EDUCAIA PENTRU SNTATE A PACIENTULUI CU ONCLUZIE INTESTINAL INTERNAT PE SECIA DE CHIRURGIE

Interviu: SEX: M RELIGIE: ortodox RAS: alb LIMBA VORBIT: romn DOMICILIU: urban OCUPAIA: pensionar GRUP SANGUIN: 0 I, Rh pozitiv AHC: fr importan APP: hernie inghinal dreapt operat 2007 DEFICITE SENZORIALE: neag ALERGII: - nu prezint OBICEIURI: tutun, vin, cafea- ocazional, alcool- rar DATE VARIABILET.A. - 100/70 mmHg A.V. 94/min PULS 94/min TEMPERATURA 37,7 C RESPIRAIA 18/min GREUTATE 60 kg MANIFESTRI DE DEPENDEN Dureri vii abdominale, cu caracter colicativ, intermitentevrsturi alimentare de dou zile care de aproximativ 3-4 ore au devenit bilioase,distensie abdominal,

clapotaj intestinal, tranzit intestinal absent de patru zile,meteorism abdominal, fatigabilitate, palpitaii, stare general alterat, inapeten,nelinite. EVALUARE FINAL Pacient n vrst de 76 de ani, sa internat de urgen pe data de24.03.2013, cu urmtoarele manifestri de dependen: dureri vii abdominale, cu caracter, intermitent, vrsturi alimentare de dou zile care de aproximativ 3-4ore au devenit
1

bilioase, distensie abdominal, clapotaj intestinal, fatigabilitate, palpitaii, stare general alterat, nelinite.n urma examenelor clinice i paraclinice (HLG complet, VSH, TS, TC,u r e e , g l i c e m i e , b i l i r u b i n , t i m p Q u i c k , f i b r i n o g e n , I P, i o n o g r a - m , c o l e s t e r o l , trigiceride, electroforez, TS, TC, grup sg+Rh, Ex. urin, Eco-grafie abdominal, Rx. pulmonar, Rgf. abdominal pe gol, EKG) s-a stabilit diag-nosticul:Ocluzie intestinal prin volvulus mezenterial. Pentru problemele de dependen pe care pacientul le prezint s -au stabilit obiectivele de ngrijire i interveniile necesare conduitei de urgen. Obiectivele propuse pentru actualele probleme de dependen au fostrealizate i pa cientul a fost pregtit fizic i psihic n vederea intervenieichirurgicale. S-a intervenit chirurgical n data de 24.01.2011, practicnduse devolvulare, dezinvaginare.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N EDUCAIA PENTRU SNTATE A PACIENILOR CU ONCLUZIE INTESTINAL

Pe lng rolul terapeutic pe care l are asistenta medical

ngrijirea pacienilor cu ocluzie intestinal, aceasta are i un rol important n profilaxi afeciunii, n educaia sanitar a pacientilor. Pentru aceasta, asistenta trebuie s aib cunotine despre boal, despre tratamentul ei, dar i despre pacient, n ceea ce privete obiceiurile lui, mediul n care locuiete i, de asemenea, pe parcursul spitalizrii pacientul trebuie urmrit n vederea observrii deprinderilor de igienei sau de alimentaie. Pentru a preveni boala, asistenta medical trebuie s le explice pacienilor c este important s se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul excesiv decafea, con stipaia sau comoditatea n actul defecaiei. Trebuie sa le explice c aceste lucruri contribuie la perturbarea tranzitului intestinal pacientelor i ar putea avea ca

i consecin o ocluzie intestinal. Este foarte important ca asistenta medical s le explice pacientilor ctrebuie s se prezinte la medic, fie i pentru un control de rutin, n momentul ncare au tulburri digestive de acest gen. De asemenea, asistenta medical duce munc de educaie sanitar i pacienilor

spitalizai, ncurajndui s semnaleze modificri n starea lor desntate, educndui s aib o igien personal riguroas pentru a preveniapariia complicaiilor. Pacienii trebuie nvai s aib o alimentaie echilibrat, bogat n proteinei fibre alimentare, care s i ajute s prezinte un tranzit intestinal normal.La externare, asistenta trebuie s se asigure c pacienii beneficiaz de toaterecomandrile necesare vindecrii. Aceste recomandri nu in doar de regimulalimentare strict, impus de medic, ci i de urmarea cu atenie a tratamentului prescris la domiciliu, prezentarea la control medical periodic. n cazul n care pacienii au fost supui la intervenie chirurgical, asistentamedical trebuie s l informeze cu privire la evoluia plgii, a importanei pecare o are igiena local n vindecarea acesteia i a prezentrii la serviciul dechirurgie n caz de modificri patologice.n educaia sanitar pe care asistenta medical o realizeaz nspre pacieni,este necesar o atitudine convingtoare, amabil, care s arate c este interesatde ceea ce se va ntmpla n continuare cu pacientul. Aceste atitudini ncurajeaz pacientul s se intereseze i mai mult despre evoluia s, despre procedurile la care a fost supus i ce trebuie s fac n continuare pentru a se vindeca n totalitate.

Metode de educatie pentru sntate

Educatia pentru sanatate se desfasoara pe baza unui program care poate fi pe termen scurt, mediu sau lung. Exista mai multe programe de sanatate orientate spre aceste boli. Un exemplu n acest sens l constituie programul national de prevenire si combatere a bolilor. Institutia coordonatoare a programului national este Ministerul Sanatatii - Directia generala de asistenta medicala. Educatia pentru sanatate n domeniul bolilor cuprinde doua categorii de personal crora li se adreseaz: personalul medical de toate gradele si nivelele, sensibilizat asupra

problematicii digestive existente n comunitatea respectiva; populatiei generale careia va trebui sa i se atraga atentia asupra a trei factori

esentiali: factorii de risc, debutul insidios si asimptomatic a celor mai multe boli, depistarea precoce si instituirea de tratament corespunzator.

La ambele categorii de personal se va insista si asupra dimensiunii sociale a unei educatii corespunzatoare, n sensul ca depistarea precoce nseamna la unele boli vindecare, dar n toate cazurile o supravietuire de multi ani, individul putnd fi util societatii, dar mai ales familiei.

Mijloace Se refera la transmiterea informatiei de la educator la bolnav. Exist numeroase mijloace de comunicare: verbale (convorbirea, lectia, conferinta), scrise (afis, brosuri), vizuale (grafice, planse, fotografii), mijloace demonstrative (modelul, macheta, mulajul), presa (evenimente medicale, succese terapeutice), radioul, filmul, televiziunea. Mijloacele care se utilizeaza se recomand sa fie combinate si aplicate diferentiat n functie de nivelul cultural sanitar al grupului socioprofesional caruia i se adreseaza.

Informarea si educatia bolnavilor Bolnavul trebuie sa fie sub supraveghere medical. Pacientii sntosi dar cu risc de dezvoltare a boli sau care au antecedente familiale, trebuie sa se prezinte medicului cel putin odata la 6 luni, chiar daca se simt bine, pentru ca orice schimbare aparuta sa fie descoperita la timp si tratamentul potrivit sa fie nceput fara ntrziere. Aceasta examinare continua este necesara deoarece boala de inima poate sa se schimbe de la o zi la alta, fara ca la nceput bolnavul sa-si de-a seama de acest lucru. Ca atare orice bolnav, chiar daca se simte n perfecta stare de sanatate, trebuie n propriul sau interes sa fie examinat mai des. Medicul descoperind din timp primele semne de mbolnavire va putea ca prin sfaturi si prescrierea unui tratament sa mpiedice agravarea bolii. Se va insista asupra factorilor de risc, n special n legatura cu stilul de viata: a) Importanta unei alimentatii rationale n vederea evitarii supraponderabilitatii, a consumului excesiv de grasimi saturate si sare. Alimentatia bolnavului trebuie sa fie echilibrata, cu alimente variate si bogate n vitamine. Pe ct posibil alimentatia se va face la aceleasi ore, regulat, cu un mic dejun obligatoriu, pentru a preveni o senzatie de foame exagerata, mai ales n a doua parte a zilei. Se va mnca putin la fiecare masa, dar des (4-5 mese pe zi). Masa de seara va fi servita cu 2-3 ore nainte de culcare. Va fi redusa sarea din alimentatie, n functie de gravitatea afectiunii
4

existente. Carnea va fi mncata fiarta sau fripta evitnd pe ct posibil sosurile si tocaturile. bolnavul trebuie sa mannce ncet si sa mestece bine. n timpul mesei va bea ct mai putine lichide. Bolnavul va avea grija sa nu se ngrase, iar daca greutatea lui depaseste greutatea normala a vrstei si naltimii, va cauta prin toate mijloacele sa slabeasca. b) Combaterea fumatului si a consumului de alcool. Consumul excesiv de alcool stimuleaza exagerat pofta de mncare ducnd la aparitia obezitatii, dislipidemiilor, asocierea de alte boli cardiovasculare. n plus efectele directe sunt: ulcerele duodenale, boli hepatice si ale pancreasului, neuropatii, etc. c) Combaterea inactivitatii fizice. Sedentarismul constituie o problema deosebita, cu att mai mult cu ct n societatile avansate eforturile fizice tind sa diminueze progresiv. Exercitiile fizice vor fi recomandate de medic n functie de afectiunea existenta. Activitatea fizica previne aparitia de boli cardiovasculare, accelereaza arderile din organism (calorii, grasimi), mbunatateste digestia, mentine greutatea potrivita, reduce stresul si genereaza buna dispozitie. Bolnavilor cu afectiuni usoare li se recomanda efectuarea exercitiilor fizice care le fac placere si cele care antreneaza ntregul organism. Pentru a mbunatati activitatea cardiaca bolnavii trebuie sa faca ct mai multa miscare: sa foloseasca scarile, nu liftul, sa coboare din autobuz cu o statie mai devreme si sa mearga pe jos. La bolnavii cu afectiuni mai avansate li se va recomanda sa-si crute ct mai mult posibil inima. De aceea vor evita eforturile de orice fel si mai cu seama pe cele inutile. Nu vor alerga dupa tramvai, nu vor urca n graba scarile, nu vor ridica greutati, nu vor face marsuri lungi si obositoare. d) Evitarea stresului. Stresul este dat de ansamblul de factori de mediu care produc efecte nefavorabile asupra organismului determinnd reactii anormale din partea acestuia: cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace iar n cazuri extreme poate duce chiar la infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Trebuie evitate emotiile, supararile si munca excesiva, chiar si cea intelectuala, deoarece pot tulbura serios o inima suferinda.

Bolnavilor li se vor face urmatoarele recomandari:

- s-i planifice munca astfel nct s-si foloseasca timpul si energia n mod eficient; - s evite prea multe schimbari bruste n viata de zi cu zi; - s se relaxeze macar pentru cteva minute de cteva ori pe zi; - s ncerce sa vorbeasca despre problemele personale cu persoane de ncredere nainte de a deveni prea tensionat. Efectuarea de exercitii fizice regulat s-a dovedit ca are rezultate benefice mpotriva stresului. e) Respectarea cu strictete a tratamentului medicamentos si a regulilor igienicodietetice indicate de medic. Aerul curat si soarele sunt adevarate binefaceri pentru bolnavul de inima. Acesta trebuie sa se mbrace bine si sa evite frigul, curentii de aer si umezeala. Att frigul ct si caldura prea mare au efecte daunatoare asupra inimii si se recomanda ca temperatura n camera s fie ntre 180C i 210C. Bolnavul cardiovascular va avea grija sa nu rceasc pentru c gripa, bronsita, pneumonia agraveaz bolile cardiovasculare preexistente. Orice boal infectioas are ntotdeauna un efect negativ asupra organismuui.

Concluzii: Cresterea eficientei actiunilor de educatie pentru sanatate se poate realiza printr-o aplicare stiintifica a acestora. Se impune ca nainte de demararea unui astfel de program sa se evalueze nivelul de cunostinte populatiei, sa se faca o pretestare a materialelor de propaganda ce vor fi utilizate pe parcursul programului. Pe parcursul desfasurarii programului este necesara monitorizarea acestuia, precum si realizarea unor evaluari pe parcurs si n final. Toate acestea presupun utilizarea unei game largi de metode si mijloace specifice educatiei pentru sanatate. n ceea ce priveste continutul activitatii de educatie pentru sanatate, aceasta trebuie sa nceapa cu informarea (se adreseaza unor mase largi de populatie ntr-un timp scurt) si sa continue cu a doua etapa, de penetrare a informatiei cu inducerea unui comportament corect, igienico-sanitar, constientizat de cei carora li se face educatie pentru sanatate. Etapa de propaganda sau de penetrare a informatiei continua prima etapa, se desfasoara ntr-un timp mai ndelungat si se adreseaza de obicei unui numar limitat de persoane considerate "populatie tinta". n aceasta etapa se vor forma atitudini, stiluri noi de comportament, fata de problema abordata.

De asemenea se considera ca introducerea educatiei pentru sanatate la toate nivelele, ca material de studiu n programa scolara, o ora pe saptamna, dar nu facultativ sau n cadrul orelor de dirigentie, ar fi de un real folos n lupta mpotriva bolilor cardiovasculare. Individul trebuie determinat sa accepte constient ca trebuie sa se asocieze eforturilor facute de societate pentru ocrotirea sanatatii. Nu trebuie ignorat faptul ca pierderile economice provocate de boli sunt mult mai mari, dect ar costa masurile de prevenire si de vindecare a acestor boli.