Medicina interna si nursing specific

Manifestari de dependenta ( semne si simptome ) posibile in afectiunile aparatului

cardiovascular

Semne functionale

1. Durerea :
- poate fi localizata precordial sau retrosternal
- este foarte important a se stabili caracteristicile ei ( debut, localizare, intensitate, iradiere,
legatura cu efortul, miscarile respiratorii, miscarea toracelui ) pentru confirmarea
diagnosticului
- determina disconfort, anxietate
Durerea precordiala (DP) este de origine: a) cardiaca; b) extracardiaca

a) Durerea precordiala de origine cardiaca poate fi :

DP Organica – leziuni ale cordului si vaselor mari – sediul precordial sau retrosternal,
iradiaza in umarul stang, membrul superior stang pe marginea cubitala, caracter
constrictiv, insotita de anxietate, apare la efort, durata scurta (3-5 min), cedeaza la repaus
si la nitroglicerina sublingual:

- Insuficienta coronariana – neconcordanta dintre nevoile in oxigen ale miocardului si

irigatia efectiva pe care o pot asigura arterele coronare: angina pectorala, infarctul
miocardic, sdr. intermediare, in stari circulatorii functionale (anemii severe, tahicardie
paroxistica)

- Pericardita acuta

- Bolile aortei – angina pectorala, anevrism disecant al aortei

DP Functionala (vegetativa) – in absenta leziunilor organice – intepatura localizata

punctiform la apex (aratata cu un singur deget), de foarte scurta durata, apare sau la
emotii sau surmenaj, insotita de alte simptome ale nevrozei (iritabilitate, cefalee,
insomnii, astenie)

b) Durerea precordiala de origine extracardiaca

Afectiuni ale peretelui toracic – tegumente, muschi, nervi, coaste , articulatii

1
 Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsale
Afectiuni pleuro-pulmonare – pleurita, pleurezie, pneumopatie acuta, infarct pulmonar
Afectiuni digestive – esofagita, hernia hiatala, ulcer gastric

2. Dispneea :
- este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare
- poate aparea la efort sau in repaus, cu prediectie noaptea
- poate fi insotita de tuse, neliniste
- este simptom dominant in insuficienta cardiaca stanga

Dispnee de efort (progresiva) – apare in timpul unui efort fizic, se accentueaza cu efortul si

dispare la incetarea lui

Dispnee de repaus – se manifesta in repaus, eforturile cele mai mici determinand accentuarea
ei (inclusiv conversatia); pe masura ce dispneea de repaus se accentueaza, bolnavul are
tendinta la ortopnee; aparitia ortopneei tradeaza un stadiu avansat de IVS (insuficienta
ventriculara stanga)

Dispnee paroxistica - de origine cardiaca are doua cauze principale

a) astmul cardiac – atac de dispnee brusc, noaptea sau la scurt timp dupa efort, fortand
bolnavul la ortopnee; dureaza cateva minute

b) edemul pulmonar acut (EPA) – forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare
urgenta medicala; apare brusc noaptea , dar si ziua dupa efort, determinand ortopnee;
bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extreminatile usor cianotice, cu transpiratii
reci

Dispnee de cauze extracardiace – este un fenomen asociat la un bolnav cardiac

3. Palpitatiile : senzatie neplacuta, incomoda, ce consta in perceperea amplificata si

deformata a propriilor batai ale inimii

- pot surveni izolat sau in accese

- cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale , abuz de cafea, tutun
- cele cu durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm sau de conducere
- determina anxietate

4. Paloarea :

2
- este prezenta in endocardita reumatica

5. Cianoza : reprezinta coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor, apare cand

concentratia de hemoglobina redusa depaseste 5 g%

- este simptom dominant in unele afectiuni ( insuficienta cardiaca dreapta, cardiopatii

congenitale )
Cianoza poate fi de cauza:

a) periferica – datorita stazei si utilizarii crescute a oxigenului la nivelul tesuturilor; este

determinata de tulburari de circulatie venoasa si tulburari de circulatie arteriala

- clinic – cianoza periferica este “rece”, predomina la extremitati,

b)centrala – datorita deficitului de oxigenare a sangelui; determinata de afectiuni cardiace

cum ar fi: stenoza mitrala, stenoza arterei pulmonare, malformatii congenitale de cord

6. Edemul :
- este manifestarea insuficientei cardiace

7. Pulsul - are o serie de caracteristici

Frecventa pulsului – este in raport cu frecventa batailor cardiace

Ritmul pulsului – exprima ritmul batailor cardiace; poate fi regulat, ritmic si neregulat
sau aritmic (fibrilatie atriala, extrasistole)

8. Tensiunea arteriala – reprezinta presiunea cu care este lovit peretele arterial, de catre
coloana de sange ce paraseste inima in timpul unei sistole ventriculare. Modificarile TA
pot fi:

-HTA – hipertensiunea arteriala, cresterea tensiunii arteriale peste valorile limita

(>140/90 mmHg)

-hTA – hipotensiune arteriala, scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale

9. Febra poate fi:

Febra apartinand bolii de baza, care in evolutie poate determina modificari cardio-
vasculare (septicemii, RAA = reumatism articular acut)

3
 Febra ca simptom principal al bolii cardiovasculare (infarct miocardic, pericardita,
tromboflebita)

Febra ce indica o complicatie a bolii cardio-vasculare (endocardita bacteriana subacuta)

10. Manifestari respiratorii :

- tuse cardiaca - in bolile de inima se produce prin staza pulmonara cronica (stenoza
mitrala) care favorizeaza suprainfectia bronhiilor sau compresiune pe mediastin

- hemoptizie - este secundara hipertensiunii pulmonare

11. Manifestari digestive :

- greturi, varsaturi - apar in insuficienta ventriculara dreapta (IVD) prin staza hepatica
- hepatalgia – durere difuza in hipocondrul drept si epigastru, secundara congestiei
ficatului din IVD ) insuficienta ventriculara dreapta )
- ascita (acumulare de lichid in peritoneu) – in insuficienta cardiaca decompensata

12. Manifestari generale :

- astenie ( oboseala fizica si psihica )

Semne fizice 

Culoarea tegumentelor : cianoza, paloare

Pozitia bolnavului 

Ortopnee – in bolile cu staza pulmonara accentuata

Genu-pectorala – in pericardita acuta exudativa

Pozitia “spectatorului de vitrina” – in angina pectorala

Socul apexian – locul unde se plapeaza si se asculta bataile inimii cu cea mai mare
intensitate, este de fapt bataia varfului inimii; normal se palpeaza in spatiul V i.c. stang,
pe linia medio-claviculara

Modificari patologice:

Abolirea socului apexian (disparitia) – in pericardita exudativa

4
Deplasarea socului apexian – in boli cu hipertrofie ventriculara

Intensitatea socului apexian – este diminuata in obezitate, pericardita, soc, IMA

-crescuta – in boli febrile acute, tireotoxicoza, insuficienta aortica

Turgescenta jugularelor – cresterea presiunii venoase in venele cave, la pacientii cu

insuficienta cardiaca dreapta, se oglindeste la nivelul jugularelor prin turgescenta, adica
prin dilatarea si punerea lor sub o anumita tensiune

Zgomotele cardiace – sunt vibratii sonore si neregulate, rezultate din activitatea inimii.
In mod normal, la ascultatie percepem doua zgomote: Z1 (sistolic) si Z2 (diastolic),
realizand un ritm in doi timpi.

Zgomotul I marcheaza inceputul sistolei ventriculare si este determinat de inchiderea

valvulelor atrio-ventriculare

Zgomotul II marcheaza sfarsitul sistolei si inceputul diastolei ventriculare, fiind

determinat de inchiderea valvulelor sigmoide aortice si pulmonare

Suflurile cardiace – sunt fenomene acustice produse de vibratii cu frecventa variabila,

care se aud pe langa zgomotele cardiace fundamentale. Apar ca urmare a cresterii vitezei
fluxului de sange, trecerea fluxului printr-un orificiu stramtorat sau regurgitarea printr-o
valva incompetenta.

Pot fi sufluri – sistolice: apar dupa Z1 ; - diastolice : apar dupa Z2

Se intalnesc in stenoza mitrala, insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica,

stenoza tricuspidiana, etc.

Freamatul cardiac  – este o senzatie de vibratie patologica, perceputa la palpare intr-o

zona limitata din regiunea precordiala. Este determinat de prezenta suflurilor cardiace
(deci poate fi sistolic, diastolic sau sistolo-diastolic) sau de frecatura pericardica ( un
zgomot supradaugat, aspru, variabil cu pozitia bolnavului ce apare cand foitele
pericardului sunt acoperite de depozite de fibrina ) prezenta in pericardita acuta uscata.