Sunteți pe pagina 1din 58

GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIE
Suport de curs
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE
Aparatul digestiv este alctuit din organe la nivelul crora se realizeaz digestia alimentelor i,
ulterior, absorbia lor, iar la nivelul ultimului segment - rectul - eliminare resturilor neab- sorbabile prin actul defecaiei.
Este alctuit din:
- cavitatea bucal - limba, dinii: au rol n masticaie i vorbirea articulat, limba fiind i un organ
al gustului;
- faringe - conduct musculo-membranos cu trei etaje: nasofaringe, bucofaringe i laringofaringe;
- esofagul- canal musculo-membranos de trecere a bolului alimentar din faringe n stomac;
- stomacul- poriune dilatat a tubului digestiv. Comunic cu esofagul prin orificiu cardia i cu
duodenul prin pilor;
- intestinul subire - prima poriune este fix - duodenul - iar cea de-a doua mai lung (4-6 metri)
i mobil jejunoileonul;
- intestinul gros - este dispus sub form de cadru; are lungimea de 1,5 metri. Este subm- prit: colonul cu o poriune ascendent, una transvers i alta descendent;
- cecul-ocup fosa iliac dreapt, n el deschizndu-se orificiul ileocecal, prezint un segment
rudimentar - apendicele vermicular;
- rectul prezint un segment dilatat numit ampula rectal i altul care strbate perineul - canalul
anal
- glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare (parotide, jbmaxilare, sublin- guale),
ficatul i pancreasul;
Fiziologia - digestia reprezint descompunerea alimentelor i transformrilor lor fizico-chimice n
elemente simple n stare de a fi absorbite:
- digestia bucal - alimentele sunt frmiate, amestecate cu saliva, amilaza salivar transform
amidonul n elemente simple. Se formeaz bolul alimentar care trece n esofag prin actul de deglutiie
- digestia gastric - stomacul se umple, bolul alimentar se amestec cu sucul gastric (con- ine
acid clorhidric, fermeni proteolitici i lipolitici), proteinele se transform pn la stadiul de peptone,
se formeaz chimul alimentar care trece n duoden prin aciunea mecanic a stomacului
- digestia intestinal - etapa final a procesului unitar al digestiei alimentelor n intestin funcia
secretorie este ndeplinit de:
- pancreasul exocrin, prin sucul pancreatic ce conine tripsin, lipaz, amilaz;
-ficatul, prin secreia biliar ce conine sruri biliare cu rol n digestia i absorbia grsimilor i vitaminelor liposolubile. Pigmenii biliari dau culoarea scaunului;
-glandele intestinale, prin sucul intestinal ce conine fermeni proteolitici, lipolitici gluco- litici.
Aceste secreii duc la fragmentarea principiilor alimentare pn la formele asimilabile: aminoacizi,
acizi grai i glicerina, monozaharide. Sorbia se realizeaz: - slab la nivelul cavitii bucale
- la nivelul stomacului (pentru alcool i unele medicamente)
- la nivelul intestinului gros pentru ap, sruri minerale, vitamina K
- la nivelul intestinului subire - monozaharidele - la nivelul jejunului, glicerina i acizii grai n
prima poriune a intestinului subire, aminoacizii n tot intestinul subire.
n urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat n masa fecaloid conine 90%
resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leucocite, bacterii, care se elimin prin procesul de defecaie.
1

DIAGNOSTICUL N BOLILE DIGESTIVE


C1. ANALIZEAZ SEMNELE I SIMPTOMELE SPECIFICE AFECIUNILOR
APARATULUI DIGESTIV
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente
intacte si normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absenta durerii, somn
odihnitor, alimentatie adecvata, apetit normal, stare de constitutie normala corespunzatoare varstei si
inaltimii corporale, absenta eliminarilor patologice.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere, hematemeza, melena, rectoragii, varsaturi,
inapetenta, edeme, icter, somnolenta, hipotensiune arteriala, dispnee etc.
PROBLEME DE DEPENDENTA
- alterarea nutriiei, durere acuta/cronica,
- postura inadecvata,
- disconfort abdominal,
- alterarea eliminrii digestive,
- exces de volum lichidian,
- risc nalt de sngerare,
- modificarea tegumentelor si mucoaselor,
- risc nalt de alterare a conceptului de sine.
Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv)
Surse de dificultate de ordin psihologic (anxietate, stres)
Surse de dificultate de ordin social (izolare, saracie)
Lipsa de cunostinte
Semnele i simptomele specifice n afeciunile aparatului digestiv sunt:
- semne locale : durerea , hemoragia, eructaia, pirozisul, regurgitaie, inapetena, anorexie,
disfagie, varsaturi, tulburari de tranzit, edeme, icter, etc.
- semne generale: alterarea functiilor vitate si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune
arterial, paloare, transpiraii, scderea diurezei), scdere n greutate, ascita, tulburri ale strii de
contien (confuzie, encefalopatie, coma).
dispnee dificultate n respiraie, caracterizat subiectiv prin lipsa de aer sau sufocare i obiectiv
prin tulburarea ritmului, amplitudinii sau a frecvenei respiratorii.
tahicardie accelerare a ritmului cardiac.
hipotensiune arteriala scderea presiunii arteriale sub valorile normale.
transpiraii excreie a sudorii produse de glandele sudoripare, eliminarea sudorii prin porii
pielii,
ascita acumulare de lichid n cavitatea peritioneal.
encefalopatie termen generic dat tuturor suferinelor encefalului, altele dect bolile
inflamatorii.
coma suferina grava a creierului caracterizat prin pierderea contienei i absena reaciei la
stimuli externi dar cu conservarea pariala a funciilor vegetative.
MANIFESTRI DE DEPENDEN (SEMNE I SIMPTOME POSIBILE)
Durerea
2

Durerea abdominal este, din cauza frecvenei ei, cel mai important simptom al patologiei
digestive,
prezent n majoritatea afeciunilor abdominale: viscere, peritoneu, mezou, epiploon, vase i nervi.
Caracteristicile durerii abdominale:
Localizare:
- poate fi bine localizat, atunci, cnd sunt stimulai nervii afereni somatici (ai tegumentului
abdominal, musculaturii abdominale, viscerali);
- difuz, cel mai adesea.
Dup modul de debut:
- debutul brusc sugereaz:

colecistita acut

ulcer complicat

perforarea unui viscer

apendicit perforat

pancreatita acut

embolia cu ischemie acut n teritoriul mezenteric;

torsiunea de organ, volvulus;


instalare insidioas sau progresiv:

ulcer gastroduodenal

sindroame dispeptice

colon iritabil

angorul abdominal ischemie n teritoriul mezenteric


Dup caracterul durerii:
durerea de tip colicativ caracteristic pentru :

colica biliar necomplicat,

gastritele acute - durere epigastric intens, uneori violent, cu caracter colicativ, pe un


fond dureros continuu, nsoit de regul de vrsturi abundente, uneori diaree

ocluzia intestinal n faza compensat

durerea de cauz esofagian cu caracter retrosternal: spasm difuz, esofagite.


durerea sever intens este prezent n:

ulcer penetrant, perforat,

infarctul intestinal,

anevrismul disecant de aorta abdominal,

colecistita acut, hidropsul vezicular, obstrucia mecanic a cii biliare principale.


Condiii de apariie sau intensificare:
o
n raport cu alimentaia: ex. ulcer
o
n funcie felul alimentaiei, alimente colecistokinetice: colica biliar; abuz de
alcool: pancreatite actute, gastrite acute a;
o
n raport cu defecaia: afeciuni rectosigmoidiene.
Condiii de diminuare sau dispariie:
o
Alimente sau alcaline: ulcerul duodenal.
o
Antispastice sau cldur: colica biliar.
Simtome asociate: greuri, vrsturi acide: gastrite, ulcer duodenal; amare-bilioase: colica biliar;
vrs- turi fecaloide n ocluzia intestinal; vrsturi n za de cafea n hemoragiile digestive superioare;
pirozis-ul, regurgitaia acid; melena; scderea ponderal; simptome de deshidratare; semne clinice de
anemie.
n evaluarea unui pacient cu dureri abdominale as. med. va urmri :
momentul apariiei
modul de instalare
3

evoluia
localizarea i iradierea
factorii ce o amelioreaz sau o agraveaz
fenomene asociate
Afeciuni vasculare care determin durere abdominal acut recurent
- infarctul mezinteric;
- rupturi anevrismale;
- infarcte ale organelor parenchimatoase: splina, rinichi, ficat.
Cauze extraabdominale ale durerii abdominale
afectiuni toracice;
cauze pulmonare: pneumonii, pleurile, infarct pulmonar, pneumotorax, empiem pleural;
cauze cardiovasculare: anevrism de aort toraco abdominal, pericardita, infarct
miocardic.
afectiuni ale coloanei vertebrale (osteocondroza, tumori).
afectiuni metabolice si toxice: uremie, porfirie, cctoacidoza diabetica, intoxicatie cu
plumb s.a.
afectiuni ale peretelui abdominal: hernii, contuzii musculare.
cauze neurologice: organice (nevralgii, tabes, herpes Zoster, etc.) si functionale.
Colica: durere violent, persistent, provocatt de contracia spastic a musculaturii netede a unui
organ cavitar:
colica gastric: cramp dureroas epigastric nsoit de greuri, vrsturi alimentare sau
acide: gastrite acute, exces de alimente, a.
colica vezicular: durere violent cu maximum de intensitate n hipocondrul drept, cu
iradiere lombar, greui, vrsturi amare bilioase, declant de alimente colecistkinetice.
colica apendicular: durere vie localizat n fosa iliac dreapt, cu iradiere posibil
epigasrtric (uneori modalitate atipic de debut), constipaie.
colica intestinal: dureri violente periombilical, uneori migratoare din tr-un flanc n
cellalt, nsoit de borborisme intestinael (zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinal
vie).
colica pancreatic: durere n epigastru cu iradiere n bar, vrsturi, stare de oc.
colica din iritaia peritoneal: durere intens, difuz, abdomen imobil cu micrile
respiratorii: abdomen de lemn.
Forme particulare:
n ulcerul duodenal exist o ritmicitate a simptomatologie dureroase:
mica periodicitate: durerea este intens, cu caracter de foame dureroas situat n
epigastru sau n hipocondrul drept (descris ca senzaie de gol epigastric). Este ritmat de ingestia de
alimente: durere - ingestie de alimente sau alcaline - calmare a durerii - reapariia durerii postprandial
tardiv la 2-3 ore i nocturn. Pacienii sunt bine nutrii deoarece ingestia de alimente le calmeaz
durerea.
marea periodicitate: ritmicitate sezonier, de primvar i toamn.
n ulcerul gastric ritmicitatea alimentar a durerii este mult mai puin evident. n mod obinuit
durerea apare la scurt timp dup mas, la 15-30 minute post prandial precoce i se remite doar dup
evacuarea stomacului. Bolnavul evit mncarea i de regul n UG apare scderea ponderal i
pacientul este emaciat. Schimbarea caracterului durerii - permanent - poate semnifica o complicaie
sau penetraia !
Modificarea apetitului
De regul n afeciunile abdominale apetitul este diminuat: hiporexie, anorexie. Excepia face
ulcerul duodenal n care foamea dureroas este calmat de ingestia de alimente i astfel pacieni sunt
bine nutrii: hiperorexie.
4

Anorexia este o manifestare clinic ce const n pierderea senzaiei de foame i a apetitului.


- foamea este fenomenul elementar organic prin care se asigur refacerea pierderilor energetice,
calorice, structurale ale organismului.
- apetitul este un fenomen elementar senzorial olfactiv urmrind satisfacerea gustativ i nu
neaprat nevoia organic de a mnca.
- anorexia poate fi:
a) total (inapeten)
b) selectiv (numai pentru anumite alimente, de exemplu pentru carne n neoplasmul gastric)
c) condiionat (reducerea ingestiei alimentare impus voit de teama durerii legate de actul
alimentaiei)= Sitofobia;
d) mental (ce apare n bolile psihice).
Intolerana pentru anumite alimente: pentru grsimi n afeciunile colecistului; la apte n
alergiile alimentare,; la gluten n celiachie .
Disfagia
Disfagia reprezint dificultatea de a nghii care se manifest ca o senzaie de ncetinire sau oprire
a bolului alimentar pe traiectul esofagian.
Disfagia trebuie deosebit de:
odinofagie - durere la nghiire,
globus istericus - senzaia de nod n gt ns deglutiia este posibil,
sau de senzaia de plenitudine epigastric sau de saietate precoce.
Disfagia apare prin perturbarea tranzitului esofagian sau prin incordonare neuromuscular.
Disfagia se poate clasifica din punct de vedere etiopatogenetic, sau n funcie de circumstanele de
apariie .
Pirozisul, greurile, vsturile
Pirozisul este senzaia de arsur retrosternal provocat de iritaie mucoasei esofagiene prin
regurgiatrea sucului gastric acid sau a bilei alcaline (efect de saponificare): refluxul gastroesofagian,
hernia hiatal, esofagite, aerofagia a.
Greurile sunt tulburri neurovegetative de stimulare vagal, cu senzaie de vom iminent,
transpirai, vertije, eructaii.
Vrsturile sunt un act reflex cu micri antiperistaltice ale stomacului i duodenului, contracia
muschilor abdominali contracia pilorului i relaxarea cardieii evacuarea coninutului gastric.
Pot fi:
- alimentare, alimente mai mult sau mai puin digerate. Apare n majoritatea afeciunilor
digestive. Vrstura alimentar este simptomul cardinal n stenoza piloric decompensat:
o
repetitiv,
o
aprut tardiv postprandial,
o
cu alimente ingerate cu peste 24 ore nainte,
o
cu miros fetid.
- acide: suc gastric
- bilioase: amare, verzui, coninut biliar
- fecaloide: ru mirositoare n ocluzia intestinal.
Dup frecvena vrsturilor:
episodice
postprandiale
matinale
Apariia vrsturilor repetate cu coninut alimentar la subiecii vechi ulceroi poate sugera
diagnosticul de stenoz piloric! n prezent cele mai frecvente sunt stenozele maligne!
5

!!! Dac se exclude orice suferin organic i funcional, vrsturile vor fi considerate psihogene
i pacientul necesit ngrijire i supraveghere adecvat din partea asistentului medical, deoarece
acestea se asociaz frecvent cu tulburri ale comportamentului alimentar i inducerea voit a actului de
vrstur de ctre pacient.
Eructatie
- eliminarea prin gura a gazelor continute in stomac, insotita uneori de manifestare sonora.
Regurgitatie
- intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in gura, fara greata sau efort. La sugari este
normala iar la adulti se intalneste in esofagite, stenoze esofagiene si unele afectiuni gastrice.
Regurgitatia sanguina reprezinta refluxul sangelui in vasele arteriale mari sau dintr-o cavitate
cardiaca in alta datorata unei insuficiente valvulare.
Edem
- acumulare de lichid seros in tesuturi in special in tesutul subcutanat si submucos.
Icter
- coloratie galbena a pielii si mucoaselor datorata impregnarii tesuturilor cu pigmenti biliari
( bilirubina),
Hemoragia digestiv superioar
Hemoragiile digestive superioare se pot manifesta prin:
- pierderi acute macroscopice exteriorizate prin:
Hematemeza - eliminarea prin vrstur de snge rou (proaspt) n sngerrile mari sau snge
digerat cu aspect de za de cafea prin digestia gastric a hemoglobinei din sngele care a stagnat
cteva ore n stomac, n pierderile mai mici. Hematemeza apare numai n sngerrile suprajejunale, de
regul la pierderi de peste 1000ml i este urmat de emisia de scaune melenice.
Melena - emisia de scaune negre moi, lucioase ca pcura, fetide. Apare n pierderi acute a cel
puin 60-80 ml de snge din tractul digestiv superior cu un tranzit intestinal de minim 8 ore, i nc 3-4
zile dup ncetarea hemoragiei, aa zisa melena rezidual. Prezena melenei nu nseamn neaprat
sngerare activ, dar arat cert existena unei sngerri recente.
Hematochezia - eliminarea de snge proaspt prin scaun din hemoragii digestive superioare
masive, cu pierderi mari de peste 1 litru de snge prin erodare arterial sau rupturi de varice
esofagiene, nsoite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub 8 ore.
Pierderile de snge din tractul digestiv pot fi cronice, intermitente, mici, de regul cu expresie
ocult (reacia Gregersen pozitiv la analiza scaunului), dar cu anemie uneori sever cronic
feriprive: hernie hiatal, neopalsme digestive superioare i inferioare, hemoroizi, alte)
Rectoragia - este eliminarea de sange proaspt pe cale rectal - hemoragii digestive inferioare:
oRect: boal hemoroidal (scaun cu firioare de snge pa suprafa), tumori (scaune cu snge la
sfritul defecaiei)
oColon descendent, sigmoid: polipi, tumori (eliminare de snge prospt prin scaun)
Interveniile asistentului medical n cazul unui pacient cu hemoragie digestiv superioar;
a) evaluarea clinic rapid a parametrilor hemodinamici (se vor determina frecvena pulsului,
tensiunea arterial, se vor inspecta atent tegumentele i mucoasele pentru depistarea
semnelor de oc);
b) se recolteaz snge pentru hematocrit, numr de trombocite, indicii de coagulare, uree, grup
sanguin, Rh;
c) pacientul poate fi aezat n poziie Trendelenburg pentru ameliorarea irigaiei cerebrale,
asigurnd protecia mpotriva pericolului de aspiraie a refluxului coninutului gastric hemoragic mai
ales la pacienii cu contiena alterat i reflexele diminuate;
d) se pregtesc dou ci venoase periferice sigure (branul) i se instituie perfuzia cu soluii
cristaloide (ser fiziologic, soluie Ringer);
e) montarea unei sonde de aspiraie:
6

- instalarea unei sonde de aspiraie furnizez date importante pentru stabilirea diagnosticului i a
conduitei terapeutice;
- aspirarea de snge din stomac n prezena unor rectoragii permite diagnosticul de hemoragie
digestiv superioar;
- aspirarea de snge proaspt indic o hemoragie activ;
- reapariia sngelui dup ore sau zile indic recidiva hemoragic;
- lavajul nazogastric faciliteaz endoscopia, permite aprecierea gravitii hemoragiei i la pacienii
cu ciroz previne apariia encefalopatiei:
- se recomand folosirea pentru lavaj a lichidelor reci asociate cu substane vasoconstrictoare
(adrenalina),
- se recomand folosirea pentru lavaj a dou recipiente, unul pe stativul de perfuzie, iar cellalt sub
nivelul pacientului, legate ntre ele i cu sonda de aspiraie printr-un tub n ,,T,
- clamparea succesiv a recipientului de jos i apoi a celui nalt asigur un lavaj simplu i eficient;
- la pacienii cu hemoragie digestiv superioar (HDS) prima procedur de diagnostic unanim
acceptat este endoscopia;
- obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. Hemostaza poate fi temporar sau
definitiv i se poate realiza medicamentos, endoscopic sau chirurgical.
Hemoragia digestiv inferioar
Hemoragia digestiv inferioar reprezint pierderea de snge la nivelul tubului digestiv
inferior fa de ligamentul Treitz;
Cauzele hemoragiilor digestive inferioare:
a) hemoroizi,
b) fisuri anale,
c) diverticuloz,
d) polipi,
e) neoplasm rectal sau colonic,
f) rectocolit hemoragic.
Tueul rectal este o eplorare obligatorie la toi pacienii cu hemoragie digestiv inferioar;
Hemoragiile oculte sunt hemoragii digestive cronice ce nu sunt diagnosticate dect n prezena
consecinelor lor, cel mai adesea anemia feripriv sau n urma unor aciuni de depistare activ
(screening-ul de depistare a cancerului colorectal).
Diareea
Este definit de eliminarea de scaune moi, nedigerate, apoase, fetide, uneori cu elemenmte
patologice (purioi, snge n diareile cu germeni enteroinvazivi) imperioase, multiple, peste 4/24 de ore,
nsoite de colici, vrsturi, uneori febr.
Diarea acut se intaleaz brusc cu evoluia autolimitat, n 2-4 zile:
toxiinfecii alimentare
boli infecioase : dizenteria, salmonella, enterococ, stafilococ a.
Problema serioas este sindromul de deshidratare sever care poate s apar i identificarea
germenului prin coprocultur cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli infecioase)
Diareea cronic de regul nu deshidrateaz bolnavul :
sindromul de colon iritabil : scaune moi dup fiecare mas, apoase, uneori cu alimente
nedigerate sau mucucs prin tranzit intestinal rapid
steatoreea : scaune abundente, pstoase, lucioase, fetide din pancreatite cronice
scaune moi cu snge i puroi: rectocolita
diareea din hipertiroidie, insuficien suprarenal, sindromul carcinoid
falsa diaree : alternana constipaie diaree n stenozele colonice, de regul maligne.
diareea din colita ichemic.
7

Constipaia
Definitie
Constipatia este tulburarea defecatiei, cu senzatie de disconfort la defecatie, cu sau fara scaun mic
sau dur, lipsa senzaiei de iefecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale din rect, evacuare
dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, tenesme.
Constipaia poate fi:
- primar:megadolicocolon congenital
- ambiental
- secundar: neoplasm stenozant, afecinui recate (stenz, hemoroizi),
- postmedicamentoase, deshidratare, imobilizare prelungit, afeciuni neurologice a.
Scaunul creionat apare n stenozele rectale, cel mai adesea tumorale.
Boala hemoroidal
Sngerri la defecaie: scaun cu firioare de snge pe suprafa. n tumori : sngerare la sfritul
defecaiei.
Tenesmul rectal: senzaie de defecaie iminent fr emisie de scaun. Sugereaz un proces malign
anorectal.
Senzaia de defecaie incomplet sugereaz un proces malign anorectal.
Meteorism abdominal
- excesul de gaze reprezint una dintre cele mai frecvente manifestri clinice gastrointestinale;
- balonrile, eructaiile, flatulena, greurile sau crampele abdominale sunt atributele
producerii de gaze intestinale;
- sindroamele gazoase reprezint un complex de simptome funcionale ce definesc disconfortul
gastrointestinal n absena unui substrat organic decelabil;
- sindroamele gazoase se pot datora:
a) unor deprinderi: mestecatul de gum, fumatul
b) consumul de buturi gazoase, de glucide neresorbabile sau parial resorbabile,
legume, fasole, prune
c) administrarea de medicamente (narcotice, anticolinergice)
d) tulburri neuropsihice (nevroze anxioase)
e) chirurgie abdominal.
- interveniile asistentului medical n ngrijirea pacientului cu flatulen:
a) combaterea deprinderilor necorespunztoare (mestecatul de gum, fumatul)
b) pstrarea igienei bucale
c) autoeducaie n cazul eructaiei cronice
d) administrare de anxiolitice pe daurat limitat de timp
e) n flatulen excesiv se recomand restricii alimentare n funcie de toleran (diet cu coninut
sczut de legume, fructe, lactoz).
EDUCAIA PENTRU SNTATE A POPULAIEI. MSURI DE PREVENIRE A
BOLILOR DIGESTIVE
Msuri de profilaxie primar
- vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de mbolnvire.
- const n:
-dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros (descendeni din familii, n
care unul sau ambii prini au ulcer gastroduodenal).
-dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.
-educarea populaiei privind igiena buco-dentar (dentiie bun, care s asigure masticaia).
-educarea populaiei privind igiena alimentar:
-alimentaie echilibrat cantitativ i calitativ;
8

-pregtirea alimentelor - fr excese de condimente, fierbini sau reci;


-orarul alimentaiei - mese regulate;
-igiena psihonervoas - servirea mesei n condiii de relaxare nervoas, ambian plcut.
-educarea populaiei privind abandonarea obiceiurilor duntoare:
-alcoolismul, fumatul care favorizeaz apariia bolii stomacului, ficatului.
Profilaxia secundar
- urmrete, prin msurile luate, ca n evoluia bolilor digestive deja existente s nu apar
complicaii grave. Se realizeaz prin dispensarizarea bolnavilor digestivi (bolnavi cu ulcer gastric sau
duodenal, hepatit cronic).
Profilaxia teriar
- se realizeaz prin aciuni destinate diminurii incapacitilor cronice de reeducare a
invaliditilor funcionale ale bolnavilor (gastrectomie, gastrostomie, anus iliac).
EVALUAREA MORFO-FUNCIONAL A APARATULUI DIGESTIV I GLANDELOR
ANEXE
Examen fizic
Se realizeaz prin:
-inspecie - se apreciaz aspectul general al pacientului, starea de denutriie, caexie, paloarea
tegumentelor, mrirea de volum al abdomenului
-palpare - pune n eviden sediul durerii, accentuarea sau reducerea ei la compresiune; aprarea
muscular
-auscultaie - evideniaz zgomotele intestinale, prezena clapotajului
-percuie - pune n eviden meteorismul abdominal; volumul ficatului
Examene de laborator
Sngelui: - pentru explorarea ficatului
- pentru explorarea pancreasului Sucului gastric - pentru cercetarea DAB, DOB, DAH, DOH
Secreiei pancreatice Bilei
Materiilor fecale Urinei
Examene radiologice
radiografia abdominal de ansamblu (Indicat n abdomenul acut)
radioscopia esogastrointestinal
irigoscopia
colecistografia
colangiografia
Examene cu izotopi radioactivi
scintigrama hepatic
examenul digestiei - absorbiei - cu substane marcate cu izotopi radioactivi
Examene endoscopice
esofagoscopia
gastroscopia
colonoscopia
rectoscopia
anuscopia
laparoscopia
Ecografia abdominal
- examenul cavitii abdominale, ficatului, pancreasului cu ajutorul ultrasunetelor
Puncii
- puncia hepatic pentru recoltarea unui fragment de esut pentru examen histopatologic
- puncia abdominal pentru evidenierea prezenei lichidului de ascit i examenul de laborator
Tueu rectal
9

- evideniaz durere n fundul de sac Douglas (n apendicit)


- evideniaz prezena sngelui pe degetul de mnu (melen)
Reacii cutanate
- reacia Cassoni pentru diagnosticul chistului hidatic hepatic

PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV


Afectiuni ale esofagului: esofagita caustica , esofagita de reflux, hernia hiatala.
Afectiuni ale stomacului, intestinului subtire si gros: gastrita acuta si cronica, ulcerul gastroduodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul iritabil, rectocolita ulcero-hemoragica, parazitozele
intestinale,
Afectiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica,sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si
cronica.

C2, C3, C4IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI


EVALUAREA REZULTATELOR LA PACIENTII CE NECESITA INGRIJIRI IN
ESOFAGITA DE REFLUX
Definitie:
inflamatie a mucoasei esofagiene determinata de agresiunea continutului acid care
reflueaza din stomac in esofag.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorii de risc n esofagita de reflux sunt:
factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;
factori endogeni (din interior): hernia hiatal, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat,
distrofia muscular, boli de colagen (sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.
Manifestari de dependenta
pirozis -arsura retrosternal - este o senzaie de arsur de la nivelul pieptului care are o aciune
iritant. Apare mai des dup mncare sau n poziie culcat. Se ntmpl frecevent s fie nsoit de
regurgitarea (vom) coninutului din stomac ce ajunge pn n gt, bolnavul acuznd faptul c simte
gust de amar sau acru n gur.
durerea toracic- se prezint ca o presiune ce apas pieptul, fiind definit greu de ctre bolnavi.
Intensitatea durerii este variabil, uneori poate imita angina pectoral, infarctul miocardic i
anevrismul aortic;
odinofagia- durere la inghitire;
disfagia (=este dificultate la nghiire)- mai rar ntlnit i demonstreaz de obicei o stenoz
esofagian sau tulburri motorii.
eructatii,
greuri , vrsturi, balonri- reflect ntrzierea evacurii gastrice, flatulenta;
gust metalic,
hipersalivatie;
manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii, disfonie,senzatie de corp
strain in gat.
Investigatii paraclinice:
-examenele de laborator;
- examen radiologic;
- examenul endoscopic arat modificarea liniei Z i prezena leziunilor esofagiene;
- pH-metria
Complicaiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt:
sindromul Barret;
10

cancerul esofagian;
stenoza esofagian;
hemoragia;
ulcerul esofagian.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- fatigabilitate;
- deficit de autoingrijire,
- alterarea functiilor vitale;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie malignizare).
Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale
calitative si cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi
in caz regurgitatie, voma, gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator ;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in
foaia de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata
impuse, in functie de stadiul bolii si sa renunte la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun );
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul
durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile
daunatoare ( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
alimentaia: regimul alimentar ocup un loc important, evitndu-se grsimile n exces, alimentele
acide (suc de roii, pepsi, cola, cafea). Mncarea trebuie porionat, nu se mnnc abundent; masa de
sear trebuie se fie cu 2-3 ore nainte de culcare. Alcoolul i cafeaua sunt contraindicate;
anumite medicamente trebuie excluse: anticolinergice, inhibitorii canalelor de calciu, xantine.
Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:
Metoclopramid- este cel mai des utilizat, el este absorbit la nivelul intestinului i atinge nivelul
maxim dupa 40-120 min de la administrare. Doza zilnic este de 30-40 mg n 3-4 prize (o tablet de 10
mg);
11

Motilium (Domperidona)- se administrez n 3-4 prize a cte 10-20 mg cu 30 minute nainte de


mas;
Betanecolul- n doz de 100 mg pe zi repartizat n 4 prize;
se indic i folosirea de antiacide iar eficacitatea lor crete dac sunt asociate cu acidul alginic;
antisecretoarele: Cimetidina (Tagamet) de 1-2 g/zi timp de 4-12 sptmni; Ranitidina de 2 ori
150 mg /zi, Famotidina, Nizatadina- antihistaminice H1;
inhibitorii pompei de protoni: Omeprazolul 2 ori 20 mg/zi, Lansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol
40mg/zi, Esomeprazol 2 ori 20 mg/zi.
Indicaiile pentru a face tratament chirurgical sunt:
esofagita ulcerativ;
esofagita hemoragic;
stenoza esofagian;
aspiraia bronhopulmonar;
sindromul Barret cu displazie sever.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI


EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA
INGRIJIRI IN HERNIA HIATALA
1.Definiie. Ascensiunea n cavitatea toracic a unei poriuni din stomac prin hiatusul esofagian.
2. Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorul declansator este reprezentat de cresterea presiunii intrabdominale asa cum se intampla
in:
- obezitate;
- tumori abdominale;
- ascita in cantitate mare;
- sarcina.
De asemenea, hernia hiatala se poate instala si dupa un traumatism, insa aceste cazuri sunt rare si
dificil de probat. Diverse interventii chirurgicale pot sta la originea unei hernii hiatale, ca de exemplu o
rezectie gastrica proximala sau o vagotomie (sectionarea nervului vag).
Factorii de risc:
- hiatus esofagian larg;
- esofag scurt (congenital sau dobandit);
- sexul feminin;
- varsta inaintata (peste 50 de ani) - Hernia hiatala se poate intalni la toate varstele, dar a fost observata
mai frecvent la femeile de peste 50 de ani;
- ridicarea de greutati ;
- tusea severa si persistenta.

Hernie hiatal prin: I) alunecare; II) rulare (paraesofagian); III)


mixt (dup Akerlund).
Manifestari de dependenta
12

Hernia axiala:
- greata,
- varsaturi,
- disfagie (dificultatea de a inghiti),
- durere toracica,
- scadere ponderala,
- pirozis (arsura in spatele sternului datorata ascensionarii continutului gastric la nivelul esofagului),
- regurgitatii.
Hernia hiatala produsa prin rostogolire prezinta manifestari legate de compresiunea exercitata
de hiatusul esofagian asupra stomacului:
- durerea poate sa apara sau sa se agraveze atunci cand bolnavul se apleaca;
- senzatia de compresiune toracica,
- palpitatii,
- pirozis.
-pot aparea semnele anemiei hipocrome (datorit hemoragiilor mici i repetate) : tegumente palide,
astenie, vertij, cefalee, palpitatii, tahipnee.
- atunci cand stomacul este prezent in intregime in torace acest lucru poate ameninta viata bolnavului,
moartea se poate instala atunci cand apare volvusul gastric (torsiunea stomacului), obstructia sau
perforatia.
Examenele paraclinice
-examenul radiologic, o simpla radiografie toracica putand ajuta la stabilirea diagnosticului;
- examenul radiologic baritat n diferite poziii (ortostatism, anteflexie i Trendelenburg) asociat cu
creterea presiunii intraabdomiuale (metoda Valsalva, inspir profund)
- endoscopia evidentiaza pozitia intratoracica a stomacului, complicatiile ce apar datorita refluxului
gastro-esofagian: esofagite, ulcere la nivelul pungii herniare, stenoze esofagiene;
-manometria
este
folosita
pentru
recunoasterea
herniei
hiatale
voluminoase.
Pentru diagnosticul herniilor axiale se mai pot folosi urmatoarele metode: ph-metria, esofagoscopia
cu biopsie, testul Berstein.
Complicatii. HH se complic cu HDS (25%), esofagita, ulcerul peptic esofagian, perforaia sau
strangularea.
3.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- deficit de autoingrijire;
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva;
- fatigabilitate;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie malignizare).
4.Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa-si exprime acceptul de a urma dieta
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative
si cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
13

- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in


caz de gingivoragie si gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in foaia
de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata
impuse, in functie de stadiul bolii;
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii
in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
Tratamentul herniilor produse prin alunecare poate fi medical sau chirurgical.
Tratamentul medical consta in administrarea de medicamente pentru tratarea refluxului gastroesofagian, ca de exemplu omeprazolul sau metoclopramidul.
Tratamentul chirurgical se face prin coborarea stomacului in abdomen si aducerea hiatusului
diafragmatic cat mai aproape de dimensiunile normale. Tot chirurgical se vor trata si unele complicatii
ale herniei hiatale, putandu-se efectua in acest scop esofagoplastia, dilatarea stricturilor esofagiene,
antrectomii (in caz de ulcere).

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
GASTRITA ACUTA SI CRONICA
GASTRITA ACUTA
Definitie:
Procese inflamatorii de scurta durata care cuprind peretii stomacului - n special mucoasa - de
etiologie variata si care pe lnga manifestarile proprii gastrice, dau suferinte de nsotire pe tubul
digestiv si ntreg organismul.
Circumstante de aparitie
Cauze exogene:
alcoolul: vodka, gin, wisky;
toxice: acetona, amoniacul, anilina, seruri de Aur, seruri de Mercur, Zinc, detergenti,
terebentina.
medicamente: antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare steroidiene,
fier, colchicina, hemostatice.
alimentari: condimente, cafea, alimente prea reci, alimente prea fierbinti;
radiatii;
stress-ul = ischemie mucosal
Cauze endogene:
14

- ureea
- boli infectioase
- stari alergice
- reflux biliar din duoden in stomac;
- afectiuni vasculare localizate pe stomac- - Ischemie gastrica.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza, Treponema
pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
- infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- intoxicatii alimentare;
- boli de colagen, vasculite;
- boala Crohn, cancer gastric;
- limfoame.
Specialsitii considera ca importanti factori de risc urmatoarele situatii:
- consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
- insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
- abuz de alcool;
- interventii chirugicale majore in antecedentele recente.
Manifestari de dependenta:
Pacientii cu gastrita acuta pot fi adesea asimpotmatici. Daca insa inflamatia mucoasei este mai
importanta, apar:
- HDS rareori severe 2%;
- fenomene dispeptice: greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie;
- scaderea apetitului;
- balonare.
Ocazional pot sa apara dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit, hematemeza, melena.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute erozive;
- explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- detectarea hemoragiilor oculte;
- explorarile imagistice: radioscopie, endoscopie, CT;
- pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea Helicobacter pylori se pot realiza
cateva teste- unele endoscopice, alte nonendoscopice, printre care:
- identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este foarte sensibil si specific si
poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei cat si pentru verificarea eficientei terapei
antihelicobacter.
- identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este foarte exact deoarece poate
iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.
GASTRITA CRONICA
Definitie
Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei gastrice
(mucoasa stomacului).
Circumstante de aparitie

15

Specialistii considera ca cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt
reprezentate de administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu Helicobacter
pylori, anemia pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata in stomac sau degenerarea
epiteliului gastric corelata cu inaintarea in varsta.
Gastrita cronica poate fi asociata si cu refluxul cronic de suc biliar sau secretii pancreatice in
stomac sau cu administrarea pe termen lung, in lipsa unui protector gastric, a medicamentelor de tipul
antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirina), sau/si chemoterapicelor.
Manifestari de dependenta
Manifestarile pacientului cu gastrita cronica pot varia foarte mult, cel mai adesea in functie
de cauza exacta, de exemplu:
- in gastrita cu Helicobacter pylori pacientii prezinta: dureri epigastrice, senzatia de plenitudine
gastrica, greata, varsaturi, flatulenta, stare generala alterata, uneori febra, anorexie si poate scadea in
greutate.
- in cazul gastritei autoimune manifestarile clince sunt dominate de deficitul de cobalamina (aceasta nu
se absoarbe corespunzator datorita insuficientei de factor intrinsec). Deficitul de cobalamina are
repercursiuni asupra sistemului hematologic, gastrointestinal si nervos.
- pacientul cu anemie pernicioasa va avea: astenie, vertij, tinitus, palpitatii, angina, greata,varsatura,
meteorism, anorexie cu scaderea ponderala usoara, diaree prin malabsorbtie, tegumente palide sau usor
icterice, puls rapid, ulceratii ale limbii si manifestari neurologice de tipul paresteziilor, ataxiei,
incontinenei sfincteriene, tulburarilor cognitive.
- daca pacientul are gastrita cronica granulomatoasa poate prezenta: varsaturi tardive , hemoragii,
indigestie, melena, hematemeza.
Investigatiile paraclinice sunt ghidate de informatiile obtinute in urma anamnezei si examenului
fizic si sunt reprezentate de:
- endoscopie si biopsie,
- testul ureazei si teste pentru identificarea Helicobacter pylori.
Metoda standard de determinare a implicatiei Helicobacter in aparitia gastritei consta in identificarea
histologica a microorganismului.
- culturi bacteriene- in functie de rezultatul biopsiei;
- determinarea autoanticorpilor;
- masurarea nivelului de vitamina B12;
- hemoleucograma completa care poate sa evidentieze anemie;
- investigarea unor posibile hemoragii oculte.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), ulceratie.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative
si cantitative;
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic ;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia
complicatiilor.
Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
16

obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;


- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa
examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie,
chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese. Pentru
a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea
antibioticelor adecvate;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor;
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
Recomandarile cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de alcool, de antiinflamatoare
nesteroidiene, evitarea expunerii la factori chimici cu potential lezional. De asemenea, daca exista boli
sistemice, acestea trebuie tratate corect astfel incat sa se previna instalarea complicatiilor de natura
gastrica.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA
Ulcerul gastric: const n pierderea de substan la nivelul mucoasei, mai mult sau mai puin
profund, localizat de preferin pe mica curbur a stomacului. Este mai rar dect ulcerul duodenal
20% din totalul ulcerelor.
Este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac, pe portiunea
superioara a duodenului, partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului
operat. Clinic se manifesta prin sindromul ulceros, boala interesand intreg organismul, de unde
si denumirea de boala ulceroasa.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
persoane cu orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, alcool si tutun; persoane
cu teren ereditar;
persoane cu stres fizic si psihic;
cei cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;
frecventa mai mare la barbati;
incidenta mai mare la persoanele cu varsta intre 55-60 ani, pt. localizarea gastrica a
ulcerului.
- slabirea factorilor de aparare sau intarirea factorilor agresivi, jocul dintre aceste doua
categorii de factori pot crea conditiile necesare pentru aparitia ulceratiei.
- recent, la aparitia ulcerului, gastritelor si afectiunile inrudite, se afla cel mai frecvent o
bacterie, Helicobacter pylori, care lezeaza in timp mucoasa gastrica.
Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 de ani pt localizarea
duodenala si la 30-50 de ani pt cea gastrica.
Semne si simptome- manifestari de dependenta:
Durerea: epigastric, n legtur cu sediul ulceraiei, intens i nsoit de senzaie de arsur i
deseori iradiaz n spate.
Caracterele durerii:
-periodicitatea:
17

~
~
~
~

- marea periodicitate- caracter sezonier n cursul toamnei sau al primverii


periodicitate sezonier.
mica periodicitate durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese , e se calmeaza dupa
alimentatie;
- ritm orar:
Precoce la 0,5-1 or dup mas durere precoce.
Semitardiv la 1-2 ore dup mas.
Tardiv la 2-3 ore dup mas durere tardiv.
Hipertardiv la 4-5 ore dup mas.
pirozis.
eructaii i regurgitaii.
greaa.
vrsturi alimentare, mucoase sau chiar sangvinolente (hematemeza).
pofta de mncare: este normal sau crescut.
constipaia cu caracter spastic.
meteorism abdominal.
scadere ponderala, astenie.
Investigatii:
Debitul acid orar stimulat cu histamin are valori coborte.
Radioscopia gastrica.
Gastroscopia: diagnostic n localizrii dificil de examinat: feele stomacului, poriunea
superioar a micii curburi, tuberozitatea.
Examenul hemoragiilor oculte - reacia Addler: traduce prezena sngelui n materiile fecale.
2.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata,
- alterarea functiilor vitale,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), perforatie,
stenoza pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ).
3.Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic;
- sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
- sa se stabilizeze functiile vitale;
- pacientul sa inteleaga necesitatea interventiei chirurgicale;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia
complicatiilor.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi astfel:
-in faza dureroasa: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai la care treptat se
adauga supa crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine veche,
fainoase fierte in lapte, carne fiarta de pasare sau vita.
-in faza de acalmie sunt permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau
sub forma de ochi romanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi,
18

supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sufleuri, biscuiti, prajituri de casa, fructe coapte.
-urmatoarele alimente sunt interzise: laptele batut, iaurtul, carnea grasa, legume tari ca
varza, castraveti, fasole, painea neagra, cafea, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prajeli, alimente
reci sau fierbinti.
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa
examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie,
chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese. Pentru
a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea
unui antibiotic adecvat;
Tratamentul medicamentos se instituie pe o perioad de 4-6 sptmni i urmrete
creterea rezistenei mucoasei la agresiunea acidopeptic n cazul ulcerului gastric i inhibarea
hipersecreiei gastrice n cazul ulcerului duodenal. n acest scop sunt folosite:
- Antiacidele, care neutralizeaz aciditatea gastric;
- Antagoniti ai receptorilor H2 histaminergici (ranitidina, cimetidina .a.);
- Anticolinergicele (atropina i derivai sintetici):
- Inhibitori ai anhidrazei carbonice;
- Medicamente care mresc aprarea mucoasei (sucralfat, compui coloidali bismutici);
- Analogi ai prostaglandinelor (misoprostol);
- Stimuleni ai secreiei mucusului gastric (carbenoxolona);
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- cntrete bolnavul o dat pe sptmn.
- dac remarc apariia unor dureri brutale, violente nsoite de o stare sincopal, anun imediat
medicul;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii
in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).

Msurile igienice: cca. 10 ore de repaus la pat n perioada dureroas, respectarea repausului
postprandial 30-60 minute, schimbarea mediului de via i de munc, evitarea eforturilor fizice i
intelectuale prea mari.

Dieta individualizat. Alimentele se repartizeaz n 5-7 mese pe zi, la nevoie i noaptea.


Alimentul de baz este laptele i produsele lactate la interval de 3-4 ore.

Se exclud: supele de carne, slnina, mezelurile, borul, grsimile prjite, sosurile de rnta,
ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate, ciupercile, alimentele cu celuloz,
brnzeturile fermentate, srturile, murturile, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate, buturile
alcoolice, limonada, ngheata, fumatul.
De la nceput asistentul medical va explica pacientului c boala ulceroas este o problem
medical ce poate fi inut sub control, dar se poate atepta la remisiuni i recurene.
Educatia pentru sanatate
Asistentul medical are un rol important n educaia pentru sntate a pacientului, proces ce va
include urmtoarele repere:
1. medicaia:
- pacientul trebuie s cunoasc medicamentele pe care le va lua la domiciliu (denumire, doza, ritm de
administrare, efecte secundare)
19

- pacientul trebuie s cunoasc medicamentele ce trebuie evitate (aspirina, antiinflamatoriile


nesteroidiene); la pacienii cu poliartrit reumatoid, spondilit anchilopoietic, la care aceste
medicamente sunt absolut necesare, vor fi administrate obligatoriu n asociere cu protectoare gastrice;
2. diet:
- evitarea meselor abundente
- respectarea unui orar precis al meselor i al gustrilor
- evitarea alimentelor iritante: ceai, cafea, alcool
3. fumatul
- oprirea fumatului
4. odihna i reducerea stresului
- cointeresarea familiei n asigurarea unui climat confortabil pacientului cu boal ulceroas,
cu perioade de odihn zilnic
5. prevenirea i recunoaterea complicaiilor
- hemoragie (paloare tegumentar, confuzie, tahicardie, dispnee)
- perforaie (durere abdominal sever, contractur muscular, vrsturi)
- obstrucie piloric (greuri, vrsturi, distensie abdominal, durere)
6. necesit controlul medical periodic avnd n vedere c boala ulceroas poate prezenta recurene.
Exemplu: ACTIVITATEA ASISTENTEI MEDICALE ORGANIZAT PE BAZA
DIAGNOSTICELOR DE NURSING STABILITE
1. Diagnostic de nursing: lips de cunotine legat de manifestrile i atitudinea caracteristic
suferinei ulceroase.
Obiectiv; - pacientul sa acumuleze cunotine legat de prevenirea i managementul crizei
ulceroase
Interveniile Asistentului Medical
- aprecierea nivelului de cunotine al pacientului i dorinei acestuia de a nva;
- furnizarea informaiilor necesare legate de terapia, evoluia i prognosticul bolii ulceroase, avnd
grij s foloseasc termenii adaptai nivelului de nelegere al pacientului, alegnd cu grij momentul
discuiei cu acesta i limitnd explicaiile la cel mult or;
- reasigurarea pacientului c boala ulceroas este de fapt o problem de sntate ce poate fi tratat i
controlat n mod eficient.
2. Diagnostic de nursing: durere legat de iritarea mucoasei gastrice i spasmul musculaturii
gastrice
Obiectiv: - sa fie controlata durerea
Interveniile Asistentului Medical
- administrarea medicamentelor prescrise: antiacide, antisecretorii, protectoare gastrice
- recomandarea evitrii medicamentelor iritante gastrice
- evitarea de ctre pacient a alimentelor iritante gastrice: cafea, alcool
- recomand pacientului s respecte un aport corespunztor de lichide
- nva pacientul s mnnce ncet, mestecnd bine
- explic pacientului importana unui orar clar al meselor i gustrilor
- sftuiete pacientul s renune la fumat.
3. Diagnostic de nursing: anxietate legat de teama apariiei unei suferine acute
Obiectiv: sa se reduca anxietatea.
Interveniile Asistentului Medical
- ncurajeaz pacientul s-i exprime ngrijorarea, teama i s ntrebe ori de cte ori are nelmuriri
- explic pacientului motivele respectrii planului terapeutic cu toate aspectele sale: farmacologic,
dietetic, stil de via
- ajut pacientul s identifice situaiile stresante i ncearc s-i explice necesitatea depirii acestora.
Pentru o evoluie favorabil pacientul cu boal ulceroas trebuie s neleag corect situaia sa,
s cunoasc factorii ce i pot agrava sau ameliora condiia.
20

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME DISPEPTICE


Dispepsia este termenul grec pentru digestie grea. In lumea laica, acest termen a patruns mai
greu, pacientii preferand varianta latina de indigestie sau numind pur si simplu simptomul dominant
al suferintei sale: durere, balonare, arsura, disconfort s.a.
Prin dispepsie sau sindrom dispeptic se intelege orice simptom (cu exceptia icterului si a
hemoragiei) care orienteaza medicul catre o suferinta de tract digestiv superior, respectiv esofag,
stomac si duoden. De regula, simptomele persista de cateva saptamani sau luni inainte de a fi
etichetate drept sindrom dispeptic, dar cronicitatea nu este o caracteristica obligatorie a dispepsiei. Cel
mai adesea, pacientii acuza dureri sau disconfort in etajul abdominal superior, satietate precoce,
balonari, eructatii, pirozis, disfagie, greturi, varsaturi.
Dispepsiile pot avea o cauza clar definita, iar atunci vorbim despre dispepsii organice sau
etiologia este necunoscuta dispepsiile functionale.
Sindroamele dispeptice organice ne indica, pe baza gruparii simptomelor, a tipului si intensitatii
acestora, segmentul de tub digestiv afectat sau sugereaza chiar afectiunea care genereaza simtomele si
ne ajuta astfel sa directionam investigatiile in sfera respectiva.
Cauzele SD organice sunt foarte variate.
Ele pot fi grupate in 4 mari categorii:
- leziuni anatomice ale tubului digestiv sau organelor anexe (cai biliare, pancreas),
- cauze alimentare,
- medicamente sau
- factori infectiosi.
Leziunile anatomice pot fi foarte variate, de la simple eroziuni, la ulcere sau cancere, de la
procese inflamatorii extinse la simple afte si pana la afectari digestive in bolile de sistem ex.
Diabetul zaharat
Alimentele pot influenta digestia pe diverse cai: intoleranta la unele alimente, alergii alimentare,
abuzuri cantitative prin mese copioase, toxiinfectii alimentare sau abuz de alcool.
Numeroase medicamente pot induce sindroame dispeptice. AINS (aspirina, diclofenac,
ketoprofen s.a) afecteaza cel mai frecvent tubul digestiv, de multe ori impactul lezional depasind
cadrul unui simplu sindrom dispeptic, validandu-se in morbiditati cu potential evolutiv sever, chiar
letal. Spre ex, in 1995, in state unite au decedat prin complicatii ale consumului de AINS (hemoragii,
perforatii intestinale)
15000 de pacienti, un numar egal cu cel al persoanelor decedate datorita SIDA. Numeroase alte
medicamente sunt responsabile de aparitia dispepsiilor antibiotice, corticoizii, preparatele pe baza de
fier, potasiu, digoxin etc.
Dintre factorii infectiosi, cel mai adesea constatam prezenta lambliilor si ascarizilor. O atentie
aparte trebuie acordata bacteriei Hp, cea care determina cea mai frecventa infectie bacteriana din lume
intre 30-80% din populatia globului, in functie de statusul socio-economic. In tara noastra, se
apreciaza ca cca 60% din populatie este infectata cu Hp.
Principalele sindroame dispeptice organice sunt: sindromul esofagian, sindromul dispeptic
ulceros, sindromul dispeptic biliar si sindromul dispeptic pancreatic.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM DISPEPTIC BILIAR


Sindromul dispeptic biliar cunoaste doua forme majore de manifestare: sindrom dispeptic
biliar propriu-zis si colica biliara.
Culegere de date
Cicumstantele de aparitie ale sindromului dispeptic biliar:
Frecvent simptomatologia este relationata cu ingestia anumitor alimente (grasimi, prajeli, oua,
ciocolata, maioneza). Cel mai adesea avem de-a face cu dispepsii functionale sau parazitoze (indeosebi
21

lambliaza).
Manifestari de dependenta;
- gust amar,
- greturi,
- balonari postprandiale,
- jena dureroasa sau senzatia de presiune in hipocondrul drept (sub coasta),
- eructatii,
- uneori varsaturi.
Investigatii:
Explorarea de prima intentie a pacientilor cu sindrom dispeptic biliar este ecografia abdominala.
Aceasta pune in evidenta litiaza biliara, starea cailor biliare intra si extrahepatice, aspectul
pancreasului.
In absenta modificarilor ecografice, pot intra in discutie:
- examenul de scaun (pentru paraziti),
- examenul radiologic,
- endoscopia sau
alte investigatii specifice, precum colangio-pancreatografia endoscopica retrograda.
Problemele pacientului
- disconfort,
- intoleranta digestiva,
- risc de deshidratare,
- anxietate,
- deficit de cunostinte.
Obiective:
- sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
- pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
- pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa respecte regimul alimentar;
- pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor
fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
- interzice fumatul si consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
comunicare,
igiena,
mobilizare/transport,
cntrire,
educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
recolteaza sange pentru examene de laborator;
administreaz medicaia prescris( antispastice, antiemetice, antialgice).

22

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU LITIAZ BILIAR


Definiie:
Litiaza biliar este prezena calculilor la nivelul veziculei biliare i/sau cilor biliare.
Culegerea datelor
Circunstante de aparitie
Boala este ntlnit mai ales la femei cu vrsta mai mare de 40 de ani.
Factori ce favorizeaz litogeneza: ereditatea, obezitatea i regimul alimentar hipercaloric;
suferinele tubului digestiv i glandelor anexe; infecii.
Din punct de vedere al compoziiei calculilor, ntlnim 4 situaii:
- calculi de colesterin de culoare galben i aspect muriform.
- calculi pigmentri mici, negri, cu numeroase epue.
- calculi micti rezultai din amestecul colesterin, ei cu bilirubina; au culoare maronie iar forma este
variat: sferici, ovali, piramidali.
- calculi de bilirubinat de calciu de culoare alb-sidefie i form rotund; sunt radioopaci.
Manifesteri d dependenta(simptomatologie):
~ Simptomele variaz n funcie de localizarea calculilor i de existena concomitent a unei infecii.
a) Uneori litiaza este necunoscut i este descoperit ntmpltor la un examen radiologie al
abdomenului.
b) Frecvent pacientul prezint un sindrom dispeptic cu perioade dureroase de durat foarte scurt.
Concomitent apare intolerana la anumite alimente, vrsturi, limba devine sabural iar palparea n
hipocondrul drept n inspir profund (manevra Murphy) este dureroas.
c) Alteori - crize intermitente - colica hepatic (colica biliar) ce constau ntr-o durere intens n
hipocondrul drept cu iradiere interscapulo-humeral dreapt, n umrul drept sau n loja lombar
dreapt. Ea se nsoete de grea i vrsturi i apare de obicei seara i noaptea, dup un prnz bogat
n lipide. Bolnavul este anxios, imobil, nu suport atingerea n hipocondrul drept. Durata colicii este
variabil: de la 30 minute la cteva zile.
d) Frecvent debuteaza in cursul noptii (de cantus gali cand canta cocosii), datorita in principal
pozitiei orizontale care favorizeaza deplasarea calculilor catre gura colecistului. Mobilizarea acestora
in calea biliara principala este responsabila de aparitia icterului mecanic (se datoreaz prezenei unui
calcul n coledoc) , iar inflamatia cailor biliare este insotita, pe langa durere si icter, de febra.
e) Tot in acest cadru este descrisa cefaleea sau migrena biliara, adesea atenuata dupa varsaturi
bilioase.
Explorri funcionale:
a) Examenele biologice evideniaz: leucocitoz i sindrom inflamator biologic n cazul
complicaiilor infecioase. n colica biliar poate apare o cretere pasager a transaminazelor,
amilazelor, alterarea testelor de colestaz.
b) Metode imagistice de evideniere a calculilor:
1. Echografia este cea mai folosit explorare. Este bine tolerat, nu exist inconvenientul iradierii, se
poate face i n puseu dureros, repetndu-se de cte ori este nevoie. Poate identifica calculi de peste 23 cm diametru.
2. Examenul radiologie simplu (pe gol) al abdomenului permite numai identificarea calculilor
radioopaci (cu coninut calcar).
3. Colecistografia oral, larg utilizat, folosete substan de contrast iodat administrat per os.
Substana se elimin n bil i se concentreaz n colecist. Are eficien maxim n litiaza vezicular i
permite vizualizarea calculilor radiotranspareni.
4. Colangiocolecistografia i.v. este o metod invaziv n care substana de contrast este administrat
n bolus sau perfuzie i.v. Permite evidenierea calculilor localizai n colecist sau n cile biliare
principale.
5. Tomografia computerizat are sensibilitate redus n decelarea litiazei biliare dar permite
vizualizarea calculilor din cile biliare principale.
23

Problemele pacientului
a) disconfort,
b) intoleranta digestiva,
c) hipertermie,
d) alterarea tegumentelor si mucoaselor,
e) risc de deshidratare,
f)
anxietate,
g) deficit de cunostinte.
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul s aprezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa respecte regimul alimentar;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor
fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
Regim igieno-dietetic: n colic i cteva zile dup aceea dieta este hidric. Ulterior se recomand a nu
se consuma alimente colecistokinetice: ou, smntn, frica, maionez, ciocolat, rntauri, grsimi.
Se evit fumatul i consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
-comunicare,
-igiena,
-mobilizare/transport,
-cntrire,
-educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
-pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
-recolteaza sange pentru examene de laborator;
-administreaz medicaia prescris.
Tratamentul: are ca scop calmarea durerii i evitarea instalrii sau tratarea complicaiilor.
Tratamentul medicamentos al durerii colicative biliare presupune administrarea parenteral sau n
perfuzie litic i.v. de anticolinergice (Atropin, Scobutil), antispastice (Papaverin, Miofilin),
analgezice (Algocalmin, Piafen). Pentru sedare se administreaz Diazepam injectabil i.m. iar greaa i
vrsturile se combat cu Metoclopramid, Torecan, Emetiral injectabile.
Tratamentul chirurgical - tratamentul de elecie al litiazei biliare este colecistectomia chirurgical
deschis sau laparoscopic. Intervenia chirurgical este completat obligatoriu de explorarea
radiologic a cilor biliare pentru a preciza neexistena calculilor n coledoc. n cazul n care se face
aceast constatare, se intervine pentru extragerea integral a acestora.
NGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLIC BILIAR
Definiie:

24

Prin colic biliar se nelege o durere acut, violent, localizat n hipocondrul drept, survenit n
cursul colecistopatiilor litiazice i nelitiazice (colecistite acute i subacute, dischinezii veziculare,
cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare.
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
Litiaza biliar prezena de calculi n vezica biliar sau n cile biliare intra sau extrahepatice.
Colecistita acut inflamaie cu caracter acut a peretelui colecistic, obstrucia canalului cistic,
infecia pereilor biliari. Colecistita cronic.
Angiocolite (colangite) afeciuni inflamatorii ale cilor biliare extra sau intrahepatice cnd
este interesat i colecistul = angiocolecistit.
Diskinezii biliare tulburri de motricitate a veziculei biliare.
Parazitoze intraveziculare giardia.
Manifestari de depependenta:
~ Durere datorit contraciilor spastice ale vezicii sau cilor biliare. Debuteaz n hipocondrul drept
sau epigastru i se accentueaz progresiv, atingnd intensitatea maxim n cteva ore. Cedeaz brusc
sau lent. Iradiaz sub rebordul costal drept n regiunea dorso-lombar, scapular, n umrul drept.
~ Greuri i vrsturi cu coninut alimentar sau biliar.
~ Icter datorit unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi. Se poate instala fr s existe un
obstacol prin calcul pe coledoc.
~ Frison apare cnd predomin infecia biliar. Este urmat de transpiraii abundente i stare
general alterat.
~ Febra apare mai ales n colecistite acute i angiocolite secundare infeciei cu germeni microbieni.
~ Semne locale:

Vezicul palpabil i foarte sensibil.

Semnul Murphy pozitiv bolnavul simte durere la palpare n inspir profund n


vezicul inflamat.
Explorri:
~ Examene de laborator leucocitoz cu neutrofilie.
~ Bila cu multe leucocite, epitelii, puroi, bilicultur pozitiv.
~ Radiografia abdominal calculi radioopaci.
~ Echografia abdominal colecist mrit n dimensiuni.
Problemele pacientului
disconfort,
intoleranta digestiva,
hipertermie,
alterarea tegumentelor si mucoaselor,
risc de deshidratare,
anxietate,
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Conduita de urgen:
La domiciliu:
~ Sunt tratate colicile biliare de intensitate i durat mic, fr complicaii prin:

Repaus la pat.

Regim alimentar.

Analgetice, antispastice Lizadon, Scobutil, Foladon.


25

~ n caz de vrsturi + tulburri electrolitice cu evoluie nefavorabil necesit internarea


imediat n spital.
n spital:
~ Se recolteaz snge pentru determinri n urgen leucocite, bilirubin, transaminaze,
ionogram, rezerv alcalin, glicemie, uree, amilazemie. Se determin din urin urobilinogen,
pigmeni biliari.
~ Nu se face n criz tubaj duodenal. Nu se fac examinri cu substan de contrast.
~ Se asigur repaus la pat.
~ Alimentaie supe, braza de vaci , carne fiarta de pui sau vita ; mese fractionate in doze mici si
dese
~ Calmarea durerii:
Antispastice oral No-Spa, Scobutil.
Parenteral Scobutil 2-3 f, No-Spa 2-3 f, Atropin 2-3 f,
Antialgice Algocalmin, Algifen, Fortral.
Dac durerea nu cedeaz se d Mialgin la interval de 6-8 ore.
Nu se administreaz Morfin accentueaz spasmul biliar.
~ Calmarea vrsturilor:
Emetiral supozitoare. Metoclopramid fiole.
Clordelazin fiole; Plegomazin fiole.
~ Combaterea infeciei:
Antibiotice Penicilin 6-10 milioane, Ampicilin 2-3 g pe zi, Tetraciclin 2-3 g pe zi.
~ Corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acido-bazice se face n funcie de rezultatele de
laborator.
~ n agitaie se dau sedative Hidroxizin, Diazepam, Bromuri.
~ Pung cu ghea pe abdomen reduce inflamaia.
~ Tratament chirurgical n caz de evoluie nefavorabil, dup 24-36 ore.
Intervenia chirurgical de urgen numai n caz de perforaia peritonit biliar.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
SINDROAMELE PANCREATICE
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
- debut de obicei in contextul unor mese copioase asociate consumului de alcool sau in urma migrarii
unor calculi din vezica biliara.
Manifestari de dependenta:
Exista o forma acuta, corespunzatoare pancreatitei acute, care evolueaza de cele mai multe ori
cu un tablou clinic zgomotos, cu dureri abdominale intense, greturi si varsaturi bilioase si alimentare
(marea drama abdominala a lui Dieulafoy). Frecventa tot mai mare a pancreatitei cronice si a
cancerului de pancreas a permis individualizarea sindromului dispeptic pancreatic. Dominanta
sindromului este durerea, localizata in epigastru, uneori in bara, resimtita in profunzime, uneori cu
iradiere in spate, cu aparitie postprandiala. Uneori poate imbraca un caracter colicativ. Adesea, dupa
o evolutie intermitenta de luni sau ani, devine continua. Este insotita de greturi, balonari si flatulenta,
rareori de varsaturi. Scaderea in greutate este consemnata la majoritatea pacientilor, mai ales daca
sunt consumatori cronici de etanol. Diareea cu steatoree (eliminarea unui scaun bogat in grasimi
datorita deficitului de enzime pancreatice) si diabetul zaharat apar in stadiile tardive ale pancreatitei
cronice. Durerea progresiva, recenta, rezistenta la tratament, insotita de scadere ponderala marcata si
rapida, sugereaza elocvent cancerul pancreatic, una dintre cele mai agresive neoplazii.
26

Investigatiile utilizate pentru explorarea sindromului pancreatic fac apel la radiografia abdominala
(care poate evidentia calcificari pancreatice, un element patognomonic, caracteristic, pt pancreatita
cronica), ecografia abdominala, Computer tomografia si Colangiopancreatografia retrograda
endoscopica. Tot mai des folosita in ultima perioada este ecoendoscopia, o metoda imagistica
valoroasa, indispensabila pt transarea diagnosticului diferential intre pancreatita cronica si cancerul de
pancreas, posibilitatea prelevarilor bioptice cu ac fin oferindu-i un avantaj indiscutabil fata de celelalte
explorari.
Problemele pacientului
disconfort,
intoleranta digestiva,
risc de deshidratare,
anxietate,
alterarea eliminarilor intestinale,
deficit de cunostinte.
Obiective:
sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
pacientul sa respecte regimul alimentar;
-pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale;
pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, temperatura, aspectul urinei i al
materiilor fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
- efectueaza sondajul duodenal, urmareste aspiratia duodenala,
- coresteaza tulburarile hidroelectrolitice;
- interzice fumatul si consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
comunicare,
igiena,
mobilizare/transport,
cntrire,
educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
recolteaza sange si urina pentru examene de laborator;
administreaz medicaia prescris( antispastice, antiemetice, antialgice, glucocorticoizi,
antibiotice, inhibitori ai tripsinei).

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE


PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN HEPATITA CRONICA
Sunt afeciuni inflamatorii hepatice caracterizate prin:
27

-simptomatologie clinic de afectare hepatic->icter, astenie, anorexie, hepatosplenomegalie.


-anomaliile testelor ce exploreaz funcia ficatului
-necroz hepatocitar + inflamaie cu diferite grade de severitate
-criteriul timp->persisten peste 6 luni
Virusurile hepatitice B si C sunt principalele cauze de hepatita cronica; 10% din cauzele de
hepatita B si aproximativ 80% din cazurile de hepatita C se cronicizeaza.
Infectia cu virusurile hepatitice A si E nu conduce la hepatita cronica.

1.

2.
3.

4.
5.
6.
7.

Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Factori de risc
Grupurile cu cel mai mare risc de dobandire a hepatitei C sunt:
- persoanele expuse frecvent la produse de sange;
- personalul medical care se poate intepa cu ace infectate;
- consumatorii de droguri intravenoase, incluzandu-i pe cei care au consumat droguri cu multi ani in
urma;
- sugarii nascuti din mame infectate cu HCV.
Etiologie:
virusuri
-virusuri.cu hepatotropism obligatoriu->HBV, HCV, HDV
-virusuri.facultativ hepatotrope->EBV( Ebstein Barr virus),Citomegalovirus(CMV),herpes
simplex, virusul varicelei,virusul rubeolei.
bacterii->Treponaema pallidum,leptospiroz,salmonella,coxiella
toxice
-izoniazide,CCl4,contraceptive orale
-salicilai,hidralazina
-halotan,Fe,Amanita phalloides
parazii->Schystosoma,Entamoeba histolitica
cauze metabolice ereditare
-deficit de 1-antitripsin,boala Wilson
-galactozemia congenital,intolerana ereditar la fructoz
hepatita autoimun
alte cauze
-ileita terminal
-colita ulceroas
-obstrucii biliare prelungite->mucoviscidoz,chist de coledoc
Manifestari de dependenta
Multi pacienti sunt asimptomatici, in special cei cu hepatita cronica C.
Se intalnesc:
- stare nespecifica de rau,
- anorexia, greuri,vrsturi,balonri postprandiale
- subfebriliti,
- astenie, oboseala,
- somnolen postprandial,
- scadere n greutate,
- dureri abdominale->n hipocondrul drept sau difuze,accentuate de efort/postprandial
- subicter sau icter persistent sau recidivant,
- urini hipercrome i scaune decolorate,
- ascit tranzitorie,edeme,
28

icterul -este variabil ca intensitate si deseori lipseste,


stelute vasculare,
edem( retentia fluidelor),
in formele autoimune, apar manifestari imune sau multisistemice, in special, la femeile tinere:
acnee, amenoree, artralgii, manifestari ale colitei ulcerative, fibrozei pulmonare, anemiei hemolitice.
manifestari ale colestazei: urina inchisa la culoare , scaune deschise la culoare, deseori diaree cu
consistenta grasoasa, piele icterica (galbena) si pruriginoasa (cu senzatia de mancarime) .
In hepatita cronica cu virus B se intalnesc:
- astenie (oboseala) nejustificata
- echimoze,
- epistaxis,
- daca se asociaza si poliarterita nodoasa, pacientul are oboseala musculara, dureri musculare, ulcere
ale pielii, oligurie, si uneori insuficienta renala, hipertensiune arteriala;
- daca se asociaza glomerulonefrita, pot sa apara edeme, si modificari ale compozitiei urinii(hematii,
proteine, cilindri).
In hepatita cronica cu virus C se intalnesc:
- oboseala;
- durere ,sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept;
- greata;
- inapetenta ;
- dureri musculare;
- dureri articulare.
- stelute vasculare;
- eritem palmar (palma rosie patata).

Examene de laborator
- punctia biopsie hepatica evidentiaza leziunile de hepatita cronica si este obligatorie pentru acest
diagnostic.
- markerii serologici imuni sunt comuni in formele de hepatita autoimuna si cuprind cresteri
importante ale IgG, anticorpi antinucleari, anticorpi antimuschi neted (antiactina), celule LE, factor
reumatoid si anticorpi antimircrozomi hepatici si renali.
- prezenta Ag HBs sau a anticorpilor HCV arata originea virala a hepatitei cronice.
biochimice:

teste de inflamaie mezenchimal


- -globuline
-alterarea testelor de floculare
-activarea mezenchimului hepatic-> Ig serice (IgM n hepatita acut,IgG n hepatita cronic,IgA n
ciroza biliar)

teste de citoliz
-ALAT (TGP);ASAT (TGO)
-la copil V.N. = 5-40 U/l;valorile n hepatitele cronice

teste de explorare a funciei excreto-biliare


-bilirubinemia total pe seama bilirubinei conjugate
- FA->V.N. = 50-100 UI/l la nou-nscut;60-200 UI/l dup 1 an i < 240 UI/l la pubertate
--glutamiltransferaz (-GT)->localizat n membrana hepatocitar i n microzomi
-V.N.= 0-45 UI/l
-colesterol seric->valori n colestaza intrahepatic
-lipide serice,fosfolipide,LDL
29


sdr.hepatopriv->teste ce exploreaz capacitatea de sintez proteic:
- albuminei serice
- sintezei factorilor de coagulare (fibrinogen,factorii II,VII,IX,X,XI)->sdr.hemoragipar
-timp Quick->V.N. = 12-15 secunde
-indice de protrombin->V.N. = 85-100%
- colesterolului esterificat
- pseudocolinesterazei
- ceruloplasminei serice
- lipoproteinelor serice
Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt:
- Cresterea transaminazelor care poate fi de 2-9 ori fata de normal, timp de cel putin 6 luni;
- Prezenta unor markeri care arata existenta virusului B (Markeri virali);
- Ag HBs, este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei, care apare la 4
saptamani de la contactul cu virusul B, iar in hepatita cronica persista mai mult de 6 luni; daca
pacientul se vindeca acest antigen dispare de obicei, dar uneori persista in organism chiar dupa
vindecare, situatie numita de purtator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic;
- Ac HBs, sunt anticorpii impotriva proteinei s a virusului, care apar atunci cand se elimina virusul
din corp, dar si in cazul vaccinarii; deci prezenta lor in organism, NU inseamna ca ai virusul, ci ca ai
anticorpi impotriva virusului, obtinuti prin vindecarea unei hepatite, sau in urma vaccinarii impotriva
virusului B; cine are acesti anticorpi, este imun la virusul hepatitei B.
- Ag HBc, este o substanta care se gaseste in interiorul virusului, iar prezenta sa arata ca virusul
este prezent in interiorul organismului uman, in sange si ficat;
Anti-HBc, sunt anticorpii impotriva proteinei C, prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei,
decat daca se asociaza si cu prezenta AcHBs. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC;
- + Anti HBc IgM, care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6
luni;
- + Anti HBc IgG, care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B , si , fata de cel
anterior, persista toata viata (nu numai 6 luni);
- Ag HBe este o proteina a virusului hepatitei B, care se gaseste in sange doar daca este prezent si
virusul, si de obicei dispare la vindecarea bolii; prezenta sa in sange, inseamna ca persoana poate
transmite virusul B pe cale sexuala sau prin sange (este infectiva);
- exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti), destul de frecvente si in
Romania, mai ales daca ai facut tratament cu lamivudina.
Anti HBe sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B; aparitia lor intr-o hepatita acuta
inseamna vindecarea bolii, si persista o perioada indelungata in sange, iar aparitia lor intr-o hepatita
cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste)
AND-VHB este acidul nucleic al virusului B, este cel mai specific marker al existentei virusului
hepatitic B, detectia sa in sange insemnand prezenta virusului; in functie de concentratia sa, se poate
spune ca persoana are:
- Hepatita cronica cu virus B, daca concentratia >2.000ui/ml
- Purtator inactiv de virus B, daca concentratia<2.000ui/ml
- Hepatita B oculta, daca concentratia este <200ui/ml
-

Problemele de dependenta:
fatigabilitate;
toleran sczut la activitate;
alimentatie inadecvata prin deficit;
intoleranta digestiva;
alterarea tegumentelor si mucoaselor;
diconfort;
30

eliminare intestinala inadecvata;


eliminare urinara inadecvata;
exces de volum lichidian;
deficit de autoingrijire.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa se poata alimenta si sa-si mentina starea de nutritie si echilibru hidroelectrolitic,
- tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj,
- pacientul sa prezinte eliminari normale,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
4.Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura repaus fizic i psihic->amelioreaz circulaia hepatic i ncrcarea funcional hepatic;
( depinde de forma clinic i momentul evolutiv(;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz de gingivoragie si gust amar;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), icterul tegumentar, greutatea corporala si
le noteaza in foaia de temperatura;
- hidrateaza pe cale orala pacientul cand este permis si pe cale parenterala in celelalte situatii,
cu solutii de glucoza tamponata cu insulina;
- alimenteaza pacientul si urmareste respectarea dietei(depinde de stadiul evolutiv
si complicaii: gastrite,insuficien pancreatic exocrin,colite,diskinezii biliare, -unele terapii
asociate-cortizon)
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata
impuse, in functie de stadiul bolii;
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale, avand in vedere receptivitatea
crescuta a pacientului la infectii;
- pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctia abdominala exploratoare sau
evacuatoare si ingrijeste pacientul dupa punctii;
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale,
sesizeaza aparitia semnelor de insuficienta hepatica, administreaza medicamentatia
hepatoprotectoare, corticoterapia,medicatia calmanta a pruritului si etioologica( interferon,
lamivudina);
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia
medicului.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE


PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN CIROZA HEPATIC
Ciroza hepatic se definete prin existena unor leziuni difuze ce asociaz fibroza extensiv cu
nodulii de regenerare, anomalii structurale ce dezorganizeaz arhitectonica normal a ficatului.
Leziunile sunt rezultatul necrozei hepatocitare, ciroza constituind etapa final, ireversibil n
evoluia unui numr mare de afeciuni hepatice nsoite de inflamaie cronic.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
In apariia cirozei hepatice au fost implicate mai multe cauze:
- alcool
31

- hepatitele virale tip B, C, D


- boli metabolice: hemocromatoza, mucoviscidoza
- boli biliare: obstrucii biliare intra sau extra hepatice
- obstrucia venelor hepatice
- medicamente i alte substane toxice.
Cirozele hepatice se produc prin persistena aciunii factorilor etiologici i prin activarea
sistemului imun, ceea ce are ca rezultat necroza hepatocitar, distrugerea parenchimului hepatic,
reacia mezenchimal inflamatorie i sclerozant, procesele regenerative nodulare.
Manifestri de dependenta
A. etapa asimptomatic
- ciroza hepatic este descoperit ntmpltor cu ocazia unui examen clinic, echografic sau de
laborator ce evideniaz o hepatomegalie ferm, nedureroas.
B. etapa simptomatic
- se manifest prin semnele insuficienei hepatocelulare i cele ale hipertensiunii portale.
I. Manifestri ale insuficienei hepatocelulare
1. manifestri cutanate
- icter (nsoit de urini hipercrome i uneori prurit)
- stelue vasculare localizate la nivelul feei, membrelor superioare i toracelui
- eritroza palmar sau plantar
2. modificri ale fanerelor
- hipocratism digital,
- unghiile albe;
3. manifestri endocrine
- amenoree;
- sterilitate la femei;
- hipogonadism la brbai;
- ginecomastie;
- reducerea pilozitii;
4. manifestri cardiovasculare
- tahicardie;
- scderea tensiunii arteriale;
- creterea debitului cardiac;
5. encefalopatia hepatic
- stadiul I flopping, tremor, ntrerupere brusc i scurt a tonusului muscular;
- stadiul II confuzie, activitatea psihic ncetinit;
- stadiul III com mai mult sau mai puin profund, fr semne de focalizare, cu crize
convulsive;
II. Manifestrile hipertensiunii portale
Hipertensiunea portal se definete prin creterea presiunii n vena port peste 15 mm Hg, sau prin
creterea gradientului presional porto-cav peste 5 mm Hg.
Hipertensiunea portal se manifest prin:
- manifestari ale fenomenelor hemoragipare( epistaxis, gingivoragii, echimoze), ale
anemiei( tegumente palide, oboseala, tahicardie, hipotensiune arteriala, cefaee, vetij) i susceptibilitate
la infecii;
b) circulaia venoas colateral cu apariia clinic a unei circulaii venoase periombilicale n ,,cap de
meduz.
Examenul fizic
Volumul ficatului poate fi normal, sczut sau crescut, uneori ficatul poate fi nepalpabil din cauza:
a) grosimii peretelui abdominal,
b) unei ascite abundente,
c) sau a atrofiei organului.
32

Explorri biologice
1. sindrom bilioexcretor crete fosfataza alcalin
2. sindrom hepato citolitic cretere uoar a transaminazelor TGP, TGO
3. sindrom inflamator - cresc gamaglobuline
- crete Ig A n cirozele alcoolice
- crete Ig M n cirozele biliare primitive
- crete Ig G n cirozele virale
4. sindrom hepatopriv scade fibrinogenul
- timpul de protrombin este prelungit
- scderea albuminemiei
- anemie prin caren de acid folic, hipersplenism, hemoragii
oculte digestive
- trombocitopenie
Examene imagistice
1. examen endoscopic
- este indispensabil n cazul suspiciunii de ciroz hepatic
- permite aprecierea consecinelor hipertensiunii portale asupra circulaiei venoase i mucoasei
tractului digestiv superior
- poate evidenia:
- varice esofagiene
- leziuni ale mucoasei gastrice (eroziuni, gastropatia congestiv, ectaziile vasculare).
2. echografia
- permite aprecierea modificrilor parenchimului hepatic i a semnelor de hipertensiune portal
(splenomegalie, ascita, ngroarea peretelui vezicular ce capt aspect de dublu contur).
3. rezonana magnetic nuclear
- permite o bun vizualizare a vaselor hepatice dar nu este necesar n mod obligatoriu n
practic.
4. puncia biopsic hepatic
- este indispensabil deoarece diagnosticul de ciroz hepatic este un diagnostic histologic.
2.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- fatigabilitate,
- deficit de autoingrijire,
- risc de alterare a integritatii tegumentelor,
- risc de complicatii ( ascita ), hemoragii epistaxis, hemoragie digestiva superioara, coma hepatica.
3.Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa se poata alimenta si sa-si mentina starea de nutritie si echilibru hidroelectrolitic,
- tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat 16-18 ore/ zi in decubit dorsal sau in pozitia adoptata de
pacientul cu ascita masiva, care sa-i faciliteze respiratia;
- reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat, pt. a-i conserva
energia;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz de gingivoragie si gust amar;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
33

- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), icterul tegumentar, greutatea corporala si


le noteaza in foaia de temperatura;
- hidrateaza pe cale orala pacientul cand este permis si pe cale parenterala in celelalte situatii,
cu solutii de glucoza tamponata cu insulina;
- alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de
zarzavat ( alimentele sunt desodate ).
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata
impuse, in functie de stadiul bolii;
- respecta normele de prevenire a infectiilor nasocomiale, avand in vedere receptivitatea crescuta
a pacientului la infectii;
- pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctia abdominala exploratoare sau
evacuatoare si ingrijeste pacientul dupa punctii;
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale,
sesizeaza aparitia semnelor de insuficienta hepatica, administreaza medicamentatia
hepatoprotectoare, corticoterapia si medicatia calmanta a pruritului;
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia
medicului.
Tratament
Are urmtoarele obiective:
1. sevrajul alcoolic n cirozele alcoolice;
2. evitarea medicamentelor hepatotoxice;
3. tratamentul ascitei:
- repaus la pat
- puncie evacuatorie a ascitei
- regimul desodat
- administrarea de diuretice (spironolacton, furosemid)
4. tratamentul inflamaiei lichidului de ascit se face conform examenului bacteriologic
i antibiogramei, empiric se poate administra Augumetin, Ciprofloxacin.
Particularitile procesului de nursing
In ngrijirea unui pacient cu ciroz hepatic asistentul medical va urmri stabilirea istoricului
afeciunii actuale identificnd factorii favorizani (consumul ndelungat de alcool) dar i aprecierea
strii fizice i mentale a pacientului;
Asistentul medical va evalua capacitatea pacientului de a desfura o activitate, de a se ngriji
singur;
Va aprecia relaiile pacientului cu membrii familiei sale, explicndu-le acestora c ciroza
hepatic este o suferin cronic, afeciune ce printr-o atitudine terapeutic adecvat poate fi ncetinit
sau oprit n evoluia sa, dar nu este reversibil;
Planificarea interveniilor asistentului medical n ngrijirea pacientului cu ciroz hepatic se va
face pe baza diagnosticelor de nursing.
1. Diagnostic de nursing: toleran sczut la activitate legat de oboseal i scdere n greutate
OBIECTIV: creterea tonusului i a capacitii pacientului de a desfura anumite activiti
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- diet cu proteine cu valoare biologic crescut;
- suplimente de vitamine (vitamina A, complex de vitamine B,vitamina C, vitamina K);
- ncurajeaz i susine pacientului n timpul desfurrii activitilor fizice a cror intensitate va fi
crescut progresiv.

34

2. Diagnostic de nursing: modificarea temperaturii corporale (hipertermia) legat de procesele


inflamatorii ce apar n ciroza hepatic.
OBIECTIV: meninerea temperaturii organismului n limite normale
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- msurarea repetat a temperaturii;
- asigurarea unui aport corespunztor de lichide (prin febr crete deshidratarea);
- mpachetri reci sau pung de ghea n cazul temperaturilor foarte crescute;
- administrarea antibioticelor conform recomandrilor medicului;
- evitarea expunerilor la infecii;
- repaus la pat n timpul perioadelor de hipertermie (reduce rata proceselor metabolice).
3. Diagnostic de nursing: afectarea integritii tegumentelor legat de apariia edemelor.
OBIECTIV: meninerea i mbuntirea integritii tegumentelor i protecia esuturilor
edemaiate
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- regim dietetic hiposodat;
- monitorizarea atent a integritii tegumentelor;
- modificarea frecvent a poziiei pacientului n pat;
- cntrirea zilnic a pacientului i realizarea bilanului hidric intrri ieiri;
- ridicarea extremitilor edemaiate;
- prevenirea escarelor (masajul punctelor de presiune i susinerea acestora cu ajutorul unor colcei de
cauciuc, ndeprtarea lenjeriei de pat, ndeprtarea frimiturilor i a resturilor alimentare din pat.
4. Diagnostic de nursing: lezarea integritii tegumentelor legat de apariia sindromului icteric
i compromiterea statusului imunologic.
OBIECTIV: mbuntirea integritii tegumentelor i reducerea la minim a iritaiilor
cutanate
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- aprecierea intensitii sindromului icteric i identificarea prezenei senzaiei de prurit ce poate atrage
dup ea apariia leziunilor de grataj;
- asigurarea proteciei tegumentelor prin respectarea normelor de igien (bi cu spun cu glicerin,
urmate de masaj cu uleiuri emoliente);
- toaleta unghiilor.
5. Diagnostic de nursing: alterarea strii de nutriie (mai puin dect necesarul organismului,
legat de anorexie i disfunciile gastrointestinale.
OBIECTIV: mbuntirea statusului nutriional al pacientului
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- va ncuraja pacientul s consume alimente i suplimente nutritive;
- va recomanda pacientului evitarea alcoolului;
- va sftui pacientul s respecte normele de igien a cavitii bucale;
- va administra medicamentele prescrise pentru greuri, vrsturi, diaree sau constipaie
- va ncuraja aportul lichidian corespunztor i efectuarea exerciiior fizice la pacientul cu constipaie;
- va supraveghea apariia manifestrilor clinice suggestive pentru hemoragia digestiv superioar.
6. Diagnostic de nursing: risc crescut de alterare a strii generale, legat de hipertensiunea portal
i metabolizarea deficitar a medicamentelor
OBIECTIV: reducerea riscului alterrii strii generale
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- urmrirea scaunelor pentru culoare, consisten i aspect;
35

- supravegherea pacientului urmrind evoluia manifestrilor clinice i apariia strilor de anxietate,


slbiciune, team, nelinite;
- supravegherea hemoragiilor oculte;
- observarea manifestrilor hemoragice: echimoze, epistaxis, gingivoragii, peteii;
- supravegherea funciilor vitale;
- administrarea vitaminei K conform indicaiilor medicului;
- supravegherea atent a pacientului n timpul episoadelor de sngerare;
- administrarea de lichide reci per os atunci cnd sngerarea s-a oprit;
- n vederea prevenirii manifestrilor hemoragice asistentul medical va recomanda pacientului s-i
sufle cu blndee nasul (prevenirea epistaxisului), s foloseasc pentru periajul dentar o periu ,,soft
(pentru evitarea gingivoragiilor), aplicarea compreselor reci cu scop hemostatic.
7. Diagnostic de nursing: modificarea statusului volemic cu exces de lichid legat de apariia
asciteii formarea edemelor
Obiectiv: restabilirea statusului volemic
Interveniile asistentului medical:
- restricii de sodiu i lichide;
- administrarea de diuretice, potasiu i suplimente proteice conform prescripiilor medicului
- realizarea bilanului hidric intrri ieiri.
n condiiile unei ngrijiri corespunztoare, urmare a interveniilor eficiente ale asistentului
medical, la pacientul cu ciroz hepatic se va constata:
1. abilitate de a desfura anumite activiti fizice
- implicare n activitile de meninere a igienei personale
- creterea tonusului fizic i psihic
2. creterea aportului nutriional
- cretere n greutate fr s creasc ascita sau edemele
- diminuarea perturbrilor gastrointestinale i a anorexiei
- evitarea alcoolului
- cunoaterea alimentelor i lichidelor ce sunt permise sau interzise
3. tegumente i mucoase integre fr leziuni sau senzaie de pruriz, fr echimoze sau hematoame
4. mbuntirea statusului mintal, cu orientare spaiotemporal i fa de propria persoan, nivel
normal al amoniacului seric i capacitate de a se integra n cadrul propriei familii.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
COLECISTITA ACUTA SI CRONICA NELITIAZICA
Colecistita acuta alitiazica
Colecistita acuta este entitatea patologica determinata de inflamatia acuta a veziculei biliare,
caracterizata prin dureri abdominale, fenomene de iritatie peritoneala la nivelul hipocondrului drept,
febra, leucocitoza. In peste 90% din cazuri elementul etiologic major il reprezinta litiaza.
Cauze:staza, infectia bacteriana( salmoneloze, holera), ischemia peretelui vezicular, restrictie
alimentara prelungita, carcinomul obstructiv al colecistului.
Colecistita acuta alitiazica (CAA) este o afectiune rara, statisticile stabilindu-i o frecventa
situata intre 5-10% (7).
Afecteaza de 2 ori mai frecvent barbatii, comparativ cu femeile, fiind caracterizata prin
conditiile etiologice de aparitie si tendinta rapida spre forme grave.
Tabloul clinic, biologic si imagistic se suprapune peste cel descris la colecistita acuta litiazica,
36

in absenta litiazei, putand fi insa mascat de starea generala alterata a bolnavului prin afectiunea
initiala.

Colecistita cronica nelitiazica


Definitie
Colecistita cronica nelitiazica grupeaza afectiuni ale veziculei biliare sau cisticului care
histopatologic prezinta inflamatie cronica, fara prezenta de calculi sau de incrustatii calcare.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Colecistita cronica nelitiazica poate avea diverse cauze:
modificari de echilibru intre diferite componente ale bilei cu formare de colesterol pe mucoasa, care
are efect iritativ;
refluxul pancreatic sau duodenopancreatic in caile biliare;
mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice si care au drept consecinta modificari
morfologice parietale;
cauze indirecte: hepatita cronica evolutiva, apendicita cronica, afectiuni genitale cronice, ulcer
gastric sau duodenal;
infectii repetate - din cauza prezentei bacteriilor in vezicula biliara, care au ajuns aici pe diverse cai,
favorizate de diferiti factori: obstacole, sarcina, reflux pancreatic, stress, alergie.
Manifestari de dependenta:
simpla jena in hipocondrul drept, pana la colica biliara, asociata cu alte manifestari. Durerile pot
fi insotite de migrene, greata, balonare, gust amar, uneori constipatie. Durerea poate iradia in epigastru
sau posterior in umarul drept si uneori chiar in bara. Durerea poate fi insotita de varsaturi care se
repeta la anumite intervale de timp, mai ales dupa alimentatie copioasa sau stres.
scadere in greutate, din cauza faptului ca evita sa se alimenteze, pentru a evita declansarea
colicilor si varsaturilor;
alternanta de diaree constipatie;
puseuri febrile de scurta durata, insotite de dureri in hipocondrul drept si de sensibilitate la
palpare.
Investigatii:
- ecografia abdominala precizeaza absenta calculilor si poate evidentia eventuale modificari
anatomice: polipi, staza, hipertonie.
Problemele pacientului
-disconfort,
-intoleranta digestiva,
-hipertermie;
-alimentatie inadecvata prin deficit;
-risc de deshidratare,
-anxietate,
-deficit de cunostinte.
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa respecte regimul alimentar;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire
Asistenta medicala:
- asigura repaus fizic;
37

- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor
fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur dieta corespunztoare; recomanda servirea de mese in cantitate mica - 4 - 5 mese / zi pentru a
asigura o buna golire a veziculei;
Regim igieno-dietetic: n colic i cteva zile dup aceea dieta este hidric. Ulterior se recomand a nu
se consuma colecistokinetice: ou, smntn, frica, maionez, ciocolat, rntauri, grsimi. Se evit
fumatul i consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
-comunicare,
-igiena,
-mobilizare/transport,
-cntrire,
-educaie- instruirea pacientului cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
-pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
-recolteaza sange pentru examene de laborator;
- alimenteaza si hidrateaza parenteral pacientul daca este cazul;
-administreaz medicaia prescris:
analgezice
antispastice
administrarea de colecistokinetice pentru a combate staza veziculara
antiemetice pentru varsaturi.
pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala.
Colecistectomia laparoscopica este indicatia de electie.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA
Definitie
Boala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale sistemului digestiv, care au
inflamatia ca principal simptom. Pricipalele boli inflamatorii intestinale sunt colita ulceroasa si boala
Crohn. Colita ulceroasa se manifesta la nivelul intestinului gros, iar boala Crohn implica orice parte a
tractului digestiv, de la gura pana la anus, dar frecvent se manifesta in zona intestinului subtire sau a
colonului. Cand inflamatia este severa se considerata ca afectiunea se afla intr-un stadiu activ, iar
manifestarile sunt evidente. Cand gradul de inflamatie este scazut bolnavul nu prezinta simptome iar
boala se afla in remisie.
Culegerea datelor
Circunstante de aparitie
Se considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psihologici sunt inplicati in aparitia
bolilor inflamatorii intestinale; cu toate acestea, factorii declansatori inca nu au fost identificati. Poate
fi vorba despre un raspuns imun la un antigen (de exemplu, proteina la laptele de vaca) sau un proces
autoimun.
Manifestari de dependenta:
- dureri abdominale;
- diaree sanguinolenta;
- incontinenta fecala;
38

- febra;
- scaderea apetitului alimentar;
- manifestari specifice anemiei (ca urmare a sangerarilor): tegumente palide, tahicardie, hipotensiune,
cefalee, vertij.
Investigatii:
1.Examenul coproparazitologic- se face pentru eliminarea cauzelor virale, baceriene sau parazitare
care ar putea declansa diareea.
2. Teste complete de sange - analiza biochimica a sangelui si hemoleucograma completa.
3. Radiografia cu bariu.
4. Sigmoidoscopia( cu biopsie).
5. Colonoscopia.
6. Endoscopia digestiva superioara
Problemele de dependenta:
- alterarea eliminarilor intestinale,
- disconfort abdominal,
- hipertermie,
- deshidratare,
- anxietate,
- risc de alterare a starii generale.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de bine fizic,
- sa prezinte eliminari intestinale normale,
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele
acute,
- sa diminueze anxietatea pacientului,
Interventii
Asistenta medicala:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului ,
- pregateste pacientul pentru examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa examinare;
- asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat
imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind
permisa;
- in caz de denutritie regimul este hipercaloric.
- reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin perfuzii cu solutii macromoleculare, hidrolizate
de proteine, solutie Ringer, transfuzii de sange integral;
- supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie, monitorizeaza
pulsul, T.A. si le noteaza in foaia de temperatura, evalueaza semnele de deshidratare si
informeaza medicul cand constata prezenta lor;
- recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examenele de laborator, administreaza medicatia
prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie, antispastice ) si urmareste
efectele acestora,
- furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu,
- recomanda pacientului intreruperea fumatului , evitarea stresului.
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE


PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN COLON IRITABIL
39

Sindromul de intestin iritabil mai este cunoscut si sub denumirea de colon spastic, colon iritabil
sau colita spastica.
Sindromul de intestin iritabil reprezinta o afectiune intestinala care determina dureri sau
disconfort abdominal, crampe sau borborisme, diaree sau constipatie. Este o boala cronica, dar care
poate fi ameliorata.
Circumstante de aparitie
Nu se cunosc cauzele exacte care duc la sindromul de colon iritabil.
Factorii declansatori:

mese bogate;

medicamente;

bauturile cu cafeina;

balonarea din cauza gazului din colon;

grau, secara, orzul, ciocolata, produsele lactate si alcoolul;

stresul, conflictele si supararile emotionale;

modificarile hormonale, cum ar cele din timpul ciclului menstrual;

unele antibiotice, cum ar fi eritromicina;

factori genetici, SII apare mai frecvent la persoanele cu istorie familiala de SII.
Manifestari de dependenta:

crampe si dureri abdominale care se amelioreaza prin miscarile intestinului

perioade alternante de diaree si constipatie

modificari in frecventa sau consistenta scaunului

gaze intestinale (flatulenta)

eliminarea de mucus de la nivelul rectului

balonare

distensie abdominala

agitatie, neliniste, teama;

cefalee,

oboseala.
Probleme de dependenta:

disconfort;

eliminare intestinala inadecvata;

anxietate;

risc de complicatii.
Obietive:
pacientul sa si exprime diminuarea disconfortului;
pacientul sa prezinte eliminare intestinala normala;
pacientul sa fie echilibrat nutritional corespunzator varstei si activitatii
pacientul sa fie echilibrat psihic.
Interventii
Asistenta madicala:
- asigura confortul fizic si psihic al pacientului;
- mentine igiena tegumentelor, a lenjeriei;
- reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul ;
- supravegheaza scaunul ( frecventa si consistenta );
- recolteaza scaunul pentru examenul bacteriologic, sange pentru examene de laborator;
- supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile lor;
- recomanda pacientului pozitia antalgica pentru diminuarea durerilor;
- administreaza tratamentul antispastic si antiinfectios recomandat de medic;
- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale;
- educa pacientul pentru modificarea stilului de viata si ingrijirilor acordate la domiciliu.
40

Persoanele cu sindrom de colon iritabil trebuie sa consume multe lichide, in special apa si sa
evite bauturile carbogazoase, care provoaca adesea gaze si disconfort abdominal. Mesele mai mici
cantitativ pot diminua incidenta crampelor si diareei.
Mesele regulate si echilibrate si exercitiile fizice pot ajuta la reducerea stresului si a
problemelor asociate cu sindromul de colon iritabil. Interzice fumatul (fumatul poate inrautati
simptomele sindromului de colon iritabil). Se recomanda inlaturarea factorilor declansatori ai
afectiunii.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
RECTOCOLITA HEMORAGICA
Rectocolita hemoragica este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ
purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana, dar in 30% din cazuri poate cuprinde colonul
in intregime. Boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa. Ingrijirea
intraspitaliceasca se asigura in timpul puseelor acute.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie: persoane cu varste cuprinse intre 24-45 ani, etiologie neprecizata,
frecvent boala de familie.
Manifestari de dependenta
- scaune diareice pana la 20/ zi, de cele mai multe ori mucosanguinolente; dureri abdominale,
tenesme, jena permanenta in regiunea anorectala, febra, scadere ponderala, astenie, paloare.
2.Problemele pacientului:
- alterarea eliminarilor intestinale,
- disconfort abdominal,
- hipertermie,
- deshidratare,
- anxietate,
- risc de alterare a starii generale, cauzata de hemoragii si perforatii ale colonului.
3.Obiective:
Pacientul :
- sa prezinte stare de bine fizic,
- sa prezinte eliminari intestinale normale,
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele
acute,
- sa fie diminuata anxietatea pacientului,
- sa se prelungeasca perioadele de liniste.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului in perioadele evolutive,
- pregateste pacientul pt. examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa examinare;
- asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat
imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind
permisa;
- in caz de denutritie regimul este hipercaloric. Reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza
prin transfuzii de sange integral sau plasma, hidrolizate de proteine, solutie Ringer;
- supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie,
- monitorizeaza pulsul, T.A. si le noteaza in foaia de temperatura,
- evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cand constata prezenta lor;
- recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examenele de laborator, administreaza medicatia
prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie, salazopirina, antispastice ) si
41

urmareste efectele acestora, aplica tratamentul radioterapic cand acesta este recomandat, ca
tratament local clisme medicamentoase cu cortizon, tanin;
- furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu, care sa asigure
prelungirea perioadelor de liniste;
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.
INVESTIGATII SPECIFICE
Ecografia abdominal general:

Evaluarea structurii hepatice: steatoza, structur omogen, neomogen, noduli, formaiuni


hepatice;

Evidenierea colecistului, a cilor biliare extrahepatice (n sindroamele icterice cu colestaz).


Nomal: CBP sub 7 mm / 10 mm la colecistectomizai; dilataiile confirm obstacol mecanic;

Adenopatii (prezente n hilul hepatic n peste 50% dintre hepatitele C)

Sindromul de hipertensiune portal: dimensiunea venei porte (VN sub 12mm); prezena sa
sugereaz ciroza;

Dimensiunea splinei. VN sub 12 mm cu vena splenic n hil sub 10 mm. Crete n HC active,
ciroze;

Integritatea structurii ficatului i a splinei (traumatisme)

Prezena ascitei sau alte colecii intraabdominale: abcese, hematoame a.

Uter, anexe.
Alte echografii ale tubului digestiv: ECHO endoscopia, ultrasonografie intraoperatorie.
1. Explorarea esofagului
Examenul radiologic:
- se poate face pe gol n vederea identificrii corpilor strini;
- se poate face cu substan de contrast pentru evidenierea leziunilor morfologice sau studiul
peristaltismului;
- examenul radiologic va fi fcut n timpul deglutiiei i ntre deglutiii.
Examenul endoscopic:
- este principala metod de diagnostic n patologia esofagian dar poate fi folosit i n scop terapeutic
(ndeprtarea corpilor strini, ligaturarea varicelor esofagiene);
- endoscopia este metoda esenial de diagnostic pozitiv, stadializare i terapie a varicelor esofagiene.
Prin metod se pot pune n eviden:
leziunile esofagului
inflamaiile
structurile cicatriciale
afeciunile neoplazice
varicele esofagiene
traumatismele
ulceraii
corpi strini
abcese, etc.
Tehnic -se efectueaz cu ajutorul fibroendoscopului flexibil sau rigid, ambele avnd o serie de anexe:
pens pentru prelevat biopsii, porttampoane, pens pentru corpi strini, pense pentru ligaturi de vase,
etc. Pentru efectuarea esofagoscopiei asistentul medical este cel care va pregti tot instrumentarul
medical:
esofagoscopul cu toate anexele lui alese de medic
deprttor de gur
oglind frontal cu surs corespunztoare de lumin
42

porttampoane
tvi renal
aspirator de saliv cu sondele corespunztoare sterile
or de cauciuc
comprese de tifon
mti pentru medic i asistentul medical
substane anestezice: spray de lidocain 1-2%, cocain 2-4%
sedative: dormicum, hidroxizin, analgetice majore pentru o preanestezie (mialgin, fortral).
Pregtirea bolnavului o efectueaz tot asistentul medical i const n:
pregtirea psihic;
administrarea unei medicaii de preanestezie de ctre medic (50mg mialgin) pe cale parenteral;
ridicarea protezelor dentare;
administrarea anestezicului local, lidocain spray sau cocain spray.
Tehnic de execuie
Tehnica poate fi efectuat i n anestezie general dac situaia o impune (copii sau persoane
emotive). Tehnica se execut dimineaa pe nemncate n laboratorul de endoscopie. Se ncepe cu
anestezia regiunii buco i orofaringiene cu un spray pe baz de lidocain. Poziia bolnavului este
eznd, dar cea mai recomandat este n decubit dorsal, eventual n decubit lateral stng, cu coapsele
flectate, bolnavul fiind sprijinit la spate de ctre asistentul medical.
Se urmrete cavitatea bucal a bolnavului, faringele i extremitatea superioar a esofagului s se
menin n acelai ax. Capul va fi pus n hiperextensie din articulaia atlanto-occipital. Capul trebuie
s depeasc extremitatea mesei de examinare, cnd bolnavul este aezat n decubit dorsal i este
susinut de asistentul medical. Al doilea asistent medical va servi medicul cu instrumentele solicitate,
care va urmri fazele examinrii.
Incidente i accidente
Sunt foarte rare fiind o tehnic inofensiv. Acestea sunt: hemoragii i mai rar perforaii. Dup
terminarea tehnicii bolnavul va fi dus n salon i urmrit de ctre asistentul medical. O perioad scurt
de 2-3 ore nu va ingera nimic, pn la dispariia efectului anestezicului. Timp de 2-3 zile bolnavul va
primi alimentaie lichid.
Manometria esofagian
Manometrie esofagian normal: deglutiia declaneaz o und de contracie esofagian care se
propag concomitent cu relaxarea sfincterului esofagian inferior. Modificat n achalazie : dificulti n
relaxarea sfincterului esofagian inferior i tulburri de deglutiie.
Ph-metrie esofagian refluxul gastroesofagian: variaiile pH/24 de ore, 1 valoare la 4 sec
Manometria esofagiana reprezinta o procedura folosita pentru a determina cat de bine functioneaza
muschii esofagului in cadrul suspectarii unei afectiuni a muschilor.
Cu ajutorul manometriei esofagiene sunt depistate tulburarile motorii de la nivelul corpului esofagian
(peristaltica ineficienta sau absenta; contractii nonperistaltice) si de la nivelul sfincterului esofagian
inferior (SEI) (presiune de repaus anormala; relaxare inadecvata la deglutitie).
Manometria esofagiana se foloseste de obicei in trei situatii:
- pentru a determina cauzele refluxului (regurgitarii) acidului si continutului stomacal in esofag;
- pentru a determina cauzele dificultatilor de a inghiti alimentele;
- pentru a determina cauza durerilor de piept care pot proveni de la esofag;
- diagnosticarea achalasiei;
- diagnosticarea disfagiei.
Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru efectuarea acestui test.
Tehnica
In repaus, esofagul este un tub inchis. Actul de deglutitie implica coordonarea relaxarii si contractiei
hipofaringelui, sfincterului esofagian superior (SES), a corpului esofagian si a SEI. In timpul
deglutitiei, hipofaringele se contracta, iar SES se relaxeaza; ulterior, la nivelul corpului esofagian ia
43

nastere o unda peristaltica, care se propaga distal catre SEI; relaxarea SEI incepe o data cu relaxarea
SES. Peristaltica observata in momentul actului normal de deglutitie se numeste peristaltica primara.
In cazul refluxului de continut gastric in esofag sau al distensiei esofagiene cu balon (in studii clinice),
peretele esofagian se destinde pentru a acomoda acest continut si apar unde peristaltice numite
secundare. Contractiile simultane (spasme), patologice, poarta denumirea de unde tertiare.
Prima etapa a manometriei esofagiene este reprezentata de anestezierea unei nari cu un lubrifiant. Un
cateter este apoi introdus in nara pana in esofag. Pentru examinarea corpului esofagian se
administreaza 10 inghitituri a cate 5 ml apa, la interval de 20-30 de secunde. Datele presonale si de
durata ale fiecarei deglutitii sunt prelucrate computerizat, iar rezultatele sunt redate ca o medie a
tuturor deglutitiilor. Fiecare deglutitie inregistrata trebuie insa analizata vizual de medicul examinator
si, daca este necesar, analiza computerizata va fi ajustata.
Desi manometria esofagiana este o procedura care provoaca disconfort, este putin dureroasa deoarece
nara in care se introduce cateterul este anesteziata. Odata ce cateterul este fixat, pacientul poate vorbi
si respira normal.
Complicatiile care pot aparea in timpul efectuarii manometriei esofagiene sunt minore si pot include:
durere de gat, sangerarea nasului, afectiuni ale sinusului. Foarte rar se poate intampla ca la insertia
tubului sa se raneasca laringele, pacientul simtindu-se sufocat. Aceasta problema se poate remedia pe
loc.
Rezultatele cuprind presiunea de repaus a SEI (valoare normala 10-45 mm Hg) si undele peristaltice
de la nivelul esofagului tubular. Rezultatele pot fi redate in mm coloana mercur sau cm coloana apa;
50 mm coloana Hg corespund la 68 cm coloana H2O. Pentru a interpreta corect rezultatele, pacientul
trebuie sa consulte medicul specialist.
Rezultatele testului nu sunt concludente in 2 situatii:
- daca un pacient are episoade periodice (la cateva zile sau saptamani ) de dureri ale pieptului din
cauza unui spasm esofagian, manometria nu poate evidentia nici un rezultat daca spasmul esofagian nu
se produce in momentul efectuarii procedurii;
- persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian pot fi gresit diagnosticate daca relaxarea esofagului
nu se produce in timpul efectuarii investigatiei.
2. Explorarea stomacului i a duodenului
Explorarea radiologic (tranzitul esogastroduodenal)
- presupune administrarea substanei de contrast (tranzit gastric baritat);
- pregtirea pacientului presupune post alimentar, de cel puin 6 8 ore i deoarece fumatul poate
stimula motilitatea gastric, asistentul medical va interzice pacientului s fumeze n dimineaa
examinrii;
- examenul permite evidenierea modificrilor morfologice ale stomacului (hernie hiatal, neoplasm
gastric, ulcer gastric).
Ulcerul gastric necesit evaluare endoscopic obligatorie!
Rx. baritat nu face diferenierea ulcer - cancer exulcerat i nu depisteaz cancerul gastric n stadiul
precoce!
Definiie:
~
Examenul radiologic gastric se efectueaz dup administrarea unei substane de contrast
(suspensie de sulfat de bariu) pe cale oral sau rectal.
Scop:
~
Studierea morfologiei i funcionalitii gastrice.
~
Stabilirea diagnosticului.
Contraindicaii:
~
Bolnavii caectici, n stare grav, adinamici.
~
Tromboze, ileus. Perforaie gastric cu hemoragie. Peritonita acut.
~
Gravide n prima jumtate a sarcinii.
Materiale necesare:
44

~
Sulfat de bariu 150 g.
~
Can sau pahar cu ap. Lingur de lemn.
~
Purgativ (ulei de parafin).
~
Se pregtete suspensia de bariu cele 150 g sulfat de bariu se amestec cu o cantitate egal de
ap cald pn se obine o past omogen, la care se adaug ap pn la 200-300 g, amestecndu-se cu
lingura de lemn.
Pregtirea bolnavului:
~
Se anun bolnavul cu 2 zile nainte explicndu-i necesitatea tehnicii i importana ei pentru
diagnosticarea bolii.
~
Se explic bolnavului tehnica de investigaie.
~
Se anun bolnavul c n dimineaa examenului nu trebuie s mnnce, s nu fumeze deoarece
fumatul mrete secreia gastric.
~
Se informeaz bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s-l pstreze. Se administreaz
bolnavului cu 1-2 zile naintea examinrii un regim alimentar neflatulent i uor de digerat, format din
supe, ou, pine prjit, paste finoase, produse lactate.
~
Seara n ajunul examinrii se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare.
Tehnica:
~
n ziua examenului, dimineaa, bolnavul este condus la serviciul radiologic i aezat sub ecranul
radiologic unde i se ofer cana cu suspensia de sulfat de bariu.
~
La comanda medicului bolnavul va nghiii sulfatul de bariu n suspensie i amestecat cu o
lingur de lemn.
~
Dup terminarea examinrii bolnavul este ajutat s se mbrace i este condus la pat.
~
Bolnavul este readus la serviciul radiologic (conform indicaiilor medicului) dup 2 8 24 ore
pentru a se urmri sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subire i a colonului.
ngrijiri dup tehnic:
~
Se administreaz bolnavului (o lingur de ulei de parafin) dup examinare.
~
La dou ore dup examenul radiologic bolnavul poate s mnnce.
~
Bolnavul va fi informat c va avea scaunul colorat n alb.
Interpretarea rezultatului:
~
Exist situaii n care examenul radiologic necesit folosirea unor probe farmacodinamice pentru
stomac.
~
Examenul radiologic este esenial pentru diagnosticul de ulcer n procentaj de 80-90%
evideniind semne directe de ulcer sau semne indirecte.
~
Semne directe:
o
Prezena niei Haudeck care se prezint ca o umbr n plus pe conturul stomacului sau pe
duoden.
o
Cnd este vzut din fa apare ca o pat persistent.
o
n jurul niei apare o zon mai clar, determinat de edem.
o
Au forme i mrimi diferite (rotund, triunghiular, conic).
~
Semne indirecte:
o
Prezena unor pliuri convergente ale mucoasei ctre ni, spasmul musculaturii gastrice imitnd
un deget care arat spre ni i modificrile cicatriale, adereniale care deformeaz contururile
normale.
o
n ulcerul gastric, nia este localizat de obicei pe mica curbur, cu tendin la regresie chiar
pn la dispariia complet ntr-un interval de 3-4 sptmn. Cnd nu dispare, devine suspect de
ulceraie malign.
o
Nia benign proemin n afara lumenului gastric, are marginile bine limitate, pliurile mucoasei
regulate, radiind spre ni, i peristaltism gastric pstrat, caractere care o difereniaz de nia malign.
o
Ulcerul duodenal provoac spasme musculare i procese de cicatrizare care modific aspectul
bulbului dndu-i diferite forme trefl, ciocan, stea, diverticul etc.
45

o
Aproximativ 10% din ulcerele gastro-duodenale nu sunt vizibile radiologic datorit edemului
inflamator sau hemoragiei care astup nia sau n anumite localizri (prepiloric, fornix, faa anterioar
sau posterioar a stomacului).
o
n prezena unui sindrom clinic ulceros, examenul radiologic negativ nu exclude diagnosticul de
ulcer.
Examenul endoscopic:
- este metoda de elecie n explorarea morfologic a stomacului;
- aportul diagnostic esenial fa de examenul radiologic este dat de posibilitatea evidenierii leziunilor
ce nu se vd radiologic i a biopsiei regiunilor;
- permite manevre terapeutice (hemostaz, poliectomie, extragerea corpilor strini).

Esofago-gastro-duodenoscopia este una dintre cele mai importante, precise i utile investigaii
din gastroenterologie. Pe baza ei se pune diagnosticul corect i implicit se alege tratamentul optim n
numeroase boli ale tubului digestiv superior, inclusiv n cancere de esofag i stomac care pot fi
descoperite precoce, atunci cnd este posibil tratamentul eficace i ntr-o astfel de situaie.

Esofago-gastro-duodenoscopia se poate efectua doar cnd stomacul este gol, dupa repaus
alimentar de 12 ore nainte de examinare. Se evit fumatul n aceeai perioad (crete secreia acid) i
nu se consum lichide timp de 2 ore nainte de endoscopie.

Timp de o or dup examinare este recomandabil, dar nu obligatoriu, ca persoana investigat s


evite hrana i orice butur deoarece faringele este sub efectul anesteziei locale i exist riscul
aspiraiei hranei i lichidelor n cile aeriene.

Uneori este posibil ca dup investigaie s existe dureri la nghiire pe o perioad variabil, de la
cteva ore la 1-2 zile.
Pregtirea bolnavului pentru gastroscopie examen endoscopic gastric
Definiie:
~
Este un examen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure, pentru a confirma benignitatea
sau malignitatea unui ulcer, poate arta dac exist ulceraii multiple i permite biopsia prin
vizualizarea direct i examenul citologic.
~
Prin examenul gastroscopic se exploreaz starea mucoasei stomacale sub vizibilitate direct cu
ajutorul unui instrument optic cu surs de lumin proprie care se introduce prin esofag n stomac.
~
Gastroscopul proiecteaz imaginea mucoasei stomacale n ochiul examinatorului cu ajutorul unui
sistem de lentile care asigur o vizibilitate bun i n eventualitatea ndoirii sale pn la un unghi de
340.
~
Gastroscopul este prevzut cu o serie de anexe pentru recoltarea de biopsii, i totodat se pot
adapta aparate corespunztoare pentru fotografierea sau filmarea cmpului vizual endogastric sau
duodenal.
Scop:
~
Descoperirea n fazele incipiente modificrile anatomo-patologice ale pereilor stomacali i de a
diferenia procesele funcionale de cele organice, precum i clasificarea naturii modificrilor (ulcer,
cancer).
Materiale necesare:
~
Gastroscopul cu toate anexele sterile.
~
Sond esofagian, cu deschizturi laterale pentru anestezia traiectului gastroscopului.
~
Soluie anestezic cocain 1% i adrenalin 1%.
~
Surs de lumin, oglind frontal, oglind laringian, spatul lingual, portampoane i tampoane
de vat.
~
Sond gastric pentru evacuarea coninutului stomacal.
~
Tvi renal,
~
Atropin, Adrenalin, alte preparate injectabile, seringi de 2 ml cu ace corespunztoare.
Pregtirea bolnavului:
46

~
Examinarea se face n camer obscur, nclzit la temperatur optim.
~
Dac funcia de evacuare a stomacului este intact, pregtirea bolnavului va ncepe numai n ziua
examinrii.
~
Dac evacuarea stomacului se face n mod deficitar (stenoz piloric), n seara zilei dinaintea
examinrii i se face bolnavului o spltur gastric cu ap cldu, dup tehnica obinuit, pn se
evacueaz complet coninutul gastric.
~
Gastroscopia se face pe nemncate; n ziua examinrii pn la terminarea interveniei se
interzice fumatul; 40-50 minute nainte de prob i se face bolnavului o injecie cu Dilauden-atropin.
~
Asistenta culc bolnavul pe masa de examinare, n decubit lateral stng, deocamdat cu capul
lsat mai jos, i n aceast poziie i se introduce sonda stomacal evacund complet coninutul acestuia
(reziduurile).
~
Nu se face spltur gastric n preajma examinrii.
Tehnica:
~
Dup 15 minute, medicul ncepe anestezia local prin badijonarea sau pulverizarea bazei limbii
i faringelui cu amestecul de cocain-adrenalin. Se introduce apoi n esofag sonda cu deschizturile
laterale, prin care se vor anestezia i pereii esofagului;
~
La gastroscopie particip dou asistente una care asigur poziia capului bolnavului n extensie
forat i ine tvia renal, cealalt ajut.
~
Examenul gastroscopic poate s dureze n medie 3-5 minute.
~
Examenul gastroscopic poate fi completat cu excizia unor fragmente de mucoas stomacal cu
control vizual, n vederea examinrii histologice.
~
Prin adaptarea unui aparat de fotografia la sistemul optic al gastroscopului explorarea poate fi
completat cu fotografierea imaginilor.
~
Extragerea tubului o face medicul foarte ncet, avnd grij ca tubul s nu se ating de dinii
bolnavului.
ngrijiri dup tehnic:
~
Dup terminarea gastroscopiei, bolnavul elimin o cantitate apreciabil de mucus, apoi prin
cteva eructaii zgomotoase aerul introdus n stomac.
~
Dac nu reuete s elimine singur aerul i acuz dureri, se introduce sond de aspiraie prin care
gazele se vor elimina imediat.
~
Bolnavul rmne culcat nc 30 minute, apoi este dus n salon.
~
2 ore dup terminarea examinrii bolnavul s nu mnnce i s nu bea.
~
Se fac inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt.
Incidente i accidente:
~
Dureri n deglutiie care dispar n ziua urmtoare fr nici un tratament;
~
o uoar ascensiune febril cu dureri i tumefierea amigdalelor.
3. Explorarea intestinului subire i a intestinului gros
Examenul radiologic (prnzul baritat)
- reprezint investigarea prin opacifierea cu substan de contrast a intestinului gros;
- examenul este dificil, ndelungat, greu de tolerat de ctre pacient.
- clisma baritata sau irigoscopia
Definiie:
~
Examinarea radiologic a intestinului gros se efectueaz dup administrarea unei substane de
contrast pe cale oral sau pe cale rectal.
~
Tranzitul baritat este examenul radiologic cu administrarea substanei de contrast sulfat de
bariu suspendat n ap, pe cale oral.
~
Irigoscopia este examenul radiologic al colonului cu administrarea substanei de contrast sulfat
de bariu n suspensie ( 300-500 g BaSO4 n 1000-1500 ml ap la 37 C sau 200 g sulfat de bariu
amestecat cu 300 g bolus alba n ap la 37 C), pe cale rectal, prin clism. Examenul se mai numete
i clism baritat.
47

~
Scop- studiul aspectelor functionale de tonus, peristaltism, inflamaiilor, stenozelor, tumorilor.
Tehnica tranzitului baritat:
~
Se anun pacientul cu 2 zile nainte, se explic tehnica, necesitatea i importana ei pentru
diagnosticarea bolii.
~
Se anun pacientul ca dimineaa s nu mnnce i s nu fumeze.
~
Se administreaz cu 1-2 zile naintea examenului, un regim alimentar, neflatulent i uor de
digerat, format din supe, ou, pine prjit, unt, finoase, produse lactate.
~
Seara dinaintea examinrii se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare.
~
n dimineaa examenului, pacientul este condus la serviciul de radiologie, aezat sub ecranul
radiologic unde i se ofer cana cu suspensia baritat (pregtit nainte).
~
La comanda medicului, pacientul va nghii sulfatul de bariu suspensie amestecat cu o lingur de
lemn.
~
Dup terminarea examinrii, pacientul se mbrac i este condus la pat. Va fi readus la serviciul
de radiologie (conform indicaiilor medicului), dup 24 ore pentru a se urmri umplerea colonului:
o
La 2 ore de la nceperea examenului pacientul poate s mnnce.
o
Normal dup 6-8 ore, suspensia de bariu se gsete n cec i colonul ascendent, stomacul fiind
complet golit.
o
Dup 16 ore suspensia baritat se gsete n colonul transvers.
o
Dup 24 ore suspensia baritat se gsete la nivelul sigmoidului, n ampula rectal sau este deja
parial sau total evacuat.
~
Dup tehnic se administreaz purgativ (o lingur ulei de ricin sau parafin).
~
Pacientul va avea scaunul colorat n alb datorit sulfatului de bariu eliminat.
~
Contraindicaiile tranzitului baritat: pacieni caectici, pacieni n stare grav, adinamia,
tromboze, ileus, perforaia tubului digestiv, peritonita acut, gravide n prima jumtate a sarcinii.
Tehnica irigoscopiei
~
Se anun pacientul cu 2-3 zile nainte, explicndu-i tehnica i necesitatea ei.
~
Se administreaz regim alimentar de cruare neiritant, neexcitant, nefermentascibil i neflatulent
format din brnz de vaci, smntn, ou fierte, carne slab fiart, orez fiert, pine uscat. Cu o zi
naintea examinrii, se administreaz un regim hidric cu piureuri.
~
Se efectueaz, dup mas, o clism evacuatoare, i apoi, se administreaz 2 linguri de ulei de
ricin (clisma singur elimin numai resturile de materii fecale din rect i sigmoid).
~
Se conduce pacientul la serviciul de radiologie unde va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat pe
masa de examinare unde se face clisma baritat, dup tehnica obinuit a clismei la indicaia
medicului radiolog.
~
Se ntrerupe curentul de lichid ori de cte ori bolnavul are senzaie de defecare sau la indicaia
medicului (clisma se execut sub ecran radiologic).
~
Se ntrerupe introducerea substanei de contrast cnd bariul a ajuns n cec, se nchide rectul cu
sonda Strauss, dup insuflarea de aer cu pompa i dup introducerea substanei opace.
~
Medicul examineaz radiologic modificrile anatomice ale colonului.
~
Dup tehnic se solicit pacientului s elimine substana de contrast (dup terminarea
examinrii) sau se face o clism evacuatoare.
~
Se face toaleta regiunii perianale, se mbrac pacientul i se conduce la pat.
~
Irigoscopia se completeaz la nevoie cu irigografia.
Metoda Fischer examenul radiologic cu dublu contrast- irigografia
~
Colonul mai poate fi explorat i prin metoda cu dublu contrast Fischer.
Cnd colonul se umple prin clism baritat (dup terminarea acesteia) pacientul va fi solicitat s
evacueze parial substana de contrast sau , nchiznd rectul cu sonda Strauss, al crei balon introdus n
rect va fi umplut cu aer; se introduc apoi n colon 100 ml aer, cu presiune moderat, controlat sub
ecran radiologic. Dublul contrast al colonului, corect executat, permite evaluarea peretelui colic
destins cu un fin lizereu de substanta de contrast, ptrat cu excepia tumorilor invazive. Permite
48

evaluarea mucoasei, a continuitii, diverticuli, stenoze inflamatorii sau maligne. Nu evalueaz rectul
i ampla rectal!
~
Atenie! Aerul introdus sub presiune poate perfora colonul.
Observaii:
~
Irigoscopia i irigografia pun n eviden n rectocolita ulcerohemoragic lipsa de haustraii
colice, ngustarea calibrului colic i aspectul de tub rigid, imagini lacunare datorit prezenei polipilor
sau imagini de plus de umplere n ulceraiile mari.
~
De asemenea se pot observa uneori stenoze colice, unice sau multiple.
Rectosigmoidoscopia
- permite explorarea cu ajutorul rectosigmoidoscopului a anusului, rectului i a unei poriuni din
sigmoid;
- pacientul va fi pregtit printr-o clism evacuatorie efectuat n seara dinaintea examenului.
Definiii:
~
Anuscopia este explorarea endoscopic a canalului anal i a poriunii inferioare a ampulei rectale
fcut cu ajutorul unui aparat numit anuscop. Prin anuscopie se pot face mici intervenii chirurgicale:
incizii sau extirpri de polipi, recoltri, biopsii, administrare de medicamente.
~
Rectosigmoidoscopia este explorarea endoscopic a segmentului terminal al tubului digestiv cu
ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidenierea modificrilor mucoasei pn la o adncimea
de 30 cm de la orificiul anal (ampula rectal i ultima parte a sigmoidului).
~
Rectoscopul este un sistem de tuburi metalice de diametre diferite : trei tuburi mai nguste (1620 mm diametru) pentru explorri, i unul mai gros (24 mm diametru) pentru tratamente. Are un
orificiu lateral de poate fi nchis etan n timpul introducerii n rect i prin care se pot executa
interveniile intrarectale sub controlul endoscopului (prelevri biopsice, cauterizri etc.).
Pregtirea materialelor
Este efectuat tot de asistentul medical i cuprinde aparaturi sterile:
~
rectoscopul cu tuburile i mandrenul pentru aduli (tubul de 20mm diametru ) i pentru copii
(16mm diametru)
~
un irigator cu ap cldu
~
ulei de vaselin
~
tampoane de vat
~
o nvelitoare cu orificiu corespunztor pentru tubul rectoscopului
~
mnui sterile de cauciuc
~
soluie saturat de sulfat de magneziu
~
medii de cultur pentru nsmnri bacteriologice
~
medicaie de urgen pentru eventualele incidente: adrenalin, atropin, hemisuccinat de
hidrocortizon, soluii perfuzabile
Tehnica efecturii rectosigmoidoscopiei:
~
Se informeaz pacientul n ce const explicnd tehnica, necesitatea i importana ei pentru
stabilirea diagnosticului.
~
Cu 2 zile naintea examinrii, pacientul va ingera o alimentaie lichid (supe, ciorbe, lapte, ceai,
suc, ap).
~
n seara precedent examenului, se fac 2 clisme evacuatoare simple / nalte, a cte 2 litri de ap
la 37 C fiecare, la interval de 1 or.
~
n dimineaa interveniei, cu 2-3 ore naintea examenului, se efectueaz din nou 2 clisme
evacuatoare pentru a ndeprta complet resturile de materii fecale sau exsudatele patologice.
~
Se dezbrac regiunea inferioar a trunchiului, se ajut pacientul s se aeze pe masa de
examinare, n poziie genupectoral, cu uoar lordoz a regiunii lombare, se acoper pacientul cu un
cmp steril prevzut cu un orificiu care s lase descoperit regiunea anal.
~
Se monteaz corpul rectoscopului i se racordeaz la sursa de lumin.
49

~
Se verific funcionalitatea dispozitivului optic, se unge tubul rectoscopului cu vaselin i se
ofer medicului mnuile sterile (pentru efectuarea tueului rectal), apoi, asistenta servete medicul cu
alte mnui sterile i i ofer tubul rectoscopului pentru a fi introdus n rect.
~
Dup introducere, se extrage mandrenul aparatului i se fixeaz corpul aparatului la tubul
intrarectal (medicul urmeaz s examineze mucoasa rectosigmoidian).
~
Se insufl aer cu ajutorul pompei (dac medicul o solicit).
~
Se pregtesc tampoane cu soluie de sulfat de magneziu i se ofer medicului (dac le solicit cu
scopul ndeprtrii eventualelor obstacole create prin contracia spastic a prilor examinate).
~
La nevoie, se folosesc tampoane uscate, pentru ndeprtarea resturilor de materii fecale
~
Se preia tubul extras de medic la terminarea examenului.
~
Pacientului i se face toaleta regiunii anale imediat dup ndeprtarea tubului, ndeprtndu-se
mucozitile i resturile substanei lubrefiante, se transport la salon.
~
Dac s-au fcut nsmnri bacteriologice, se pregtesc materialele pentru laborator (se
completeaz buletinul de recoltare cu datele de identitate ale pacientului i cu examenul cerut) i se
transport imediat la laborator.
~
Se cur mecanic rectoscopul, se spal bine i se dezinfecteaz i se pregtete pentru sterilizare
cu Glutamaldehid sau CIDEX i alcool de 90
Colonoscopia
- este examenul endoscopic de vizualizare direct a colonului cu ajutorul unui aparat numit colonoscop
- cu ajutorul lui se vizualizeaz colonul sigmoid, descendent, transvers i ascendent, pn la cec.
- presupune o pregtire special a ntregului colon i se poate face n scop diagnostic, biopsic dar i
terapeutic (electrocauterizarea polipilor, electrocauterizarea hemostatic, injectare de citostatice,
extragere de corpi strini);
- este contraindicat n caz de peritonit acut, ileus paralitic, suspiciune de perforaie, sarcin, infarct
miocardic, lips de cooperare a pacientului.
~
Colonoscopul este un tub din fire optice flexibile, lung de 135-185 cm. Colonoscopul se poate
adapta i la camera video, cu posibilitatea urmririi imaginilor obinute pe un ecran.
Tehnica efecturii colonoscopiei
~
Se explic necesitatea tehnicii, durata, efectele neplcute (senzaia de presiune, durere).
~
Trei zile consecutiv, seara i dimineaa, se efectueaz cte 2 clisme evacuatoare simple, nalte, la
interval de 1 or, a cte 2 litri de ap la 37 C pentru fiecare; ultima clism se face n dimineaa
examenului, cu 3-4 ore nainte.
~
n prima zi i a doua sear de pregtire se administreaz un purgativ
~
n cele trei zile de pregtire pacientul va ingera doar alimentaie lichid.
~
La nevoie i se pot administra lichide prin perfuzie intravenoas n scopul combaterii sau
prevenirii deshidratrii.
~
Seara naintea examenului, se d un somnifer, iar n dimineaa examinrii i se injecteaz 1 fiol
Diazepam i 1 fiol Scobutil cu 30-60 minute naintea nceperii colonoscopiei.
~
La efectuarea colonoscopiei particip dou asistente: prima linitete pacientul, l roag s
coopereze i, pe ct posibil s se relaxeze (informarea anterioar l face mai cooperant i mai tolerant
fa de efectele neplcute ale tehnicii), urmrete funciile vitale ale pacientului, l aeaz n decubit
lateral stng, cu genunchii flectai i l acoper cu un cmp steril, prevzut cu un orificiu central (n
timpul examinrii, la solicitarea medicului, poziia pacientului poate fi schimbat dintr-un decubit n
altul, pe msur ce sonda nainteaz).
~
A doua verific colonoscopul, asigurndu-se ca acesta s fie adaptat corect la sursa de lumin i
ca insuflaia i aspiraia s fie bune, lubrefiaz vrful tubului cu vaselin i medicul n introduce ncet
n anus cu mult grij ca s nu ajung vaselina pe lentila aparatului, fapt care ar mpiedeca
vizibilitatea.
50

~
Dup tehnic pacientului i se face toaleta regiunii anale, imediat dup ndeprtarea tubului,
ndeprtndu-se mucozitile i resturile substanei lubrefiante.
~
Se transport pacientul n salon. la patul su.
~
Dac s-au fcut nsmnri bacteriologice, se pregtesc materialele pentru laborator i se trimit
imediat.
~
Se cur mecanic i chimic colonoscopul, se spal bine i se dezinfecteaz, se pregtete pentru
sterilizare cu Glutamaldehid sau CIDEX i alcool de 90.
Incidentele i accidentele ntlnite n colonoscopie:
o
Sngerare.
o
Dureri abdominale violente.
o
Perforaii.
o
Tahicardie.
o
Stop cardiac reflex.
Contraindicaiile colonoscopiei:
o
Operaii abdominale recente.
o
Diverticuluza acut.
o
Boli ulceroase.
o
Hernii ombilicale.
o
Ascite masive.
o
Persoane confuze, necooperante.
Rx. baritat cu examinare seriat pasajul barutat prin tubul digestiv: intestin subire, intestin gros
la 8, 16 i 24 de ore mai des sau n continuare dac estre cazul.
Proba de digestie i endoscopia cu biopsie jejunal n sindroamele de malabsorbie.
1.
Analiza grsimilor fecale.
a.
Test calitativ: cel mai simplu test pentru a detecta grsimile n scaun este colorarea pe
lam a fecalelor cu Sudan III.
b.
Test cantitativ: msurarea grsimilor n scaunul de 72 ore (3 zile), perioad n care
pacientul inger 80-100g grsimi zilnic. Excreia normal a grsimilor e mai mic de 6g zilnic de
obicei fiind 2,5g. Valori mai mari de 6g indic n mod clar steatoreea.
2.Testul de triolein C14 oral este un test eficace pentru studiul absorbiei grsimilor. n timpul
procesului digestiv, trioleina este hidrolizat la glicerol este absorbit i metabolizat de ficat. C14O2
produs este eliminat i poate fi urmrit n fiecare or timp de 6 ore n aerul expirat. n mod normal se
limin 3,5% din ceea ce se administreaz.
3. Testul de absorbie-excretie al D-Xilozei. D-xiloza este un glucid cu 5 carboni, care se
absoarbe total n intestin, nu este degradat sau concentrat n esuturi i se excret prin urin n
ntregime. Bolnavul inger 25g de xiloz i colecteaz urina pe o perioad de 5 ore. Normal se excret
mai mult de 4,5g n 5 ore. Trebuie menionat c excreia scade dac funcia renal este aterat, dac
exist edeme, ascit, dac exist o populare microbian excesiv.
4. Biopsia intestinului subire. Examinarea fragmentului biopsat are valoare considerabil n
diagnosticul diferenial al tulburrilor de malabsorbie.
5. Testul Schilling pentru absorbia vitaminei B12.
Acest test se face n 3 faze:
1. fr factor intrinsec,
2. cu factor intrinsec,
3. dup tratament cu antibiotice
Absorbia vitaminei B12 are loc iniial n ileonul distal de aceea un test Schilling anormal poate
indica o afeciune a poriunii distale a intestinului subire ce conduce la absorbia insuficient a
Vitaminei B12. Ea nu poate fi corectat prin administrarea de factor intrinsec sau de antibiotice.
51

5. Testul secretinei i alte teste pancreatice.


Testul secretinei, testul secretin-colecistokinazei, perfuzia intraduodenal cu aminoacizi eseniali
i testul bentiromidei pot fi utilizate n diagnosticul insuficienei pancreatice. Detalii asupra acestor
teste se gsesc n lucrri de specialitate.
6. Absorbia vitaminelor liposolubile A, D, K i E, este de cele mai multe ori sczut la pacienii
cu steatoree. Determinarea carotenului seric i al nivelului vitaminei A se folosete ca test screening al
malabsorbiei.
7. Timpul de protombin este alterat prin deficit de sintez hepatic a factorilor de coagulare
vitamina K dependeni. Prin administrarea parenteral de Vitamina K se corecteaz.
8. Testul respirator. Cel mai sigur test screening pentru sindromul exacerbrii florei bacteriene
intestinale este testul respirator al acizilor biliari folosind C14 choliglicina. Aproximativ 2/3 din
pacienii care prezint culturi pozitive din intestinul subire vor avea un test respirator al acizilor
biliari anormal.
4. Explorarea ficatului
A. explorare funcional
a. teste de citoliz ( afectarea/distrugerea celulei hepatice)se caracterizeaz prin:
- creterea transaminazelor - TGP, TGO
- creterea nivelului transaminazelor apare n leziunile hepatocitare, mai frecvent n
leziunile acute dect n cele cronice;
- gradul creterilor enzimatice reflect caracterul acut i gradul de extensie al injuriei,
dar nu caracterizeaz funcia hepatic sau prognosticul;
- scderea nivelului transaminazelor n ciroza hepatic nu reflect recuperarea ci o
capacitate sczut a hepatocitelor de a sintetiza aceste enzime avnd un prognostic
sever.
- creterea enzimelor hepatice specifice (LDH, alcool dehidrogenaza)
- sideremia (normal 90140g/100ml) crete n hepatite, indicnd permeabilizarea membranei
hepatocitare.
b. sindromul hepatopriv
- indic reducerea parenchimului funcional i/sau suferina hepatocitar
- albuminemia
- valoarea normal 3,5 5 g/100ml
- scderea sub 3,5g% indic scderea sintezei hepatice i apare mai degrab n hepatopatiile
cronice dect n cele acute.
- colinesteraza seric
- valoarea normal 150 280 M/ml
- scderea colinesterazei serice confirm scderea albuminei i se datoreaz scderii sintezei
hepatice, indicnd severitatea i extinderea leziunii hepatice.
- timpul de protrombin (timp Quick)
- valoarea normal 14 16 sec
- cretere n disfuncia hepatic sau obstrucia biliar
- n insuficiena hepatic se coreleaz cu gradul encefalopatiei hepatice
- dac timpul de protrombin nu se normalizeaz dup administrarea de vitamina K
nseamn c afectarea hepatic este sever.
- fibrinogenul
- valoarea normal 200- 400 mg %
- scade n ciroza hepatic avansat
- are semnificaie prognostic.
c. sindromul de colestaz
- indic tulburri n captarea, transportul i excreia pigmentului biliar
- bilirubina
52

- valoarea normal a bilirubinei totale mai mic de 1 mg%


- concentraia seric reflect eficacitatea prelurii i excreiei hepatice raportat la rata produciei
de bilirubin
- creterea bilirubinei conjugate indic o disfuncie a parenchimului sau ductelor biliare
- creterea bilirubinei neconjugate indic hemoliz crescut.
- acizii biliari serici
- determinarea acestora este mai precis n caracterizarea funciei hepatice i mai sensibil
dect dinamica concentraiei bilirubinei sangvine.
- fosfataza alcalin
- normal 15 35 uniti/l
- este eliberat de sistemul hepatobiliar, tractul intestinal, os, placent
- pot aprea creteri moderate n steatoza hepatic, hepatom, metastaze hepatice.
d. sindromul imunitar
- este caracterizat de creterea gamaglobulinelor determinate electroforetic (valoarea normal
este de 1,1 1,4 /100ml
- apare n hepatitele cronice i ciroza hepatic prin hiperstimularea celulelor formatoare de anticorpi de
ctre antigenele intestinale
- imunoelectroforeza poate evidenia:
- creterea Ig G n hepatita cronic mai ales n cea cu virus B
- creterea Ig A n cirozele alcoolice
- creterea Ig M n cirozele biliare primitive.
e. testele de disproteinemie
- testul Tymol
- valoarea normal 0 4 uniti
- crete n hepatitele cronice i ciroza hepatic
- electroforeza
- evideniaz creterea gamaglobulinelor i 2-globulinelor
- identificarea antigenului Ag HBs i AcHBs
- anticorpi antinucleari hepatite cronice active
- anticorpi antimitocondriali ciroza biliar primitiv
- fetoproteina n carcinomul hepatic.
B. explorarea morfologic a ficatului
- echografia
- explorare imagistic cu ultrasunete ce permite aprecierea dimensiunilor, conturului i structurii
ficatului, diferenierea formaiunilor intrahepatice:
- solide (tumori, metastaze, hemangioame)
- lichide (chiste, abcese)
- semisolide (tumori necrozate)
- este o metod neagresiv, relativ ieftin, repetabil fr riscuri
- poate identifica tumori solide intrahepatice chiar cu dimensiuni de 1 cm, dar nu poate diferenia o
tumoare benign de una malign.
- tomografia computerizat
- este o metod radiologic de explorare a tubului digestiv, cu o rezoluie foarte bun, permind
identificarea unor structuri cu dimensiuni de civa milimetri.
- puncia biopsie hepatic
- permite realizarea examenului histologic al ficatului
- poate fi dirijat direct (laparoscopie) sau indirect (scintigrafie, echografie)
- permite identificarea caracterului activ al hepatitelor cronice sau cirozelor hepatice n vederea
stabilirii atitudinii terapeutice.
Explorarea cilor biliare
- colangiografia intravenoas
53

- explorare imagistic a cilor biliare ce se bazeaz pe opacifierea acestora dup injectarea substanei
de contrast (Pobilan);
- este contraindicat la pacienii cu insuficien renal, hiperbilirubinemie important, insuficien
renal.
Alte investigaii paraclinice utile
CT tomografia computerizata evaluarea extesiilor tumorale n neoplasmele colonului sa a tubului
digestiv, formaiuni tumorale ficat, splin, pancreas, metasteze ganglionare a
RMN rezonanta magnetica nucleara
Angiografia selectiv
Scintigrafia
Explorarea radiologica a apendicelui prin metoda Czeppa, necesit o pregtire special, care cuprinde
urmtoarele: se d bolnavului s ingereze o soluie baritat preparat cu 150 g sulfat de bariu, soluie
care va fi ingerat n trei etape: 1 /3 din cantitatea total se va ingera cu 16 ore nainte de examen: 1/3
cu 12 ore nainte de examen i ultima 1/3 cu 8 ore nainte de examen. La soluia baritat se va aduga
i o linguri ras de sulfat de magneziu (sare amar) care va fluidifica coninutul intestinului,
favoriznd intrarea substanei de contrast n apendice. In cazul cnd dup o astfel de pregtire
apendicele nu s-a vizualizat, este de suspectat un apendice patologic, cel normal opacifiindu-se de
regul. Proba Czeppa nu se va practica atunci cnd examenul clinic indic semne de apendicit acut.
Diagnosticul infeciei Helicobacter pylori
1) Testul rapid cu ureaz necesit explorarea endoscopic i are o sensibilitate 90% i specificitate de
98%; CLO-TEST este o lam cu suport de plastic cu o geod cu gel n care se pune biopsia gastric; n
cazul in care infecia este prezent culoarea vireaz de la portocaliu deschis la rou
test pozitiv.
2)Testul respirator este testul de elecie n diagnosticul de rutin a infeciei cu Helicobacter pylori. Hp
secret ureaz care scindeaz ureea marcat cu carbon radioactiv C14 administrat oral, iar bioxidul de
carbon este absorbit n snge, expirat i captat cu un dispozitiv special. Inhibitorii de pomp de protoni
trebuie exclui cu cel puin 1 sptmn naintea efecturii testului .
Teste indirecte:
- serologice depistarea anticorpilor anti Hp tip IgG prin reacia ELISA, are specificitate i
sensibilitate de 85-90%. Dezavantaje - nu se efectueaz pe loc i nu poate evalua eficiena
tratamentului. Titrul de anticorpi scade lent n mai multe luni dup eradicarea Hp.
- Testul antigenului din materiile fecale.
Examenul macroscopic al scaunului
o
Cantitatea 100-250g/24 ore
o
Consisten pstoas. Poate varia: diaree/constipaie
o
Culoarea:

galben deschis predomin procesele de fermentaie

brun - predomin procesele de putrefacie

negru lucios ca pcura melen

acolice/hipocolice n icterul mecanic total/parial

scaune cu snge

rectoragie

hematochezie

smnge i puroi n boala inflamatorie intestinal


o
Mirosul: acid, fetid,
o
Forma: panglic sau creion n stenozele rectale
o
Cu resturi alimentare nedigerate, steatoree
o
Cu mucus n colon iritabil
54

Parazii vizibili: oxiuri


Examenul microscopic al scaunului
Se efectueaz dup regim alimentar: proba Schmidt-Strassburger: 20g carne, 60g unt, 200g cartofi. Se
pot identifica:
fibre musculare nedigerate n maldigestia pancreati sau tranzit accelerat
grsimi neutre, acizi grai l coloraia Sudan II. Prezena n cantitate crescut (steatoree) apare n
pancreati sau tranzit accelerat
amidon la coloraia Lugol: pancreati, exces de fermentaie sau tranzit accelerat
celuloza apare n tranzit accelerat
ou de parazii
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) reprezinta o metoda de diagnostic a
duodenului (prima portiune a intestinului subtire), a papilei Vater (structura mica, asemanatoare unui
mamelon, cu deschideri spre ductele biliare si ductul pancreatic), a ductelor biliare, vezicii biliare si a
ductului pancreatic.
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este efectuata cu ajutorul unui instrument
lung, flexibil, de diametrul unui creion ce poarta denumirea de duodenoscop. In prezent exista 2 tipuri
de duodenoscop:
Duodenoscopul din fibra optica, care foloseste fire mici de fibra optica ce au rolul de a
transmite imaginile spre lentilele atasate in capatul acestui instrument.
Videoscopul foloseste un fir subtire prevazut la capatul instrumentului cu un chip care are rolul
de a transmite imaginile pe un monitor.
Indiferent de tipul duodenoscopului, acest instrument este introdus prin gura pana la nivelul
stomacului si a duodenului. Odata de papila Vater este identificata prin duodenoscop este introdus un
cateter de plastic, ce va fi redirectionat ulterior spre ductele biliare sau ductul pancreatic. In continuare
medicul specialist va injecta o substanta de contrast si va cateva efectua radiografii cu raze X. Papila
Vater detine, deasemenea, rolul de a facilita trecerea altor instrumente la nivelul ductelor biliare sau
pancreatice, asa cum sunt:
- bisturiul pentru prelevarea mostrelor de tesut;
- tuburi metalice sau de plastic pentru tratarea obstructiei de duct biliar cauzata de cancer sau cicatrici;
- efectuarea electrocauterizarii.
Scop:
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este efectuata pentru depistarea urmatoarelor
conditii medicale:
- calculi biliari;
- blocajul caii biliare cauzat de calculi, cancer, strictura sau compresia organelor adiacente;
- icter cauzat de obstructionarea caii biliare (se manifesta si prin inchiderea la culoare a urinei si
deschiderea la culoarea a materiilor fecale);
- durerea in zona epigastrica (zona stomacului) si in parte superioara dreapta a abdomenului;
- pierderea apetitului si scadere in greutate inexplicabile;
- confirmarea diagnosticului de cancer pancreatic sau a cailor biliare.
Pregatire pacient
Pentru ca investigatia sa fie reusita, stomacul trebuie sa fie gol. Pacientul nu trebuie sa manance nimic
dupa miezul noptii in noaptea dinaintea efectuarii investigatiei. In cazul in care procedura are loc
dimineata, pacientul nu trebuie sa bea nimic. In cazul in care procedura are loc mai tarziu, cu 4 ore
inainte, pacientul are voie sa consume lichide. Intrucat investigatia presupune sedarea pacientului,
pacientul trebuie sa fie insotit de o persoana care il poate ajuta sa ajunga acasa.
Tehnica
55

Pentru efectuarea acestui test pacientul va primi un anestezic intravenos, precum si un anestezic local
pentru a reduce reflexul de tuse in timpul inserarii duodenoscopului. In cazul pacientilor alergici la
xilocaina sau a celor ce nu pot tolera gustul amar al anestezicului local sau senzatia de amorteala de la
nivelul gatului, medicul specialist va opta pentru administrarea unei doze mai mari de anestezic
intravenos. Dupa efectuarea acestor pasi, pacientul va trebui sa se intinda pe masa radiografica, pe
partea stanga, urmand ca medicul specialist sa introduca usor duodenoscopul prin gura pana la nivelul
stomacului si al duodenului. Durata acestui test este de 15 minute pana la1 ora in functie de structura
anatomica a fiecarui pacient, precum si de experienta si indemanarea fiecarui medic.
Accidente / incidente
Aceasta investigatie nu este dureroasa insa poate crea disconfort. Dupa investigatie, pacientul poate
avea greturi si sa se simta balonat, stari care dispar repede. Pacientul poate reveni la activitatile
normale chiar a doua azi.
Cea mai obisnuita complicatie este pancreatita cauzata de iritarea pancreasului. Alte complicatii
serioase includ: perforarea stomacului, infectii, reactii adverse la medicamente, sangerare.
Rezultatele testului nu sunt concludente daca pacientul a consumat alimente sau lichide cu mai putin
de 12 ore inainte de efectuarea investigatiei.
Colecistografia
Se mai practic doar mai rar aceast investigaie. Se face cu tablete de Razebil care conin o
substan de contrast pe baz de iod care umple vezica biliar n 14-16 ore. Se mai folosete i acid
iopanoic care opacifiaz vezica n 10-14 ore dup administrare. Substana de contrast administrat per
os se resoarbe pe calea venei porte i ajunge n ficat, care o excret mpreun cu bila.
Pregtirea bolnavului pentru colecistografie
Pentru aceast investigaie bolnavii vor fi pregtii cu 2-3 zile nainte cu un regim din care s
lipseasc alimentele bogate n celuloz i hidrocarbonate concentrate, pentru a evita apariia gazelor n
colon.
Cu 24 ore naintea investigaiei se administreaz bolnavului un regim coleretic format din
smntn, unc i unt cu pine, care provoac contracii puternice n vezica biliar i deci golirea ei.
Regimul se poate nlocui cu unul mai comod i mai plcut care const n administrarea a 50g
ciocolat. Se pot nlocui aceste prnzuri i cu sondaj duodenal evacuator.
Pentru reducerea gazelor din colon se mai administreaz i de trei ori cte dou tablete de
crbune animal, iar n preziua examinrii se va face clism evacuatorie la orele 12. Dup mas la orele
16 se vor administra 6 tablete de Razebil.
Deoarece exist sensibilitate crescut la substana iodat de Razebil se va face testul. Prima
tablet va fi sfrmat i lsat s se dizolve pe limb. La bolnavii hipersensibili la iod apare reacie
alergic cu eritem generalizat, urticarie, furnicturi generalizate, senzaie de arsur, ameeli, stare de
ru, tahicardie, hipertensiune arterial. n aceaste situaii se renun la investigaie i se administreaz
bolnavului antihistaminice i adrenalin dizolvat n ser fiziologic.
Dac bolnavul tolereaz substana de contrast, peste 20-30 minute primete i restul de 5 tablete
Razebil pe care le nghite cu ap sau ceai, n decurs de 5 minute, se aeaz apoi n decubit lateral drept
timp de 30-60 minute. Pn la terminarea examinrii bolnavul nu va mai ingera nimic. naintea
efecturii radiografiei se mai poate face o clism evacuatorie. Se trece apoi la efectuarea radiografiei.
Dac vezica biliar nu se opacifiaz se mai pot administra nc 4 tablete de Razebil, iar
examinarea se repet a treia zi.
n cazul administrrii de acid iopanoic acesta se va administra ntre orele 18,oo-20,oo i se
administreaz 4-6 tablete, cte una din 10 n 10 minute. Dac vezica biliar nu se opacifiaz se mai
pot administra 6 tablete de acid iopanoic i radiografia se va repeta a treia zi.
Colecisto-colangiografia
Reprezint opacifierea vezicii biliare pe cale intravenoas cnd se opacifiaz ntregul sistem al
vezicii i al cilor biliare.
56

Pentru aceast investigaie cu substan de contrast se folosete Pobilanul n concentraie de 30-50%.


Pentru colecisto-colangiografie administrarea pobilanului se face intravenos fr nici o pregtire
dietetic.
n dimineaa investigaiei se va efectua o clism evacuatorie nalt. Dup clism se va monta o
flexul pe care se va injecta substana de contrast. nainte de administrarea integral a pobilanului se
va face testarea la tolerana lui prin injectarea unui mililitru substan de contrast intravenos (fiol
test). n situaia cnd exist sensibilitate la iod, bolnavul prezint reacie caracterizat prin eritem,
prurit edem al feei, cefalee, dispnee, greuri i vrsturi.
Dac exist aceast sensibilitate (alergie) la pobilan se va renuna la efectuarea investigaiei. n
urma sensibilitii crescute apare reacia hiperergic care se va combate rapid cu antihistaminice:
adrenalin diluat n ser fiziologic, romergan i hemisuccinat hidrocortizon ca i stabilizator de
membran, oxigenoterapie. Reacia hiperalergic poate s dispar i cnd s-au efectuat testri i
bolnavul nu a avut reacie. n aceast situaie se ntrerupe administrarea substanei de contrast i se
administreaz antihistaminice. n situaia cnd apare ocul alergic cu prbuirea factorilor vitali se
trece rapid la msuri de resuscitare cardiorespiratorie cu intubaie orotraheal (I.O.T). Dac tolerana
organismului este bun se va injecta substana de contrast nclzit la temperatura corpului, una - dou
fiole de 20ml din soluie 30-50%. La copii doza este de 1ml sau 0,45g substan de contrast activ.
Injectarea substanei de contrast se va face foarte lent n timp de 10 minute, pe masa de radiografie n
decubit dorsal. Cile intra i extrahepatice se opacifiaz n 15-30 minute, timp n care se efectueaz
radiografiile. Dac pe cliee nu apar cile biliare, la 40 minute dup terminarea injectrii substanei de
contrast, se va administra ntr-o singur doz 2-3 linguri sirop de codein 2. Pentru evidenierea
motricitii vezicii biliare, dup efectuarea radiografiilor necesare se va face proba Bayden. Proba
Bayden const n administrarea prnzului Bayden format din 2 glbenuuri de ou crud amestecat cu
zahr i lapte rece. Dac bolnavul nu primete acest prnz, el va fi nlocuit cu 50g ciocolat sau un
pahar cu ap de la ghea. Prnzul Boyden are scopul de a provoca contracia vezicii biliare.
Aprecierea capacitii contracilor se va face prin radiografii n serie asupra regiunii de investigat
peste 30-60 i 90 minute. Se poate amesteca 50g sulfat de bariu, combinat cu prnzul Boyden pentru a
urmri substana colecisto-kinetic i examinri concomitente a stomacului i duodenului.
Contraindicaiile colecistografiei sunt la: insuficiena renal acut, icterul avansat, boala
Basedow, hipertermie, bolnavi senili, etc..
Metoda de investigaie cu pobilan nu se mai folosete dect n cazuri foarte rare. Metoda este
nlocuit cu ecografia, metod neinvaziv, computer tomograf sau rezonan magnetic nuclear.
Pentru aceste investigaii pregtirea bolnavului este minimal.
n ecografia abdominal imaginea poate fi deranjat prin nterpunerea gazelor din tubul digestiv.
De aceea este bine ca n preajma examinrilor cu ultrasonografie, bolnavului s i se administreze o
medicaie absorbant a gazelor sau la inducie un purgativ, iar cu cel puin 12 ore nainte de
investigaie bolnavul s nu ingere alimente.
Segmentele tractului digestiv superior pot fi explorate separat cu aparate adecvate segmentelor
respective:
esofagoscop
gastroscop
duodenoscop
pandoscop care cuprinde toate segmentele tubului digestiv

REACTIA RIVALTA
Intr-un pahar conic se pun 50 ml apa si o picatura de acid acetic, glacial, se adauga 1-2 picaturi din
lichidul de cercetat; reactia este pozitiva cand picatura de lichid se transforma intr-un nor ca un fum
57

de tigara, ceea ce inseamna ca lichidul este bogat in albumin fiind de natura inflamatorie, purtand
numele de exudat; reactia este negative cand picatura de lichid cade in pahar fara sa produca
modificari; lichidul sarac in albumin are drept cauza tulburari circulatorii si poarta numele de transudat

58