 fl/zi
Interventie Ciclobarbital per os – 1
cps/zi
cp seara.
Anxietate avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea

alimentar al pacientei. corespunzătoare.
Manifestata prin: -Pacienta să fie alimentat şi
Lipsa poftei de măncare. hidratat corespunzător. -Supraveghem si urmarim -Pacienta este echilibrat
Sursa de dificultate: -Pacienta să accepte şi să respecte
Durerea, slăbiciune. regimul alimentar dat de Delegate: -Pacienta acceptă şi
interventie -Hidratarea pacientului pe păstrează regimul
-Administrarea la
fl/zi.
6.Dificultatea de a dormi şi a -Pacienta să prezinte un somn Autonome: -Pacienta prezintă un

se odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare -Liniştim pacienta în somn liniştit de cel puţin
Disconfort dat de durere, starea -Pacienta să doarmă minim 7-8 -Asigurăm confortul, -Nu prezintă agitaţie şi
7.Dificultatea de a se mişca, a -Pacienta să se poată mişca cu Autonome: -Pacienta se poate mişca
avea o bună postură. ajutor şi să se poată ridica. -Ajutăm pacienta şi îl şi deplasa cu ajutor.
încurajăm să se ridice şi îl
Manifestat prin: -Pacientul să nu prezinte durere şi educăm cum să facă -Pacientul îşi exprimă
Limitarea mişcariilor. anxietate. manevrele de mişcare. absenţa durerilor şi
anxietăţii.
Cazul I I I Ziua 5
13.01.2015 – EXTERNARE
PROBLEMA/DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING
2.Durerea. -Pacientul nu mai prezinta durere Delegate: -Pacientul nu mai
-Administram tratamentul prezinta durere toracică
Manifestată prin: -Interventia a decurs normal , recomandat:
Durere toracica pacientul se externeaza vindecat Pencilina IV 8 fl/zi -Pacientul are o stare
chirurgical Metronidazol cps 4 x1/zi generală ameliorată
Anxietate, interventia Ciclobarbital per os – 1
cps/zi
, Glucoză 10% 500 ml 2
cp seara.
ridicate ale F.V.
Pencilina IV 8 fl/zi -continuă tratamentul
Metronidazol cps 4 x1/zi cardiologic prescrisin
Oxacilina IM – 2 gr/zi ambuatoriul integrat,
Ciclobarbital per os – 1 revine la control peste o
cps/zi luna si efectueaza un
NaCl 9% 500 ml 2 fl/zi, examen ecocardiografic.
cp seara.

HTA avantajarea respiraţiei.
Delegate:
-Administrarea
5. Alimentaţie/Hidratare inadecvata -Pacientul să fie echilibrat Autonome: -Pacientul prezintă o
prin defictit. hidroelectrolitic. -Urmarim regimul şi alimentaţie şi hidratare
Sursa de dificultate: -Pacientul să accepte şi să
Durerea, slăbiciune. respecte regimul alimentar dat de Delegate: -Pacientul acceptă şi
-Administrarea la
fl/zi.
6.Dificultatea de a dormi şi a se -Pacientul să prezinte un somn Autonome: -Pacientul prezintă un

odihni. odihnitor şi liniştit, să aibă o stare -Liniştim pacientul în somn liniştit de cel puţin
Durerea, fatigabilitatea, anxietatea. -Pentru calmarea durerii
administram calmante la
7.Dificultatea de a se mişca, a avea o -Pacientul să se poată mişca cu Autonome: -Pacientul se poate

bună postură. ajutor şi să se poată ridica. -Ajutăm pacientul şi îl mişca şi deplasa cu

despre intervenţia pe care o va -Ajutăm pacientul să stare mai liniştită.
Manifestat prin: suferi. treacă peste anxietatea
Frica, insomnie, nelinişte. provocată de boală -Pacientul cunoaşte mai
-Pacientul să fie informat despre comunicând cu el. multe date referitoare la
Informaţii insuficiente despre boala. acesteia. oferim informaţii despre
boală
EVALUARE CAZUL I I I
Managementul si administrarea îngrijirii pacientului cu abces pulmonar necesita atentie, rigoare

si competenta din partea asistentei medicale. O interventie chirurgicala inseamna pentru pacient
dar si pentru familia acestuia un moment important de criza din punct de vedere psihic, fizic si
social.
In cazul de fata asistenta a reusit sa managerieze cu succes toate aspectele legate de boala
pacientului pe parcursul internarii acestuia.
Abcesul pulmonar a necesitat o atentie deosebita si adaptarea tehnicilor de ingrijire specifice in
functie de pacient, de nevoile acestuia si de evolutia bolii. Pacientul a beneficat de suportul
familiei si a avut o stare psihica foarte buna.
Bolnavului i s-a explicat importanta continuarii tratamentului medicamentos pentru
imbunatatirea calitatii vietii.

Mă surarea parametrilor vitali a fost fă cută pe toată perioada internă rii de că tre asistenta
EVALUARE FINALĂ
Pacientul bolnav isi dezvaluie pe parcursul spitalizarii o alta aura, are o sensibilitate
aparte care il face uneori mai putin comunicativ, alteori reticent in fata tratamentului medical.
Modalitatea in care asistenta medicala reuseste sa gaseasca parghii de comunicare cu pacientul

are un rol important in vindecarea patologiei. În medicină, valoarea omului este dată de viaţă:
„vitalitatea este un bun chiar înainte ca actul valorificator al medicului sau al bolnavului să o
cuprindă ca atare. Dorinţa medicului şi a bolnavului descoperă valoarea, nu o creează”. Viaţa
este cea care îi permite persoanei să se afirme şi să se realizeze în lume. Din acest motiv, ea
trebuie apărată de pericole, stimulată ca să se dezvolte, ajutată să se menţină, protejată ori de câte
ori este ameninţată. Astfel, grija faţă de om are, de fapt, ca semnificaţie, îngrijirea vieţii acestuia.
În medicină, „a îngriji” înseamnă „a fi împreună” cu cel care are nevoie de „îngrijiri” sau
înseamnă „a trata” pe cineva aflat în suferinţă: „a îngriji presupune a-ţi fixa atenţia asupra unui
lucru pe care îl iei în îngrijire în vederea atingerii unui Scop.
Din punct de vedere al asistentului medical şi a tehnicilor de îngrijire acordate, punctul comun
pentru cele trei cazuri a fost sustinerea psihicã a pacienţilor , refacerea din punct de vedere
hidrolelectrolitic şi acordarea de sfaturi pentru igiena si exerciţii fizice pentru recuperare
postoperatorie.
Au fos administrate , la indicaţia medicului curant, celor trei pacienţi medicamente analgezice,
antiinflamatorii nesteroidiene, antibiotic, antalgice şi anxiolitice.
Măsurarea parametrilor vitali a fost făcută pe toată perioada internării de către asistenta medicală
şi consemnată în Foaia de Observaţie Clinică Generală a pacientilor.
Un rol important a avut şi menţinerea echilibrului hidroelectrolitic în limite normale şi suportul

psihic acordat celor trei pacienţi de către asistenta medicală.
Cazul I a fost mai uşor de manageriat deoarece pacientul a fost cooperant pe parcursul
internării , a raspuns pozitiv la tratamentul medicamentos administrat. Bronhopneumonia cronica
obstructiva si Diabetul zaharat tip II au fost afectiunile care au fost urmarite indeaproape de catre
echipa medicala iar functiile vitale au fost monitorizate de asistenta medicala.
Cazul II a fost unul special deoarece a fost vorba despre o recidiva a unui abces pulmonar
operat , cu evolutie favorabila doar cu medicatie asimptomatica.
Cazul III a necesitat o atentie deosebita si adaptarea tehnicilor de ingrijire specifice in functie
de pacient, in cazul nostru de varsta pacientului si de abcesul pulmonar,de nevoile acestuia si de
evolutia bolii. Pacientul a beneficat de suportul familiei si a avut o stare psihica foarte buna.
Cei trei pacienti s-au externat intr-o stare generala ameliorate, vindecati din punct de vedere
chirurgical. Revin la control peste 7 zile de la externarea din spital si vor fi monitorizati si
dispensarizati in ambulatoriul de specialitate al Clincii de Chirurgie Toracica.
Pacientii vor evita efortul fizic in urmatoarele 3 saptamani de la interventie si vor avea un regim
alimentar bogat in vitamine, hiposodat, hipoglucidic.
BIBLIOGRAFIE
1.Îngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali - Lucretia

Titirca – Editura Viata Medicala.
2.Tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale –
Lucretia Titirca – Editia 2008.
3.Cercetarea în nursing – Gabriela Bocea – Editura Reprograph – Copyright
Reprograph 2008.
4.Ghidul de nursing – Lucretia Titirca – Editura Viata Medicala.
5.Urgente medicale chirurgicale – Gabriela Borcea – 2001
6.Clinical nursing procedures – Editura J. B. Lippincortt Company –
Philadelphia

Ingrijirea Pacientului Cu Abces Pulmonar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Abces Pulmonar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ LOGOS

CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ASISTENT MEDICAL LICENŢIAT

BORBELY ANIŞOARA ELENA

„Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

Principalele tulburari funcţionale provocate de o afecţiune pulmonară sunt:

- dispneea, durerea toracică, tusea, expectoraţia, hemoptizia, sughiţul şi tulburarile vocii.

1.1 NOTIUNI GENERALE DE NURSING

În acest context, procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic, adaptabil la cerinţele

Este important ca asistentul medical să fie familiarizat cu aspectul complex al naturii

Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei principale ce

• asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;

1.2 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

Un individ poate supravieţui cu:

• 15% din funcţia normală a ficatului

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului de

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia

• la copii 12-14 ore

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele

Starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la

Comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,

10. Nevoia de a evita pericolele

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului de a-

12. Nevoia de autorealizare

A fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin

13. Nevoia de a se recreea

Jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea proceselor

14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea

Fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu semenii, cu

Învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală, emoţională şi

Prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.

Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot

Alte modele conceptuale pe care putem să le amintim:

• Modelul conceptual al lui Abraham Maslow

Este alcătuit din căile

Căile respiratorii sunt

2. 1 NASUL ŞI CAVITĂŢILE NAZALE

Nasul se reprezintă ca o proeminenţă situată în mijlocul feţei şi serveşte ca organ de protecţie

Laringele este un segment al căilor respiratorii superioare care îndeplineşte două

roluri : conduce aerul către plămâni şi reprezintă principalul organ al fonaţiei. El se

află în regiunea anterioară a gâtului sub osul hioid şi înaintea faringelui.

Vârful : este îndreptat în jos şi se continuă cu traheea.

Faţa posterioară formează peretele anterior al hipofaringelui şi este acoperit de mucoasa

Feţele anterolaterale : în număr de două (dreapta

Este un organ fibrocartilaginos, tubular care

Ea prezintă două neregularităţi numite depresiuni şi anume depresiunea aortică, produsă la

Este formată din trei tunici : mucoasă, fibroelastică şi adventiceea.

Plămânii (drept şi stâng) alcătuiesc

Faţa mediană sau mediostinală

Este concavă şi se mulează pe formaţiunile care se găsesc în mediastin. Pe această faţă se

Marginea posterioară este rotunjită, se mulează pe şanţul costovertebral. Marginea inferioară

a) Arborele bronşic : reprezintă

Bronhiile principale se ramifică

Bronhia principală dreaptă se

Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare diferă în raport cu calibrul acesteia.

Bronhiile intralobare care provin din diviziunea dicotomică a bronhiilor interlobare, au

lipseşte fiind înlocuit de un inel musculos.

Corionul este slab dezvoltat.

b) Lobul pulmonar reprezintă unitatea structurală şi