Teste Grila Examene Finale

MODULUL 13:BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu

„A” , iar fals cu „F”.
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.

2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Observaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupun
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi
aplicate în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
II. Asociati notiunile din cele doua coloane :
1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

autonome
2 Problemă de dependenţă B flexie/extensie
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament
medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut

2 Analiza şi interpretarea datelor B observaţia, interviul
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de
realizare a obiectivelor
III. Indicati raspunsul corect :
1. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:

a. observarea, la pacient a modificărilor produse de boală sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
1
2. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;
c. ambele.
3. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a. păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.
4. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a. promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic,
precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.
5. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.
6. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

a. punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
7. Procesul de îngrijire reprezintă:

a. metodă care permite acordarea îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale
fizice, psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.
8. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:

a. de forţă;
b. de voinţă;
c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe.
9. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de
gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.
10.Manifestarea de dependenţă este:

a. semn observabil care permite identificare stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
2
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.
11.Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
12.Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c. ambele.
13.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
14.Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

a. enunţul problemei;
b. enunţul sursei de dificultate;
c. ambele.
15.Diagnosticul de îngrijire:
a. orientează asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de sănătate în sine a
pacientului;
b. orientează practicianul spre tratament.
16.Obiectivul de ingrijire vizează:

a. atitudinea;
b. comportamentul sau acţiunea pacientului însuşi;
c. ambele.
17.Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

a. din punct de vedere al capacităţii persoanei;
b. din punct de vedere al abilităţii şi disponibilităţii asistentei pentru a-l ajuta să atingă
obiectivul;
c. ambele.
18.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
19.Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:

3
a. să indice la ce oră, în care moment al zilei şi la ce interval, pe ce durată;
b. să aibe performanţă maximă;
c. să se aplice o singură dată, să nu fie repetabile.
20.Aplicarea îngrijirilor:
a. este strîns legată de planificarea îngrijirilor;
b. are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa su orice alt nivel de
independenţă;
c. ambele.
21.În formularea intervenţiei se va indica:

a. cui se adresează acţiunea;
b. orarul;
c. natura acţiunii cu verb activ, observabilă, măsurabilă;
d. semnătura asistentei care planifică, execută îngrijirile;
e. toate.
22. Cunostintele insusite de asistenta in procesul educativ sunt de natura :

a. stiintifica, tehnica, relationala
b. etice, legislative
c. ambele.
4
MODULUL 14 - FIINTA UMANA SI NURSING-UL

“A” sau fals cu “F”.
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre
370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura.
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie

2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
5
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
6
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:

a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
16. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
17. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
7
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
19. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
22. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
23. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
24.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
25.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
26. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
8
27. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
28. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.
29. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
30. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu

exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
31. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
32. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
33. Valoarea normala a TA la adult este:

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
34. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
35. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
9
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul
alimentar.
36. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
37. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
38.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :

a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
39.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
40. Anxietatea reprezinta:

a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
41.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.
42. Afazia este tulburarea:

a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
43. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.
44. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:

a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
10
45. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
46. Poliuria reprezinta:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.
47. Vomica este:

a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.
11
MODULUL 16 -TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
“A” si fals cu “F”.
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.

2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea
căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Citoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul
mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa
examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
1 Injectia i.m A crearea unei cai false

2 Sondaj vezical B Hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice
4 Injectia s.c D Flegmon
5 Injectia i.d E Lipodistrofie
12
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn
2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C Garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon
5 Spalatura auriculara E Endoscop
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic
2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii

bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei M
O
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si D
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid U
parenterala sunt L
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
U
parenterala L
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic 18-
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
1. Infecţia se defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism
13
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
Care este umiditatea admisă?
7. Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare

eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
8.Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
9. Ortopneea se defineşte ca o:
a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului
10. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

14
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
11. Drenajul postural inseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
12. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
13. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
14.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
15.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
16.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
17. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
18. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.

In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
15
19.Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:
a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
20.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
21.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
22.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
23.Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determină prezenţa microbilor
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea germenilor.
24. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
25. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
26. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
27. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:

a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;
16
d) citologia sputei.
28. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator
29. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
30. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
31.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.
32.Accidentele injecţiei subcutanate

a) sunt următoarele, cu excepţia:
b) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
c) hematom prin perforarea unui vas;
d) flebalgia.
33. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important
să se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă distilată periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
34.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
35. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.
36.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat;
17
b) hipersodat;
c) normosodat.
37. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
38.Paracenteza abdominala reprezintă:

a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.
39.Toracocenteza reprezintă puncţia:

a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
40. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
41.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:

a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
42.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:

a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
43. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:

a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
44. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
45. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
18
c) hârtie de turnesol.
46. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
47. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai
puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
48. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
49. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
50.După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
51.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
52.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
53. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator.
54. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:

a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
19
c) colecistocolangiografia şi endoscopia.
55. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c) poziţia pacientului va fi in ortostatism
56. După puncţia lombară pacientul are voie:

a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;
b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice
57. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu:

a) apă şi săpun;
b) tinctură de iod;
c) alcool sanitar
58.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:

a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită, edem
periferic);
c) ambele.
59. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical
trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ
60. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R. (excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii
61.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
62. Audiograma se efectuează cu:

a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
63. Prin transfuzie înţelegem:

20
a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;
c)ambele.
64. Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:

a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
65. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.
66. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este
de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
67. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
68. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unei ulceraţii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.
69. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.
70.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
71.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:
a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
72.Temperatura se măsoară în:

21
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
73.Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40- 41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
74.Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:

a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
75.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
76. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medicală va

explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre, cu excepţia:
a) va incălzi apa pentru clismă (37,2° C) şi va aşeza bolnavul in decubit lateral;
b) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm in canalul anal;
c) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului
77. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
78. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
79. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
80. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a) in condiţii sterile, in recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
22
81. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
82. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
83. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia in
ortostatism.
84. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :

a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
23
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A’ si

fals cu „F”.
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de
pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou
pacient, iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie.
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice

2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma
1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer

2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele umede
24
1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
25
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
c) numai bacteriile.
12. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de
către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului medical.
13. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:

a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină personalului , la locul de muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.
14. Sterilizarea urmeşte:

a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte
cu utilizare medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.
15. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.
16. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de
la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
17. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
18. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
26
c) 50% umiditate.
19. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
20. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
21. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
22. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:

a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.
23. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
24. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:

a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.
25. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
26. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau
după externare.
27
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

“A’ sau fals cu “F”.
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză

medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 Colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 Supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
1.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) subtanţe medicamentoase uleioase.
2. Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
3.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:

a) flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
28
b) hematomului prin străpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
4.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
5.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hiposodat;
c) normosodat
6.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau antimicotice;
c) ambele
7.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:

a) orală;
b) intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
8.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie cu
glucoză 5%.Cum procedaţi?
a) injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;
b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c) introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză
9.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?

a) penicilina;
b) tetraciclina;
c) ampicilina
10.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:

a) perfuziile in venele membrului pelvin;
b) perfuziile pe cateter;
c) ambele
11.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se

utilizează:
a) inoforeza;
b) fricţionarea;
c) ambele metode.
12.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după deschidere
cad cioburi in interior, procedăm astfel:
29
a) administrăm conţinutul fără reţinere;
b) filtram conţinutul inainte de administrare;
c) nu administram conţinutul
13.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:
a) absorbţie rapidă,totală;
b) dozare precisă;
c) necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.
14.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:

a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică
15.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai putin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală
16.Când un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros,asistenta medicală

trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de importantă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau modificate;
c) numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ
17.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R(excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii alergice
18.Injecţia subcutanată se efectuează:

a) zilnic in acelasi loc;
b) alternând locurile de elecţie;
c) nu există indicaţii speciale
19.Prin injecţia intramusculară se administrează:

a) soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b) soluţii izotone,hipertone;
c) soluţii izotone
20.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:

a) după 5-10 minute de la administrare;
b) instantaneu;
c) imediat după injectare
30
21.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:
a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie
22.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:

a) decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;
b) decubit dorsal;
c) poziţie genupectorală
23.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:

a) aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;
b) creşterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
24.După administrarea medicamentelor, în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii

locale:
a) congestive;
b) lăcrimare,prurit;
c) ambele variante sunt corecte
25.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va semnala

medicului manifestările ieşite din comun:
a) diplopie;
b) palpitaţii;
c) ambele variante sunt corecte
26.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:

a) se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b) nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c) administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior
27.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:

a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stang;
c) ortostatism cu hiperextensia capului
28.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se

recomandă a fi:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral pe partea sănătoasă;
c) semişezând,cu capul in hiperextensie
29.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:

a) 4litri/minut;
31
b) 5litri/minut;
c) 6litri/minut
30.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:

a) retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă prea
profund, oxigenul poate ajunge în stomac);
b) schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;
c) verificarea funcţionării umidificatorului.
32
MODULUL 23. PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

„A” si fals cu „F”.
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.

2. În obstrucţiile supraglotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă
este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
II. Asociati notiunile din cele coloane :
1. astmul bronsic a. mucolitice

2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
1. tuberculoza primara a. caverna

2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:

a. frison solemn;
b. tuse seacă persistentă;
c. febră (39 -41°C);
d. junghi toracic.
e. expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :

33
a. drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;
b. administrarea corticoizilor;
c. tratament antibiotic.
3. Sputa din astmul bronşic este:
a. mucopurulentă;
b. ruginie;
c. alb- sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:

a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice;
b. administrarea de antitusive;
c. drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a. vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;
b. expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;
c. frison unic, febră 39-40, junghi toracic.
6. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a. Penicilina G;
b. Tetraciclina;
c. Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia :

a. şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;
b. leziuni condensate;
c. leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:

a. corticoterapie;
b. tuberculostatice;
c. antibiotice.
9. Complicaţiile pneumoniei sunt:

a. bronşita cronică;
b. emfizemul pulmonar;
c. pleurezia sero-fibrinoasă.
10. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a. şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;
b.congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c. leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.
11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:

a. reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator;
b.chimioprofilaxia contacţilor;
c. administrarea miofilinului şi corticoterapie i.v.
34
12. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:
a. sindrom de condensare pulmonară;
b. leziuni cozeoase;
c. leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte :

a. adenopatie traheo-bronşică;
b. tuberculoza miliară;
c. şancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:

a. medicaţie simpaticomimetică;
b.tratamentul infecţiei bacteriene;
c. medicaţie anticolinergică.
15. Spirografia explorează:

a. volumele şi capacităţile pulmonare;
b. volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;
c. arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.
16. Bronhografia reprezintă examenul:

a. radiologic al aparatului respirator;
b. endoscopic al aparatului respirator;
c. radiologic al arborelui traheobronşic.
17. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

a. semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;
b. decubit lateral;
c. Trendelemburg.
18. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :

a. disfonie;
b. afonie;
c. răguşeală.
19. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:

a. dispnee paroxistică expiratorie;
b. dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c. dispnee paroxistică inspiratorie.
20. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:

a. restrictivă;
b. obstructivă;
c. mixtă.
21. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

35
a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine;
b. regim alimentar desodat;
c. consum excesiv de lichide
22. Primoinfecţia TBC se face:

a. pe cale cutanată;
b. pe cale aeriană;
c. pe cale sexuală.
23. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:

a. IDR la antimicotice;
b. IDR la tuberculină;
c. IDR la antibiotice.
24. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:

a. întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;
b. vaccinare antituberculoasă;
c. vaccinare antigripală.
25. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează :

a. vaccinarea B.C.G.;
a. intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;
b. reacţia Cassoni.
26. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:

a. senzaţie de vomă;
b. caldură retrosternală şi jenă respiratorie;
c. vărsătură.
27. Durerea toracică poate avea drept cauze:

a. afecţiuni cardiovasculare;
b. afecţiuni pleuropulmonare;
c. ambele.
28. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:

a. reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;
b. dispnee expiratorie;
c. reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.
29. Spirografia explorează:

a. volumele pulmonare după efort;
b. arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de contrast;
c. volumele şi capacităţile pulmonare.
30. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:

a. IDR la tuberculină;
b. IDR Cassoni;
36
c. IDR Dick.
31. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:
a. suflu amfonic;
b.suflu tubar;
c. wheezing.
32. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:

a. ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b.depistarea precoce a bolii;
vaccinarea antigripală.
33. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu

excepţia:
a. febră, frison;
b. transpiraţii nocturne;
c. febră de tip remitentă, durere toracică.
34. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:

a. dispnee paroxistică inspiratorie;
b. febră şi junghi toracic;
c. dispnee paroxistică expiratorie şi bradipnee.
35. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:

a. administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;
b. administrarea de antibiotice;
c. drenaj postural.
36. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:

a. combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;
b. administrarea penicilinei G;
c. administrarea de lichide calde.
37. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :

a. roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;
b. sidefie – perlată;
c. spumoasă , aerată.
38. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:

a. febra 39 – 40 grade C;
b. tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;
c. frison unic 30 – 40 minute.
39. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri sterilă;
c. tăviţă renală.
37
40. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:
a. senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sângelui, gust
de sânge;
b. senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;
c. senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sange.
41. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la

recomandarea medicului următoarele examinări:
a. IDR la PPD;
b. testul Schick;
c. IDR Cassoni.
38
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara – venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11.Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12.EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13.FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14.Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15.Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in dimineata
examenului.
16.Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17.In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18.Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19.Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului fizic si
psihic al pacientului.
20.Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa
mai buna.
1 Flebografie A Fragilitate capilara

2 Oscilometrie B Activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C Vene
4 E.K.G D Zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E Pulsatii arteriale
II.
1 H.T.A A Durere precordiala care cedeaza la
nitroglicerina
2 Arteriopatie B Dilatari ale venelor
3 I.M.A C Claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D Durere precordiala mai mare de 30 minute
39
5 Varice E Durere occipitala matinala
III.
1 I.M.A A Combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B Purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C Evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D Evacuarea lichidului
5 Endocardita E Interzicerea oricarui efort fizic si psihic
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:

a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:

a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
4. Durerea din infarct miocardic acut:

a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
5. Tabloul clinic in pericardita consta in:

a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
6. Durerea din angina pectorala:

a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .
7. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:

a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
40
8.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
9. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
10.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
11. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:

a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
12. Leziunea caracteristica in IMA este:

a) Necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
13.Principala cauza a anginei pectorale este:

a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
14.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:

a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
15 Perioada cea mai critica din IMA este:

a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
16 Uruitura diastolica se intalneste in:

a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
41
17.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
a)arteriale,venoase,capilare,mixte;
b)externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d)mici, mijlocii,mari,cataclismice.
18.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a)hemoragie venoasa;
b)hemoragie capilara;
c)hemoragie arteriala;
d)hemoragie venoasa si capilara.
19. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?

a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
20 Unde palpam in mod normal socul apexian?

a) saptiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
21.Care este ritmul cardiac normal?

a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
22.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim
in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagfiene
23. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:

a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
24. In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
42
25. Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
26. Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
27. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:

a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate
28. Flebografia reprezinta:

a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
29. Electrocardiografia consta in :

a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
30. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:

a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
31. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:

a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
32. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:

a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
33. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la

mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea.
Care poate fi cauza durerii?
43
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.
34 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
35. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:

a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
36. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:

a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
37.Pulsul:
a)se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.
38. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) Nu se modifica in caz de febra.
39. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
40. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
41. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
42. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
44
c) picior drept.
43 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
44 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:

c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
45. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:

c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
46 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
47. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
48. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:

a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
49. Durerea din infarct miocardic dureaza:

a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
45
Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati

adevarat cu “A” sau fals cu “F”.
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza
diareei.
4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a
doua zi a operaţiei
7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie
gastro-intestinală acută.
8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale
orală şi intravenos.
9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie,
tumefacţia amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
1. Vărsături cu conţinut bilios a. Cancer gastric

2. Vărsături cu conţinut sanghinolent b. Dischinezie biliară
3. Vărsături cu conţinut fecaloid c. Alcoolici
4. Vărsături cu conţinut mucos d. Ocluzie intestinală
5. Vărsături cu conţinut alimentar e. Stenoză pilorică
II.
1. Vărsături matinale a. Stenoză pilorică
2. Vărsături postprandiale precoce b. Alcoolism
3. Vărsături postprandiale tardive c. Ulcer gastric
4 .Vărsături la 24 h după masă d. Sindrom de HTIC
5. Vărsături în jet, neprecedate de greţuri e. Ulcer duodenal
46
1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere în flancul abdominal drept;
b) flatulenţă;
c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :

a) alcoolism;
b) paraziţi;
c) infecţii biliare.
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:

a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizează prin :

a) diaree postprandială;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge;
c) epigastralgii.
5. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:

a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la administrare de
antispastice;
c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.
6. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:

a) VSH crescut;
b) endoscopia gastrică;
c) hemoragii oculte.
7. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este medical şi în
conducerea tratamentului se va ţine seama de:
a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.
8. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul unei

pierderi de masă circulantă:
a) mică;
b) medie;
c) mare.
9. Sunt cauze de HDS:

a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
47
c) traumatismul căilor biliare.
10. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:

a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,,abdomen de lemn”.
11. O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:

a) asimptomatică;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;
c) are semnele caracteristice şocului hemoragic.
12. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:

a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestivă;
c) gastrita cronică.
13. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?

a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.
14. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :

a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;
b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.
15. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor poate fi
dată de :
a) inflamaţia peretelui colecistic;
b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
c) un proces inflamator al căilor biliare.
16. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar următoarele
caracteristici:
a) palparea este nedureroasă;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
17. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?

a) vărsăturile;
b) greţurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;
d) meteorismul.
48
18. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr şi
spate, cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi antialgice,
poate fi produsă de :
a) colică renală;
b) colecistită acută;
c) colică hepatică;
d) apendicită acută subhepatică.
19. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:

a) hemoptizie;
b) hematemeză;
c) melenă.
20. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:

a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
21. Irigoscopia este :

a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;
b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;
c) examinarea endoscopică a colonului.
22. Colangiografia constă în :

a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de contrast
administrată pe cale intravenoasă;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de contrast pe
cale orală
23. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt următoarele , cu
excepţia:
a) asigură pacientului un climat calm , de căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.
24. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:

a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
25. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de malignitatea sau
benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
49
26. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:
a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
27. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele
pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
28. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:

a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
29. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne.
30. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
31. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :

a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
c) nu are legătură cu alimentaţia
32. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este întâlnită la
pacienţii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
33. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :

a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.
34. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:

a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.
50
35. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză hepatică
sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.
36. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
37. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:

a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
38. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:

a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.
39. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:

a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
40. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare în hipocondrul

drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
41. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;

a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
42. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.
51
MODULUL 26 NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN
AFECTIUNILE RENALE
„A” sau fals cu „F”.
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de
infecţie urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
II. Asociati notinile din cele doua coloane :
1 Semnul godeului A Urocultură

2 Examen bacteriologic B Sânge
3 Glomerulonefrită acută C Streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E Edem renal
2.
1 Urografie A Iodura Na 10%

2 Cistoscopie B Hemodializă
3 I.R.C. C Substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D Endoscopie
5 Hipostenurie E Urină diluată
1. Diureza normală este de :

a. 500 – 100 ml pe 24 ore;
b. 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
c. 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
2. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :

a. afectarea interstiţiului renal ;
b. proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
c. prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)
52
3.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :
a. poliurie şi polakiurie;
b. leucociturie masivă;
c. hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.
4. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :

a. creşterea concentraţiei sărurilor urinare;
b. hipertiroidie;
c. solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
5. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :

a. febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;
b. durerea lombară colicativă;
c. bacteriuria semnificativă.
6. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :

a. tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi,
adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b. tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi
străini, etc);
c. inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitară.
7.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?
a. 50 mmHg;
b. 60 mmHg;
c. 70 mmHg.
8. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind aspectul anatomic
si funcţia aparatului urinar ?
a. cistografie;
b. pielografie ascendentă;
c. urografie intravenoasa;
d. uretero-pielografie retrogradă.
9. Colica renală este produsă de :

a. calculi mari care stagnează în bazinet;
b. calculi vezicali;
c. calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;
d. urini hiperconcentrate în săruri urinare.
10. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
a. traumatism de bazin, cu fractură de pube;
b. litiază renală;
c. adenom de prostată;
d. prostatită cronică.
53
11. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?
a. tratamentul hormonal;
b. tratamentul fizioterapic;
c. cateterismul vezical;
d. tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau prin rezecţie
endoscopică transuretrală.
12. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de greu?
a. anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;
b. anuriile renale;
c. anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
d. anuriile postrenale.
13.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel:

a. 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b. 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;
c. 2-3 zile alimentaţie desodată.
14. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :
a. prima urină de dimineaţă;
b. urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c. urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.
15. Urografia reprezintă :

a. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe bază de iod,
injectată intravenos;
b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură de sodiu 10%,
injectată prin cateterism ureteral;
c. examenul radiologic al vezicii urinare.
16. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :

a. suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;
b. clismă evacuatoare;
c. aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.
17. Proba Volhard explorează :

a. clearance-ul la uree;
b. capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;
c. sedimentul urinar.
18. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :

a. proba celor trei pahare;
b. proba Adiss – Hamburger;
c. proba Zimniţki.
19. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :

54
a. localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;
b. localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;
c. localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.
20. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru
care este pregătit astfel :
a. clismă evacuatoare;
b. spălătură vezicală;
c. nu se face pregătire.
21. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor
fi aplicate următoarele intervenţii:
a. creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
b. măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
c. determinarea cantităţii de albumină in urină.
22. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :

a. examenul sumar de urină;
b. urocultură;
c. valoarea ureei şi a creatininei în sânge.
23. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă :
a. poliurie;
b. anurie;
c. disurie.
24. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :
a. durere lombară;
b. hematurie macroscopică;
c. vărsături.
25. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de prostată întâlnim :

a. incontinenţă urinară;
b. jet urinar fără presiune, întrerupt;
c. retenţie acută de urină.
26. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :

a. vegetale cu restricţie de proteine;
b. sucuri de citrice;
c. produse lactate, carne.
27. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite precizarea :
a. sediului hematuriei;
b. intensităţii hematuriei;
c. durata hematuriei.
55
28. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt :
a. monitorizarea diurezei;
b. administrarea tratamentului;
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.
29. Edemele din bolile renale sunt :
a. albe, pufoase;
b. cianotice, indurate;
c. roşii, tegumentele prezentând teleagiectazii.
30. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:

a. administrarea de diuretice;
b. imobilizarea la pat;
c. montarea unei sonde urinare.
31. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al pacientului,

restricţiile vizând aportul de:
a. proteine;
b. lipide;
c. glucide.
32. Poliuria reprezintă :

a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b. dureri la micţiune;
c. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.
33. Polakiuria este :

a. cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b. incontinenţă urinară;
c. micţiuni dese cu cantitate mică de urină.
34. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :

a. administrarea de diuretice;
b. administrarea de antispastice;
c. sondaj vezical.
35. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :

a. în condiţii sterile, în recipient special;
b. un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c. numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.
36. Ce intelegem prin sondă à Démeure:

a. sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
37. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate
în îngrijire:
56
a. măsurarea debitului urinar, orar;
b. prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;
c. să fixeze bine tuburile de dren.
38. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :

a. absenţa urinei in vezica urinară:
b. scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
39. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia

pacientului :
a. decubit dorsal;
b. poziţia Fowler;
c. decubit lateral pe partea sănătoasă.
40. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei :

a. normală;
b. crescută;
c. scăzută.
41. Anuria reprezintă :

a. absenţa urinei in vezică;
b. scaderea cantităţii de urină;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
42. Poliuria reprezintă :

a. micţiuni frecvente in cantităţi mici;
b. eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;
c. sete exagerată.
57
MODULUL 27/ ANUL II CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA
„A” sau fals cu „F”.
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.

2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor
ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
A.
1. Melena a) varsatura
2. hematemeza b) sputa
3. hemoptizie c) urina
4. Hematurie d) scaun
5. Epistaxis e) rinoragie
B.
1. furuncul a. flictena cu continut serocitrin
2. abces cald b. agent etiologic streptococul
3. acnee c. inflamatie a aparatului polisebaceu
4. erizipel d. infectie purulenta bine delimitata
5. arsura gr II e. leziune inflamatorie a glandelor seboreice
58
1. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a

declansarii tromboemboliei in:
a. preoperator
b postoperator
c. preoperator, intraoperator si postoperator
2. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?

a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
3. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:

a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
4. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
5. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?

a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
6. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,

consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
7. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
8. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:

a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
59
9. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
10. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata
arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
11. caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?

a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
12. Care este limita de caldura nelezanta?

a. 45C
b. 38C
c. 55C
d. 80C
13. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din
urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare
14. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
15. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?

a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
c. activarii circulatiei locale
16. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?

a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
60
17. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
18. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc
compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
19. Ce intelegem prin plagi perforante?

a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva
20. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
21. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?

a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
22. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:

a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene,
asupra terminatiilor nervoase
23. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?

a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
24. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
61
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
d. examenul clinic al bolnavului
25. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
26. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?

a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
27. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele degr III ?

a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
28. In infectiile cronice avem o crestere

a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
29. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
30. Ce este furunculul?

a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
31. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
32. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?

a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
62
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei
33. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie

periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o
in tesut sanatos in profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica
34. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii
se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie
35. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
36. Ce constatam in tetanos?

a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice
37. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
38. Intr-o deshidratare mare putem gasi:

a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta
39. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:

a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
40. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:

63
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
41. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?

a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV
42. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient
pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc
43. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
44. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram
deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
45. Combaterea durerii in soc se face cu:

a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 – 1%
c. mialgin
46. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?

a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
47. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta
anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator
64
d. corectarea se va face in functie de starea generala
48. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de

neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
49. Socul hemoragic se poate produce cand:

a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba
hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic
50. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala
51. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:

a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
52. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
53. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:

a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie
54. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
55. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca pansamentul il
strange, la ce ne putem gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
65
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom
56. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut :

a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
66
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
„A’ sau fals cu „F”.
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat.
1.
A B
1. F.O. a. stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie b. document medical si medico legal
3. Transfuzie c. examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” d. soc hemoragic
5. Cefalee e. e. durere de cap
2.
A B
1. Hematom intracranian a. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post b. respiratie paradoxala
traumatism cranio cerebral
3. Volet costal c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase d. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana e. comotie cerebrala
3.
A B
1. Pneumotorax traumatic a. capelina
2. Hemotorax masiv b. manitol 20%
3. Edem cerebral c. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la nivelul capului d. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
acuta
5. Trusa pentru reanimare cardiaca e. defribilator electric, stimulator
67
electrosistolic, electrocardioscop
4.
A B
1. Incizie a. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara b. luxatii
3. Ruptura de ligamente c. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza d. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer e. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5.
A B
1. Atele Cramer a. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura b. intreruperea partiala sau totala a
continuitatii unui os
3. Soc traumatic c. segmentele osoase sunt acoperite integral
de piele
4. Fracturi inchise d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la nivelul C6C7 e. paralizia membrelor inferioare
6.
A B
1. Accidentatii inconstienti (in stare de a. pozitie semisezanda cu capul inclinat
coma) inainte
2. Bandaj circular in jurul fruntii b. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat constient cu c. transportul se face in pozitie laterala sau
epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie d. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a mandibulei e. plagile regiunii frontale
7.
A B
1. Soc hemoragic a. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator b. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in concentratii c. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
ridicate in oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie d. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala e. leziune distructiva, cu lipsa de
68
continuitate a substantei cerebrale
8.
A B
1. Aparat respirator a. pneumonie hipostatica
2. Pielea b. tromboze
3. Aparatul digestiv c. deformari articulare
4. Aparatul circulator d. incetinirea tranzitului
5.Aparatul locomotor e. escare de decubit
9.
A B
1. Contuzie medulara a. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara b. leziune mai grava a coloanei vertebrale,
in care sunt implicate vase si fibre
nervoase componente ale maduvei
3. Fractura costala c. insuficienta respiratorie acuta
manifestata prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu volet costal d. durere ce se intensifica in timpul
miscarilor respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat e. tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci
10.
A B
1. Placa penetranta abdominala a. este police in “cocos de pusca” sau “cap
de rata”
2. Luxatie scapulo-humerala b. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui c. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura postoperator d. cu cat ne indepartam de cord cu atat
firele se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie chirurgicala e. spontan dupa 4-6 ore
bolnavul urineaza
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:

a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:

a. mai importante decat la entorse
69
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:

a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii si mai putin grava
este:
a. fractura in “lemn verde”
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:

a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura in “varf de clarinet”
b. fractura in “lemn verde”
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:

a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:

a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:

a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:

a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
70
c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:

a. plagi produse in ziua respective
b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:

a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati
datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator
16. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :

a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
17. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:

a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament
steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate
18. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:

a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
19.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
20.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:

a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
71
c. fetite
d. baieti
21. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
22. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:

a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
23. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala

a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
24.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:

a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
25. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
26. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:

a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
27. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat,
care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
28.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor
72
29 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
30. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:

a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
31. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de
circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte
32. Respiratia paradoxala este caracteristica:

a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
33. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:

a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate
34. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi,
tendoane sau a integritatii osoase.
35. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament
protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv,
administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital
36. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care
fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de
tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata
73
c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon
de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara.
Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea.
37 Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:

a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital
38.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:

a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
39. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa
d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase
40. Profilaxia plagilor tetanigene se face:

a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare
active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate
in prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau
tetraciclina
41. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data
de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
42. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie
continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
43. Deficitul de autoingrijire, ca problema a unui pacient cu fractura imobilizata in aparatul

gipsat este consecinta :
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca.
74
MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma
in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
1.
A B
1. Angina streptococica a. 10-11 zile
2.Perioada de incubatie in rujeola b. scarlatina
3.Masca Filatov c. penicilina
4.Streptococ β hemolitic grup A d. hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5.Semn Pastia-Grozovici f. e. angina streptococica
2.
75
A B
1. Rubeola a. varicela
2. Febra+catar oculo nazal+ adenopatie b. varsaturi, colici abdominale, scaune diareice,
muco-sanguinolente
3. Eruptie pruriginoasa c. efect teratogen asupra produsului de conceptie
4.Dizenterie d. tetanos
5. Risus sardonicus g. e. rubeola
3.
A B
1. Difterie a. scarlatina
2. R. Dick b. R. Schick
3. IDR la PPD c. se utilizeaza pentru diagnosticul tuberculozei
4. R. Widal d. punerea in evidenta a anticorpilor specifici
5. Examene serologice h. e. febra tifoida
4.
A B
1. Raze ultraviolet a. masura ce se ia pentru a evita transmiterea
infectiilor pe cale digestiva
2. Controlul bacteriologic b. dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la personalul ce
lucreza la instalatiile centrale de apa
3. Cloramina 0,5 % c. metoda de dezinfectare a aerului
4. Imunizare active d. seruri, imunoglobuline
5. Imunizare pasiva i. e. vaccin , profilaxie
5.
A B
1. Seroprofilaxie a. toxiinfectie alimentara
2. Produse alimentare intens b. hepatita A
contaminate cu bacterii sau toxinele
acestora
3. Cale de transmitere digestiva c. utilizarea serurilor in scop profilactic
4. Icter d. test imunoenzimatic
5. Test Elisa e. coloratia galbena a tegumentelor si a sclerelor
6.
A B
1. Semnul Koplik a. meningococ
2. Meningita cerebrospinala b. recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua treimi
superior cu o treime inferior
3. Medulocultura c.rujeola
4. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN) d. Mycobacterium tuberculosis
76
5.B.C.G. j. e. bacilul Calmette-Guerin
1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:

a. penicilina
b.tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:

a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b.stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:

a. micropapuloasa, aspra la pipait
b.micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:

a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal
b.Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa
bucala opusa celui de-al doilea molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:

a. varicela
b.rujeola
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:

a. 3-6 zile
b.8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:

a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
b.nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :

a.efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
b.complicatiile toxice, septice postinfectioase
c.evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:

77
a.macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
b.micropapuloasa, pe fond congestiv
c.maculopapuloasa, cu tendinte la confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :

a.2-3 sapatamani
b.1-2 saptamani
c.1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :

a.rujeola
b.rubeola
c.scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :

a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :

a. oreion
b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :

a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :

a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :

a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
78
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii
este semn patognomonic pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie
20. “Rasul sardonic” apare in:

a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21.Patognomonic pentru rujeola este:

a. semnul Barsieri
b.semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
22. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :

a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
23. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele
24. Varicela are acelasi agent etiologic cu :

a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
25. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire-nursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui
26.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
79
27. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
28. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :

a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
29. Virusul hepatitei B este prezent :

a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
30. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :

a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
31. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
32. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :

a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
33. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar
crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
34. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :

a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
80
MODUL 37/ANUL II – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING
SPECIFIC

1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul
zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu
15-30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4
orala mg florura de sodium, sau cu sistemul
vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de
trei zile, in alimentatie o cantitate fixa
de glucide, se recolteaza zilnic urina
din 24 de ore si sange pentru dozarea
glucozei, se face media glicozuriei pe
cele 3 zile si se scade din cantitatea de
glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75
gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml
de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu
sistemul vacutainer
81
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul
prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul
alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in
regimul alimentar din DZ
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:

a) acută;
b) cronică;
c) mixtă
2.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
3.Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) afectarea metabolismului bazai;
b) hiperglicemie şi glicozurie;
c) creşterea lipidelor in sange.
4.Tipurile de diabet zaharat sunt:

a) diabet esenţial şi neesenţial;
b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent;
c) diabet major şi diabet minor.
5.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:

a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetică.
6.Insulina cristalină are acţiune:

a) intermediară;
b) lentă;
c) rapidă.
7.Insulinele lente, cele care intră in acţiune in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
82
8.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia
de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
9.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:

a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
10.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:

a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
11.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:

a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
12.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
13.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina

a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol

a) maninil
b) manitol
c) marisang

a) meguan
b) metaspar
c) mecopar

83
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
18. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii

hiperglicemianţi sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
19. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurături, piele uscată;
b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;
c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.
20.Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:

a) întreruperea activităţii profesionale;
b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;
c) nu are restricţii privind efortul fizic.
21.În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de

glicozuria exprimată în grame astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi.
22.Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi

intravenoase?
a) insulina cristalină, actrapid;
b) insulina semilentă MC;
c) insulina lentă MC.
23.Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;
b) să mănânce după una-două ore;
c) nu are importanţă când va mânca.
24.Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:

a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c) semne de deshidratare.
25.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:

a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
84
26.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
27.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:

a) pentru painea prăjită, după prăjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.
28.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:

a) urină;
b) LCR;
c) plasmă.
29.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:

a) hipotensiune arterială;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurături;
d) halenă acetonică.
30.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital. Care este
ingrijirea prioritară in cazul lui la internare?
a) inregistrarea observaţiilor făcute;
b) menţinerea căilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.
31.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru
un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.
32.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea
in loc de zaharină. Ce va răspunde asistenta?
a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu are voie să o
folosească.
85
MODUL 41/ANUL III – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatorele enunturi. Notati adevarat cu “A”

sau fals cu “F”.
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe
ideea de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale
într-un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale,
bazate pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de
a hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a

nu-i minti sau insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine
promisiunile si confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa
se aduca prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari
asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a
preveni ca o persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei

persoane, fara a trece prin intalnirea
unui ovocit feminin cu un
spermatozoid masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se
ghideaza o organizatie, institutie,
profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale
care devin instanta de elaborare,
aplicare si supraveghere a aplicarii
acestora
86
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce,
nedureroasa, a unui pacient, bolnav
incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana
care ar mai putea trai isi provoaca
moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a
unei sarcini in evolutie
1. Morala este o formă de reglementare:

a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele
2. Valoarea morală este:

a) credinţă;
b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii politice,
educative şi religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
3. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
c) ambele.
4. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i
minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
5. Codul de etica arata:

a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
6. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:

a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
87
7. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt urmatoarele cu
exceptia:
a) durerea acută;
b) şocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurătate;
e) indiferenta
8. Primul cod deontologic pentru medici a fost:

a) jurământul lui Hipocrate;
b) jurământul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
9. Principiile eticii sunt urmatoarele:

a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
10. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele.
11. Clonarea poate fi:

a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.
88
MODULUL 46. OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de obstetrică ,
dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în funcţie
de natura şi evoluţia sarcinii.
12 . Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
I.
1.Disgravidie precoce a.Contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie
2.Disgravidie tardivă b.Anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3.Avort c.Vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4.Placenta Praevia d.Febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5. Infecţie puerperală e. Edeme , HTA, albuminurie
II.
1.Lohii sanguinolente a. Până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie
2. Lohii serosanguinolente b. Până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3. Lohii seroase c. Subinvoluţie uterină
4. Retenţie de lohii d. Conformaţie anormală a mamelonului
5. Infecţii ale glandei mamare e. Primele 2-3 zile de lehuzie
89
1. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să le
cunoască:
a. modificări generale ale organismului;
b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;
c. ambele.
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:

a. creşte;
b. scade;
c. se menţine constant.
3. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
4. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină prin testul imunologic se recoltează :

a. urina femeii gravide;
b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
5. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaţii;
b. înălţimea fundului uterin;
primele mişcări fetale
6. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat astfel:

a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza pubiană.
7. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:

a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale, data raportului
sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.
8. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :

a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia persoanei care asistă
naşterea, dezinfecţia parturientei.
9. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:

a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.
90
10. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:
a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
11. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :

a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
12. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. Se constată că involuţia
uterină este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
13. Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în primele 6
luni de sarcină:
a. bilunar;
b. săptămânal;
c. lunar.
14. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:

a. mică( sub 500 ml) ;
b. normală;
c. mare( peste 2000 ml).
15. Perioadele naşterii sunt :

a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;
b. dilataţia , expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea inferioară.
16. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:

a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm.
17. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele
ombilicale se foloseşte ca investigaţie:
a. ecografia;
b. auscultaţia Dopller;
c. amnioscopia.
18. Intervenţiile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;
91
b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
c. reducerea sării din alimentaţie.
19. Furia laptelui se manifestă prin :

a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
92
MODULUL 45 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

1 Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna
anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a
ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul
ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura
vaginala
1 Amenoree A menstruatie dureroasa

2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Sarcina extrauterina A Sange rosu deschis

2 Cancer uterin B Sange negricios
3 Fibrom uterin C Sange spalacit
4 Cancer mamar D Leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E Secretie mamelonara sanghinolenta
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:

a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
93
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.
2. Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice si
foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c) palparea.
4. Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:

a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange menstrual.
6. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:

a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
7. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:

a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
8. Repausul la pat este obligatoriu in:

a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
9. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:

a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
10. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:

a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
b) cauterizare;
94
c) ambele.
11. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:

a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha
95
MODULUL 47. PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele anunturi. Notati adevarat cu

1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10 .Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat( umanizat).
1. icter fiziologic al n.născutului a. glande mamare tumefiate

2. criza genital b. urina , scaun normal colorate
3. involuţia cordonului ombilical c. scaun verzui eliminat după naştere
4.febra tranzitorie a n. născutului d. mumificarea treptată a bontului ligaturat
5. meconiu e. ascensiune termică de 1-3 zile, moderată
1. bont ombilical a. perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-

născut
2. lanugo b. nitrat de Ag 1%
3. vernix caseosa c. alcool 70 grade
4.scădere fiziologică în greutate d. substanţă grasă pe tegumente
5. profilaxia oftalmiei gonococice e. după eliminarea meconiului
1. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :

a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
96
2. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:
a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
3. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:

a) Se efectuează respiraţie artificială;
b) Se dezobstruează căile respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie artificială.
e) Se administrează oxigen.
4. Principalul icter al nou-născutului este:

a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
5. Imediat după supt, sugarul trebuie:

a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
6. Alimentaţia artificială constă în :

a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.
7. Recoltarea scaunului pentru coprocultură la copil se efectuează astfel:

a) din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.
8. Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde.
9. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:

a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
10. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:

a) la toţi nou-născuţii , fără excepţie;
b) după aprecierile medicului;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.
97
11. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I şi II.
12. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:

a) în prima zi după naştere;
b) la nou-născuţii agitaţi ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.
13. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi :

a) cu biberonul;
b) la sân;
c) cu linguriţa;
d) prin gavaj.
14. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:

a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagră.
15. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:

a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) în plica axilară;
c) în cavitatea bucală , cu termometru special.
16. Temperatura copilului măsurată în rect este:

a) egală cu cea măsurată în axilă;
b) mai mică decât cea măsurată în axilă;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
17. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:

a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta locală de apă şi săpun;
c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi
schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.
18. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :

a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou- născut în maternitate;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.
19. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:

a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;
c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.
98
20. La nou- născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
21. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele , cu excepţia:

a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
22. Cea mai frecventă formă de anemie înâlnită la sugar este:

a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
23. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:

a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid
24. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :

a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
25. În icterul fiziologic :

a) se administrează obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
26. Criza genitală a nou-născutului necesită :

a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
27. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;

a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
28. O contraindicaţie a supei de morcov este:

a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
29. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:

99
a) spălarea cu detergent;
b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
30. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:

a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
31. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:

a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
32. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?

a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
33. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :

a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
34. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;

a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
35. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;

a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
100
MODULUL 48: NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE
I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu “A”

sau fals cu “F”.
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului
1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow
1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
101
Indicati raspunsul corect :
1.Pneumoencefalografia reprezintă:
a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast aerul;
b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.
2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele materiale:

a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;
c)examen radiologic al conţinutului cranian
4.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:

a)tremurăturile,convulsiile;
b)ataxia statică şi locomotorie;
c)monoplegia.
5.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:

a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
6.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:

a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriază.
7.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:

a)au totdeauna conţinut alimentar;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;
c)sunt precedate de greţuri.
8.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele ,in afară de:
a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;
b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;
c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.
9.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:

a)stare comatoasă profundă;
b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
102
10.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană,se va
proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
11.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac următoarele
manevre,în afară de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
b)observarea stării de conştienţă;
c)examinarea plăgilor craniene;
d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
12.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:

a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
13.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :

a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
14.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă în primul rậnd
de:
a)preferinţele pacientului;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie;
c)starea de conştienţă a pacientului.
15.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:

a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
16.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :

a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
b)şezậnd,susţinut de două persoane;
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.
17.Starea de comă se defineşte astfel:

a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;
c)pierderea parţială sau totală a conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu conservarea celor mai
importante funcţii vegetative.
18.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:

a)ambliopie,amauroză;
103
b)îngustarea cậmpului vizual;
c)ambele.
19.Convulsia reprezintă:
a)pierderea conştienţei;
b)mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare;
c)contracţii musculare urmate de relaxare.
20.Pareza reprezintă:
a)contractură musculară;
b)diminuarea forţei musculare;
c)rigiditate vasculară.
21.Hemiplegia reprezintă:
a)absenţa forţei musculare;
b)paralizie generalizată;
c)paralizia unei jumătăţi de corp.
22.Paraplegia reprezintă:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
23.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
b)tulburări de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
24.Narcolepsia reprezintă:
a)nevoia bruscă de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durată peste limitele normale.
25.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei lombare:

a)steril;
b)nesteril;
c)îl depune în sacul colector.
26.După efectuarea puncţiei occipitale:

a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;
c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.
27.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:

a)menţinerea corectă a membrelor paralizate;
b)menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)evitarea mişcării.
104
28.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:
a)începậnd cu membrul sănătos;
b)începậnd cu membrul plegic;
c)nu contează.
29.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC (pareză)cea
mai importantă acţiune este :
a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
30.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :

a)stare comatoasă;
b)pareze şi paralizii;
c)obnubilare.
31.Afazia este tulburarea:

a)de sensibilitate a pielii;
b)scăderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
32.Puncţia lombară se execută de către:

a)asistenta medicală de salon;
b)asistenta medicală de laborator;
c)medic.
105
MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
Notati cu “ADEVARAT” sau “FALS” enunturile de mai jos:

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate
obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei,
activitatea psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari
si nu reactioneaza la excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara
a unor insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari
anxioase, depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia-
frica de locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica
stearsa, expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din
cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de
stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom
frecvent: pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de
vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de
a gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la
realitate.
Asociati notiunile din cele doua coloane :

1.
A B
1.Comunicarea eficienta a.tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientelor pacientului
106
2. Respectul b. sursa principala de informatie
3. Dialogul cu bolnavul c.ticuri
4. Gesturi scurte, repetate d.transmitere de mesaje simple, clare,
involuntar fara necesitate obiectiva precise din punct de vedere al continutului,
al timpului si spatiului alocat
5.Mimica k. e. tip de comunicare nonverbala folosind
drept suport expresia faciala si modificarile
acesteia
2.
A B
1.Hipoestezia a.perceperea eronata a gustului si mirosului
2. Iluziile gustative si olfactive b.cresterea exagerata a atentiei intalnita
frecvent in psihopatologie
3. Hiperprosexia c.scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4. Amnezie d.pierderea totala a memoriei
5.Gandirea l. e.functia cea mai complexa a creierului
3.
A B
1.Fuga de idei a.teama de spatii deschise sau locuri
publice
2.Agorafobie b.frica de obiecte ascutite
3.Oxifobia c.bolnavul nu poate exprima de la inceput
pana la sfarsit o anumita idee si trece de la
o idee la alta fara legatura intre ele
4.Euforia d.scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
5.Anorexie m. e.stare de veselie exagerata, bucurie,
optimism, asociata de obicei cu logoree
mimica expresiva, mobilitate exagerata
4.
A B
1.Instinct de aparare a.activitate psihica orientata spre atingerea
unor scopuri propuse constient prin activitati
nervoase superioare
2.Vointa b.impulsivitate
3.Lipsa de stapanire a c.instinct individual care asigura
comportamentului prin scaderea supravietuirea acestuia
controlului voluntar
4.Insomnia d.transsexualitate
5.Tulburare in care un individ este n. e.scaderea timpului total de somn
genetic si anatomic barbat sau
femeie crede ca el/ ea apartine
sexului opus si ca atare, traieste ca
107
un membru al sexului opus ori de
cate ori este posibil
5.
A B
1.Atacul de panica a.sindrom de stres posttraumatic
2.Raspunsul la expunerea unui b.boala psihica caracterizata prin doua sau
eveniment traumatic care implica mai multe simptome ca: idei delirante,
vatamare corporala, amenintarea cu halucinatii, vorbire dezorganizata, simptome
moartea etc. negative
3.Schizofrenia c.suicid
4.Suprimarea voluntara a cursului d.dependenta de droguri
vietii datorita unor tulburari psihice
5.Risc de suicid o. e.este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta, activitate fara
scop
6.
A B
1.Amfetamina a.clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h,
impachetari cu cearceafuri umede
2.Hiperpirexia la adultii consumatori b.drog psihostimulent al SNC
de droguri
3.Violenta c.inapetenta, scadere ponderala,
deshidratare, insomnie, agitatie
4. Probleme de ingrijire ale unui d.manifestari ce reprezinta un pericol pentru
pacient depresiv ceilalti
5.Anorexie p. e.lipsa poftei de mancare
7.
A B
1.Alimentatie inadecvata prin deficit a.se ofera pacientului ocazia sa se exprime,
se corecteaza sa spuna ce-l preocupa
2.Combaterea constipatiei b.se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3.Comunicarea eficienta c.apatie
4.Starea de indiferenta si de d.pacientul trebuie sa consume alimente si
absenta a emotiilor lichide in conformitate cu necesitatile
organismului
5.Bulimie q. e.nevoia patologica de a manca mari
cantitati de alimente
8.
A B
108
1.Pierderea posibilitatii de a vorbi a.comportament ritualic pe care un individ
sau de a intelege limbajul vorbit in se simte obligat sa-l indeplineasca, ce ii
urma unei leziuni corticale patrunde fortat in constiinta si e contrar
dorintelor sale
2.Compulsie b.afazie
3.Ecolalie c.repetarea automata a sunetelor,
cuvintelor, frazelor emise de alta persoana
4.Impulsivitate d.stare de anxietate care este atat de
puternica incat dezorganizeaza
personalitatea individului
5.Panica r. e.tendinta de a efectua un act violent,
imprevizibil, negandit
Indicati raspunsul corect :
1. Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:

a) 18-35 de ani;
b) după 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2. Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:

a) formării protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaţiei sanguine;
d) diurezei.
3. Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plămânii
4. Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii
şi lipsite de consecvenţă:
a) confabulează;
b) minte;
c) are halucinaţii.
5. La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate, acest
exemplu ilustrează:
a) halucinaţie;
b) idee delirantă de autoacuzare;
c) delir de persecuţie.
6. Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:

a) optimism, exaltare timică;
109
b) tristeţe, depresie;
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.
7. Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:

a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
8. Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când scot
televizorul din priză”, exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
9. Indicaţi răspunsul fals:

a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.
10. Ce este comunicarea?

a. activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o
reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
b. o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
c. o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala
11. Comunicarea este eficienta daca:

a. se desfasoara dupa un ritual bine definit
b. mesajele sunt simple, clare si precise
c. se desfasoara verbal
12.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu Fenobarbital:

a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
13. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:

a. boala Parkinson;
b. demenţă senilă;
c. boala Alzheimer.
14. Dementa etanolica este:

a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
110
15. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor,
are si variate modificari psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
16. Sindromul discordant este carcateristicpentru:

a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demenţă;
17. Ce este respectul?

a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor
18. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:

a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea
aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac
pe pacient pasibil de a fi pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
19. Hipoestezia reprezinta:

a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
20. Ce este agorafobia

a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
21. Ipohondria este:

a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii
22. Bulimia este:

a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde
23. Ce este impulsivitatea?

a. incapacitatea totala de a actiona
111
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
24. Ce este senzatia:

a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
b.procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive
25. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:

a. halucinaţie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
26. Fobia sociala este:

a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
27. Dementa de tip Alzheimer este:

a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea
memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
28. Abstinenta alcoolica este:

a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
29. Ambivalenta afectiva reprezinta:

a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana
apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
30.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:

a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
31. Teama de microbi se numeste:

a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
112
32. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri familiei
c. profanarea cadavrelor
33. Sanatatea mintala este:

a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a
integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice
34. Frustrarea este:

a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un
anumit scop sau de a realiza o anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie
35. Fobia este:

a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari
majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
36. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului „eu” cu
timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice
37. Agnozia este o tulburare cerebrala datorita careia:

a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre
morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate
ca organele de simt si nervii functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul
38. Sitiofobia este:

a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
39. Starea confuzionala poate fi definita ca:

a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient
la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
113
40. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele
ce pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul
inconjurator
41. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:

a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
42. Prin ecolalie se intelege:

a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi
114
MODUL 51/ANUL III – CONDUITA IN URGENTE MEDICO –
CHIRURGICALE
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa,
depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata
2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de

sputa spumoasa, rozata, aerata
115
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse, durere
comparata cu “o lovitura de pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator prelungit

, urmata de tuse si expectoratie
mucoasa, filanta, eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-15
minute si cedeaza la nitroglicerina
1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:

a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina pectorala consta in administrare de :

a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:

a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o criza de
polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:

a) indigestie;
b) scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive,

anxietate, dispnee i se pot administra:
a) mialgin;
116
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
8. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:

a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
11. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:

a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:

a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:

a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:

a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:

a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate,
jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.
16. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

a) contine resturi alimentare;
b) sangele este aerat;
117
c) apare in timpul unui efort de varsatura.
17. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:

a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.
18. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.
19.In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si
mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
20.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:

a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
21.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu

excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
22.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:

a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.
23.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:

a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
24.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:

a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
118
c) ambele.
25.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două
persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
26.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.
27.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
28.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:

a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
29.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:

a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.
30.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:

a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
31.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
32.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului
ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:
a) priveşte victimele;
b) priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.
33.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
119
c) nu au importanţă aceste elemente.
34.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
35.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:

a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.
36.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:

a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
37.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
38.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
39.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
40.Primul ajutor in caz de arsură constă in:

a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
41.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.

a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
42.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:

a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
120
43.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
44.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
45.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se

face prin compresiune directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
46.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
47.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:

a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
48.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
49.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?

a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
50.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
51.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:

a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului
121
52.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
53.Criza de angină pectorală durează in general sub:

a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
54.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
55.Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
56.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:

a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
57.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:

a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
58.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:

a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
59.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:

a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
60.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:

a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
122
61.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe
62. In degeratura de gradul III apar :

a. eritem si edeme la nivelul degeraturilor
b. necroza, avand aspectul unei gangrene umede
c. gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv
d. flictene, dupa 2-3 zile
123
124

Teste Grila Examene Finale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Examene Finale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 13:BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu

1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.

II. Asociati notiunile din cele doua coloane :

1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut

III. Indicati raspunsul corect :

1. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:

3. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

4. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

5. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

6. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

7. Procesul de îngrijire reprezintă:

8. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:

9. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

10.Manifestarea de dependenţă este:

11.Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

12.Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

13.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

14.Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

16.Obiectivul de ingrijire vizează:

17.Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

18.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

19.Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:

21.În formularea intervenţiei se va indica:

22. Cunostintele insusite de asistenta in procesul educativ sunt de natura :

I. Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

II. Asociati notiunile din cele doua coloane :

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie

III. Indicati raspunsul corect :

1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

10.Tulburarile de mictiune sunt:

11. Incontinenta urinara reprezinta:

14. Vomica reprezinta:

15. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

16. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

19. Starea de hipotermie este determinata de:

20. Pacientul cu hipertermie prezinta:

22. Functiile pielii sunt:

23. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

24.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

25.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

26. Amnezia reprezinta:

28. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

30. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu

31. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

32. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

33. Valoarea normala a TA la adult este:

34. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

35. Izostenuria reprezinta:

37. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

38.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :

39.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

40. Anxietatea reprezinta:

41.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

42. Afazia este tulburarea: