Culegere Teste Amg

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEȚUL PRAHOVA
ANUL 2014
1
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DR. DINU CÂMPINA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI
2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de A orientează asistenta spre intervenţii autonome
independenţă
2 Problemă de B flexie/extensie
dependenţă
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii

care: o relaţie funcşională de
a. respectă fiinţa umană ca entitate colaborare.
bio-psiho-socială în interrelaţii cu 2. Responsabilităţile care definesc
mediul înconjurător, cu valorile şi direcţiile importante, descrise de,,
principiile sale de viaţă; Codul pentru asistentele medicale"
b. acordă îngrijiri într-un mediu sunt:
terapeutic securizant; a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;
3
c. restabilirea sănătăţii; c. cunoaşterea pacientului.
d. înlăturarea suferinţei. 10. Cadrul conceptual al îngrijirilor
3. Nursa generalistă presupune: cuprinde următoarele elemente:
a. o pregătire pluridisciplinară; a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. însuşirea competenşelor de bază şi b. rolul asistentei medicale;
nu numai cunoştinţele; c. natura intervenţiilor aplicate
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; beneficiarului şi consecinţele
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de acestor intervenţii.
pacient şi familia sa ; 11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
e. să aibă capacitate de empatie. procesul educativ sunt de natură:
4. Fenomenele urmărite de asistenta a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
medicală sunt reacţiile : b. etice, legislative;
a. individuale ; c. ambele.
b. familiale ; 12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
c. de grup. constituie pentru asistentă:
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de a. un instrument de investigaţii,
natură : analiză;
a. independentă; b. un instrument de planificare şi
b. dependentă; evaluare a îngrijirilor;
c. interdependentă. c. un scop în sine.
6. Funcţia asistentei medicale, de natură 13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
independenta, presupune: proces bazat pe:
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu a. încredere, demnitate, respect;
persoana îngrijită şi cu b. comunicare afectivă, colaborare;
aparţinătorii; c. aplicarea sarcinilor care nu-i
b. aplicarea metodelor de observaţie, depaşesc limitele de competenţă.
de tratament sau de readaptare; 14. Funcţiile autonome ale asistentei
c. promovarea unor condiţii mai bune medicale constau în:
de viaţă şi sănătate. a. asigurarea confortului fizic şi psihic
7. Funcţia asistentei medicale, de natură al pacientului;
dependenta, presupune: b. administrarea medicaţiei;
a. observarea, la pacient a c. stabilirea relaţiilor de încredere cu
modificărilor produse de boală sau pacientul şi aparţinătorii;
tratament; d. transmiterea de informaţii şi
b. asigurarea ingrijirilor de confort; învăţăminte pacientului pentru
c. actiuni de rezolvare a problemelor păstrarea sănătăţii.
psihosociale. 15. Rolul asistentei medicale este:
8. Funcţia asistentei medicale, de natură a. să asigure îngrijirea pacientului
interdependenta, presupune: numai în raport cu indicaţiile
a. actiuni de depistare a tulburărilor de medicului;
ordin fizic, psihic sau social; b. să ajute persoana bolnavă să-şi
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate; recapete sănătatea;
c. actiuni de rezolvare a problemelor c. să suplinească persoana bolnavă
psihosociale. pentru satisfacerea nevoilor sale.
9.Elementele de competenţă pentru 16. În elaborarea unui cadru conceptual
practicarea unor îngrijiri de calitate privind îngrijirile, orientarea nouă este
constau în: către:
a. cunoaşterea unui model de îngrijire a. îngrijiri centrate pe sarcini;
(nursing); b. îngrijiri centrate pe persoana
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea îngrijită;
demersului ştiinţific; c. ambele.
4
17. Scopul îngrijirilor după modelul 23. Abilităţile asistentei medicale pentru a
conceptual al Virginiei Henderson este: facilita un interviu sunt:
a. păstrarea independenţei individului a. capacitatea de a formula întrebări
în satisfacerea nevoilor sale; inchise sau deschise;
b. suplinirea individului în ceea ce nu b. capacitatea de a evalua obiectiv
poate face singur; observaţiile şi de a le sintetiza;
c. ambele. c. disponibilitatea de ascultare activă a
18. Nursingul, ca parte integrantă a pacientului şi de a-l readuce la
sistemelor de sănătate cuprinde: subiect;
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea d. disponibilitatea de a comenta cu
îmbolnăvirilor; pacientul datele obţinute.
b. îngrijirea persoanelor bolnave; 24. Aşezaţi în ordine etapele procesului
c. promovarea sănătăţii, prevenirea de îngrijire:
îmbolnăvirilor, îngrijirea a. culegerea datelor – assesmentul;
persoanelor bolnave fizic şi psihic, b. planificarea îngrijirilor;
precum si a persoanelor c. analiza şi interpretarea datelor;
handicapate, in orice tip de unitate d. evaluarea rezultatelor;
sanitară. e. implementarea planului.
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după 25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
Virginia Henderson precizează: fundamentale e reprezentată de:
a. individul este un tot; a. satisfacerea unei nevoi
b. individul este un tot prezentând 14 fundamentale prin acţiuni proprii;
nevoi fundamentale; b. satisfacerea unei nevoi
c. individul este un tot prezentând 14 fundamentale cu ajutorul altei
nevoi fundamentale pe care persoane;
trebuie să şi le satisfacă. c. satisfacerea uneia sau mai multor
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă nevoi fundamentale prin acţiuni
(I-IV) se face în funcţie de: proprii în funcţie de gradul de
a. punctajul obţinut actualizând creştere şi dezvoltare al persoanei.
satisfacerea fiecărei nevoi; 26. Manifestarea de dependenţă este:
b. durata problemelor actuale; a. semn observabil care permite
c. apariţia problemelor potenţiale. identificare stării de dependenţă;
21. Procesul de îngrijire reprezintă: b. incapacitatea persoanei de a-si
a. metodă care permite acordarea satisface una din nevoile sale
îngrijirilor; fundamentale;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
problemelor pacientului pentru a asupra modului în care să-şi
răspunde nevoilor sale fizice, satisfacă nevoile fundamentale.
psihice sau sociale; 27. Pacientul poate sa prezinte
c. un mod de asigurare în serie a următoarele forme de depentenţă:
îngrijirilor acordate pacientului. a. actuală, potenţială;
22. Interviul reprezintă: b. descrescândă, permanentă;
a. forma specială de interacţiune c. ambele.
verbală; 28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
b. metodă de culegere a datelor de:
variabile şi stabile; a. factori de ordin fizic, psihologic,
c. instrument de personalizare a social, spiritual ;
îngrijirilor. b. factori legaţi de insuficiente
cunoştinţe ;
c. ambele.
5
29. Sursele de dificultate de ordin fizic c. enunţul manifestării de dependenţă.
cuprind : 36.Diagnosticul de îngrijire:
a. toate obstacolele fizice de natura a. orientează asistenta spre intervenţii
intrinsecă; autonome; ţine cont de problema
b. toate obstacolele fizice de natura de sănătate în sine a pacientului;
extrinsecă; b. orientează practicianul spre
c. toate obstacolele fizice de natura tratament.
intrinsecă sau extrinsecă ce 37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a
influenţează negativ satisfacerea procesului de ingrijire, presupune:
uneia sau mai multor nevoi a. stabilirea unui plan de intervenţie;
fundamentale. b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
30. Sursele de dificultate de ordin social de desfăşurare;
cuprind problemele generate persoanei în c. prevederea precauţiilor care trebuie
raport cu: luate.
a. anturajul său; 38.Pentru fiecare problemă de
b. partenerul de viaţă; dependenţă se pot formula:
c. familia sa; a. un obiectiv;
d. prientenii; b. mai multe obiective;
e. colegii de muncă. c. unul sau mai multe obiective.
31.Mijloacele principale cele mai eficace 39.Asistenta care întocmeşte planul de
de a obţine informaţiile dorite despre îngrijire trebuie să se gândească la
pacient sunt: intervenţii care:
a. observarea pacientului; a. răspund nevoilor specifice ale
b. interviul pacientului; pacientului;
c. consultarea surselor secundare. b. conduc la realizarea obiectivelor;
32.Elementele de evitat în utilizarea c. ambele.
observaţiei sunt: 40.Intervenţiile trebuie să fie:
a. subiectivismul; a. novatoare, personalizate;
b. judecăţi preconcepute; b. observabile, măsurabile
c. rutina şi superficialitatea: (evaluabile);
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. c. ambele.
33.Interviul: 41.Realizarea intervenţiei reiese din
a. este o formă de interacţiune verbală evaluarea stării pacientului:
între asistentă şi pacient; a. înainte de intervenţie;
b. permite depistarea nevoilor b. înainte, în timpul şi după
nesatisfăcute ale persoanei; intervenţie;
c. este un instrument de personalizare c. după intervenţie.
a îngrijirilor. 42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea cu:
datelor provine din: a. intervenţii constante;
a. numarul mare de date culese, b. elemente de supravegheat;
varietatea surselor de informaţii; c. intervenţii cu rol delegat.
b. caracterul schimbător al unui 43.În munca sa pentru pacient, asistenta
număr mare de date; trebuie să comunice cu el în multiple
c. subiectivitatea persoanei care circumstanţe:
culege datele. a. când acesta ajunge la spital;
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde: b. când se face interviul pentru
a. descrierea procesului patologic; culegerea datelor;
b. enunţul problemei de dependenţă, a c. când se execută îngrijirile zilnice.
sursei de dificultate şi a
manifestării de dependenţă;
6
44.Evaluarea îngrijirilor: c. aduce o apreciere asupra
a. este o condiţie absolută a calităţii progresului pacientului în raport cu
îngrijirilor; intervenţiile asistentei medicale.
b. trebuie să se facă cu regularitate, la
diverse intervale;
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
7
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72
8
MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
9
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

adulta este: 9. In starile de hipertermie nevoile
a) 14-16 respiratii/min; energetice ale organismului cresc cu:
b) 16-18 respiratii/min; a) 20-30%;
c) 18-22 respiratii /min. b) 13% pentru fiecare grad de
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: temperatura peste 370 C;
a) 21%; c) 10%.
b) 15-16%; 10.Tulburarile de mictiune sunt:
c) 24%. a) poliuria,oliguria,disuria;
3. Hipoxia reprezinta : b) anuria,polachiuria,nicturia;
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; incontinenta urinara.
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. 11. Incontinenta urinara reprezinta:
4. Respiratia este influentata de postura a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
persoanei si este favorizata de: goli continutul;
a) pozitia ortostatica si sezand; b) eliminarea inconstienta,involuntara a
b) pozitia sezand si clinostatica; urinei;
c) pozitia decubit lateral. c) mictiuni incoluntare nocturne.
5. Declansarea hemoptiziei este 12. Hipostenuria reprezinta:
precedata de : a) urina in sange;
a) senzatie de caldura b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
retrosternala,jena respiratorie; c) urina in cantitate redusa/24h.
b) senzatie de voma; 13. Varsaturile alimentare cu continut
c) varsatura. vechi sunt manifestari de dependenta
6. Eliminarea sangelui provenind din intalnite in:
arborele bronsic se defineste ca: a) stenoza pilorica;
a) hematemeza; b) la gravide;
b) hemoptizie; c) in colecistite.
c) hematurie. 14. Vomica reprezinta:
7. Factorii biologici care influenteaza a) varsatura cu continut alimentar;
pulsul sunt: b) eliminarea unor colectii de puroi sau
a) varsta, alimentatia,inaltimea exsudat din caile respiratorii;
corporala; c) varsatura fecaloida.
b) emotiile si plansul; 15. Hemoragiile menstruale prelungite se
c) varsta. numesc:
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: a) menoragii;
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; b) oligomenoree;
b) se percep doua pulsatii,una c) hipermenoree.
puternica, alta slaba, urmata de pauza;
10
16. Nevoia de somn la persoana adulta 25.Urmatoarele manifestari de
sanatoasa este de: dependenta sunt la nivel senzorial,in afara
a) 7-9h/24h; de:
b) 12-14h/24h; a) hipoacuzie,anosmie;
c) 6-8h/24h. b) paralizie;
17. Prin masurarea temperaturii in c) cecitate,hipoestezie.
cavitatile inchise valorile ei pot creste cu: 26.Afazia este manifestarea comunicarii
a) 0,8- 10C; ineficiente care priveste:
b) 0,5- 0,80C; a) scaderea masei musculare;
c) 0,3- 0,50C. b) tulburarea sensibilitatii pielii;
18. Subfebrilitatea reprezinta: c) incapacitatea de a pronunta
a) scaderea temperaturii corporale sub cuvintele.
360C; 27. Amnezia reprezinta:
b) mentinerea temperaturii intre 37 si a) tulburarea memoriei;
380C; b) tulburare de gandire;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si c) tulburare de perceptie.
390 C. 28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
19. Starea de hipotermie este determinata totala a functiei motorii a:
de: a) membrelor inferioare;
a) pierderea excesiva de caldura; b) unei jumatati laterale a corpului;
b) cresterea arderilor din organism; c) unui membru.
c) intensificarea metabolismului. 29. Coma este o pierdere totala sau
20. Pacientul cu hipertermie prezinta: partiala a:
a) tegumente palide; a) constientei;
b) frisoane,piele calda,rosie; b) constientei cu alterarea functiilor
c) ambele. vegetative;
21.Echilibrul intre termogeneza si c) a constientei, mobilitatii
termoliza - homeotermia se realizeaza sensibilitatii cu conservarea celor mai
prinmecanisme fizice: importante functii vegetative.
a) 30. Pacientul cu comunicare ineficienta la
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; nivel afectiv se poate manifesta prin:
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; a) agresivitate, euforia,egocentrism;
c) reducerea proceselor metabolice din b)fobie,apatie;
organism. c) disartrie,dislalie.
22. Factorii biologici care influenteaza 31. Pacientul care-si satisface autonom
satisfacerea nevoii de a se imbraca si nevoia de recreere prezinta
dezbraca sunt: urmatoarele manifestari de
a) clima, emotiile,cultura,credinta; independenta:
b) varsta, activitatea,cultura; a) satisfactie,placere;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ b) destindere, amuzament;
23. Functiile pielii sunt: c) ambele.
a) de protectie si termoreglare,de 32.Frecventa respiratiei variaza in functie
depozit,de excretie; de:
b) de absorbtie,de respiratie; a) varsta, sex;
c) toate. b) pozitie,temperatura mediului
24. Alterarea integritatii pielii si ambiant;
mucoaselor se manifesta prin: c) starea de veghe sau somn.
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esca 33. Dispneea Kussmaul este:
re; a) o respiratie in patru timpi, o
b) alopecie; inspiratie profunda urmata de o scurta
c) vitiligo. pauza si o expiratie scurta,
11
zgomotoasa, dupa care urmeaza o c) urina cu densitate mica ce se
alta pauza scurta; mentine in permanenta la aceleasi
b) o respiratie accelerata; valori, indiferent de regimul alimentar.
c) o perturbare ritmica si periodica a 42. Ischiuria reprezinta:
respiratiei. a) incapacitatea vezicii urinare de a-
34. Dispneea Cheyne- Stockes este: si elimina continutul;
a) o respiratie accelerata; b) eliminarea urinei cu durere si cu
b) o perturbare ritmica si periodica a mare greutate;
respiratiei; c) senzatie de mictiune frecventa.
c) o respiratie cu amplitudini 43. Deformarile coloanei vertebrale se pot
crescande pana la maximum si apoi manifesta astfel:
scazand pana la apnee, ce dureaza a) cifoza,lordoza,scolioza;
10-20 secunde. b) lordoza,genu varum;
35. In obstructia cailor respiratorii c) cifoza,lordoza.
pacientul prezinta urmatoarele 44. Obiectivele asistentei medicale in
manifestari de dependenta, cu ingrijirea pacientului care
exceptia: expectoreaza urmaresc:
a) respiratie dificila pe nas; a) pacientul sa nu devina sursa de
b) secretii nazale abundente; infectie nosocomiala:
c) respiratie ritmica. b) pacientul sa aiba caile respiratorii
36. Pulsul este influentat de urmatorii permeabile;
factori biologici, cu exceptia: c) pacientul sa beneficieze de
a) varsta; microclimat optim.
b) emotiile; 45. Pacientul care satisface nevoia de
c) inaltimea corporala. recreere prezinta ca manifestari de
37. Factorii care determina tensiunea independenta :
arteriala sunt; a) destindere,satisfactie ;
a) debitul cardiac; b) plictiseala ;
b) forta de contractie a inimii; c) placere,amuzament.
c) elasticitatea si calibrul vaselor. 46.La adult temperatura normala a
38. Factorii biologici care influenteaza TA corpului masurata in axila este :
sunt urmatorii, cu exceptia: a) 36,1- 37,80 C;
a) varsta; b) 36- 370 C;
b) activitatea; c) 36,3- 36,50 C
c) climatul. 47.Temperatura cea mai crescuta a
39. Valoarea normala a TA la adult este: corpului se inregistreaza:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) peste 150max;peste 90mm Hg b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
min; c) seara intre orele 20.00-23.00.
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. 48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
40. Urmatoarele manifestari de nascut , se pot folosi:
dependenta reprezinta tulburari de a) termoforul;
emisie urinara, cu exceptia: b) paturile calde;
a) polakiuria; c) impachetari cu parafina.
b) disuria; 49. In planul de nursing al bolnavului cu
c) hematuria. hipertermie,se va evalua zilnic;
41. Izostenuria reprezinta: a) temperatura corporala;
a) densitatea crescuta a urinei (urina b) scaunul;
concentrata); c) aspectul tegumentelor.
b) densitate mica a urinei (urina 50. Anxietatea reprezinta:
diluata); a) stare de neliniste, disconfort;
12
b) stare de incetinire a gandirii; a) pierdere de urina in timpul noptii;
c) pierderea memoriei. b) pierderea involuntara de urina in
51.Bolnavul care comunica ineficient la timpul noptii la copii peste 3 ani;
nivel afectiv prezinta: c) inversarea raportului dintre numarul
a) agresivitate; mictiunilor emise ziua fata de cele
b) atitudine receptiva si de incredere emise noaptea.
in alte persoane; 56. Hipostenuria reprezinta densitatea
c) fobie. urinei:
52.Paraplegia se defineste ca pierderea a) normala;
totala a fortei musculare motorii: b) crescuta;
a) a jumatatii drepte a corpului; c) scazuta.
b) a membrelor inferioare; 57. Anuria reprezinta:
c) a unui singur membru. a) absenta urinei in vezica;
53. Manifestarile de independenta privind b) scaderea cantitatii de urina;
comunicarea pacientului sunt: c) eliminarea urinei cu dificultate.
a) expresia nonverbala; 58. Poliuria reprezinta:
b) functionarea normala a organelor a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
de simt; b) eliminarea unei cantitati mai mari
c) reactiile afective in exces. de 2500ml;
54. Frustrarea reprezinta: c) sete exagerata.
a) de sensibilitate a pielii; 59. Vomica este:
b) conditia de individ refuzat sau a-si a) varsatura alimentara;
refuza satisfacerea unei nevoi; b) senzatie de varsatura;
c) incapacitatea de a pronunta c) eliminarea unei colectii masive de
cuvintele. puroi,sau exsudat din caile
55. Enurezisul este: respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING

TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
13
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
15
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
16
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii
bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
17
TESTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel: c) 50% umiditate;

a) reacţia locală sau generală care este umiditatea admisă?
rezultată din pătrunderea şi 8. Sterilizarea prin metode fizice
multiplicarea agentului microbian în utilizează:
organism; a) căldura,radiaţiilegamma;
b) reacţia locală determinată de b) radiaţiile ultrascurte;
pătrunderea microbului în organism; c) ultrasunetele.
c) boala rezultată ca urmare a 9.Încărcătura casoletelor introduse în
pătrunderii microbului în organism autoclav este importantă pentru a obţine o
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a sterilizare eficientă:
infecţiilor reprezintă: a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
a) totalitatea procedeelor prin care b) este de 150 g/dm3;
sunt distruse toate formele de c) este de 175 g/dm3.
existenţă a microorganismelor; 10.Dezinfecţia este operaţia:
b) totalitatea procedeelor prin care a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
sunt distruse toate formele de de pe tegumente, mucoase, obiecte
existenţă a microorganismelor, de la şi din încăperi;
suprafaţa sau profunzimea unui b) de distrugere a paraziţilor de pe
obiect; obiecte;
c) totalitatea procedeelor de c) de distrugere a insectelor
distrugere a microbilor din mediul transmiţătoare de microbi.
înconjurător. 11. Ortopneea se defineşte ca o:
3. Care din următorii termeni poate fi a) expectoraţie seroasă;
definit ca absenţa tuturor microbilor? b) respiraţie in poziţie verticală a
a) steril; corpului;
b) curat; c) respiraţie in poziţie orizontală a
c) dezinfectat. corpului
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în 12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
vederea folosirii pentru o intervenţie se face astfel:
chirurgicală astfel: a) spălare cu apă şi săpun;
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
b) poupinel, 60 min-180°C; periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
c) autoclav 30 min-1,5 atm. ml;
5. Materialul moale pentru efectuarea c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
pansamentului se sterilizează astfel: periuţa, uscare.
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; 13. Drenajul postural inseamnă:
b) poupinel 60 min-180°C; a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
c) autoclav 30 min-1,5 atm. tuse;
6.Pentru manevrarea materialelor şi b) utilizarea gravitaţiei pentru
instrumentelor sterile se poate utiliza: drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; c) o incizie la care se aplică un tub
b) mâna spălată cu apă şi săpun; de dren.
c) pensa de servit. 14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
7.În urma controlului umidităţii materialelor submerjarea lor în soluţie de:
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: a) cloramină 5-10 g ‰
a) 5% umiditate; b) alcool 70˚
b) 10% umiditate; c) bromocet 1 g ‰
18
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză c) pacienţii internaţi de urgenţă în
este: spital.
a) şezand cu trunchiul semiflectat, 22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
braţele pe coapse; a) etiologic;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra b) simptomatic;
cefei pană la urechea opusă de c) de urgenţă
partea unde se practică puncţia; 23. Cand calea naturală eficientă in
c) şezand cu braţele pe langă corp. administrarea alimentelor nu poate fi
16.Pentru manevrarea unor soluţii folosită pentru bolnavul chirurgical, cel
dezinfectante, personalul medical puţin in primele zile postoperator, putem
respectă măsurile de protecţia muncii: folosi următoarele căi:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc; a) gastrostomia;
b) utilizarea măştilor de protecţie; b) calea intravenoasă;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. c) sonda nazogastrică sau
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var nazojejunală.
cloros se are în vedere: 24. Recoltarea sângelui capilar pentru
a) preparare zilnică; examenul hematologic se face prin:
b) depozitare în recipiente din metal; a) înţepare în pulpa degetului:
c) depozitare în recipiente închise la b) înţepare pe faţa plantară a
culoare din material plastic. halucelui;
18.Dezinsecţia reprezintă: c) puncţie venoasă.
a) distrugerea insectelor; 25. Odată cu varsta, eficacitatea
b) distrugerea insectelor care pot mecanismelor de termoreglare
transmite boli infecţioase; diminueaza.
c) distrugerea păduchilor. In jurul cărei valori se situează
19.Circuitele funcţionale în unităţile temperatura normală la o persoană
sanitare respectă următoarele elemente: varstnică:
a) circuitul aseptic indică sensul de a) 36°C;
circulaţie pentru protecţia împotriva b) 37,4°C;
infecţiilor; c) 35,1°C.
b) circuitul septic asigură condiţii de 26.Recoltarea sângelui pentru examenele
protecţie împotriva infecţiilor; biochimice se face prin:
c) între circuitul septic şi cel aseptic a) puncţie venoasă - dimineaţa,
funcţionează principiul neseparării bolnavul fiind ,.â jeune1';
circuitelor. b) înţepare în pulpa degetului;
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc c) ambele.
astfel: 27.Recoltarea sângelui pentru examene
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă bacteriologice se face:
contractate în spital; a) când se suspectează o
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă bacteriemie;
care se manifestă după externarea b) când se suspectează o septicemie;
pacientului c) ori de câte ori pacientul are febră.
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă 28.Recoltarea exsudatului faringian se
contractate în spital şi care se face pentru:
manifestă în timpul internării sau a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
după externare. germeni;
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor b) depistarea germenilor patogeni de
nosocomiale: la nivelul faringelui;
a) pacienţii vârstnici, taraţi; c) depistarea unor afecţiuni digestive.
b) pacienţii supuşi manevrelor
invazive;
19
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian 37.Complicaţiile imediate ale sondajului
avem nevoie de următoarele materiale cu vezical sunt:
excepţia: a) lezarea traumatică a mucoasei
a) eprubetă cu tampon faringian sau uretrale:
ansă de platină: b) crearea unei căi false prin forţarea
b) spatulă linguală; sondei;
c) seringă şi ace de unică folosinţă. c) boli infecţioase, prin introducerea
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se germenilor patogeni prin manevre şi
face: instrumente nesterile.
a) la jumătatea micţiunii; 38.Spălătura gastrică este indicată în:
b) prin sondaj vezical; a) intoxicaţii alimentare sau cu
c) din urina colectată timp de 24 h. substanţe toxice;
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se b) pregătirea preoperatorie în
face: intervenţiile de urgenţă;
a) înainte de administrarea c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
antibioticelor; 39.Spălătura gastrică este contraindicată
b) concomitent cu administrarea în:
antibioticelor; a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
c) ambele. b) hepatite cronice, varice
esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric fermentative.
avem nevoie de: 40.Efectuarea clismelor în scop evacuator
a) sonda gastrică Faucher; se face pentru:
b) sonda duodenală Einhorn; a) evacuarea conţinutului intestinului
c) sonda Metras. gros;
33. Trebuie să efectuezi un exudat b) pregătirea pentru intervenţii
faringian pacientului D., de 3 ani; cu chirurgicale asupra rectului;
portamponul steril ştergi: c) pregătirea pacientului pentru
a) amigdalele; alimentare sau hidratare.
b) orofaringele; 41.Antibiograma este metoda de laborator
c) valul palatin. care:
34.Sondajul duodenal efectuat în scop a) determină prezenţa microbilor;
terapeutic se face pentru: b) arată sensibilitatea microbilor faţă
a) drenarea căilor biliare; de antibioticul respectiv;
b) alimentaţie artificială; c) nu arată decat creşterea
c) evidenţierea unor boli parazitare germenilor.
ale duodenului sau căilor biliare. 42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj explorării radiologice a colonului se
duodenal pacientul este aşezat în poziţie: efectuează:
a) decubit dorsal; a) clismă evacuatoare;
b) decubit lateral stg; b) pauză alimentară de 12 ore;
c) decubit lateral dr. c) administrare de purgative.
36.Sondajul vezical efectuat în scop 43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
explorator se face pentru: la valori corecte, pacientul se va afla:
a) recoltarea unei cantităţi de urină a) in decubit dorsal;
pentru examenul de laborator; b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
b) depistarea unor modificări 10 minute;
patologice ale uretrei şi vezicii urinare; c) in cadrul intim, alături de familie.
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
20
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării 50.Prin injecţia subcutanată se pot
sputei pentru examinări bacteriologice şi introduce în organism:
antibiogramă: a) substanţe medicamentoase
a) pacientul va respira adanc, va tuşi izotonice lichide nedureroase;
şi expectora intr-un recipient steril, oferit; b) substanţe medicamentoase
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o hipertonice;
tăviţă renală; c) substanţe medicamentoase
c) in cursul zilei va bea lichide multe uleioase.
şi sputa va fi recoltată inainte de culcare. 51.Locurile de elecţie ale injecţiei
45. Efectuarea puncţiei pleurale subcutanate sunt:
exploratorie poate determina următoarele a) faţa externă a braţului;
accidente vitale: b) faţa supero-externă a coapsei;
a) tromboflebită profundă a c) regiunea deltoidiană.
membrelor superioare; 52.Prin injecţia intramusculară se pot
b) stop cardio-respirator reflex; introduce în organism:
c) riză de astm bronşic; a) soluţii izotonice;
d) anurie. b) soluţii hipertonice;
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce c) soluţii uleioase.
explorări consideraţi utile şi imediate: 53.Locurile de elecţie ale injecţiei
a) radiografie baritată gastro- intramusculare sunt:
duodenală pentru excluderea unei a) regiunea supero-externă fesieră;
cauze digestive; b) faţa externă a coapsei, treimea
b) radiografie toraco-pulmonară; mijlocie;
c) determinarea grupei sanguine, TC, c) regiunea subclaviculară.
TS, pentru o eventuală intervenţie 54.Pe cale intravenoasă se pot introduce
chirurgicală; în organism:
d) citologia sputei. a) substanţe izotonice;
47. Pacientului i se prescrie drenaj b) substanţe hipertonice;
postural. Scopul este să: c) substanţe uleioase.
a) crească aportul sanghin la 55.Accidentele injecţiei subcutanate
plămani; sunt următoarele, cu excepţia:
b) intărească musculatura a) durere violentă prin lezarea unei
respiratorie; terminaţii nervoase;
c) indepărteze lichidele din activitatea b) hematom prin perforarea unui vas;
pleurală; c) flebalgia.
d) indepărteze secreţiile acumulate in
arborele respirator 56.Accidentele injecţiei intramusculare
48. Valorile normale ale pulsului la copilul sunt:
de 5 ani pot fi intre: a) durere vie prin atingerea nervului
a) 120-140/min.; sciatic;
b) 80-100/min.; b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) 90-100/min. c) embolie prin introducerea
49. După efectuarea puncţiei, venoase accidentală într-un vas de sânge a
supravegherea bolnavului presupune cu unei substanţe uleioase.
excepţia: 57. Pentru evitarea uscării şi formării
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales crustelor de mucus in tubul de
dacă bolnavul este sub tratament traheostomie este important să se:
anticoagulant; a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) compresie eficientă de minim 5 b) pună cateva picături de apă
minute, la locul puncţiei; distilată periodic in tub;
c)hrănirea imediată a bolnavului.
21
c) acopere deschiderea traheostomiei b) colposcopie;
cu o compresă umezită cu ser fiziologic. c) gastroscopie;
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt 66.Toracocenteza efectuată în scop
următoarele, cu excepţia: terapeutic se face pentru:
a) distensiei abdominală prin a) evacuarea unei colecţii de lichid
pătrunderea gazului prin esofag; pleural;
b) emfizemului subcutanat prin b) introducerea unor medicamente în
infiltrarea gazului la baza gâtului cavitatea pleurală;
datorită fisurării mucoasei; c) stabilirea prezenţei unei colecţii de
c) emboliei gazoasă. lichid pleural.
59. Cortizonul se administrează la 67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
început: transsudat) se determină prin reacţiile:
a) în doze mari, scăzând apoi a) Pandy;
cantitatea până la doza minimă de b) Rivalta;
intreţinere; c) Nonne-Apelt.
b) în doze mici, care cresc treptat, 68.Accidentele toracocentezei sunt
până la doza maximă; următoarele, cu excepţia:
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul a) lipotimiei şi colapsului;
tratamentului. b) hematemezei;
60.În timpul tratamentului cu cortizon, c) pneumotoraxului.
regimul alimentar va fi: 69.Puncţia pericardica se efectuează în
a) desodat; scop terapeutic pentru:
b) hipersodat; a) stabilirea naturii lichidului;
c) normosodat. b) evacuarea lichidului acumulat;
61. Prin care din următoarele investigaţii c) introducerea substanţelor
de laborator se poate pune in evidenţă medicamentoase.
trichomonas vaginalis: 70.Accidentele puncţiei pericardice sunt
a) frotiu; următoarele, cu excepţia:
b) leucograma; a) pătrunderii acului în miocard;
c) R.B.W. b) şocului pericardic;
62.Paracenteza abdominal reprezintă: c) edemului pulmonar acut.
a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar
în cavitatea peritoneală; 71.Puncţia articulară este indicată în:
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea a) artrite acute şi cronice,
pleurală; serofibrinoase şi purulente;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ b) hemartroza;
parenchimatos. c) coxartroza.
63.Paracenteza abdominală 72.După puncţia articulară se recomandă:
seefectuează: a) mobilizarea cât mai precoce a
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - articulaţiei puncţionate;
Richter; b) imobilizarea articulaţiei în poziţie
b) în fosa iliacă dreaptă; fiziologică timp de două-trei zile;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi c) nu necesită îngrijire specială.
simfiza pubiană. 73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt
64.Toracocenteza reprezintă puncţia: necesare următoarele materiale, cu
a) cavităţii peritoneale; excepţia:
b) cavităţii pericardice; a) pahar conic, apă distilată;
c) cavităţii pleurale. b) lichid pleural extras prin puncţie;
65. Examenul endoscopic al mucoasei c) hârtie de turnesol.
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
22
74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă b) cocoş de puşcă;
de portocală " este caracteristică pentru c) pleurostotonus.
injecţia: 83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:
a) intravenoasă; a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee,
b) subcutanată; greaţă, vărsături;
c) intradermică. b) contractarea feţei, gâtului sau a
75. Pe care din următoarele căi de unuia din membre;
administrare a medicamentelor, absorbţia c) paralizie prin atingerea nervului
se face cel mai puţin: sciatic.
a) calea intravenoasă; 84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul
b) calea intramusculară; este aşezat în poziţie:
c) calea orală. a) decubit lateral drept;
76.Locul puncţiei osoase este: b) decubit lateral stâng;
a) sternul; c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub
b) creasta iliacă; bazin.
c) tibia, calcaneul. 85.Accidentele puncţiei vezicii urinare
77.Accidentele puncţiei osoase sunt sunt:
următoarele, cu excepţia: a) puncţie negativă;
a) hemoragie şi hematom; b) hemoragie intravezicală;
b) perforarea lamei posterioare a c) hematemeza.
sternului; 86.Antibioticele sunt:
c) edem pulmonar acut. a) substanţe organice provenite din
78. Studiul funcţiei renale de menţinere a metabolismul celulelor vii
echilibrului acido-bazic se face prin: (mucegaiuri, bacterii);
a) determinarea pH-ului sanguin; b) substanţe obţinute prin sinteză,
b) determinarea punctului crioscopic al având proprietăţi bacteriostatice,
plasmei; bactericide sau antimicotice;
c) determinarea rezervei alcaline. c) ambele.
79.Pentru efectuarea puncţiei renale, 87. Pacientului i se prescrie drenaj
pacientul se aşează în poziţie: pleurall. Scopul este să:
a) decubit lateral stâng; a) crească aportul sanghin la
b) decubit ventral cu o pernă tare plămani;
aşezată sub abdomen; b) intărească musculatura
c) decubit lateral drept. respiratorie;
80.După punctia hepatică, pacientul se c) indepărteze lichidele din cavitatea
aşează în poziţia: pleurală;
a) decubit lateral dr; d) indepărteze secreţiile acumulate in
b) decubit lateral stg; arborele respirator.
c) decubit dorsal. 88. Examinări pentru evidenţierea
81.Punctia rahidiană se execută în scop calculilor renali sunt:
terapeutic pentru: a) urografia şi echografia;
a) decomprimarea în cursul b) laparoscopia şi sumarul de urină;
sindromului de HIC; c) colecistocolangiografia şi
b) introducerea de substanţe endoscopia.
medicamentoase, anestezice; 89. Pentru examinare EEG:
c) recoltarea LCR şi executarea a) pacientul va fi sedat;
mielografiilor. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul
82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, curat;
în funcţie de starea generală, pacientul se c) poziţia pacientului va fi in
aşează în poziţie: ortostatism
a) spate de pisică;
23
90.Hidratarea şi mineralizarea schimbul unuia corespunzător
organismului are drept scop: calitativ
a) administrarea medicamentelor la 97. In care din următoarele situaţii injecţia
care se urmăreşte un efect prelungit; intradermică se efectuează in scop de
b) depurativ - diluând şi favorizând diagnostic:
excreţia din organism a produşilor toxici; a) infiltraţia intradermică cu
c) completarea proteinelor sau altor novocaină;
componente sanguine. b) I.D.R. ;
91. Poziţia pacientului pentru puncţia c) desensibilizare in reacţii
lombară este: 98. Printre metodele de evaluare morfo-
a) decubit lateral; funcţională a sangelui şi a organelor
b) şezand; hemato-formatoare se află:
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii a) numărarea leucocitelor şi stabilirea
asistentei medicale. formulei leucocitare;
92. După puncţia lombară pacientul are b) numărarea hematiilor;
voie: c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
a) să se mobilizeze după 15 minute 99. La atingerea nervului sciatic, tradusă
de repaus; prin durere violentă:
b) nu are voie să se mobilizeze a) se retrage acul;
aproximativ 24 h; b) se alege alt loc de injectat;
c) să fumeze şi să consume băuturi c) se continuă injectarea
alcoolice 100.Prin introducerea accidentală de aer
93. Asistenta medicală ofera medicului intr-un vas de sange se produce:
pentru efectuarea punctiei a) embolie gazoasă;
a) manusi de unica folosinta nesterile b) hematom;
b) manusi sterile c) paralizie.
c) manusile nu sunt necesare 101.Explorarea organelor hemato-
94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi formatoare se poate realiza prin :
minerale ale organismului se face prin: a)punctie osoasa
a) stabilirea felului deshidratării; b) punctie splenica
b) simptomatologia deshidratării; c) scintigrama hepatica si splenica
c) investigaţii de laborator. 102. Audiograma se efectuează cu:
95.Volumul deficitar de fluid - a) vocea şoptită la diferite distanţe;
deshidratarea - se datorează: b) diapazonul;
a) pierderilor excesive (vărsături, c) audiometrul.
aspiraţie, diaforeză, diuretice); 103. Pentru determinarea grupelor
b) mişcării fluidului (acumulare sanguine în sistemul OAB şi Rh este
anormală de fluid în diferite zone ale necesar ca:
organismului (ascită, edem periferic); a) determinarea să se facă prin
c) ambele. ambele metode (Beth - Vincent şi
96. Cand un medicament prezintă o Simonin);
modificare de aspect, culoare, miros, b) determinarea să se facă de doi
asistenta medical trebuie să ştie că: tehnicieni;
a) acest lucru se va intampla frecvent c) să se folosească două serii de
cu unele medicamente şi este un fapt seruri test.
lipsit de importanţă; 104.Efectuarea probelor de compatibilitate
b) medicamentele se administrează trasfuzională are drept scop:
dar se consemnează in foaia de a) reducerea la minimum a riscurilor
observaţie că era modificat; accidentelor imunologice;
c) medicamentul nu trebuie b) evitarea hemolizei intravasculare
administrat ci returnat farmaciei in acute;
24
c) asigurarea că pacientul a) punerea în repaus şi cruţarea unor
beneficiază de transfuzia pe care o organe, aparate şi sisteme;
primeşte. b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
105.Incompatibilitatea transfuzională se exagerate ale organismului;
previne prin următoarele măsuri: c) îndepărtarea unor produse
a) determinarea grupei în sistemul patologice de pe pereţii intestinali.
OAB şi Rh la primitor; 112. Debitul O2 ce se administrează prin
b) alegerea unui sânge de donator sondă endonazală la un pacient cu
izogrup OAB şi Rh; hipoxie moderată este de:
c) executarea probelor de a) 6- 8 l/min.;
compatibilitate directă (Jeanbereau) b) 3- 6 l/min.;
şi biologică Oelecker. c) 6-10 l/min.
106.Prin transfuzie înţelegem: 113. După efectuarea puncţiei venoase
a) administrarea sângelui direct de la supravegherea bolnavului presupune in
donator la primitor; ordine:
b) administrarea de la donator la a) urmărirea locului puncţiei, mai ales
primitor după o fază intermediară de dacă bolnavul este sub tratament
conservare a sângelui; anticoagulant;
c) ambele. b) compresie eficientă de minim 5
107.Transfuzia de sânge are drept scop: minute, la locul puncţiei;
a) restabilirea masei sanguine şi c) hrănirea imediată a bolnavului.
asigurarea numărului de globule roşii 114.Alimentarea activă la pat se face
necesare transportului oxigenului în aşezând pacientul în poziţie:
caz de hemoragii, anemii, stări de a) decubit lateral dr;
şoc; b) decubit lateral stg;
b) stimularea hematopoezei; c) decubit dorsal.
c) corectarea imunodeficienţelor. 115.Reuşita unei investigaţii radiologice a
108.Accidentele transfuziei sunt: tubului digestiv cu administrarea unei
a) incompatibilitatea de grup în substanţe de contrast impune in prealabil:
sistemul OAB, manifestată sub forma a) nimic deosebit;
şocului hemolitic; b) o evacuare completă a tubului
b) transfuzarea unui sânge alterat, digestiv;
infectat cu germeni virulenţi care c) un regim alimentar lacto-fainos
provoacă frisoane puternice 116. În testul Addler se determină
c) hemoliză intravasculară prin prezenţa:
transfuzarea sângelui neîncălzit. a) unor hematii si leucocite de tip
109.Incidentele transfuziei sunt special;
următoarele cu excepţia: b) unei hemoragii microscopice in
a) ieşirea acului din venă; diagnosticul hemoragiei digestive;
b) perforarea venei; c) leucocitelor la nivelul tractului
c) embolia pulmonară cu cheaguri. digestive.
110.Alimentaţia pacientului trebuie să 117. Ritmul circadian reprezintă:
respecte următoarele principii, cu a) ritmul zilnic al proceselor biologice
excepţia: din organism;
a) înlocuirea cheltuielilor energetice b) ritmul aproximativ al funcţiilor
de bază ale organismului; vitale;
b) favorizarea procesului de c) modificările ritmice ale circulaţiei
vindecare prin cruţarea organelor bolnave; sanguine.
c) satisfacerea în exclusivitate a 118.Un bolnav în repaus absolut la pat
preferinţelor alimentare ale pacientului. necesită:
111.Regimurile dietetice urmăresc: a) 25 cal./kg corp/24 h;
25
b) 30 cal./kg corp/24 h; b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
c) 35 cal./kg corp/24 h. - de unică folosinţă;
119.Alimentarea artificială prin sondă c) pensa hemostatică
gastrică se face la bolnavii: 128.Calităţile pulsului depind de:
a) inconştienţi; a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) cu stricturi esofagiene; b) debitul sistolic;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. c) elasticitatea şi presiunea arterială.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va 129.Pulsul de poate măsura manual
face cu : (digital) la:
a) ser fiziologic a) artera radială, cubitală;
b) ser glucozat b) artera carotidă;
c) solutie Ringer c) vena jugulară.
121.Temperatura se măsoară în: 130.Modificările de frecvenţă ale pulsului
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică sunt următoarele, cu excepţia:
inghinală, cavitatea bucală); a) tahicardie;
b) cavităţi închise (rect, vagin); b) bradicardie;
c) ambele. c) puls filiform.
122.Hiperpirexia reprezintă: 131. In spalatura gastrica la extremitatea
a) temperatura corpului peste 40-41 libera a sondei se aseaza o :
°C; a) seringa de 2 ml
b) temperatura corpului între 39-40°C; b) seringa de 20 ml
c) temperatura corpului între 37-38°C. c) palnia
123. Prin examenul macroscopic al 132. Care din urmatoarele analize ale
materiilor fecale se pot aprecia: sangelui sunt examene biochimice :
a) cantitatea, forma, culoarea, a) hemoleucograma
mirosul; b) grupul sanguine
b) prezenţa resturilor alimentare c) ureea sanguine
nedigerate; d) creatinina
c) prezenţa produselor patologice — e) bilirubina
puroi, sange, paraziţi. 133. Poziţia bolnavului pentru
124. Pentru măsurarea temperaturii în toracocenteză este:
cavitatea bucală termometrul se menţine: a) şezand cu trunchiul semiflectat,
a) 3 min; braţele pe coapse;
b) 5 min; b) şezand cu braţul ridicat deasupra
c)10 min. cefei pană la urechea opusă de
125. Spalatura auriculara pentru dopul de partea unde se practică puncţia;
cerumen se efectueaza cu solutie de : c) şezand cu braţele pe langă corp.
a) rivanol 1% 134. Pentru efectuarea testului Addis-
b) alcool 70 grade Hamburger se recoltează urină:
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 a) din 24-48 h;
126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei b) după 180 minute de la prima
respiraţiei: micţiune de dimineaţă;
a) se anunţă pacientul şi se linişteşte c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
din punct de vedere psihic; 135. Urina pentru efectuarea unui examen
b) se preferă perioada de somn bacteriologic se recoltează:
(pentru măsurare - observare); a) in condiţii sterile, in recipient
c) nu se anunţă pacientul. special;
127. Printre materialele necesare b) un eşantion din cantitatea eliminată
efectuării sondajelor gastro-duodenale se in 12 ore;
află: c) numai după administrarea a 2 l de
a) sonda vezicala; ceai
26
136. Asistenta medicală il programează b) să-i efectueze spălaturi in gat in
pe pacient la un examen prin care medicul scopul prevenirii hemoragiei;
va vizualiza interiorul bronhiilor şi a c) să-i interzică alimentaţia şi
traheei. Acest examen se numeşte: hidratarea pană cand se va restabili
a) bronhografie; reflexul de deglutiţie.
b) bronhoscopie; 138. Cea mai bună metodă de măsurare a
c) cistoscopie. tensiunii arteriale este:
137. Inainte de bronhoscopie, se a) la ambele braţe, după ce bolnavul
efectuează o anestezie locală. Cand au a stat in clinostatism 5 min şi
revenit la salon după examinare, cel mai ortostatism cel puţin 1 min;
important lucru pe care asistenta il are in b) la ambele braţe stand in decubit
vedere este: dorsal;
a) să realizeze faptul că pacientul nu c) la ambele braţe imediat după ce a
va fi capabil să vorbească cateva zile; luat poziţia de decubit şi imediat după
ce a luat poziţia in ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
27
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
nursing
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
28
nursing
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
nursing
63 a,c idem 39
64 c idem 40
nursing
67 b “ 40
68 b “ 40
29
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
80 a “ 42
81 a,b “ 42
nursing
83 a,b “ 42
84 c “ 42
85 a,b “ 42
86 c “ 42
nursing
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
nursing
95 c “ 43
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
nursing
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
30
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
nursing
118 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
124 b - 1150 de teste nursing 47
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
31
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau
cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din
plăgi, de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou
pacient, iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
32
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede
TESTUL III
1.Antisepsia este: 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
a)o metoda profilactica de lupta metatice supuse fierberii:
impotriva infectiilor a) acestea se pun la fiert in apa rece
b)o metoda curativa de lupta impotriva b) acestea se mentin in apa pana ce
infectiilor se raceste
c) o metoda de indepartare si c) se adauga in apa bicarbonat sau
distrugere a microbilor de pe borat de sodium
obiecte, din incaperi 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
2.Sterilizarea urmareste: concentratie de:
a) dezinfectarea instrumentelor a) 1-2%
chirurgicale, a bailor, plostilor b) 5-6%
b) profilaxia infectiilor plagilor c) 10%
c) distrugerea germenilor, inclusiv a 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
formelor sporulate si a virusurilor. urmatoarele, cu exceptia:
3. Autoclavarea este o metoda de a) poate produce arsuri chimice
sterilizare: b) este un foarte bun antiseptic al
a) prin caldura umeda campului operator (al pielii)
b) prin caldura uscata c) fiind foarte caustica nu se va
c) prin mijloace chimice aplica pe plagi
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea 8. Care din urmatoarele antiseptice este
se va face la temperatura de: un bun hemostatic:
a) 128 ˚C a) alcoolul
b) 180 ˚C b) apa oxigenata
c) 100 ˚C c) tinctura de iod
33
9. Materialul moale se sterilizeaza la: b) măsuri de igienă spitalicească;
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere c) utilizarea antibioticelor cu spectru
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu larg de acţiune.
de vapori 15.Atribuţiile asistentei medicale în
c) 180˚ si 2 atm la pupinel prevenirea şi controlul infecţiilor
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la nosocomiale sunt:
autoclav a instrumentelor chirurgicale, a) pregătirea materialelor pentru
este: sterilizare şi respectarea condiţiilor
a) 24 de ore de la efectuarea de păstrare şi utilizare a lor;
sterilizarii b) respectă şi răspunde de aplicarea
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile regulilor de igienă şi regulilor de
cu instrumente tehnică aseptică;
c) 48 de ore de la efectuarea c) refuză internarea bolnavilor
sterilizarii contagioşi.
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în 16.Metodele de prevenire a accidentelor
prevenirea infecţiilor cu cale de profesionale prin tăiere , înţepare cu
transmitere sanguină: obiecte ascuţite, constau în :
a) nu prezintă importanţă în a) colectarea imediat după utilizare în
prevenirea infecţiilor cu containere rezistente la înţepare şi
transmitere sanguină; tăiere, amplasate la îndemână şi
b) uneori este singurul mod de marcate corespunzător;
prevenire a contaminării şi b) reducerea de manevre parenterale
diseminării agenţilor microbieni; la minimum necesar;
c) cel mai important mod de c) recapişonarea acelor folosite.
prevenire a contaminării şi 17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale
diseminării agenţilor microbieni. tegumentelor , cel mai important mod
12.În cazul expunerii profesionale cu de prevenire a contaminării cu agenţi
produse patologice (inoculare percutană, microbieni, se efectuează:
înţepătură, tăietură) ce atitudine luaţi? a) înainte şi după aplicarea unui
a) stimularea sângerării locale; tratament pacienţilor;
b) clătirea cu apă; b) numai la intrarea în serviciu.
c) aplicarea de antiseptice, c) după scoaterea mănuşilor de
dezinfectante, spălarea cu apă şi protecţie;
săpun sau detergent. 18.Echipamentul de protecţie este :
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este a) bariera între lucrător şi sursa de
crescută în serviciile: infecţie ;
a) nou-născuţi; b) alcătuit din halat şi încălţăminte de
b) terapie intensivă; spital;
c) endocrinologie. c) utilizat în timpul activităţilor care
14.Obiectivele permanente în prevenirea presupun risc de infecţie.
infecţiilor nosocomiale sunt: 19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se
a) alegerea procedurilor de referă la:
investigaţie şi tratament cu risc a) prevenirea accidentelor şi a altor
minim de infecţie; tipuri de expunere profesională;
34
b) utilizarea echipamentului de b) angajator, prin societăţile de
protecţie adecvat, complet , corect; asigurări;
c) personalul infectat cu Hbs. c) nu este necesară protecţia
20.Regulile de bază în aplicarea asistentului medical.
Precauţiunilor Universale 25. Scopul aplicării Precauţiunilor
consideră: Universale este de a:
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi; a) preveni transmiterea infecţiilor pe
b) toţi pacienţii sunt potenţial cale sanguină personalului , la
sănătoşi; locul de muncă;
c) că acele şi alte obiecte folosite în b) preveni transmiterea infecţiilor
practica medicală sunt nosocomiale;
contaminate după utilizare. c) preveni transmiterea infecţiilor pe
21.Atribuţiile asistentei medicale în cale aerogenă , în unităţile
prevenirea infecţiilor nosocomiale sanitare cu paturi.
cuprind: 26. Sterilizarea urmeşte:
a) respectarea regulilor de tehnică a) neutralizarea agenţilor patogeni de
aseptică în efectuarea pe toate suprafeţele ce vin în
tratamentelor prescrise; contact cu bolnavul;
b) supravegherea menţinerii b) distrugerea tuturor
condiţiilor de igienă şi a toaletei microorganismelor patogene şi
bolnavilor imobilizaţi; nepatogene inclusiv a sporilor de
c) supravegherea aplicării pe obiecte cu utilizare medicală;
tratamentului cu antibiotice în c) inactivarea agenţilor patogeni
funcţie de antibiogramă şi evoluţia existenţi pe suprafaţa
clinică a bolnavului. instrumentelor chirurgicale.
22. Infecţia nosocomială este: 27. Infecţia de defineşte astfel:
a) infecţia contactată în spital sau a) reacţia locală sau generală
alte unităţi sanitare cu paturi; rezultată din pătrunderea şi
b) infecţia care se referă la orice multiplicarea agentului microbian
boală datorată microorganismelor; în organism;
c) infecţia dobândită în spital şi b) reacţia locală determinată de
uneori diagnosticată după ieşirea pătrunderea microbului în
din spital. organism;
23. Care din agenţii patogeni c) boala rezultată ca urmare a
( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pătrunderii microbului în organism.
pot produce infecţii nosocomiale? 28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a
a) nici unul; infecţiilor reprezintă:
b) toţi; a) totalitatea procedeelor prin care
c) numai bacteriile. sunt distruse toate formele de
24. Protecţia asistentului medical pentru existenţă a microorganismelor;
riscurile ce decurg din practica b) totalitatea procedeelor prin care
profesională se realizează de către : sunt distruse toate formele de
a) fiecare asistent medical prin existenţă a microorganismelor, de
societăţile de aisgurări;
35
la suprafaţa sau profunzimea unui a) spălare cu apă şi săpun;
obiect; b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
c) totalitatea procedeelor de periuţa, uscare şi aplicare de
distrugere a microbilor din mediul alcool 2 x 5 ml;
înconjurător. c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
29. Care din următorii termeni poate fi periuţa, uscare.
definit ca absenţa tuturor 36. De la sala de pansamente septice aţi
microbilor? primit instrumentele pentru a le
a) steril; pregăti în vederea sterilizării. Aşezaţi
b) curat; în ordine operaţiunile de execuţie a
c) dezinfectat. acestei manopere:
30. Pentru manevrarea materialelor şi a) spălare;
instrumentelor sterile se poate utiliza: b) sortare;
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; c) limpezire;
b) mîna spălată cu apă şi săpun; d) decontaminare;
c) pensa de servit. e) uscare;
31. În urma controlului umidităţii f) aşezare în trusă.
materialelor sterilizate la autoclav 37. După decesul unui pacient salonul se
s-a înregistrat: dezinfectează astfel:
a) 5% umiditate; a) ştergerea patului, pavimentului, cu
b) 10% umiditate; soluţie de var cloros 40 g ‰;
c) 50% umiditate. b) prin pulverizarea soluţiei de
32. Sterilizarea prin metode fizice aldehidă formică în salon 10-15g ⁄
utilizează: m3;
a) căldura, radiaţiile gamma; c) ştergerea obiectelor din salon cu
b) radiaţiile ultrascurte; soluţie de cloramină 40 g ‰.
c) ultrasunetele. 38. Dezinfecţia termometrelor se face prin
33. Dezinfecţia este operaţia: submerjarea lor în soluţie de:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi a) cloramină 5-10 g ‰;
de pe tegumente, mucoase, b) alcool 70°;
obiecte şi din încăperi; c) bromocet 1 g ‰.
b) de distrugere a paraziţilor de pe 39. Soluţia antiseptică are următoarele
obiecte; proprietăţi în comparaţie cu soluţia
c) de distrugere a insectelor dezinfectantă:
transmiţătoare de microbi. a) distruge microorganismele de pe
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu tegumente şi mucoase, fără a le
soluţie antiseptică, înainte de altera integritatea;
aplicarea unei proceduri invazive (ex. b) nu este nici o deosebire;
cateterism)? c) este mai concentrată decât soluţia
a) 10 secunde; dezinfectantă.
b) 1 minut; 40. Pentru manevrarea unor soluţii
c) 2 minute. dezinfectante, personalul medical
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor respectă măsurile de protecţia
se face astfel: muncii:
36
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc; a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
b) utilizarea măştilor de protecţie; contractate în spital;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. b) îmbolnăviri de natură infecţioasă
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var care se manifestă după externarea
cloros se are în vedere: pacientului;
a) preparare zilnică; c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
b) depozitare în recipiente de metal; contractate în spital şi care se
c) depozitare în recipiente închise la manifestă în timpul internării sau
culoare din material plastic. după externare.
42. Circuitele funcţionale în unităţile 44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
sanitare respectă următoarele nosocomiale:
elemente: a) pacienţii vârstnici, taraţi;
a) circuitul aseptic indică sensul de b) pacienţii supuşi manevrelor
circulaţie pentru protecţia invazive;
împotriva infecţiilor; c) pacienţii internaţi de urgenţă în
b) circuitul septic asigură condiţii de spital.
protecţie împotriva infecţiilor; 45. Sursa de infecţie poate fi:
c) între circuitul aseptic şi cel septic a) pacientul şi produsele sale
funcţionează principiul neseparării patologice;
circuitelor. b) personalul medical şi
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc echipamentul său de lucru;
astfel: c) apa şi alimente
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
TESTUL II- ASOCIERE
37
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
38
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I
cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
39
TESTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale c) pulberi fine.
orală se face pentru obţinerea
urmatoarelor efecte locale: 5.Administrarea medicamentelor pe cale
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor respiraţorie se face pentru:
mucoasei digestive; a)decongestionarea mucoasei căilor
b)protejarea mucoasei gastro- respiratorii;
intestinale; b)imbogaţirea in oxigen a aerului
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand inspirat;
aceştia lipsesc) c) fluidificarea sputei
2.Este contraindicată administrarea 6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot
medicamentelor pe cale orală atunci cand: administra medicamente sub formă de:
a)medicamentul este inactivat de a)soluţii;
secreţiile digestive; b)mixturi;
b)medicamentul prezinta proprietaţi c) unguente.
iritante asupra mucoasei gastrice; 7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
c)pacientul refuza medicamentul. de sac conjunctival si pe marginea
3.Administrarea medicamentelor pe cale ploapelor folosim:
rectală este indicată la: a)ansă de platină;
a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie; b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu
b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv un tampon de vată;
superior sau cu intoleranţă digestivă; c)tampon montat pe o sondă
c)pacienţii operaţi pe anus si rect. butonată,comprese sterile.
4.Pe cale respiratorie se administrează 8.Administrarea medicamentelor pe cale
medicamente sub forma de: parenterală are urmatoarele avantaje:
a)gaze sau substanţe gazeificate; a)dozarea exactă a unui medicament ce
b)lichide fin pulverizate sau sub forma ajunge in snge;
de vapori; b)evitarea tractului digestiv;
40
c)posibilitatea administrarii b)hematomului prin străpungerea
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. venei;
9.Prin injectia subcutanată se poate c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
introduce in organism: 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
a)substanţe medicamentoase izotonice urmatoarele,cu excepţia:
lichide, nedureroase; a)distensiei abdominale prin
b)substanţe medicamentoase patrunderea gazului prin esofag;
hipertonice; b)emfizemului subcutanat prin
c)subtanţe medicamentoase uleioase. infiltrarea gazului la baza gâtului
10.Prin injecţia intramusculară se pot datorita fisurii mucoasei;
introduce in organism: c) embolie gazoasă
a)soluţii izotonice; 17.In timpul tratamentului cu
b)soluţii hipertonice cortizon,regimul alimentar va fi:
c) soluţii uleioase. a)desodat;
11.Locurile de elecţie ale injecţiei b)hiposodat;
intramusculare sunt: c) normosodat
a)regiunea supero-externa fesieră; 18.Antibioticele sunt:
b)faţa externă a coapsei,treimea a)substanţe organice provenite din
mijlocie; metabolismul celulelor
c) regiunea subclaviculară vii(mucegaiuri,bacterii)
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce b) substanţe obţinute prin sinteza
in organism: avand proprietăţi
a)substanţe izotonice; bacteriostatice,bactericide sau
b)substanţe hipertonice; antimicotice;
c) substanţe uleioase. c) ambele
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt 19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele,cu excepţia: urmatoarele căi,cu excepţia:
a)durere violentă prin lezarea unei a)orala
terminaţii nervoase; b)intramusculara si intravenoasa;
b)hematom prin perforarea unui vas; c) subcutanată
c) flebalgie. 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
14.Accidentele injecţiei intramusculare antibiotic este necesar:
sunt: a)să se identifice germenul patogen;
a)durere vie prin atingerea nervului b)sa se determine sensibilitatea
sciatic; agentului patogen la antibiotic;
b)paralizie prin inţeparea unui vas; c)să se testeze sensibilitatea
c)embolie prin introducerea accidentală organismului la antibiotic
intr-un vas de sange a unei substanţe 21.Perfuzia are drept scop:
uleioase a)administrarea medicamentelor la
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt care se urmăreste un efect prelungit;
urmatoarele, cu excepţia: b)efect depurativ-diluând si favorizând
a)flebalgiei,datorită injectării prea excreţia din organism a produsilor
rapide a unor substanţe iritante; toxici;
41
c)completarea proteinelor sau altor c)introduceţi soluţia de antibiotice in
componente sanguine. punga cu glucoză
22.Introducerea lichidelor in organism pe 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
cale intravenoasă se poate face prin: scade eficacitatea cu 50%?
a)ace metalice fixate direct in vena; a)penicilina;
b)canule de material plastic introduse b)tetraciclina;
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) c)ampicilina
c)denudare venoasa 29.Daca in timpul unei perfuzii
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot medicamentoase starea pacientului se
introduce soluţii: modifică brusc,asistenta medicala
a)izotonice; actioneaza astfel:
b)hipertonice; a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
c)uleioase puncţie;
24.Accidentele perfuziei sunt: b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
a)hiperhidratarea prin perfuzia in flaconul respectiv cu ser fiziologic;
exces; c)anunţă imediat medicul
b)embolia gazoasă prin patrunderea 30.Riscul mai mare de producere a
aerului in curentul circulator; tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
c)flebită, necroză constituie:
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi a)perfuziile in venele membrului pelvin;
minerale ale organismului se face prin: b)perfuziile pe cateter;
a)stabilirea felului deshidratarii; c)ambele
b)simptomatologia deshidratarii; 31.Efectul medicamentelor administrate
c)investigaţii de laborator pe cale orală poate fi:
26.Calcularea ratei de flux in cazul a)local;
perfuziilor se individualizează dupa natura b)general;
si concentraţia soluţiei astfel: c)numai local
a)soluţiile izotone se administrează cu 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 substanţelor medicamentoase pe cale
ml/ora) percutanată se utilizează:
b)soluţiile hipertone se administrează a)inoforeza;
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 b)fricţionarea;
ml/ora) c)ambele metode.
c)hidrolizatele de proteină se 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
administrează cu un ritm de 40-60 administrat,prezintă un inscris neclar sau
picături/minut(50 ml/oră) după deschidere cad cioburi in interior,
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 procedăm astfel:
penicilină şi gentamicină unui pacient care a)administrăm conţinutul fără reţinere;
are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum b)filtram conţinutul inainte de
procedaţi? administrare;
a)injectaţi intramuscular separate cele c)nu administram conţinutul
doua antibiotice; 34.Există riscul de sensibilizare la
b)asociaţi cele două soluţii de antibiotice pentru asistenta medicală care
antibiotice si le injectati intramuscular;
42
efectuează administrarea acestora.Pentru a)modificarea comportamentului,a starii
prevenirea sensibilizarii se pot folosi: psihice si constipatiei;
a)mănuşi; b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
b)mască; c)greţuri,frisoane,transpiraţii;
c)este suficientă spalarea pe maini d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
dupa efectuarea administrării 41.Injecţia intravenoasă se poate face:
35.Calea naturală,comodă si foarte a)numai in venele epicraniene;
acceptată de bolnav(calea orală si b)păstrând cea mai buna venă pentru
bucală)prezintă şi unele dezavantaje urgenţe;
enumerate mai jos: c) in venele de la plica cotului
a)nu are acţiune imediată; 42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
b)se poate folosi cand bolnavul varsă; portocală este caracteristică pentru
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă injecţia:
intoleranţă digestivă sau trismus a)intravenoasă;
36.Calea rectală permite administrarea b)subcutanată;
medicamentelor sub forma de supozitoare c)intradermică
sau clisme si este folosită: 43.Pe care din urmatoarele căi de
a)dupa efectuarea unei clisme administrare a medicamentelor,absorbţia
evacuatorii; se face cel mai putin:
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in a)calea intravenoasă;
special; b)calea intramusculară;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si c)calea orală
greţuri. 44.Medicamentele pot fi introduse direct
37.Calea parenterală oferă o serie de în sânge prin:
avantaje,dar si un mare dezavantaj, a)administrare intravenoasă;
indicati care este acesta: b)administrare intraarterială;
a)absorbţie rapidă,totală; c)administrare subcutanată
b)dozare precisă; 45.Când un medicament prezintă o
c)necesită instrumentar si soluţii modificare de
injectabile sterile. aspect,culoare,miros,asistenta medicală
38.Pe cale respiratorie se administrează: trebuie să ştie că:
a)anestezicele volatile; a)acest lucru se va intampla frecvent
b)aerosolii; cu unele medicamente si este un fapt
c)oxigenul lipsit de importantă;
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si b)medicamentele se administrează dar
conjunctivelor se pot administra se consemnează in foaia de observaţie
medicamente ce au acţiune: ca erau modificate;
a)antiseptică; c)numai farmacistul raspunde de
b)antiinflamatoare; calitatea medicamentului eliberat;
c)epitelizantă; d)medicamentul nu trebuie administrat
d) antialgică ci returnat farmaciei in schimbul unuia
40.După administrarea corespunzător calitativ
medicamentelor,asistenta medicală va
urmări efectele acestora:
43
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia 54.După administrarea medicamentelor,în
intradermică se efectuează in scop de sacul conjunctival pot apărea urmatoarele
diagnostic: reacţii locale:
a)infiltraţia intradermică cu novocaină; a)congestive;
b)I.D.R(excepţie la tuberculină); b)lăcrimare,prurit;
c)desensibilizare in reacţii alergice c)ambele variante sunt corecte
47.Injecţia subcutanată se efectuează: 55.După administrarea medicamentelor
a)zilnic in acelasi loc; pe mucoasa conjunctivală,asistentul
b)alternând locurile de elecţie; medical va semnala medicului
c)nu există indicaţii speciale manifestările ieşite din comun:
48.Prin injecţia intramusculară se a)diplopie;
administrează: b)palpitaţii;
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale; c)ambele variante sunt corecte
b)soluţii izotone,hipertone; 56.Administrarea medicamentelor pe
c)soluţii izotone mucoasa conjunctivală respectă
49.Resorbţia medicamentului administrat urmatoarele principii:
prin injecţia intramusculară incepe: a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
a)după 5-10 minute de la administrare; comprese pentru ambii ochi;
b)instantaneu; b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
c)imediat după injectare sau comprese pentru ambii ochi;
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă c)administrarea medicamentelor se
prin durere violentă se intervine astfel: face din interior spre exterior
a) se retrage acul; 57.Administrarea medicamentelor pe cale
b) se alege alt loc de injectat; nazală se face cu pacientul aşezat in
c) se continuă injectarea poziţie de:
51.Prin introducerea accidentală de aer a)decubit dorsal;
intr-un vas de sânge se produce: b)decubit lateral stang;
a)embolie gazoasă; c)ortostatism cu hiperextensia capului
b)hematom; 58.Pentru administrarea medicamentelor
c)paralizie in conductul auditiv extern pozitia
52.Administrarea medicamentelor pe cale pacientului se recomandă a fi:
rectală se face cu pacientul asezat in: a)decubit dorsal;
a)decubit lateral stâng, cu membrul b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
pelvin stâng întins si membrul pelvin c)semişezând,cu capul in
drept flectat; hiperextensie
b)decubit dorsal; 59.Debitul oxigenului administrat pe
c)poziţie genupectorală sonda nazală in scop terapeutic va fi de:
53.Administrarea oxigenului pe sondă a)4litri/minut;
nazală se face cu scopul: b)5litri/minut;
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în c)6litri/minut
caz de hipoxie; 60.Daca in timpul oxigenoterapiei
b)creşterii metabolismului energetic al pacientul se balonează ,vom recomanda:
organismului; a)retragerea sondei pana aproape de
c) ambele variante sunt corecte. vălul palatin(in cazul in care sonda a
44
fost introdusă prea profund, oxigenul
b)administrează personal
poate ajunge în stomac); supozitoarele,picăturile pentru ochi şi
b)schimbarea alternativă a narinelor
nas;
la introducerea sondei; c)administrează întîi tabletele,soluţiile
c)verificarea funcţionării şi picăturile apoi injecţiile
umidificatorului. 66.Asistenta medicală are grijă:
61.Administrarea medicamentelor în a)să informeze pacientul despre timpul
conductul auditiv extern poate avea drept
în care se va instala efectul
scop: medicamentelor;
a)obţinerea unui efect terapeutic;b)să atragă atenţia asupra efectelor
b)înmuierea dopului de cerumen; secundare ale medicamentelor;
c)profilactic, în vederea prevenirii
c)să corecteze dozele prescrise.
otitei medii supurante. 67.Regulile generale de pregătire şi
62.Nerespectarea căilor de administrare a
administrare a injecţiilor prevăd:
medicamentelor: a)injectare imediată a conţinutului
a)nu influenţează efectul seringii;
medicamentelor; b)verificarea soluţiei injectabile;
b)are efecte nedorite; c)pregătirea cu 30 min.înainte de
c)duce la complicaţii locale la locul de
administrare.
administrare a injecţiilor. 68.Accidentele survenite la administrarea
63.Asistenta medicală: injecţiilor intramusculare sunt:
a)este nevoită să trezească bolnavula)atingerea nervului sciatic si a
pentru administrarea medicamentelor ramurilor sale;
simptomatice; b)atingerea nervului trigemen si a
b)trezeşte bolnavul pentru ramurilor sale;
administrarea medicamentelor c)patrunderea cu acul într-un vas
etiologice; sanguin.
c)stabileşte orarul de administrare
69.Accidentele survenite în urma injecţiei
respectând somnul pacientului. intravenoase sunt:
64.Asocierea mai multor medicamente în a)flebalgia
aceeaşi seringă: b)supuraţia aseptică;
a)menajează bolnavul de înţepături; c)tumefierea bruscă a ţesutului
b)duce la transformarea, precipitarea,
perivenos,hematom.
degradarea acestora; 70.Cu ocazia administrării
c)priveşte în mod direct medicul.
antibioticelor,asistenta medicală trebuie
65.Când administrează tratamentul, să cunoască:
asistenta medicală: a)doza totală pe zi de antibiotic ce
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
trebuie administrată unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
45
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
ÎNTREBARE
1 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
2 A „ 146
3 B „ 159
4 C „ 161
5 D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
ÎNTREBARE
1 D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
3 A „ 140
4 B „ 154
5 C „ 150
NR.ÎNTREBAR RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

E
1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
46
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in 49

nursing, Editura Carol Davila,Bucuresti
2002
32. c idem 49
47
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

intrebări, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
48
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTULI
cu „F” fals .
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
49
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
TESTUL II
A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa
B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte a) mucopurulentă;

prin următoarele manifestări clinice cu b) ruginie;
excepţia: c) alb-sidefie cu aspect perlat.
a) frison solemn; 4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic
b) tuse seacă persistentă; vizează:
c) febră (39 -41°C); a) administrarea de bronhodilatatoare
d) junghi toracic. ,antispastice simpaticomimetice;
e) expectoraţie mucopurulentă b) administrarea de antitusive;
2. În BPOC combaterea obstrucţiei c) drenaj postural.
vizează : 5. Tabloul clinic al pneumoniei
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, pneumococice cuprinde urmatoarele
spalatură bronşică; simptome:
b) administrarea corticoizilor; a) vomică, febră 37,5 – 38 grade,
c) tratament antibiotic. greaţă;
3. Sputa din astmul bronşic este:
50
b) expectoraţie mucopurulentă , 13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
febră în platou; a) adenopatie traheo-bronşică;
c) frison unic , febră 39-40, junghi b) tuberculoza miliară;
toracic. c) şancru de inoculare.
6. Antibioticul de elecţie utilizat în 14. Tratamentul bronhodilatator din
tratamentul pneumoniei pneumococice bronşita cronică constă în urmatoarele,cu
este: excepţia:
a) Penicilina G; a) medicaţie simpaticomimetică;
b) Tetraciclina; b) tratamentul infecţiei bacteriene;
c) Biseptol. c) medicaţie anticolinergică.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei
primare sunt urmatoarele, cu excepţia
a) şancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo – bronşice; NURSING
b) leziuni condensate; 15. Pentru prevenirea afecţiunilor
c) leziuni cavitare. respiratorii, pacientul este sfătuit:
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se a) să evite mediul poluat, tabagismul;
realizează prin: b) să-şi păstreze greutatea corporală
a) corticoterapie; în limitele vârstei/sexului;
b) tuberculostatice; c) să evite practicarea sporturilor în
c) antibiotice. timpul anotimpurilor reci.
9. Complicaţiile pneumoniei sunt: 16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea
a) bronşita cronică; planului de îngrijire, asistenta va observa
b) emfizemul pulmonar; la un pacient cu o afecţiune pulmonară:
c) pleurezia sero-fibrinoasă. a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
10. Procesul inflamator în pneumonia c) aspectul toracelui, mişcările celor
pneumococică se desfăşoară în două hemitorace.
urmatoarele stadii: 17. Spirografia explorează:
a) şancru de inoculare, adenopatii a) volumele şi capacităţile
traheobronşice, leziuni pulmonare;
condensate; b) volumele pulmonare după
b) congestie, hepatizaţie roşie, efectuarea unui efort dozat;
hepatizaţie cenuşie, rezoluţie; c) arborele traheobronşic, folosind
c) leziuni infiltrative, cazeoase, substanţă de contrast.
fibrioase. 18. Bronhografia reprezintă examenul:
11. Tratamentul bronşitei cronice vizează: a) radiologic al aparatului respirator;
a) reducerea iritaţiei bronşice , b) endoscopic al aparatului
tratamentul infecţiilor rino- respirator;
faringiene, tratamentul c) radiologic al arborelui
bronhodilatator; traheobronşic.
b) chimioprofilaxia contacţilor; 19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul
c) administrarea miofilinului şi necesită ca pregătire:
corticoterapie i.v. a) clismă evacuatoare;
12. Examenul fizic în pneumonia b) administrarea atropinei, cu 30 de
pneumococică pune în evidenţă: minute înaintea examenului;
a) sindrom de condensare c) întreruperea alimentaţiei.
pulmonară; 20. Intervenţiile autonome ale asistentei în
b) leziuni cozeoase; hemoptizie sunt:
c) leziuni fibro-cavitare. a) aşezarea pacientului în poziţie
Trendelemburg;
51
b) instituirea repausului fizic, psihic şi b) regim alimentar desodat;
vocal; c) consum excesiv de lichide
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe 29. Primoinfecţia TBC se face:
regiunea retrosternală; a) pe cale cutanată;
d) învăţarea pacientului să efectueze b) pe cale aeriană;
inspiraţii forţate; c) pe cale sexuală.
e) aşezarea pacientului în poziţie 30. Metoda utilizată în depistarea
semişezând. tuberculozei primare este:
21. Pentru ameliorarea respiraţiei a) IDR la antimicotice;
pacientului în criză de astm bronşic i se b) IDR la tuberculină;
dă poziţia: c) IDR la antibiotice.
a) semişezând cu spatele sprijinit, 31. Profilaxia tuberculozei vizează
braţele pe lîngă corp; urmatoarele obiective , cu excepţia:
b) decubit lateral; a) întarirea rezistenţei nespecifice a
c) Trendelemburg. organismului;
22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de b) vaccinare antituberculoasă;
asm bronşic se vor aplica: c) vaccinare antigripală.
a) administrarea medicaţiei 32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
bronhodilatatoare şi antialergice; întalneşte în :
b) educaţia pacientului cum să a) scleroemfizem pulmonar;
prevină crizele de astm; b) corp străin în laringe sau trahee;
c) oxigenoterapie. c) astm bronşic.
23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii 33. Pentru descoperirea gradului de
se numeşte : infecţie tuberculoasă se efectuează :
a) disfonie; a) vaccinarea B.C.G.
b) afonie; b) intradermoreacţia la tuberculină
c) răguşeală. I.D.R;
24. Tusea este un act util atunci când : c) reacţia Cassoni.
a) favorizează eliminarea corpilor 34. Dispneea, în bolile pulmonare, este
stăini; datorată:
b) favoroizează eliminarea secreţiilor a) scăderii aportului de oxigen, creşterii
patologice din căile aeriene. cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor
25. Efectul frecvent al fumatului este : respiratorii;
a) bronşita tabagică; b) contaminării cu pneumococ;
b) emfizemul pulmonar; c) comprimării organelor abdominale .
c) cancer bronhopulmonar; 35. Declanşarea hemoptiziei este
d) gastrita tabagică. precedată de:
26. Astmul bronşic în criză se a) senzaţie de vomă;
caracterizeaza prin: b) caldură retrosternală şi jenă
a) dispnee paroxistică expiratorie; respiratorie;
b) dispnee inspiratorie şi expiratorie; c) vărsătură.
c) dispnee paroxistică inspiratorie. 36. Durerea toracică poate avea drept
27. Disfuncţia respiratorie din astmul cauze:
bronşic este: a) afecţiuni cardiovasculare;
a) restrictivă; b) afecţiuni pleuropulmonare;
b) obstructivă; c) ambele.
c) mixtă. 37. Definiţia astmului bronşic include, cu
28. În perioadele febrile din pneumonia excepţia:
pneumococica se recomanda: a) reducere ireversibilă a diametrului
a) repaus la pat, regim hidro- bronhiilor;
zaharat bogat în vitamine; b) dispnee expiratorie;
52
c) reducerea reversibilă a diametrului c) dispnee paroxistică expiratorie şi
bronhiilor. bradipnee.
38. Spirografia explorează: 46. Intervenţia delegată în criza astmatică
a) volumele pulmonare după efort; vizează:
b) arborele traheo-bronşic, folosind a) administrarea de
substanţa de contrast; bronhodilatatoare şi
c) volumele şi capacităţile pulmonare. corticoterapie;
39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu b) administrarea de antibiotice;
TBC se face prin: c) drenaj postural.
a) IDR la tuberculină; 47. Rolul delegat al asistentei medicale în
b) IDR Cassoni; tratarea crizei de astm bronşic este:
c) IDR Dick. a) tratamentul, medicaţia
40. Testul la tubercluină (I.D.R) este bronhodilatatoare;
folosit pentru : b) administrarea de oxigen pe sonda
a) a stabili amploarea reacţiei de nazală sau mască;
hipersensibilitate la antigene c) cortico steroizi
tuberculinice a unei persoane; 48. Obiectivele de ingrijire in BPOC
b) a stabili existenţa reacţiei de vizează:
hipersensibilitate la antigene a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei
tuberculinice; , spasmului;
c) se citeşte la locul injectării b) administrarea penicilinei G;
intradermice după 72 de ore de la c) administrarea de lichide calde.
injectare . 49. Expectoraţia în pneumonia
41. Dispneea în bolile pulmonare este pneumococică este :
consecinţa: a) roşie – ruginie , vascoasă,
a) scăderii aportului de oxigen, aderentă;
creşterii cantităţii de dioxid de b) sidefie – perlată;
carbon; c) spumoasă , aerată.
b) comprimării organelor abdominale; 50. Manifestarea de dependenţă
c) obstrucţiei căilor respiratorii. sugestivă pentru TBC este:
42. Expiraţia în astmul bronşic este a) febra 39 – 40 grade C;
insoţită de: b) tuse seacă persistentă peste 3
a. suflu amfonic; săptamâni;
b. suflu tubar; c) frison unic 30 – 40 minute.
c. wheezing. 51. Manifestările de dependenţă frecvente
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde care pot ridica suspiciunea de cancer
următoarele, cu excepţia: pulmonar la fumătorii cronici sunt :
a) ameliorarea condiţiilor de viaţă; a) tuse persistentă rezistentă la
b) depistarea precoce a bolii; tratament în formele avansate ;
c) vaccinarea antigripală. b) hemoptizia ;
44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul c) dispneea .
prezintă următoarele manifestări de 52. Pentru spirografie, pacientul necesită
dependenţă, cu excepţia: următoarea pregătire :
a) febră, frison; a) cu 24 ore înainte se întrerupe
b) transpiraţii nocturne; medicaţia excitantă sau sedativă a
c) febră de tip remitentă, durere centrilor respiratori;
toracică. b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
45. Astmul bronşic este un sindrom înaintea examenului;
caracterizat prin: c) nu necesită pregătire.
a) dispnee paroxistică inspiratorie;
b) febră şi junghi toracic;
53
53.Valorile normale ale parametrilor b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) greaţă, vărsătură, gust de sânge,
normali în raport cu tabelele CECO sunt: transpiraţii profuze;
a) 50% din valorile ideale; c) senzaţie de greaţă, vărsături,
b) 70-80% din valorile ideale; căldură retrosternală, gust de
c) 100% faţă de valorile ideale. sînge.
54. Pentru examenul bacteriologic al 56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
sputei se pregătesc următoarele determinată de:
materiale: a) expunerea la frig, căldură;
a) pahar conic gradat; b) obstrucţia căilor respiratorii
b) cutie Petri sterilă; superioare;
c) tăviţă renală. c) bronhoalveolite de deglutiţie.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei 57. Pentru stabilirea diagnosticului, în
sunt: pleurezia serofibrinoasă asistenta
a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, efectuează la recomandarea medicului
căldură retrosternală, tuse iritativă următoarele examinări:
cu expulzia sângelui, gust de a) IDR la PPD;
sânge; b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
54
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b 220
„
NURSING
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
55
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
43 c idem 308
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
56
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație
venoasă mai bun.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale
1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor b) prin supraveghere cu ajutorul
tromboembolice in infarct miocardic se monitoarelor;
administreaza: c) nu este necesara inregistrarea
a) heparina; tensiunii si a pulsului.
b) adrenostazin; 3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca
c) xilina. se caracterizeaza prin:
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct a) turgescenta jugularelor;
miocardic se face: b) cresterea ariei matitatii cardiace;
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale c) durere abdominala.
si a pulsului cel putin o data pe zi; 4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
57
b) stimulent cerebral; c) examenul radiologic nu este
c) stimulent respirator. important
5. Durerea din infarct miocardic acut: 15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
a)este indicata cu degetul; formeaza in perioada:
b) este declansata de respiratii a) prodromala;
profunde; b)de debut;
c) cedeaza la antilagice majore. c) de stare;
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: d) de convalescenta
a) durere epigastrica; 16. Tratamentul crizei de angina pectorala
b) frecaturi pericardice; consta in:
c) bradipnee expiratorie. a) orpirea efortului fizic;
7.Xilina este indicata in: b) administrarea de nitroglicerina
a) convulsii; sublingual;
b) extrasistole ventriculare; c) tratament hipotensiv.
c) tulburarile de ritm ventricular din 17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
infarctul miocardic. este:
8. Durerea din angina pectorala: a)atriul drept;
a) are caracter constrictiv; b)atriul stang;
b) are caracter difuz; c) ventriculul stang;
c) se percepe pe o suprafata de d) septul interventricular.
maxim 0,1cm2 . 18. Leziunea caracteristica in IMA este:
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca a) necroza ischemica miocardica;
consta in administrarea de: b) fibroza hepatica;
a) furosemid; c) inflamatia miocardica.
b) fluocinolon; 19.Principala cauza a anginei pectorale
c) fasygin. este:
10.Tratamentul in HTA se face cu: a) afectiuni pulmonare;
a) captopril; b) aterosleroza coronariana ;
b) clotrimazol; c) hipotiroidism.
c) cohmicina. 20.Simptomul cel mai constant in
11. Sindromul de ischemie arteriala insuficienta cardiaca stanga este:
cronica se caracterizeaza din punct de a) tuse;
vedere clinic prin: b) dispneea;
a) tegumente cheratozice; c) hepatalgie;
b) hipertrofie musculara; d) edemul pulmonar acut.
c) tulburari trofice ale fanerelor. 21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
12.Cel mai frecvent agent etiologic in a) dispnee de efort;
endocardita bacteriana este: b) hepatomegalie;
a) stafilococul; c) hepatalgie;
b)pneumococul; d) edeme periferice
c) sreptococul viridans. 22. Perioada cea mai critica din IMA este:
13.Despre endocardita bacteriana putem a) perioada prodromala;
afirma: b) perioada de debut;
a) leziunile caracteristice sunt c) perioada de stare.
vegetatiile valvulare; 23.Despre varice se poate afirma:
b) debutul bolii este brusc; a) sunt dilatari permanente ale
c) hemocultura este examenul capital. venelor superficiale;
14. In pericardita cronica constrictiva: b) produc edeme ale gambelor;
a) tuberculoza este cauza principala; c) complicatia cea mai frecventa este
b) tabloul clinic este de tamponada tromboflebita ;
cardiaca;
58
d) simptomele obisnuite sunt: durerea b) ritmul cardiac este foarte rapid:
si senzatia de greutate la nivelul 120-130 batai/minut;
gambelor. c) pulsul este aritmic;
24.Tratamentul insuficientei cardiace d) pulsul este slab batut,filiform.
globale consta in: 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
a) administrarea de calciu si vitamine; respiratorie?
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat; a) combaterea si tratarea insuficientei
c) administrare de diuretice si digitala. cardiace;
25.Uruitura diastolica se intalneste in: b) masurile intreprinse pentru
a) insuficienta aortica; restabilirea activitatii cardiace;
b) stenoza aortica; c) combaterea si tratarea afectiunilor
c) stenoza mitrala. pulmonare;
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE d) restabilirea schimburilor gazoase la
26.Care este clasificarea hemoragiilor nivelul plamanului,printr-o ventilatie
dupa sediul sangerarii? pulmonara artificiala.
a) arteriale,venoase,capilare,mixte 32. Care dintre afectiunile cardiace pot
b) externe,interne,exteriorizate,intersti provoca stop cardiac?
tiale; a) infarctul miocardic;
c) accidentale,chirurgicale,posttraum b) hipertensiunea arteriala;
atice,medicale; c) tamponada cardiaca;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice. d) tulburarile grave de ritm.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt 33. In ce ritm se efectueaza masajul
caracteristice hemoragiei arteriale? cardiac extern?
a) culoarea sangelui inchisa; a) 60-80/minut;
b) sangele tasneste sincron cu sistola b) 16-18/ minut;
cardiaca; c) 20-40/minut;
c) exista sansa chiar la arterele mari d) 80-100/minut.
ca sangerarea sa se opreasca 34.Unde palpam in mod normal socul
spontan; apexian?
d) forta cu care se pierde sangele a) saptiul V intercostal stang pe linia
este in concordanta cu tensiunea medioclaviculara;
arteriala a accidentatului. b) spatiul III intercostal parasternal
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se stang;
pierde mai repede sange? c) la mijlocul sternului.
a) hemoragie venoasa; 35.Care este ritmul cardiac normal?
b) hemoragie capilara; a) 60-80 batai/minut;
c) hemoragie arteriala; b) 40-50 batai/minut;
d) hemoragie venoasa si c) 50-60 batai/minut;
capilara. d) 80-100 batai/minut.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea 36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
sau chiar o usoara crestere a TA in faza HTA?
de inceput a hemoragiei? a) apare spre seara,se accentueaza
a) vasoconstrictiei; la miscari de pozitie;
b) mobilizarea sangelui din depozite b) se insoteste de paloare a fetei,
(ficat, splina,muschi); transpiratii profuze;
c) acumularii de CO2 ; c) este insotita de ameteli,tulburari
d) unei oxigenari deficitare a vizuale,vajaieturi in urechi;
tesuturilor. d) localizata in regiunea
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in occipitala,apare matinal.
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
59
37.Durere toracica cu caracter constrictiv c) dispare rapid dupa oprire si revine
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul dupa o distanta aproximativ egala cu
stang intalnim in: cea la care s-a instalat anterior;
a) pneumonie,pleurezie; d) inceteaza dupa masajul moletului.
b) cardiopatie ischemica 44.Punctia pericardica:
dureroasa,angor pectoris; a) poate deveni o interventie de
c) nevralgie intercostala; urgenta cand cantitatea de lichid
d) afectiuni esofagiene acumulat pune in pericol viata
38.Durerea sub forma de claudicatie pacientului;
intermitenta apare in: b) are scop explorator pentru stabilirea
a) varice; naturii si prezentei lichidului;
b) sindrom de ischemie cronica c) are scop terapeutic pentru evacuarea
periferica; lichidului acumulat.
c) sindromul de ischemie acuta
periferica; CARDIOLOGIE -NURSING
d) insuficienta venoasa cronica. 45.Pentru prevenirea bolilor
39.In precizarea diagnosticului de infarct cardiovasculare se recomanda:
miocardic , de un real folos este a) evitarea mersului pe jos;
precizarea cresterii: b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
a) transaminazei (GOT); c) evitarea stresului psihic.
b) fosfatazei alcaline; 46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
c) lipidemiei; a)tegumente palide ,reci;
d) amilazemiei. b)tegumente cianotice la extremitati;
40.Care din metodele de mai jos de c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
explorare a aparatului cardiovascular superficiale dilatate
sunt metode neinvazive? 47. Flebografia reprezinta:
a) examenul radiologic standard al a) examenul endoscopic venos;
inimii si vaselor mari; b) examenul radiologic venos;
b) EKG , ecocardiograma; c) masurarea presiunii venoase.
c) cateterismul cardiac; 48.Oscilometria reprezinta:
d) angiocardiografia. a) o metoda de explorare a arterelor
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor periferice;
cardiaci urmareste compensarea cordului b)o metoda de examinare a venelor;
prin: c)o metoda de evidentiere a
a) regim alimentar cu multe lichide; amplitudinii pulsatiilor peretelui
b) repaus la pat; arterial.
c) oxigenoterapie; 49. Electrocardiografia consta in :
d) medicatie tonicardiaca; a) inregistrarea biocurentilor produsi
e) administrare preoperatorie de de miocard in cursul unui ciclu
atropina. cardiac;
42.Ce medicatie este indicata la arteritici b) reprezentarea grafica a zgomotelor
pentru pregatirea lor pentru operatie? produse intr-un ciclu cardiac;
a)vasodilatatoare,anticoagulante c) curba rezultata din inregistrarea
,antibiotice; grafica a socului apexian.
b) anticoagulante 50.IMA apare in urmatoarele
,sedative,antitermice; circumstante,cu exceptia:
c) medicatie antiaritmica,antialgica; a) mesele copioase ,efortul
d)coagulante,vitaminoterapie. fizic,expunerea la frig;
43.Claudicatia intermitenta apare: b)dupa infectii aerogene;
a) in repaus; c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
b) la efort: mers,alergat,urcat;
60
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile 58. Interventiile autonome ale asistentei
urmatoare: pentru ingrijirea pacientului cu HTA
a) cedeaza la administrarea constau in:
nitroglicerinei; a) asigurarea regimului alimentar
b) este violenta,insuportabila; hiposodat,hipolipidic;
c) dureaza peste 30 de minute. b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
52. Obiectivele imediate in ingrijirea c) administrarea medicatiei
pacientului cu IMA vizeaza: antihipertensive.
a) combaterea durerii si anxietatii; 59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
b) prevenirea complicatiilor; in constructii,afirma ca de doua luni
c) recuperarea si reintegrarea sociala prezinta dureri la mers in gamba
a pacientului. stanga,care s-au accentuat
53. In timpul tratamentului cu ,determinandu-l sa intrerupa mersul
anticoagulante asistenta va avea in pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
vedere: cauza durerii?
a) evaluarea aspectului tegumentelor a) alterarea circualtiei venoase;
in zonele unde se fac injectii; b) alterarea circulatiei arteriale
b) supravegherea sangerarilor periferice;
gingivale,nazale; c) ambele.
c) notarea zilnica a diurezei. 60.Unui pacient care prezinta alterarea
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta circulatiei arteriale periferice se
urmatoarele manifestari de dependenta: recomanda:
a) neliniste; a) arteriografie;
b) tegumente reci; b) oscilometrie;
c) poliurie; c) flebografie.
d) hipotensiune arteriala; 61.Pacientului care prezinta arterita
e)greturi; obliteranta asistenta medicala ii
f) varsaturi. recomanda la externare:
55. Persoanele cu risc in aparitia a) sa poarte ciorapi elastici:
endocarditei infectioase sunt: b) sa pastreze igiena riguroasa a
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa picioarelor;
RAA; c) sa poarte incaltaminte confortabila
b) persoanele cu obezitate; din piele,ciorapi din bumbac;
c) cele cu malformatii cardiace d) repaus la pat.
congenitale. 62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
56. Pacientul cu pericardita se plange de gambei drepte.I se acorda urmatoarele
durere cu localizare: ingrijiri:
a) retrosternala accentuata de a) repaus la pat in pozitie
tuse,inspiratie; Trendelenburg;
b) retrosternala iradiata in umarul b) suplinirea pacientului pentru
stang; satisfacerea nevoilor de baza;
c) hipocondrul stang accentuata de c) repaus la pat,cu membrul inferior
tuse. drept ridicat pe o atela Braun.
57. Manifestarile de dependenta intalnite 63. Pacientului cu varice i se recomanda
la pacientul cu HTAsunt: purtarea ciorapilor elastici pe care ii
a) palpitatii,varsaturi; imbraca astfel:
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari a) fiind asezat in pat cu membrul
de vedere; inferior orizontal;
c) dispnee,poliurie. b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
61
64. Pozitia pacientului cu insuficienta b) patrunderea acului in ventriculii
cardiaca este: cerebrali;
a) decubit dorsal; c) patrunderea acului in miocard.
b) sezand in fotoliu; 73. In cazul electrocardiografului
c) semisezand in pat. montarea electrodului rosu se face la:-
65. In timpul administrarii digitalei, a) mana dreapta;
asistenta va urmari in mod deosebit : b) mana stanga;
a) pulsul; c) piciorul stang.
b) diureza; 74. In cazul electrocardiografului
c) aparitia greturilor, varsaturilor. montarea electrodului galben se face la:
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta a) mana dreapta;
cardiaca urmareste: b) mana stanga;
a) reducerea cantitatii de glucide /24 c) piciorul stang.
h; 75. In cazul electrocardiografului
b) reducerea numarului de mese / montarea electrodului verde se face la:
24h; a) mana dreapta;
c) reducerea consumului de NaCl si a b) piciorul stang;
cantitatii de lichide. c) picior drept.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta 76. In cazul electrocardiografului
cardiaca consta in: montarea electrodului negru se face la:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h a) mana dreapta;
b) alimentatie hipolipidica; b) piciorul stang;
c) alimentatie hipocalorica. c) picior drept.
68. Interventiile zilnice ale asistentei 77. In cazul electrocardiografului
medicale in evaluarea starii unui pacient montarea electrodului precordial V 1se
cu anasarca constau in: face in:
a) notarea cantitatii de lichide a) spatiul IV intercostal pe marginea
ingerate/24 h; dreapta a sternului;
b) masurarea greutatii corporale si a b) spatiul IV intercostal pe marginea
diurezei; stanga a sternului;
c) oxigenoterapie. c) spatiul V intercostal stang pe linia
69. Palpitatiile ca manifestari de medioclaviculara.
dependenta apar: 78. In cazul electrocardiografului
a) in bolile cardiace; montarea electrodului precordial V 2 se
b) dupa abuz de cafea,tutun; face in:
c) ambele. a) spatiul IV intercostal pe marginea
70. Pulsul: dreapta a sternului;
a) se percepe cu policele b) spatiul IV intercostal pe marginea
b) se percepe pe vena cava stanga a sternului;
inferioara; c) spatiul V intercostal stang pe linia
c) este neregulat in aritmia medioclaviculara.
extrasistolica. 79. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 3 se
71. Pulsul: face in:
a) duritatea lui denota hipotensiune; a) spatiul IV intercostal pe marginea
b) se percepe prin compresiunea dreapta a sternului;
unei artere pe un plan dur; b) spatiul IV intercostal pe marginea
c) nu se modifica in caz de febra. stanga a sternului;
72. Accidentele punctiei pericardice sunt: c) la jumatatea distantei dintre V2 si
a) socul pericardic; V4.
62
80.In cazul electrocardiografului montarea c) la intersectia dintre orizontala dusa
electrodului precordial V 5 se face in: din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
a) spatiul V intercostal stang pe linia 82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
medioclaviculara; edem pulmonar acut este:
b) la intersectia dintre orizontala dusa a) pozitie Trendelenburg;
de la V4 si linia axilara anterioara b) pozitie decubit dorsal;
stanga; c) pozitie sezanda cu gambele
c) la intersectia dintre orizontala dusa atarnand la marginea patului.
din V4 si linia axilara mijlocie stanga. 83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
81. In cazul electrocardiografului a) mai putin de 30 minute;
montarea electrodului precordial V6 se b) peste 30 minute ;
face in: c) intre 5 secunde si 20 minute.
a) spatiul V intercostal stang pe linia 84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
medioclaviculara; a) repausul absolut la pat;
b) la intersectia dintre orizontala dusa b) alimentatia hiperlipidica;
de la V4 si linia axilara anterioara c) administrarea medicamentelor cu
stanga; punctualitate
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
63
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical– 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
64
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
65
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza
diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a
doua zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie
gastro-intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale
orală şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie,
tumefacţia amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid
66 C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
B
1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt 5. Tabloul clinic în enterocolita acută se
caracteristice pentru cancerul gastric: caracterizează prin:
a) durere în flancul abdominal drept; a) poliurie;
b) flatulenţă; b) vărsuri alimentare;
c) anorexie selectivă pentru carne şi c) 5-20 scaune/zi.
grăsimi. 6. Tabloul clinic în ciroza hepatică
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent constă în:
cauzată de : a) disurie;
a) alcoolism; b) steluţe vasculare;
b) paraziţi; c) varice esofagiene.
c) infecţii biliare. 7. Durerea în colica biliară are
3. În ce constă tratamentul igieno- următoarele caracteristici:
dietetic într-o gastrită cronică: a) este localizată în hipocondrul drept
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
cu orar regulat; b) este localizată în hipocondrul drept
b) evitarea consumului de , iradiază în membrul inferior şi
condimente, tocături, afumături, cedează la administrare de
alcool ,tutun; antispastice;
c) evitarea consumului de c) localizare tipică în epigastru şi
medicamente antiinflamatoare, cedează la administrare de morfină.
nesteroidiene şi cortizonice; 8. Următoarele explorări paraclinice
d) toate. confirmă prezenţa ulcerului gastric:
4. Colonul iritabil se caracterizează a) VSH crescut;
prin : b) endoscopia gastrică;
a) diaree postprandială; c) hemoragii oculte.
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
c) epigastralgii. fără complicaţii , tratamentul de bază este
67
medical şi în conducerea tratamentului se 17. Ce regim alimentar dăm la începutul
va ţine seama de: pancreatitei acute?
a) evoluţia stării generale , a febrei, a a) regim hipoproteic;
leucocitozei, a amilazemiei; b) regim hidro-lacto-zaharat;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de c) repaus digestiv absolut, sondă de
reluare rapidă a alimentaţiei; aspiraţie gastrică.
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât 18. Ce modificări de laborator se pot
mai rapid a vieţii normale. întâlni în pancreatita acută?
10. În cazul unui pacient cu colică biliară a) amilazemia şi amilazuria crescute
ce prezintă vărsături incoercibile, acestea în primele 2-3 zile;
pot fi combătute prin administrare de: b) hiperglicemie;
a) plegomazin fiole; c) leucopenie.
b) torecan tablete; 19. Pancreatita acută este un sindrom
c) emetiral supozitoare. abdominal acut caracterizat prin :
CHIRURGIE a) dureri abdominale violente în etajul
11. Lipotimia în ortostatism apare la un superior şi alterarea marcată a stării
bolnav cu hemoragie digestivă generale;
superioară , în cazul unei pierderi de b) durere în hipocondrul drept cu
masă circulantă: iradiere în umăr , stare generală uşor
a) mică; alterată;
b) medie; c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu
c) mare. greţuri şi vărsături.
12. Sunt cauze de HDS: 20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică
a) ulcerul aton; persistentă a sclerelor , mucoaselor şi
b) cancerul gastric; tegumentelor poate fi dată de :
c) traumatismul căilor biliare. a) inflamaţia peretelui colecistic;
13. Manifestarea caracteristică în ulcerul b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
gastric perforat este: c) un proces inflamator al căilor
a) meteorism abdominal; biliare.
b) agitaţia extremă; 21. La palparea abdominală a unui
c) ,, abdomen de lemn”. pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat
14. O hemoragie digestivă în care apar următoarele caracteristici:
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de a) palparea este nedureroasă;
sânge este: b) abdomenul este elastic ,
a) asimptomatică; nedureros;
b) are semne clinice caracterizate c) abdomenul este rigid (de lemn).
prin tahicardie, ameţeli, vedere ca 22. Care este semnul clinic sigur al
prin ceaţă, lipotimie; ocluziei intestinale?
c) are semnele caracteristice şocului a) vărsăturile;
hemoragic b) greţurile;
15. Complicaţia cea mai frecventă a c) oprirea tranzitului pentru materii
ulcerului gastro-duodenal este: fecale şi gaze ;
a) cancerul gastric; d) meteorismul.
b) hemoragia digestivă; 23. Când apar mai frecvent colicile
c) gastrita cronică. biliare?
16. Care din elementele de mai jos pot a) dimineaţa pe nemâncate;
produce hemoragii gastro-duodenale: b) după amiază;
a) ulcerul gastro-duodenal; c) noaptea;
b) anaciditatea; d) după masă bogată în grăsimi sau
c) gastritele hemoragice; alimente colecistokinetice.
d) medicamentele ulcerogene.
68
24. Un bolnav cu durere intensă a) radiografierea veziculei biliare
,colicativă , situată în hipocondrul drept , umplută cu substanţă de contrast
cu iradiere în umăr şi spate, cu durată administrată pe cale orală;
mare, febră, care este temporar sau deloc b) radiografierea căilor biliare inclusiv
influenţată de antispastice şi antialgice, a colecistului prin umplerea cu
poate fi produsă de : substanţă de contrast administrată pe
a) colică renală; cale intravenoasă;
b) colecistită acută; c) radiografierea organelor cavitare
c) colică hepatică; ale abdomenului după adminstrarea
d) apendicită acută subhepatică. substanţei de contrast pe cale orală .
25. Care din examenele de laborator 32. Colangiografia este contraindicată la
sunt utile pentru stabilirea gravităţii pacienţii cu:
H.D.S? a) afecţiuni hepato-biliare acute;
a) testele de coagulare; b) reacţii alergice la iod;
b) hemoglobina; c) insuficienţă renală.
c) proteinemia; 33. Intervenţiile cu rol autonom ale
d) hematocritul. asistentei medicale în cazul gastroscopiei
26. Hemoragia de la nivelul aparatului sunt următoarele , cu excepţia:
digestiv exteriorizată prin vărsături se a) asigură pacientului un climat
numeşte: calm , de căldură umană;
a) hemoptizie; b) anunţă pacientul să nu mănânce,
b) hematemeză; să nu fumeze în seara precedentă şi
c) melenă. în dimineaţa investigaţiei;
NURSING c) evaluează gradul anxietăţii
27. Organele cavitare ale abdomenului se pacientului şi îi administrează o
pot evidenţia prin: tabletă de diazepam.
a) examinarea cu sulfat de bariu; 34. Pentru determinarea hemoragiilor
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid; oculte se utilizează:
c) examinarea cu pobilan. a) testul Addis- Hamburger;
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este b) testul Adler;
contraindicată la pacienţii cu : c) proba de digestie.
a) HDS; 35. Examenul util pentru precizarea
b) peritonită; unor diagnostice nesigure când este
c) ulcer gastric. vorba de malignitatea sau benignitatea
29. În vederea efectuării irigoscopiei este unui ulcer este:
necesar să: a) examenul radiografic;
a) se administreze regim hidric în b) gastroscopia ;
preziua examenului; c) cercetarea hemoragiilor oculte.
b) se evacueze complet colonul prin 36. Examenul endoscopic
efectuare de clismă şi administrare de rectosigmoidian este contraindicat la
ulei de ricin; pacienţii cu:
c) se administreze timp de 2-3 zile a) constipaţie;
alimentaţie bogată în celuloză . b) diaree cronică;
30. Irigoscopia este : c) pusee hemoroidale acute.
a) examinarea radiologică a colonului 37. Spălătura gastrică este
fără substanţă de contrast; contraindicată în:
b) examinarea radiologică a colonului a) cancer gastric;
cu substanţă contrast; b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) examinarea endoscopică a c) stază gastrică însoţită de procese
colonului. fermentative.
31. Colangiografia constă în :
69
38. Paracenteza abdominală se c) să aibe o alimentaţie completă
efectuează : fără restricţii.
a) în fosa iliacă dreaptă; 46. Durerea care prezintă periodicitate şi
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe- apare de obicei toamna şi primăvara este
Richter; întâlnită la pacienţii cu:
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi a) ulcer gastro-duodenal;
simfiza pubiană. b) litiază biliară;
39. Explorarea funcţională a pancreasului c) rectocolită.
se face prin metode directe şi indirecte . 47. Manifestările de dependenţă întâlnite
Enzimele pancreatice se cercetează în: în hemoragia digestivă sunt :
a) sânge; a) senzaţia de greaţă , vărsături,
b) suc pancreatic; căldură retrosternală;
c) sânge, urină, suc pancreatic. b) paloare, transpiraţii reci
40. În caz de digestie deficitară, la abundente, hipotensiune arterială;
examenul microscopic al materiilor fecale c) senzaţia de gâdilare a laringelui,
se depistează: vărsături, hipertensiune arterială.
a) rare fibre musculare; 48. Caracteristicile durerii în ulcerul
b) steatoree; gastric sunt:
c) celuloză în cantităţi mici. a) durere în epigastru, violentă , ca
41. Examenul materiilor fecale pentru o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere
reacţia Adler se face după trei zile de dorsală;
regim alimentar: b) durere în hipocondrul drept însoţită
a) lacto-făinos; de greţuri şi vărsături;
b) complet; c) durere localizată în epigastru
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi însoţită de senzaţia de arsură.
carne . 49. Intervenţiile cu rol autonom ale
42. Vărsăturile ce conţin alimente asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor
ingerate cu 1-2 zile înainte sunt cu ciroză hepatică sunt:
caracteristice pentru: a) asigurarea alimentaţiei ,
a) ulcerul gastro-duodenal măsurarea şi notarea diurezei şi
necomplicat; greutăţii corporale;
b) varice esofagiene; b) pregătirea pentru flebografie;
c) stenoza pilorică. c) efectuarea examenelor de
43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul laborator ale sângelui.
gastric apare : 50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi
a) la 3-4 ore după masă; operaţi pentru această afecţiune vor primi
b) la 30 minute după masă ; următoarele recomandări:
c) nu are legătură cu alimentaţia . a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
44. Pentru un pacient diagnosticat cu călduţe de şezut;
ulcer duodenal se recomandă respectarea b) dietă adecvată pentru evitarea
unui regim alimentar compus din: constipaţiei;
a) supe de zarzavat,lapte, carne c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
fiartă , ou fiert moale; 51. După oprirea vărsăturilor , un pacient
b) ciorba de carne, brânza de vaci; diagnosticat cu colecistită este realimentat
c) pâine veche , soteuri de zarzavat. astfel:
45. La externarea din spital asistenta a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
recomandă pacientului cu ulcer gastro- oră;
duodenal: b) cu supe strecurate de zarzavat;
a) să respecte orarul meselor ; c) cu lactate, smântână , peşte.
b) să evite stresul fizic şi psihic;
70
52. Pacientul cu colecistectomie prezintă a) administrarea antivomitivelor;
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta b) nu se combat, sunt normale
medicală va supraveghea: postoperator;
a) cantitatea zilnică de secreţie ; c) introducerea sondei nazo-gastrice
b) ca drenul să nu se cudeze; pentru drenarea secreţiei, urmată de
c) aspectul secreţiilor. spălătură gastrică.
53. În bolile digestive ora de administrare 58. La externarea din spital pacientul
a medicaţiei antisecretoare este: care prezintă colostomie va fi educat
a) după mese; pentru a se autoîngriji:
b) în timpul meselor; a) să-şi schimbe aparatul colector;
c) înaintea meselor. b) să-şi protejeze tegumentele din
54. Intervenţiile autonome ale jurul stomei;
asistentei medicale acordate pacienţilor c) să-şi menţină igiena generală.
cu rectocolită ulcero-hemoragică sunt 59. Regimul alimentar al purtătorului de
următoarele: colostomă este:
a) asigură repaus fizic şi psihic a) bogat în proteine şi grăsimi;
complet; b) bogat în hidraţi de carbon şi
b) asigură igienă corporală şi de pat; proteine;
c) administrează medicaţie c) sărac în lipide şi celuloză.
hemostatică şi preparate de fier. 60. Durerea în afecţiunile digestive
55. Pacientul cu rectocolită ulcero- prezintă unele caracteristici.Durerea cu
hemoragică este educat : localizare în hipocondrul drept ce iradiază
a) să respecte un regim alimentar în umărul drept este întâlnită în :
bazat pe alimente bogate în celuloză; a) litiaza biliară;
b) să consume alimente bogate în b) ulcerul duodenal;
vitamine , uşor digerabile; c) rectocolită.
c) să –şi asigure un aport suficient 61. În bolile digestive, substituenţii
proteic (carne slabă fiartă , brânza acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;
proaspătă). a) la 2 ore după mese;
56. Pacientul cu ciroză hepatică poate b) înaintea meselor;
prezenta în perioada de debut c) în timpul meselor.
următoarele manifestări de dependenţă: 62. Pentru combaterea durerilor unui
a) balonări postprandiale, meteorism pacient diagnosticat cu colecistită acută i
abdominal, flatulenţă; se administrează:
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri; a) 1 fiolă Morfină;
c) subicter, ascită. b) 1 fiolă Mialgin;
57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă
staza gastrică se combat prin: Scobutil la nevoie.
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN

GASTROENTEROLOGIE
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
71
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
11 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
TESTUL III- GRILĂ

MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
72
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
20 b idem 44
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
48 c idem 11
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84
73
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE
TESTUL I
cu „F” fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de
infecţie urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de
lichide la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de
temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi
de dren.
TESTUL II
1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge
74
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată
TESTUL III
MEDICINA INTERNA b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează

1.Durerea de origine renală: godeu);
a) se poate prezenta sub formă de c) apar in glomerulonefrite acute şi
durere lombară, durere pelviperineală cronice, în sindroamele nefrotice şi in
şi cistalgie; insuficienţa renală cronică.
b) poate fi declanşată de trepidaţii, 5. Urografia intravenoasă :
mers rapid, eforturi fizice; a) apreciază secretia şi excreţia renală;
c) este calmată prin găsirea unei poziţii b) apreciează anomaliile prezente la
antalgice. nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii
2. Diureza normală este de : urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);
a) 500 – 100 ml pe 24 ore; c) presupune testarea obligatorie a
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore; sensibilităţii la iod.
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore. 6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale
3. Glomerulonefrita acută : caracterizate prin :
a) apare in timpul unei infecţii a) afectarea interstiţiului renal ;
streptococice; b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
b) se caracterizează prin leziuni renale ore;
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu c) prezenţa germenilor în urină ( peste
fixare de complement la nivelul 100.000 germeni pe ml)
membranei bazale glomerulare; 7. Sindromul nefritic acut presupune :
c) se caracterizează prin hematurie, a) oligurie;
hipertensiune arterială şi edeme. b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
4. Edemele de origine renală : c) hipertensiune arterială.
a) apar iniţial localizate la nivelul 8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
pleoapelor şi retromaleolar sunt mai a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de
accentuate dimineaţa şi au tendinţa la ore;
regresie în timpul zilei; b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
75
9.Sindromul urinar din glomerulonefrita c) solubilitatea crescută a unor
acută se traduce prin : constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
a) poliurie şi polakiurie; 12. Principalul element diagnostic al unei
b) leucociturie masivă; infecţii urinare îl reprezintă :
c) hematurie întotdeauna inferioară a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
leucocituriei. alterarea stării generale;
10. Insuficienţa renală acută poate sa b) durerea lombară colicativă;
apară în : c) bacteriuria semnificativă.
a) traumatisme pelviene cu ruptură de 13. Cea mai importantă măsură
vezică şi extravazarea urinii; terapeutică în hematurie este :
b) scăderea volumului sanguin a) tratamentul hemostatic cu vitamina
circulant; K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole
c) necroză papilară. pe zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
11. Dintre factorii de litogeneză fac parte b) tratament etiologic prin descoperirea
şi : şi tratarea cauzei care o produce
a) creşterea concentraţiei sărurilor (litiază, tumori, corpi străini, etc);
urinare; c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
b) hipertiroidie; transfuzii de sânge, plasmă, masă
eritrocitar.
CHIRURGIE
14.Care este cifra minimă a tensiunii degradare treptată, dar avansată a

arteriale sistolice, ca să se poată produce funcţiei renale;
filtrarea renală? e) prin tulburări de filtrare glomerulară.
a) 50 mmHg; 18. Colica renală este produsă de :
b) 60 mmHg; a) calculi mari care stagnează în
c) 70 mmHg. bazinet;
15. Care este investigaţia radiologică, b) calculi vezicali;
care ne dă datele cele mai precise privind c) calculi mici, care migrează din
aspectul anatomic si funcţia aparatului bazinet în ureter;
urinar ? d) urini hiperconcentrate în săruri
a) cistografie; urinare.
b) pielografie ascendentă; 19. Hematuria produsă în cancerul renal
c) urografie intravenoasa. are urmatoarele caractere :
d)uretero-pielografie retrogradă. a) este terminală;
16. Cum iau naştere calculii? b) unilaterală;
a) prin precipitarea şi agregarea c) este insoţită de dureri;
sărurilor urinare; d) este totală, spontană, capricioasă,
b) precipitarea are loc în jurul unui nedureroasă.
nucleu organic;
c) datorită concentraţiei crescute de
săruri în urină, 20. In care din următoarele afecţiuni
d) precipitarea are loc în jurul unor globul vezical apare cel mai frecvent ?
microbi, leucocite, epitelii descuamate. a) traumatism de bazin, cu fractură de
17. În ce situaţie se poate produce o pube;
insuficienţă renală cronică? b) litiază renală;
a) într-o litiază veche; c) adenom de prostată;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, d) prostatită cronică.
cu scleroză renală; 21. Care sunt cele mai eficiente
c) prin fenomene de obstrucţie şi tratamente ale adenomului de prostată ?
infecţioase intermitente, se produce o a) tratamentul hormonal;
76
b) tratamentul fizioterapic; d) anuriile postrenale.
c) cateterismul vezical; 25. Absenţa micţiunilor inseamnă
d) tratamentul chirurgical constând in întotdeauna anurie?
adenomectomie pe cale transvezicală a) da, absenţa micţiunilor este
sau prin rezecţie endoscopică consecinţa anuriei;
transuretrală. b) nu, şi alte cauze pot produce
22. Tratamentul cancerului de prostată absenţa micţiunilor, fără să fie anurie;
constă în : c) absenţa micţiunilor poate apărea în
a) citostatice si tratament imunoterapic; retenţia acută de urină;
b) extirparea prostatei în totalitate d) în plăgile renale sau vezicale, urina
împreună cu limfatice pelvine; produsă se elimină în afara căilor
c) alături de tratamentul chirurgical – urinare sau normale.
estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d) citostatice şi cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos
constituie factori locali care pot produce
retenţia acută de urină ?
a) adenom şi cancer de prostată;
b) afecţiuni neurologice: tabes,
siringomielie; 26. Hidrocelul este o acumulare de lichid
c) compresiuni medulare; serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
d) calcul sau cheag care astupă colul care din semnele de mai jos le găsim?
vezical, traumatism de uretră, stricturi a) creşterea de volum a hemiscrotului
uretrale. la nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
mai grave şi se remediază extrem de care se reduce în clinostatism;
greu? c) formaţiunea este nedureroasă, sub
a) anuriile produse de şocul traumatic tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
sau hemoragic; la percuţie;
b) anuriile renale; d) este opacă la transluminaţie.
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
77
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de
ore;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a
stat în repaus la pat.
29. Urografia reprezintă :
a) examenul radiologic al aparatului
renal folosind ca substanţă de contrast
pe bază de iod, injectată intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului
renal folosind ca substanţă de contrast
iodură de sodiu 10%, injectată prin
cateterism ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii
urinare.
30. După cistoscopie pacientul necesită
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaţiei pe cale
naturală;
b) clismă evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor în regiunea
hipogastrică, administrare de
antispastice.
31. Proba Volhard explorează :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi
concentraţie a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se
precizează prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss – Hamburger;
c) proba Zimniţki.
33. Caracteristicile durerii în colica renală
sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în
tot abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre
NURSING NEFROLOGIE organele genitale externe, intensă,
27.Pregătirea alimentară a pacientului profundă;
pentru radiografie renală simplă se face c) localizare lombară, bilaterală, cu
astfel: iradiere în tot abdomenul.
a) 2- 3 zile alimentaţie 34. Se recomandă unui pacient
colecistokinetică; efectuarea unei radiografii renale pe gol,
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, de urgenţă, pentru care este pregătit
nefermentescibilă; astfel :
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. a) clismă evacuatoare;
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- b) spălătură vezicală;
Hamburger se face în modul următor : c) nu se face pregătire.
a) prima urină de dimineaţă; 35. Într-o calculoză renală, până la
eliminarea calculului, în planul de îngrijire
78
al pacientului, vor fi aplicate următoarele a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
intervenţii: de ore/kg corp;
a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l b) reducerea cantităţii de proteine pe
pe zi; 24 de ore/kg corp în funcţie de valorile
b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ureei şi creatininei din sânge;
ore; c) asigurarea necesarului caloric al
c) determinarea cantităţii de albumină organismului prin glucide.
in urină. 42. Intervenţiile autonome ale asistentei în
36. Intervenţiile asistentei medicale pentru îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
supravegherea sondei vezicale a) măsurarea zilnică a greutăţii
permanente la un pacient cu incontinenţă corporale şi a diurezei;
urinară constau in: b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
a) observarea aspectului urinei în vasul acordarea poziţiei şezând cu picioarele
colector; atârnate;
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor c) alimentaţie desodată.
prelungitoare; 43. Care din următoarele manifestări
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, sugerează un traumatism renal in cazul
în funcţie de volumul de urină. unui pacient cu politraumatism :
37. Pacientul cu glomerulonefrită acută a) durere lombară;
prezintă ca problemă de dependenţă : b) hematurie macroscopică;
a) comunicare ineficientă la nivel c) vărsături.
senzorial ; 44. Ca manifestări de dependenţă în
b) potenţial de exces de volum perioada iniţială in cazul adenomului de
lichidian; prostată întâlnim :
c) deficit de autoîngrijire. a) incontinenţă urinară;
38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
urinare este susţinut de : c) retenţie acută de urină.
a) examenul sumar de urină; 45. În litiaza urică, pacientului i se
b) urocultură; recomandă regim alimentar bogat în :
c) valoarea ureei şi a creatininei în a) vegetale cu restricţie de proteine;
sânge. b) sucuri de citrice;
39. Un pacient de 17 ani este internat cu c) produse lactate, carne.
diagnosticul insuficienţă renală acută şi
prezintă :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.
40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu

I.R.A. sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
prin hemodializă;
c)reechilibrarea funcţiei renale.
41. Alimentaţia pacientului cu
I.R.C.urmareşte :
79
46. Intervenţiile asistentei medicale la un a) sediului hematuriei;
pacient cu insuficienţă renală acută b) intensităţii hematuriei;
constau in: c) durata hematuriei.
a) efectuarea bilanţului hidric; 51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă,
b) diminuarea catabolismului proteic intervenţiile autonome ale asistentului
prin epurarea extrarenală medical sunt :
hemodializată şi dializă peritoneală; a) monitorizarea diurezei;
c) aplicaţii calde în regiunea lombară. b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar
hipocaloric, hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roşii, tegumentele prezentând
teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care
47. Care din urmatoarele manifestări de prezintă glob vezical, se recomandă:
dependenţă sunt semnificative pentru o a) administrarea de diuretice;
insuficienţă renală acută? b) imobilizarea la pat;
a) oligo-anurie; c) montarea unei sonde urinare.
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic 54. Deteriorarea funcţiei renale implică
si acido-bazic; modificarea regimului alimentar al
c) hematuria. pacientului, restricţiile vizând aportul de:
48. Intervenţiile asistentei medicale în a) proteine;
insuficienţa renală cronică este un b) lipide;
element important al activităţii medicale. c) glucide.
Educarea pacieţilor se referă la : 55. Poliuria reprezintă :
a) exerciţii fizice intense; a) micţiuni frecvente cu cantitate mică
b) necesitatea restricţiilor alimentare; de urină;
c) igiena riguroasă a tegumentelor. b) dureri la micţiune;
49. Problemele pacientului cu insuficienţă c) cantitate mare de urină eliminată în
renală cronică pot fi : 24 de ore.
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin 56. Polakiuria este :
degradarea funcţiei tubulare; a) cantitate mare de urină pe 24 de
b) alterarea integrităţii pielii; ore;
c) insomnia. b) incontinenţă urinară;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de
50. La un pacient cu hematurie urină.
macroscopică proba celor trei pahare 57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie
permite precizarea : urinară se referă la :
80
a) administrarea de diuretice; 62. Pacientul B.B. prezintă anurie.
b) administrarea de antispastice; Asistenta constată :
c) sondaj vezical. a) absenţa urinei in vezica urinară:
58. Urina pentru efectuarea unui examen b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de
bacteriologic se recoltează : ore;
a) în condiţii sterile, în recipient special; c) eliminarea urinei cu dificultate.
b) un eşantion din cantitatea eliminată 63. În îngrijirea postoperatorie a
în 12 ore; bolnavului cu nefrectomie, asistenta va
c) numai după administrarea a 2 l de asigura poziţia pacientului :
ceai neîndulcit. a) decubit dorsal;
59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea b) poziţia Fowler;
sondajului vezical : c) decubit lateral pe partea sănătoasă.
a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b) poziţionarea bolnavului pentru
sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregătirea materialelor necesare
sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sondă à Démeure: 64. Hipostenuria reprezintă densitatea
a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat urinei:
în vezica urinară; a) normală;
b) repetarea sondajelor vezicale; b) crescută;
c) dilatarea uretrei stricturate cu c) scăzută.
ajutorul sondelor. 65. Anuria reprezintă :
61. În îngrijirea postoperatorie a unui a) absenţa urinei in vezică;
pacient cu nefrectomie asistenta medicală b) scaderea cantităţii de urină;
are ca prioritate în îngrijire: c) eliminarea urinei cu dificultate.
a) măsurarea debitului urinar, orar; 66. Poliuria reprezintă :
b) prevenirea întoarcerii pacientului pe a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
partea operată; b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
c) să fixeze bine tuburile de dren. 2500 ml;
c) sete exagerata.
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
81
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
82
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
83
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
TESTUL I
cu „F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie
cu ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors
lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a
comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului ,
evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea
complicatiilor ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce
spre radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
84
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie
1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice
Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie anterioara hemoragiei?
prezinta: a. refacerea este imediata dupa oprirea
a) paloare hemoragiei
b) ameteli in ortostatism b. dureaza 3-4 luni
c) transpiratii reci c. dupa tranfuzie de sange
d) lipotimie in clinostatism d. etapa poate fi scurtata prin tratament
2. Profilaxia emboliei pulmonare adecvat
postoperatorii urmareste prevenirea 6. Cum putem face o hemostaza
trombozelor venoase si a declansarii provizorie cand avem o sangerare la
tromboemboliei in: nivelul gatului?
a) preoperator a. compresiune digitala pe plan osos
b) postoperator (vertebral)
c) preoperator, intraoperator si b. pansament compresiv
postoperator c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei d. aplicarea atenta a unui garou
hemoragii? 7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi prin:
b. cresterea CO2 in sange si excitarea a. interesarea epidermului si partial a
centrului respirator din bulb dermului
c. vasoconstrictia arteriala b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
d. scaderea hematocritului c. cicatrizare rapida cu restitutio ad
4. Varsaturile care apar imediat dupa integrum
interventia chirurgicala au drept cauza: d. producerea de cicatrici vicioase cu
a. narcoza si iritatia peritoneala deficiente functionale
b. aparitia unui ulcer de stres 8. Care sunt regulile in ingrijirea
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preoperatorie a bolnavului?
preziua operatiei a. crearea conditiilor care sa impiedice
5. Cat dureaza etapa hematologica de producerea de traume psihice
refacere a organismului la situatia
85
b. cunoasterea temeinica nu numai a b. evita inciziile mari- laparotomia
bolnavului, ci si a bolii c. scuteste bolnavul de unele complicatii
c. explorarea clinica si paraclinica in supurative ale peretelui
vederea stabilirii diagnosticului d. scurteaza mult durata de spitalizare si
d castigarea increderii bolnavului in convalescenta
personalul care il ingrijeste si il va opera 15. Cea mai grava complicatie infectioasa
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei postoperatorie este:
plagi murdarite cu pamant? a. septicemia postoperatorie
a. streptococul, stafilococul b. abcesul fesier
b. germenii tetanosului, gangrenei c. infectarea plagii chirurgicale
gazoase 16. In cadrul socului se descriu
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ urmatoarele stadii:
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa a. soc compensat, soc decompensat,
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii coma
intestinale mecanice, consta in: b. soc compensat, soc ireversibil
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei c. soc decompensat, coma
b. se continua tratamentul de reechilibrare 17. Care din hemoragiile de mai jos sunt
hemodinamica, de refacere a starii considerate „hemoragii medicale”?
generale pana la reluarea tranzitului a. hemoragia prin ruptura de anevrism
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
alimentatiei c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-
11. In care din afectiunile pulmonare de duodenal
mai jos este contraindicata o interventie d. hemoragii medicamentoase
pentru afectiuni cronice? e. hemoragii datorate unor deficiente ale
a. pneumonie factorilor de coagulare
b. emfizem pulmonar 18. Ce trebuie sa deprindem cand avem
c. astm bronsic un accidentat cu plaga muscata de un
d. traheobronsite acute caine necunoscut?
12. Ce obiective urmareste pregatirea a. sa cautam cainele si sa urmarim
psihica a bolnavului chirurgical internat? evolutia acestuia
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare b. efectuam toaleta, sutura plagii,
si inlaturarea fricii de spital profilaxie antitetanica, antibiotice
b. convingerea ca interventia chirurgicala c. efectuam toaleta minutioasa a
este benefica si dupa efectuarea ei isi va plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
putea relua activitatea anterioara in trimitem pacientul la serviciul antirabic
conditii mult mai bune d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si 19. Care din fenomenele de mai jos se pot
respectarea disciplinei spitalicesti produce dupa intepaturile unor insecte
13. In ce afectiuni numarul de hematii (viespi, albine)?
poate fi crescut? a. insuficienta respiratorie grava, edem,
a. soc hemoragic de glota
b. soc in arsuri si deshidratare b. anemii hemolitice
c. soc septic si alergii c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. scleroze pulmonare, poliglobulie d. fenomene anafilactice cu edem al fetei
esentiala si gatului, cefalee
14. Care sunt avantajele chirurgiei 20. Care din cicatricile formate dupa
laparoscopice abdominale, fata de arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
chirurgia clasica? a. dupa arsuri prin iradiere
a. permite efectuarea oricarei interventii b. dupa arsuri electrice
fara risc
86
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si b. instituirea in vezica urinara a unei
saruri sonde permanente pentru masurarea
d. dupa arsuri cu fosfor debitului urinar
21. Care din masurile de mai jos nu se vor c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
efectua la acordarea primului ajutor? etapele socului
a. scoaterea victimei din focarul de d. asigurarea functiei respiratorii si o
incendiu oxigenare corecta
b. stingerea vestimentatiei aprinse e. efectuarea de gastrostoma pentru
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor alimentarea bolnavului
cu altele 26. Caror factori se datoreste roseata
d. combaterea durerii si linistirea (rubor) intr-o infectie localizata?
bolnavului a. prezentei germenilor, leucocitelor in
e. ungerea suprafetei arse cu substante focar
grase sau dezinfectante: albastru de b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
metilen, violet de gentiana c. exsudatului lichidian si diapedezei
22. Cum se calculeaza cantitatea de leucocitelor
lichide ce trebuie administrata in primele 27. Care este limita de caldura nelezanta?
3-4 zile unui ars? a. 450C
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru b. 380C
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit c. 550C
cu suprafata arsa si si greutatea corporala d. 800C
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa 28. Care din factorii de mai jos cresc riscul
cu profunzimea arsurii operator?
c. se administreaza cate 50ml pentru a. asociatia de boli
fiecare procent de suprafata arsa b. interventiile de urgenta
23. Socul cardiogen pote fi produs de: c. conditiile de munca si viata
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
b. leziuni traumatice ale membrelor deficientelor
inferioare 29. Care trebuie sa fie criteriile de
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale amplasare ale unui bolnav in salon?
vezicii urinare a. locurile libere existente in sectie
d. emfizem mediastinal, fracturi de b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
coloana dorsala cu compresiune asupra saloane cu bolnavi operati in vederea
inimii, leziuni obstructive ale marilor vase. ajutarii acestora din urma
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire c. bolnavii tineri sa fie asezati linga
socului anafilactic? bolnavii in varsta
a. sa nu administram medicamentele si d. bolnavii de aceeasi categorie, cu
substantele care pot da reactii anafilactice evolutie normala, cu preocupari
b. sa testam medicamentele (antibioticele, asemanatoare
substantele iodate etc) inainte de 30. In ce afectiuni putem avea o scadere
administrare a hematocritului?
c. sa facem o anamneza corecta a. socul prin arsuri
d. sa efectuam determinarea grupei b. hiperhidratare
sanguine si Rh, cat si probele de c. hemoragie digestiva mare
compatibilitate inainte de transfuzii, sa d. poliglobulie
evitam transfuzia de sange care nu este 31. Ce se produce in segmentul de sub
izogrup si izoRh. garou?
25. Care din manoperele de mai jos a. vasoconstrictie arteriala
trebuie intreprinse in serviciul de terapie b. trombozarea vaselor
pentru urmarirea bolnavilor socati? c. dilatarea paralitica
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
87
d. navalirea sangelui central in zona de a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, gama
cu scaderea brusca a TA b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
32. Unde aplicam garoul in cazul unei c. plagi produse de frig, acizi, raze
plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din Rontgen
care tasneste sangele rosu aprins in jeturi 39. Plagile produse prin manopere
discontinue. medicale se definesc ca:
a. la radacina coapsei a. plagi iatrogene
b. deasupra plagii b. plagi accidentale
c. dedesubtul plagii c. plagi intentionate
d. peste pansamentul aplicat la nivelul d. plagi profunde
plagii
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in
33. Care din factorii de mai jos contribuie cadrul socului hipovolemic?
la hemostaza spontana? a. socul de garou, socul alergic
a. vasoconstrictia medicamentos
b. formarea trombusului alb b. socul hemoragic, traumatic
c. transformarea protrombinei sub c. socul cardiogen, socul electric
actiunea tromboplastinei in trombina d. socul prin arsura, socul operator
d. trombina actionand asupra 41. In ce tip de soc avem valori normale
fibrinogenului il transforma in fibrina sau chiar crescute ale hemoglobinei si
e. formarea coagului rosu hematocritului?
34. Cand este indicata aplicarea unui a. soc hemoragic
pansament umed? b. soc traumatic
a. in plagile recente c. soc septic
b. in plagile care secreta abundent d. soc prin arsura
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii 42. Ce efect poate avea injectia de
d. in tromboflebite adrenalina sau alte simpaticomimetice in
35. Care din conditiile de mai jos stau la stadiul de soc compensat?
baza efectuarii unui bun pansament? a. favorizeaza iesirea bolnavului din
a. sa acopere complet plaga starea de soc
b. sa aiba o buna putere absorbanta b. favorizeaza cresterea debitului cardiac
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece si a perfuziei tisulare
d. executarea lui si in perioada mentinerii c. agraveaza anoxia si grabeste
sa nu provoace dureri decompensarea
36. Pentru desprinderea din plaga a d. ridica tonusul bolnavului
compreselor, atunci cand acestea sunt 43. Care din hemoragiile de mai jos se
foarte aderente, folosim: incadreaza in hemoragia interna?
a. neofalina a. hemoragia intratisulara
b. eterul b. hematom la nivelul mezenterului
c. apa oxigentata c. revarsarea sangelui in cavitatea
d. bromocetul pleurala
37. Carui factor se datoreste cresterea d. hemopericard
caldurii locale intr-o infectie? 44. Tumefactia (tumor) in cazul unei
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor infectii locale, este produsa de :
nervoase a. diapedeza leucocitelor
b. prezentei germenilor si leucocitelor in b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
focar resturilor rezultate din distrugerea
c. activarii circulatiei locale acestora
38. Care din plagile de mai jos se c. exsudatului lichidian ( extravazarea
datoreaza agentilor mecanici? plasmei)
88
45. Ce intelegem prin plagi perforante? a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
a. plagi ale tegumentelor anestezie
b. plagi insotite de fracturi deschise b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. plagi care patrund in cavitatile naturale c. in seara operatiei
d. plagi care patrund in cavitatile naturale d. a doua zi dupa operatie
si lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 51. Durerea, in cazul unei infectii

20% din suprafata corpului poate evolua: localizate, este produsa de:
a. cu soc hipovolemic a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
b. fara complicatii resturilor rezultate din distrugerea celulara
c. cu soc toxicoseptic b. hiperemie locala
47. Care din manoperele de mai jos c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
trebuie evitate in cursul tratamentului unui germenilor si actiunea directa a toxinelor
socat? microbiene, asupra terminatiilor nervoase
a. restabilirea volemica si corectarea 52. Care este semnul caracteristic al
acidozei generalizarii contracturii in tetanos?
b. intreruperea timpurie a reanimarii a. tulburarile respiratorii
c. interventia chirurgicala intempestiva b. contractura maseterina si trismus
inainte de desocarea bolnavului c. dureri abdominale
d. excesul de desocare d. tulburari sfincteriene
48. Care din metodele de mai jos 53. Care din exminarile de mai jos pot sa
contribuie la buna pregatire psihica a dea relatii cu privire la sediul hematuriei
bolnavului? macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din uretra)?
preajma bolnavului a. examenul macroscopic al urinii
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la b. proba celor 3 pahare
dispozitie in camera de zi a revistelor, c. examenul macroscopic al sedimentului
ziarelor, programelor de televiziune urinar
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa d. examenul clinic al bolnavului
aiba un somn linistit, combaterea 54. Care din procedeele de mai jos pot
eventualelor tulburari psihice efectua hemostaza definitiva?
d. combaterea durerii si a simptomelor a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-
care provoaca disconfort: prurit, greata, 10%
varsaturi b. administrarea de hemostatice: vitamina
e. crearea sigurantei ca interventia K, venostat, adrenostazin
operatorie si urmarile postoperatorii vor c. ligatura si sutura vaselor
merge bine d. asezarea bolnavului in pozitie
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea Trendelemburg
anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va 55. La ce arsura gasim flictene cu continut
face: serocitrin?
a. regim alimentar obisnuit din prima zi, a. arsuri gr I
dupa operatie b. arsuri gr II
b. regim hidric timp de 4-5zile c. arsura gr III
c. administrare de constipante 4-5 zile d. arsura gr IV
d. clisma dupa 4-5 zile 56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a cele de
,administrare orală de oleu de recin 20g gr III ?
50. Cand atinge maximum de intensitate a. sunt de aceeasi intensitate
durerea postoperatorie?
89
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici b. arsura gr II – 25% din suprafata
decat cele in arsurile de gr II corpului
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai c. arsura gr III – 10% din suprafata
mari decat cele in arsurile de grII corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
57. Care din masurile de mai jos nu 62. In pregatirea preoperatorie a
trebuie efectuate in cadrul primului ajutor bolnavilor alergici se va avea in vedere:
si transportul unui bolnav socat sau a. cunoasterea medicamentelor la care
susceptibil de a face soc? bolnavul este alergic
a. degajarea accidentatului de sub actiune b. evitarea administrarii medicamentelor
agentului traumatic care produc alergie
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei c. desensibilizare si tratament cu
definitive la locul accidentului antihistaminice
c. administrarea de analgetice si punctia d. tratament cu antialgice si
venoasa pentru a monta o perfuzie anticoagulante
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor 63. Care sunt manevrele la care sunt
e. scoaterea si schimbarea hainelor supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
accidentatilor cu arsuri intinse a. sa respire adanc, folosind si bratele
f. transportul la spital cu orice mijloc b. sa urineze
58. De cele mai multe ori o HDS se c. sa destinda abdomenul
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de d. sa bea lichide
cafea si melana neagra ca pacura. In ce 64. Ce este furunculul?
imprejurari atat hematemeza cat si a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
melena pot fi cu sange rosu? b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
a. in hemoragii abundente cand sangele c. inflamatia glandelor sudoripare
stagneaza in stomac 65. Care din elementele de mai jos pot
b. in hemoragii abundente cand sangele defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
nu are timp sa stea in stomac soc cronic?
c. daca sangele este evacuat foarte a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
repede cicatrizare
d. cand exista o enterocolita b. starea de intoxicare duce la epuizare
59. In infectiile cronice avem o crestere fizica si psihica
a. neutrofilelor c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice
b. limfocitelor si tulburari metabolice grave
c. eozinofilelor d. Hiperhidratare cu fenomene de
d. reticulocitelor insuficienta cardiaca
60. Care din cauzele de mai jos contribuie 66. in ce perioada si in ce fel de soc
la ruptura splinei in doi timpi? postcobustional se va produce:
a. traumatismul splinei cu hemoragie a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
intrasplenica mentinuta de rezistenta producerea accidentului
capsulei b. socul hipovolemic se va dezvolta in
b. infectia splinei primele 3 zile
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
cu revarsarea sangelui in peritoneu d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
d. fragilitatea vasculara primele 3 zile
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem 67. Necroza localizata a unui folicul pilos
certitudinea ca se va produce soc asociata unei mici cantitati de puroi,
postcombustional? caracterizeaza:
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului a. furunculul antracoid
b. abcesul
90
c. furunculul b. imiedicam staza gastrica
d. foliculita c. la nivelul anastomozelor se produce de
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in multe ori un edem important care, alaturi
preziua operatiei? de lipsa peristalticii produce staza
a. regim alimentar obisnuit d. prevenim varsaturile
b. regim hidric 74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar cardiaci urmareste compensarea cordului
seara regim hidric prin:
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore a. regim alimentar cu multe lichide
inaintea operatiei b. repaus la pat
69. Mobilizarea precoce a bolnavului c. oxigenoterapie
urmareste: d. medicatie tonicardiaca
a. preintampinarea stazei venoase si e. administarea preoperatorie de atropina
producerea bolii tromboembolice 75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
b. combaterea atelectaziei pulmonare si capului, fetei si care prezinta arsuri ale
preintampinarea infectiilor pulmonare cailor respiratorii se va efectua:
c. combaterea durerii a. dezobstructia cailor respiratorii
d. combaterea tulburarilor b. anestezie a cailor respiratorii
hidroelectrolitice superioare, oxigenoterapie
70. La arsii cu leziuni circulare pe c. traheostomie
membre, pentru prevenirea fenomenelor 76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de ischemie periferica, se va practica: de tratarea corecta a plagii se va aplica o
a. excizia copleta a escarelor imobilizare in aparat gipsat?
b. excizia partiala a escarelor a. plagi cu hemoragie mare
c. incizii de decompresiune, care b. plagi in care sunt interesate mase mari
traverseaza regiunea de escara de la un vasculare si tendoane
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in c. plagi supurate
profunzime d. plagi cu leziuni osteo-articulare
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice 77. Care este cauza scaderii uneori a
ischemia periferica hematocritului si hemoglobinei dupa
71. Plagile netratate la timp se pot oprirea hemoragiei?
complica cu: a. invazia apei din tesuturi in circulatie
a. lipotimie b. vasoconstrictiei
b. oligoanurie c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
c. supuratii locale d. cresterii diurezei
d. tromboflebite, septicemie, 78. Ce constatam la tetanos?
septicopioemie a. leziuni distructive masive la locul de
72. Ce complicatii pot aparea in cazul inoculare
soculuitoxico –septic postcombustional? b. semnele locale sunt neinsemnate
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de c. gravitatea fenomenelor generale
stres datorita toxinei tetanice
b. HTA , cardipopatie ischemica 79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
c. complicatii tromboembolice, insuficienta dupa operatie, poate fi data de:
renala a. febra de resorbtie
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, b. supuratia plagii operatorii
ocluzie intestinala c. infectie pulmonara sau urinara
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile d. afectiune intercurenta
tubul digestiv cu lichide si alimente, in 80. Pentru un bolnav cu operatie medie
cazul interventiilor pe aceste organe? este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice a. 2000-3000 cal
sunt abolite b. 800-1000 cal
91
c. 1000-1500 cal c. amputatia de mamela
d. 3000-4000 cal d. tiroidectomie subtotala
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi: 87. Pentru fixarea unui pansament la
a. edem cerebral nivelul capului se poate folosi:
b. agitatie, confuzii, halucinatii a. fixare cu leucoplast
c. exagerarea reflexelor cutanate si b. fixare cu plasa autoadeziva
tendinoase c. fixare capelina
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si d. fixare cu galifix
distanta 88. Care din semnele clinice si de
82. Pentru mentinerea pansamentului la laborator le intalnim in socul traumatic
nivelul nasului se foloseste: decompensat?
a. bandaj lipit cu material adeziv a. paloare a buzelor si cianoza a
b. prastia extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
c. bandaj in T periferica insuficienta si lenta
d. infasarea sub forma de evantai b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
83. In pozitie ventrala vor fi asezati hemodilutie
bolnavii operati de: c. cresterea masei circulante, a debitului
a. coloana vertebrala cardiac, scaderea ureei si creatininei
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
esofagiene starea de prostratie, hipovolemie,
c. bolnavi cu peritonite ale etajului diminuarea debitului cardiac.
abdominal superior 89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
d. bolnavii operati cu rahianestezie unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin tendinta la soc?
provocatoare de soc imediat? a. instituim sonda gastrica si administram
a. plasmoragia nu se produce din cauza pansamente gastrice si trombine
ca sunt mai profunde b. transfuzie cu sange, interventie precoce
b. terminatiile nervoase din derm sunt c. administrare de anticoagulante: vit K,
distruse vit. C, Ca, adrenostazin
c. plasmoragia nu se mai produce din d. transfuzie intra si postoperatorie
cauza ca dermul este carbonizat 90. Cand avem o pierdere ponderala de
d. organismul se adapteaza mai bine la 7% din greutate, intr-o deshidratare,
arsurile de gr IV consideram deshidratarea:
85. Cauza aparitiei socului postoperator a. normala
dupa un interval liber, poate fi: b. moderata
a imputabila bolnavului operat c. medie
( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care d. grava
nu a fost suficient pregatiti preoerator 91. Combaterea durerii in soc se face cu:
b. cauzat de componenta anestezica a. medicamente indicate de medic
c. urmarea unor factori traumatizanti din b. xilina 0,5 – 1%
timpul operatiei c. mialgin
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: 92. Ce complicatie poate da furunculul
hemoragie, ocluzie, peritonita, buzei superioare si al narinei?
dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia a. pleurezie purulenta
acuta de stomac etc b. abcces pulmonar
86. Aspiratia continua a secretiilor care se c. tromboza a sinusurilor cavernoase
evacueaza prin tubul de dren se poate 93. Tabloul de laborator din socul arsilor
folosi in urmatoarele operatii: se caracterizeaza prin:
a. rezectia gastrica a. hemoconcentratie
b. operatii ce se executa in cavitatea b. hemodilutie
toracica
92
c. scaderea numarului de hematii si d. colica saturniana, colica renala,
leucocite, a hematocritului apendicita acuta
d. cresterea numarului de hematii si a e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
hematocritului crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
94. Care din cauzele generatoare de soc cunostinta, paralizii
se incadreaza in hemoragii medicale? 99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
a. hemoragii produse in trombocitopenii, cu:
fibrinoliza a. operatii pentru afectiuni pleuro-
b. metroragii, hemotorax pulmonare
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina b. peritonite ale etajului abdominal inferior
rupta c. operatii esofagiene
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si d. irigatie cerebrala deficitara
coagulopatiilor 100. Socul hemoragi se poate produce
95. Un bolnav care are o anemie cronica cand:
si necesita interventie de urgenta, cand a. avem o hemoragiei mica, dar
vom corecta anemia cronica? persistenta, decelabila prin examenul
a. corectam anemia cronica si apoi il scunului prin proba hemoragiei oculte
operam b. hemoragie acuta cu pierdere de 10%
b. operam si apoi corectam postoperator; din masa circulanta
c. corectarea se va face pe cat posibil c. hemoragii acute cu pierdere ce
preoerator, va continua intraoperator si depasesc 30% din masa circulanta
apoi postoerator d. orice hemoragie e susceptibila de a
d. corectarea se va face in functie de produce soc hemoragic
starea generala 101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
96. In reechilibrarea hidrica, care din pentru a evita hiperhidratarea?
criteriile de mai jos trebuie respectate? a. bolnavi varstnici
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice b. tineri si copii
b. administrarea sa fie facuta in functie de c. hipertensivi, cardiaci
bilantul clinic amanuntit, eventual d. bolnavi cu diabet insipid
cantarirea bolnavului 102. Care din semnele de mai jos
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca corespund debutului si simptomatologiei
in plus sau in minus 1000 ml, limita pana erizipelului?
la care nu se dezechilibreaza a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
hemodinamica placardului erizipelatos
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
cantitate mai mare de lichide, fata de alterarea starii generale, aparitia
pierderi placardului erizipelatos
97. O formatiune pseudotumorala c. dupa aparitia placardului se ridica febra
constituita printr-un perete fibros cu strat 39-40 C, se altereaza starea generala
conjunctiv de neoformatie si un strat intern 103. Care din manifestarile si semnele de
numit membrana piogena este: mai jos le intalnim in stadiul I de soc
a. chist hidatic compensat?
b. abces cald a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
c. abces rece b. bolnav agitat, activitate psihica
d. flegmon exagerata, piele si mucoase palide
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura c. TA normala, puls rapid, pupile normale
intinsa? d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
a. soc hipovolemic 104. Activitatea de monitorizare a
b. enterocolita, dischinezie biliara bolnavilor de la terapie intensiva permite:
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, a. urmarirea evolutiei bolnavilor
hemoragie digestiva b. aparitia eventuala a unor complicatii
93
c. eficienta tratamentului aplicat 112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
d. necesitatea schimbarii conduitei arsuri intinse se face:
terapeutice in functie de evolutie a. la locul accidentului
105. genunchiera se poate folosi in: b. la dispensarul medical
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului c. in camera de garda a spitalului
b. entorse ale genunchiului d. in sala de operatie, in conditii de
c. tuberculoza a genunchiului asepsie si antisepsie
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor 113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc
genunchiului prin arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele
106. Care din factorii de mai jos sunt ore de la producerea accidentului
fazorizanti in aparitia socului? b. pierderea este de sange integral si vom
a. frigul si caldura excesiva avea o hemodilutie, scaderea
b. antrenamentul la efort fizic hematocritului si Hb
c. denutritia si oboseala fizica c. pierderea este de plasma si vom avea
d. moralul si starea psihica buna hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
107. In majoritatea cazurilor, etiologia sangelui
osteomielitei acute este: d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
a. streptococul hemolitic tulburari metabolice importante si aparitia
b. stafilococul auriu acidozei
c. Haemophilus influenzae 114. Peristaltica, in cazul operatiei pe
d. germeni anaerobi colon va fi stimulata dupa operatie prin:
108. Care din semnele de mai jos le a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
gasim intr-o hemoragie intraperitoneala? interventiei chirurgicale
a. aparare musculara b. clisma zilnica
b. meteorism accentuat c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
c. matitate deplasabila in flancuri doua reprize zilnic, din prima zi dupa
d. hematemeza si melena operatie
109. Cum pregatim preoperator colonul? d. administrare de purgative saline
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice 115. Cand se executa infasarea sub
b. regim sarac in reziduuri, administrare forma de spica?
de oleu de parafina, clisme repetate a. Pentru realizarea unei compresiuni
c. administrarea de purgative drastice de asupra unei articulatii
tipul sulfatului de magneziu b. pentru a mentine un pansament in care
d. tratament cu neomicina sau cu se fac miscari ample
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei c. pentru mentinerea unui pansamen la
110. La cat timp dupa operatie se reia in nivelul capului
mod obisnuit tranzitul intestinal? d. pentru mentinerea pansamentului la
a. in operatiile facute in afara tubului nivelul barbiei si nasului
digestiv, in dimineata urnatoare 116. In cazul electrocutarii, local, se
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu produc la locul de intrare si iesire arsuri de
rahianestezie gradul:
c. la 48-78 ore a. II
d. depinde de tipul anesteziei efectuate b. III
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul c. IV
pansamentului? 117. In cazul unei plagi infectate, cand
a. sa fie sangeranda bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
b. sa fie curata, fara secretii pansamentul il strange, la ce ne putem
c. sa nu aiba sfaceluri gandi?
d. sa aiba tesut de granulatie abundent a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
94
c. existenta unui hematom.
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE

GENERALĂ

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
95
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48

11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
96
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
97
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura
cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii
de ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
98
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca
singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap

1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala

constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura

crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala

rahidiana
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
99
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta
nivelul capului respiratorie acuta
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,

cardiaca electrocardioscop
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii

unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare

nivelul C6C7
1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin

fruntii
100
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau
constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale

mandibulei
F. Asociați noțiunile din cele două coloane
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-

respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
101
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci
J. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Plaga penetranta A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de

abdominala rata”
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul
urineaza
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa a. se administreaza analgezice majore
este: b. se readuce cat mai urgent capetele
a. obligatoriu articulatiei in pozitia normala
b. nu este absolut necesar c. se administreaza sedative
c. obligatoriu atunci cand banuim o 4. Aplicarea atelelor se va face astfel
leziune mai importanta incat sa depaseasca intotdeauna:
2. Leziunile capsulei articulare in cazul a. articulatia de deasupra zonei fracturate
luxatiilor sunt: b. articulatia de dedesubtul zonei
a. mai importante decat la entorse fracturate
b. mai putin importante decat la entorse c. articulatia de deasupra si de
c. nu se produc leziuni articulare dedesubtul zonei fracturate
3. Pentru a calma durerea extrem de vie
in cazul unei luxatii:
102
5. Din urmatoarele leziuni traumatice a. plagile recente
osteo-articulare mai frecventa la copii si b. plagile cu secretii abundente
mai putin grava este: c. tromboflebite
a. fractura in “lemn verde” 14. Pentru fixarea unui pansament la
b. luxatia deschisa a cotului nivelul capului se poate folosi:
c. fractura diafizei peroneului a. fixare cu leucoplast
6. Prin fractura deschisa se intelege: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. fractura acoperita de piele, dar cu c. fixare cu basma (capelina)
leziuni masive ale muschilor, tendoanelor 15. Atrofierea muschilor si scaderea
si vaselor tonusului in general poate aparea la
b. fractura care produce leziuni ale bolnavii imobilizati datorita:
organelor viscerale a. pozitiei incorecte
c. fractura in care pielea a fost lezata si b. din cauza imobilizarii indelungate
osul ajunge in contact cu exteriorul c. din cauza aplicarii unui tratament
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi necorespunzator
complete doar: 16. Entorsa este o afectiune traumatica a
a. fractura in “varf de clarinet” articulatiei caracterizata prin:
b. fractura in “lemn verde” a. intindere a ligamentelor si capsulei
c. fractura prin infundare articulare
8. Fractura cominutiva reprezinta: b. rupturi ale ligamentelor
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi c. afectiune cronica a articulatiei
membru 17. Simptomele entorsei sunt:
b. fracturi multiple ale oaselor a. durerea
c. fractura cu mai multe fragmente ale b. impotenta functionala
aceluiasi os c. febra
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:

a. echimozele si hematomul 18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
b. durerea in punct fix, care se constau in :
accentueaza cand miscam fragmentele a. calmarea durerii
osoase b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
c. deformarea regiunii simpla sau gipsata
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: c. aplicarea unei atele
a. numai focarul de fractura 19. Luxatia se caracterizeaza prin:
b. focarul de fractura si articulatia de a. durere vie si impotenta functionala
dedesubt b. echimoza, hematom, deformarea
c. articulatia de deasupra si dedesubtul regiunii articulare
focarului de fractura c. febra
11. Prin plagi perforante intelegem: 20. In cazul unei fracturi, deformarea
a. plagi ale tegumentelor regiunii este un semn :
b. plagi care patrund in cavitatile a. extrem de important
naturale b. este vizibil la vasele care se gasesc
c. plagi care patrund in cavitatile in contact direct cu pielea
naturale si lezeaza unele organe din c. in fractura nu apare deformarea
cavitatea respectiva regiunii
12. Prin plagi recente intelegem: 21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
a. plagi produse in ziua respectivă semne locale:
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore a. intreruperea continuitatii osului
c. plagi produse in ultimele 48 ore b. impotenta functionala datorita lipsei
13. Aplicarea unui pansament umed este de continuitate a parghiei osoase
indicata in: c. hipotermii
103
22. Masurile de prim ajutor la locul b. existenta posibilitatii de protezare
accidentului in cazul unor fracturi ale c. existenta fenomenului de “membru
membrului: fantoma”,care poate fi ignorat in cazul
a. o fractura trebuie imediat imobilizata protezarii
provizoriu d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
b. se va administra un calmant pentru 30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
combaterea durerii intalneste mai frecvent la:
c. oxigenoterapie a. persoana varstnica
23. Imobilizarea provizorie se face cu b. femeia la menopauza
atele care se aplica: c. fetite
a. de o parte si de alta a segmentului d. baieti
zonei fracturate a membrului respectiv 31. Ruptura musculara se manifesta prin
b. se vor strange moderat intre ele cu un urmatoarele, cu exceptia:
bandaj a. durere intensa aparuta brusc
c. se va face un pansament compresiv b. impotenta functionala
24. In cazul fracturilor deschise se c. deformarea regiunii la distanta
practica urmatoarele manevre de prin d. echimoza
ajutor: 32. Deficitul de autoingrijire, ca problema,
a. curatirea plagii de corpuri straine, a unui pacient cu fractura imobilizata in
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu aparat gipsat este consecinta:
un pansament steril, se face imobilizarea a. imobilizarii segmentelor corpului
provizorie si se trimite de urgenta la spital b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
b. reducerea focarului de fractura c. schimbarii locului de munca
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de 33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
urgenta intr-un serviciu de specialitate gamba in urgenta se face in:
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG – a. aparat gipsat gambiero-podal
ul se face: b. aparat gipsat pelvi-podal
a. la pat c. atela gipsata femuro-podala
b. la cabinetul EKG d. atela gipsata gambiero-podala
c. la cabinetul asistentelor 34. Care din urmatoarele semne nu apar
26. Care din urmatoarele sunt malformatii in luxatia scapula-humerala
congenitale: a. umar in epolet
a. varus equin b. usoara abductie a bratului
b. scolioza c. umar globular
c. luxatia de sold 35.O fractura de antebrat se imobilizeaza
d. lordoza in urgenta in:
27. Bursita se manifesta prin: a. atela gipsata brahio-palmara
a. sindrom inflamator b. aparat gipsat brahio-palmar
b. varsaturi c. atela gipsata antebrahio-palmara
c. ameteli 36. In prezenta unui aparat gipsat
d. febra asistenta isi propune urmatoarele cu
e. limitarea miscarilor in articulatie exceptia:
28.Care din urmatoarele probleme este a. sesizarea oricarui miros degajat la
prioritara in cazul unui pacient care a nivelul aparatului gipsat
suferit o amputatie: b. observarea schimbarii culorii gipsului la
a. potential de complicatii nivelul plagii
b. anxietate c. observarea culorii tegumentelor din
c. perturbarea imaginii corporale jurul aparatului gipsat
29.La ce se refera suportul psihic oferit de d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
asistenta pacientului cu amputatie: 37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
a. incurajarea sa-si priveasca bontul sa anunte daca apar:
104
a. furnicaturi, amorteli 43. In timpul mobilizarii active asistenta va
b. cefalee, ameteli urmari daca pacientul:
c. presiune la nivelul membrului afectat a. executa miscarile permise
38. In cazul unui pacient cu extensie, b. este ajutat de apartinatori
tractiune, internat in sectia de ortopedie, c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
asistenta isi propune ca interventii: 44. Imobilizarea la pat, predispune
a. verificarea pozitiei membrelor in functie pacientul la urmatoarele complicatii, cu
de tractiune exceptia:
b. urmarirea culorii si temperaturii a. greturi si varsaturi
membrelor b. escare
c. incurajarea pacientului c. anchiloze
d. interzicerea vizitatorilor 45. Care este prima masura luata de
e. program de mobilizare la 8 ore asistenta in cazul unui politraumatism prin
39. Cum se va proceda in cazul unor parti accident de circulatie, cu dispnee si o
sectionate la nivelul mainii: plaga care sangereaza la nivelul gambei
a. se alipesc cele doua segmente drepte:
b. se recupereaza imediat segmentele, se a. hemostaza provizorie prin pansament
spala cu apa de la robinet, se inveleste compresiv
intr-o compresa si se pune intr-un sac de b. examinarea permeabilitatii cailor
plastic respiratorii superioare
c. se panseaza cu comprese c. masurarea pulsului si TA
umede/solutie cloramina d. punerea unui garou in 1/3 medie a
d. se introduce intr-un recipient cu gheata coapsei drepte
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a 46. Care din urmatoarele probleme vor
osului poarta denumirea de: face parte din planul de ingrijire intocmit
a. punctie osoasa de asistenta unui pacient imobilizat la pat
b. biopsie osoasa cu o afectiune locomotorie:
c. scintigrafie osoasa a. potential de complicatii
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu b. deficit de autoingrijire
fractura de membru inferior imobilizata in c. discomfort
aparat gipsat, care din urmatoarele d. durere
interventii vor fi aplicate de asistenta 47. Care din urmatoarele obiective
medicala? vizeaza educatia pacientului pentru
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in prevenirea afectiunilor locomotorii:
decubit lateral drept sau stang, dorsal sau a. pozitionarea corecta in timpul unei
ventral activitati
b. ajuta la schimbarea pozitiei si b. evitarea ortostatismului prelungit
protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea c. respectarea unei alimentatii echilibrate
pielii, a tegumentelor d. evitarea sedentarismului
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 48. Din planul de ingrijire a unui pacient
minute cu bursita fac parte urmatoarele
42.Care din urmatoarele semne releva interventii:
aparitia unor complicatii infectioase sub a. repausul regiunii
aparatul gipsat ? b. observarea unor semne legate de
a. edemul , impotenta functionala si limitarea miscarilor
cianoza degetelor c. captarea varsaturilor pe 24 h
b. senzatia de fierbinteala a anumitor d. masaj al regiunii
zone sub gips si miros neplacut 49. Respiratia paradoxala este
c. impotenta functionala si parestezii ale caracteristica:
degetelor a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
105
c. traumatismelor toracice cu volet costal suficient de strans de un bandaj pentru a
d. astm bronsic opri si sangerarea.
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe 54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarele semne: urmatoarea ordine:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala a. imobilizarea provizorie, administrarea
la nivelul articulatiilor afectate de antialgice, transportul la spital
b. impotenta functionala, miscari anormale b. administrarea de antialgice, transportul
ale articulatiei afectate + creptatii osoase la spital, imobilizare in aparat gipsat
c. durere, echimoza, pozitie anormala a c. administrarea de antialgice, reducerea
segmentelor osoase afectate fracturii , imobilizare provizorie, transport
51. Impotenta functionala in cazul unor la spital
plagi muscate de la nivelul membrelor se 55. Contuzia se caracterizeaza prin:
datoreaza: a. leziuni tisulare
a. lipsei de continuitate a pielii b. integritatea tegumentelor
b. introducerii in plaga a virusului rabiei c. hemoragie externa
prin muscatura de animale bolnave 56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor caracterizeaza prin:
a unor mase musculare, distrugerea unor a. hemoragie externa cu sange rosu cu
nervi, tendoane sau a integritatii osoase. caracter pulsatil
52. Care este ordinea corecta in b. hemoragie externa cu sange negricios
acordarea primului ajutor in cazul unor care curge continuu
plagi cu sangerare mare: c. suprainfectie cu germeni patogeni
a. scoaterea accidentatului din mediu, 57. Care din semnele de mai jos nu sunt
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea specifice unei luxatii:
unui pansament protector, transportarea a. durere, deformarea regiunii, echimoza
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica si hematomul
tratamentul definitiv al plagii b. durerea, impotenta functionala, edemul
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , si echimoza
transportul la spital pentru antitetanos c. tumefactie, impotenta functionala,
c. scoaterea accidentatului din mediu, atitudine vicioasa
antialergice, toaleta plagii +pansament d.durere vie, impotenta functionala ,
compresiv, administrarea unui antibiotic crepitatii osoase
cu spectru larg , transport la spital 58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
53. Principiile care stau la baza unui bun are urmatoarele consecinte:
pansament sunt urmatoarele : a. hipertrofie musculara
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze b. redoare musculara
de mediul inconjurator, sa fie steril, c. escare de decubit
bandajul care fixeaza pansamentul sa fie d. hipotrofie musculara
elastic, suficient de bine strans dar fara 59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
sa produca constrictie a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
b. pansamentul sa fie steril sa antibioterapie de preferinta penicilina, 7-
depaseasca cu minimum 2 cm marginile 10 zile imunizare active cu anatoxina
plagii, sa fie acoperit de tifon, care poate fi antitetanica si imunizare pasiva cu ser
nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda antitetanic la persoanele neimunizate in
neaparat articulatia cea mai apropiata prealabil
c. inainte de a se pune pansamentul steril b. toaleta plagii cu apa oxigenata,
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca anatoxina antitetanica la persoanele
cu un tampon de vata steril ce se arunca, imunizate in prealabil
dupa care se pune alta vata sterila de c. toaleta plagii, antibioterapie de
forma dreptunghiulara. Pansamentul va fi preferinta penicilina sau la persoanele
alergice, ampicilina sau tetraciclina
106
60. O pata vinetie bine determinata pe 61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un reduce corect pe cale ortopedica si prin
traumatism este data de: extensie continua si este nevoie de
a. un hematom supraaponevrotic reducere chirurgicala:
b. echimoza a. fractura de rotula
c. un hematom subaponevrotic b. fractura de humerus
d. un serom c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
107
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
108
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
32 a L. Titirca- 22
33 c L. Titirca- 367
36 d L. Titirca- 25
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
109
42 b L. Titirca- 25
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
cu „F” fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
110
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps,
soc infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
111
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
112
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice a. 3-6 zile

consta in administrarea de: b. 8-11 zile
a. penicilina c. 14-21 zile
b. tetraciclina si cloramfenicol 7. Evolutia eruptiei in rujeola:
c. doxicilina a. da descuamatie furfuracee precoce, in
2. Scarlatina este o boala infectioasa lambouri tardive
produsa de: b. nu lasa urme
a. streptococul beta-hemolitic din grupa c. da pigmentare cafenie si descuamatie
A foarte fina
b. stafilococul auriu 8. Importanta rubeolei este data de :
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B a. efectul teratogen asupra sarcinii in
3. Eruptia in scarlatina este: primele 3-4 luni cu aparitia unor
a. micropapuloasa, aspra la pipait malformatii congenitale
b. micropapuloasa, catifelata la pipait b. complicatiile toxice, septice
c. veziculara postinfectioase
4. Pentru scarlatina distinctiv este c. evolutia asimptomatica
semnul: 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
a. Grozovici – Pastia, cu elemente caracteristici:
purpurice dispuse linear la nivelul plicei a. macule mici de culoare roz, fara
cotului si inghinal tendinta la confluare
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de b. micropapuloasa, pe fond congestiv
o mica areola rosu-aprins, localizate pe c. maculopapuloasa, cu tendinte la
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea confluare
molar 10. Incubatia in rubeola dureaza :
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul a. 2-3 sapatamani
lingual b. 1-2 saptamani
5. Angina rosie + febra + eruptie c. 1 saptamana
micropapuloasa pe trunchi, respectand 11. Febra + catar respirator + adenopatie
fata, va sugereaza: sunt simptome care sugereaza :
a. varicela a. rujeola
b. rujeola b. rubeola
c. scarlatina c. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :
6. In rujeola, perioada de incubatie a. scarlatina
dureaza: b. rubeola
113
c. varicela c. tetanos
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
sub numele de : de debut prin:
a. oreion a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
b. varsat ocular), enentem
c. pojar b. catar nazal, febra inalta, diaree
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici c. febra+catar+semnul koplick
abdominale, scaune diareice, defineste : 22. Perioada eruptiva din rujeola se
a. hepatita acuta virala caracterizeaza prin:
b. toxiinfectia alimentare a. cresterea mare a febrei
c. scarlatina b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata
15. Scaune numeroase, si se generalizeaza descendent in 3 zile
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori c. eruptie micropapuloasa cu fond
febra, stare toxica, subliniaza sindromul congestiv, aspra la pipait
clinic din : 23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. tetanos a. semnul Barsieri
b. dizenterie b. semnul Koplick
c. hepatita virala c. catar ocular, nazo-bronsic
16.Calea de transmitere a dizenteriei
este : 24. Rujeola eruptiva :
a. aerogena a. este insotita de prurit
b. fecal-orala b. nu este insotita de prurit
c. parenterala c. nu produce prurit
17. Rolul principal in transmiterea 25. Manifestarile de dependenta la un
dizenteriei il au : pacient cu rujeola in perioada de incubatie
a. contaminarea hainelor sunt :
b. mainile murdare a. febra, frisoane, tahipnee
c. mustele b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut c. apatie, imobilitate
foarte mult prin generalizarea vaccinarii 26. Interventiile asistentei medicale la un
cu : pacient cu rujeola vizeaza :
a. anatoxina tetanica a. pastrarea permeabilitatii cailor
b. verorab respiratorii
c. anatoxina difterica b. reechilibrarea hidro-electrolitica
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » c. imobilizarea pacientului in perioada
precedat uneori de tresariri musculare la eruptiva
nivelul plagii este semn patognomonic
pentru:
a. scarlatina 27. Problemele pacientului cu rujeola pot
b. tetanos fi :
c. dizenterie a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
20. “Rasul sardonic” apare in: b. potential de deficit de lichide legat de
a. scarlatina varsaturi, transpiratii
b. rujeola c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :
114
a. infectioasa, virala, ce evolueaza a. rubeola
favorabil, cu adenopatii, eruptie b. zona zooster
micropapuloasa fugace si febra c. rujeola
inconstanta d. parotidita epidemica
b. cu izolare la domiciliu 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
c. cu contagiozitate majora ce impune imbolnavirii de varicela, se va folosi :
internarea obligatorie in spital a. ceaiul de musetel
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom b. alcool iodat
cardinal in rubeola este : c. alcool mentolat
a. poliadenopatia d. pudra de talc cu mentol
b. uneori splenomegalie 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
c.ciclul lingual cea mai potrivita interventie de ingrijire-
30. Pneumonia pneumococica este nursing este :
caracterizata prin urmatoarele simptome : a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
a. debutul nu este brutal si nu poate fi putina, corect hidratati
bine precizat de bolnav b. efectuarea de exercitii pasive ale
b. frison, febra (pina la 39 de grade) membrelor inferioare
junghi toracic c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
c. in zilele premergatoare, exista adeseori spatelui
o discreta infectie rinofarigiana 37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie
31. Antibioticul de electie, in tratamentul alimentara o problema prioritara este
pneumoniei pneumococice este : formulata astfel :
a. tetraciclina a. deshidratare cu dereglari
b. penicilina G hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
c. ampicilina diareei
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un b. durere la inghitit alimente solide
copil cu varicela poate intra in c. nerespectarea regimului alimentar
colectivitate: impus
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C 38. Transmiterea infectiilor pe calea
b. dupa ce a terminat tratamentul cu aeriana se face :
antibiotice a. prin coloane de aer
c. cand toate elementele de pe piele au b. prin picaturile lui Pflügge
cruste c. prin mainile murdare duse la gura
d. cand pielea este curata, intacta si au 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
cazut toate crustele infectioase se vor obtine o serie de date :
33. Care sunt cele 3 elemente care a. epidemiologice
trebuie sa fie prezente pentru producerea b. clinice
unei infectii : c. de laborator
a. calea de transmitere 40. Hepatita virala A (HAV) se transmite
b. gazda receptiva pe cale :
c. temperatura adecvata a. fecal-orala
d. sursa de infectie b.contact sexual
34. Varicela are acelasi agent etiologic c.parenterala
cu :
115
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, b. insulina
Silimarina sunt medicamente cu efect : c. aminoacizi
a. laxativ 45.Starea confuzionala, delirul si
b. hepatoprotector halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
c. antialgic caracterizeaza :
42. Virusul hepatitei B este prezent : a. coma de gr.I
a. in saliva, lichidul seminal si sange b. coma de gr.II
b. pe tegumente c. coma de gr. IV
c. pe regiunile paroase 46. Dupa diminuarea icterului, pentru
43. Cunoasterea profilului imun al inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
bolnavului se realizeaza prin flux biliar crescut se pot administra :
determinarea : a. sedative
a.hemoleucogramei b. coleretice
b.ionogramei c. antibiotice
c. imunoglobulinelor 47. In perioada de ascensiune a icterului
44. Pentru scaderea amoniemiei, se este indicat in toate cazurile :
administreaza in perfuzie lenta, a. repausul
intravenoasa, solutii care contin : b. consumul de lipide de origine animala
a. arginina, sorbitol c. consumul de sucuri carbogazoase
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
116
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
117
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297
118
infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174
119
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul
zaharat
TESTUL I
cu „F” fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul
zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu
15-30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de
ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
120
Testul III
MEDICINA INTERNA a) intermediară;

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o b) lentă;
dereglare: c) rapidă.
a) acută; 10.Insulinele lente, cele care intră in
b) cronică; acţiune in 90-120 minute, au o durată a
c) mixtă. efectului de:
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului a) 10 h;
include factori: b) 24 h;
a) ereditari; c) 5 h.
b) de mediu; 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
c) numai a şi b; absorbtia glucidelor concentrate este
d) hormonali. insotita de senzatia de:
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea a) satietate
triadă simptomatică: b) foame imperioasa
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; c) sete
b) polipnee, poliurie, tahicardie; 12.Glicemia postprandiala poate atinge in
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
mod obisnuit valori intre:
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) 60-80 mg/dl
a) afectarea metabolismului bazal;
b) hiperglicemie şi glicozurie; b) 130-140 mg/dl
c) creşterea lipidelor in sange. c) 210-230 mg/dl
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
a) diabet esenţial şi neesenţial; caracterizeaza prin:
b) diabet insulinodependent şi a) crestere in greutate
diabet insulinoindependent; b) astenie
c) diabet major şi diabet minor. c) prurit vulvar
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai 14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
importantă este: caracterizeaza prin:
a) obezitatea; a) arterita
b) deshidratarea;
b) anurie
c) angiopatia diabetică.
7.Din punct de vedere clinic deosebim: c) infectii cutanate rebele la
a) diabet zaharat de tip juvenil tratament
(intre 0-20 ani); 15.Coma umeda ce apare la un diabet
b) diabet zaharat de tip adult (de este coma:
maturitate); a) acido-cetozica
c) diabet zaharat numai de tip b) hipoglicemica
adult (intre 22-30 ani). c) hiperosmolara
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu 16.Coma diabetica hiperosmolara se
dinamica acţiunii lor insuline: caracterizeaza prin:
a) cu acţiune rapidă (scurtă); a) corpi cetonici
b) lente;
b) hipoglicemie
c) intermediare;
d) premixte. c) hiperglicemie
9.Insulina cristalină are acţiune:
121
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza a) întreruperea activităţii
prin: profesionale;
a) inapetenta selectiva b) desfăşurarea activităţii
b) transpiratii profuze respectând indicaţiile de regim şi
c) tahilalie tratament;
c) nu are restricţii privind
efortul fizic.
18.Tratamentul de electie in diabetul
26.În diabetul zaharat insulinodependent
zaharat se face cu:
doza de insulină/24 h se stabileşte în
a) izoniazida
funcţie de glicozuria exprimată în grame
b) iodura de potasiu astfel:
c) insulina a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
19.Tratamentul de electie in diabetul b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
zaharat se face cu: c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
a) tavegyl 27.Care tip de insulina se poate
b) tolbutamid administra prin injecţii subcutanate,
c) trasylol intramusculare şi intravenoase?
20.Tratamentul de electie in diabetul a) insulina cristalină, actrapid;
zaharat se face cu: b) insulina semilentă MC;
a) maninil c) insulina lentă MC.
28.Pacientului căruia i s-a administrat
b) manitol
insulina cristalină i se recomandă:
c) marisang a) să mănânce
21.Tratamentul de electie in diabetul în.următoarele 15-30 de minute;
zaharat se face cu: b) să mănânce după una-
a) meguan două ore;
b) metaspar c) nu are importanţă când va
c) mecopar mânca.
22.Tratamentul de electie in diabetul 29.Alimentele permise cântărite în
zaharat se face cu: diabetul zaharat sunt următoarele cu
a) bixtonim excepţia:
b) bronhodilatin a) fructele;
b) brânza;
c) buformin c) zarzavaturile;
NURSING d) făinoasele;
23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul e) carnea;
mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. f) oul.
Factorii hiperglicemianţi sunt: 30.Comei hipoglicemice îi sunt
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, caracteristice următoarele manifestări de
glucagonul; dependenţă:
b) insulina, ACTH, cortizonul; a) halenă acetonică;
c) ACTH, cortizon. b) tremurături, transpiraţii;
24. Semnele de recunoaştere a comei c) semne de deshidratare.
hiperglicemice sunt: 31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
a) tremurături, piele uscată; este reprezentată de:
b) piele uscată, tremurături, a) pectine;
greţuri, vărsături; b) glicogen;
c) greţuri, vărsături, piele c) amidon.
uscată, instalare lentă. 32.Glucidele au rol:
25.Pacientul cu diabet zaharat este o a) structural;
persoană care necesită: b) energetic;
122
c) ambele răspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
34.La un bolnav de diabet zaharat 41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este

următoarele alimente sunt permise fără internat cu comă hiperglicemică in spital.
restricţii: Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
a) carnea, peştele; internare?
b) merele dulci, stafidele; a) inregistrarea observaţiilor făcute;
c) bomboanele cu alune; b) menţinerea căilor respiratorii libere;
d) caşcavalul, branza topită. c) recoltarea sangelui şi urinei pentru
35.La un bolnav cu diabet zaharat analize.
următoarele alimente trebuiesc cantărite: 42.Care este motivul pentru care se
a)merele, caisele, portocalele; instituie tratamentul cu insulina şi cu
b) pastele făinoase, mămăliga; soluţii hidratante pentru un pacient
c) carnea, mezelurile. internat in spital cu coma hiperglicemica?
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt a) este predispus la infecţie şi are un
interzise: nivel scăzut de glucoza in sange;
a) bomboanele de orice fel; b) este inconştient şi prezintă
b) carnea de vită; acidoză;
c) jeleurile; c) are un nivel ridicat al glucozei in
d) uleiurile vegetale. sange şi prezintă deshidratare.
37.La un bolnav cu diabet cantărirea 43.La externare mama intreabă asistenta
alimentelor se face: medicală dacă copilul său diabetic poate
a) pentru painea prăjită, după utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
prăjire; răspunde asistenta?
b) pentru fructe coapte, inainte de a) mierea conţine glucoza şi nu are
coacere; valoare calorică foarte mare;
c) pentru legumele fierte, după b) mierea este un zahăr din plante
tratamentul termic. care poate fi utilizat pentru indulcire;
38.Glicozuria este cantitatea de zahăr c) mierea este un hidrat de carbon
prezentă in: care ridică valoarea glicemiei din
a) urină; sange, şi nu are voie să o folosească.
b) LCR; 44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
c) plasmă. gardă de către soţie, care a relatat că
39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii: soţul ei este suferind de diabet zaharat de
a) glicozuria de 24 h; mai mulţi ani, cu tratament oral -
b) glicozuria din 8 h; sulfamide şi dietă; astăzi dimineaţă la 3
c) glicozuria din urina spontană; ore după luarea micului dejun, D-l. S. I. a
d) glicozuria din 48 h. prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă,
40. Comei hiperglicemice ii sunt nelinişte, transpiraţii, tremor. Se apreciază
caracteristice următoarele elemente cu ca fiind o criză hipoglicemică. Care sunt
excepţia: posibilele greşeli pe care D-l S.I. le-a
a) hipotensiune arterială; făcut:
b) semne de deshidratare; a) administrarea incorectă a
c) convulsii, mioclonii, tremurături; sulfamidelor;
d) halenă acetonică. b) reducerea ingestei de alimente;
123
c) desfăşurarea de efort fizic
neobişnuit.
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC –

Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol
Davila, Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
124
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana 53
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141
125
MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
TESTUL I
cu „F” fals
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe
ideea de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale
într-un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale,
bazate pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de
a hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor
actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece

prin intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o
organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia,
prin intermediul organizatiilor profesionale care devin
instanta de elaborare, aplicare si supraveghere a
aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
126
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai
putea trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in
evolutie
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocupă de: a) fidelitatea

a) sistemul valorilor; b) veracitatea
b) normele şi categoriile morale; c) dreptatea
c) conţinutul, modul de intercorelare şi 8. Binefacerea este principiul etic care se
realizare în viaţă a acestora. traduce prin:
2. Morala este o formă de reglementare: a) obligatia de a face bine;
a) a convieţuirii sociale; b) obligatia de a evita prejudiciile;
b) a comportamentului uman; c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
c) ambele. obtina ceea ce le este benefic si a
3. Deontologia este definită ca: reduce riscurile daunatoare fizic si
a) parte a eticii care studiază psihic.
problema datoriei; 9. Codul de Etica pentru asistentii
b) doctrină despre bine şi rău; medicali cuprinde urmatoarele capitole:
c) reprezentând normele şi a) asistenta medicala si persoana
preceptele morale. ingrijita;
4. Valoarea morală este: b) asistenta medicala si profesia;
a) o credinţă; c) asistenta medicala si societatea.
b) un obicei care apare frecvent din 10. Codul de etica arata:
medii culturale sau etnice, tradiţii de a) acceptarea responsabilitatii
familie, filosofii politice, educative şi profesionale;
religioase cu care se identifică cineva; b) increderea pe care o investeste
c) ambele. societatea in aceasta profesie;
5. Dilema morala: c) ambele.
a) situatie in care exista doua cursuri 11. Problemele intalnite in practica
de actiune nursingului sunt:
b) judecati egal justificate in care a) de ordin legal;
individual nu stie pe care sa o b) de ordin moral;
urmeze sau sa o aleaga; c) ambele.
b) ambele. 12. Pentru realizarea unei relatii
6. Cand o femeie doreste sa i se functionale de colaborare cu familia si cu
provoace avort, nursa trebuie sa apartinatorii este obligatoriu ca
reflecteze la urmatoarele valori etice: informatiile oferite pacientului sa fie:
a) sa nu ucizi; a) exacte;
b) viata este inviolabila; b) adecvate situatiei;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de c) in limitele de competenta ale
a-si conduce viata si dreptul asupra asistentei medicale.
propriului corp. 13. Informatiile de natura confidentiala pot
7. Care din urmatoarele principii etice se fi dezvaluite in anumite situatii:
defineste ca obligatia de a spune a) cu acordul pacientului;
adevarul si de a nu-i minti si insela pe b) in instantele de judecata;
altii: c) cand sunt de interes public.
127
14. Conform Codului de Etica, asistenta 19. Fazele procesului suferinţei descrise
medicala are abilitatea de a aplica in de Parkes în pierderile importante sunt
practica: urmatoarele cu exceptia:
a) cunostintele; a) durerea acută;
b) deprinderile; b) şocul;
c) atitudinile dobandite pe c) construirea de noi
parcursul formarii sale ca presupuneri;
profesionist. d) descurajare, singurătate;
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt e) indiferenta
obligate sa: 20. Primul cod deontologic pentru medici
a) promoveze sanatatea; a fost:
b) impiedice imbolnavirile; a) jurământul lui Hipocrate;
c) restabileasca sanatatea si sa b) jurământul lui Florance
aline suferinta. Nightingale;
16. In ingrijirea paliativa asistenta va c) codul lui Hamurabi.
respecta drepturile pacientului: 21. Sunt recunoscute de lege următoarele
a) de a nu fi vatamat; drepturi ale pacienţilor:
b) informare deplina; a) dreptul la
c) intimitate, anonimat, autodeterminare/consimţământ;
confidentialitate. b) dreptul la îngrijiri individualizate;
17. Abuzul – grava incalcare a c) dreptul la
indatoririlor fata de familie – se defineste solitudine/confidenţialitate.
ca fiind: 22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) parasirea, alungarea sau lasarea a) principiul egalitatii in fata normelor;
fara ajutor a uneia sau mai multor b) principiul claritatii si clarificarii;
persoane din familie fata de care c) ambele.
persoana care paraseste are 23. Cand intr-o comunicare exista
obligatia de intretinere; neconcordanta intre mesajul verbal si
b) neindeplinirea cu buna stiinta a mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
obligatiilor de intretinere prevazute influentat in mai mare masura de:
de lege; a) mesajul verbal
c) supunerea la rele tratamente care b) mesajul nonverbal
pot duce chiar la crime. c) ambele
18. Suicidul reprezintă: 24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) un act conştient pe care individul a) avort spontan;
l-a săvârşit pentru a se vătăma şi b) avort terapeutic;
care s-a soldat cu moartea; c) avort la cerere;
b) un act intenţionat autodistructiv d) avort empiric.
care duce la moarte; 25. Clonarea poate fi:
c) o autovătămare care se sfârşeşte a) reproductiva;
fatal prin moarte. b) terapeutica;
c) ambele.
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
128
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
129
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a
ciclului ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroasă

2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
între 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis

2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
130
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) c) pierdere abundenta de sange

detecteaza: menstrual.
a) leziuni posibil precanceroase ale 7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
colului uterin; a) dismenoreea;
b) sarcina extrauterina; b) hipermenoreea;
c) evidentiaza permeabilitatea c) hipomenoreea.
trompelor uterine. 8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
2.Histerosalpingografia reprezinta: prezenta ca probleme:
a) examen endoscopic al cavitatii a) leucoree, febra,tulburari urinare;
uterine; b) dureri in hipogastru;
b) examen radiologic al corpului si c) ambele.
istmului uterin; 9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
c) examen cu ultrasunete pentru ginecopata este pregatita astfel:
evidentierea unor tumori. a) se face spalatura vaginala cu doua
3.Examenul clinic general are importanta ore inainte;
pentru stabilirea diagnosticului bolilor b) cu doua zile inainte se intrerupe
ginecologice si foloseste: tratamentul local;
a)inspectia, palparea; c) nu se face pregatire.
b) inspectia, percutia,palparea; 10. Repausul la pat este obligatoriu in:
c)palparea. a) chistul ovarian;
4.Durerea in afectiunile ginecologice are b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
caracteristicile urmatoare: c) prolaps genital gradul I.
a) este localizata in hipogastru, nu 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
iradiaza; examene de laborator:
b) este localizata in hipogastru si a) hormonal, bacteriologic;
fosele iliace, iradiaza catre vulva, b) parazitologic;
vagin; c) hematologic.
c) este generalizata in tot abdomenul. 12. Asistenta educa pacienta pentru
5.Care sunt semnele de alarma pentru prevenirea bolilor transmise pe cale
cancerul de san? sexuala:
a) retractia pielii sau a mamelonului; a) sa respecte controalele medicale
b) prezenta unei secretii mamelonare periodice;
unilaterale; b) sa evite contactele sexuale cu
c) aparitia unei secretii lactate. parteneri multiplii;
6. Leucoreea reprezinta: c) sa pastreze masurile igienice.
a) scurgere vaginala albicioasa, 13. Tulburari mai frecvente de eliminare
galbuie, in cantitate redusa; urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
b) scurgere usor rosiatica premestrual; a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
131
c) anurie. 17. Supravegherea eliminarilor in perioada
14. Tratamentul local in bolile ginecologice postoperatorie dupa histerectomie consta
se aplica prin: in :
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi a) verificarea permeabilitatii sondei
vaginale; urinare permanente;
b) cauterizare; b) asigurarea unui aport suficient de
c) ambele. lichide;
15. Combaterea meteorismului abdominal c) masurarea TA, pulsului.
in perioada postoperatorie se realizeaza 18. Dupa interventiile chirurgicale
astfel: ginecologice pot aparea probleme ale
a) alimentatie bogata in celuloza; pacientei:
b) mobilizare precoce; a) pierderea imaginii de sine;
c) introducerea tubului de gaze. b) tulburari de gandire;
16. Alimentatia postoperatorie dupa c) alterarea dinamicii familiale.
interventii chirurgicale ginecologice va fi in 19. Prin autoexaminarea sanului se pot
primele zile: depista:
a) bogata in celuloza in interventii pe a) tumori in stadiile incipiente;
perineu si vagin; b) aparitia unei secretii mamelonare;
b) mai abundenta si variata dupa c) modificari ale conturului sanului.
reluarea tranzitului intestinal; 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
c) fara restrictii in toate situatiile; numeste:
d) cu multe lichide in interventiile pe a) dismenoree;
perineu si vagin. b)amenoree;
c)menarha.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN

GINECOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
132
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″
″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
cu „F” fals
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
133
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări c. creşte presiunea venoasă în
morfofuncţionale ,pe care asistenta membrele inferioare, creşte
medicală trebuie să le cunoască: coagulabilitatea sângelui , predispunând
a. modificări generale ale la tromboză.
organismului; 4. La nivelul aparatului excretor apar
b. modificări locale la nivelul următoarele modificări în sarcină:
aparatului genital feminin; a. oligurie;
c. ambele. b. polakiurie, oligurie;
2. Metabolismul se modifică în timpul c. poliurie, polakiurie.
sarcinii astfel: 5. La nivelul glandei mamare în timpul
a. creşte; sarcinii se produc:
b. scade; a. creşteri de volum ale sânilor
c. se menţine constant. cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
3. Aparatul cardiovascular suferă cele modificări pigmentare;
mai multe modificări în timpul sarcinii: b. apare secreţia lactată;
a. creşte ritmul cardiac; c. apare secreţia de colostru.
b. scade volumul sanguin;
134
6. Pentru stabilirea diagnosticului de c. mediu ambiant dezinfectat,
sarcină prin testul imunologic se materiale şi instrumente sterile,
recoltează : dezinfecţia persoanei care asistă
a. urina femeii gravide; naşterea, dezinfecţia parturientei.
b. 5ml sânge venos; 12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale ,
c. sânge capilar. asistenta medicală aplică următoarele
7. Semnul obiectiv cel mai important intervenţii autonome:
pentru stabilirea vârstei sarcinii este: a. măsoară TA,puls, greutate
a. data ultimei menstruaţii; corporală , înălţimea fundului uterin;
b. înălţimea fundului uterin; b. administrează tratamentul cu
c. primele mişcări fetale. preparate de Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la
8. Problemele gravidei legate de sarcină autoîngrijire.
pot fi: 13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
a. alterarea confortului, asistentei medicale constau în :
manifestată prin greţuri ,vărsături; a. asigurarea igienei gravidei;
b. alterarea eliminărilor urinare, b. golirea vezicii urinare, clismă
manifestată prin polakiurie; evacuatoare;
c. deficit de cunoştinţe privind c. urmărirea ritmicităţii
autoîngrijirea. contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este 14. În primele două ore după naştere,
situat astfel: lehuza poate prezenta ca manifestări
a. ca organ pelvin; normale:
b. la nivelul ombilicului; a. oboseală, tendinţă la somn,
c. la jumătatea distanţei bradicardie;
ombilic- simfiza pubiană. b. tahicardie,hipotensiune
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând arterială;
în considerare următoarele criterii: c. uter dur , contractat.
a. data ultimei menstruaţii, 15. Mobilizarea lehuzei cu naştere
înălţimea fundului uterin, data primelor eutocică , fără intervenţii obstetricale se
mişcări fetale, data raportului sexual face astfel:
fecundant; a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. data ultimei menstruaţii şi a b. la 2 zile după naştere;
primelor mişcări fetale; c. nu prezintă importanţă timpul
c. data ultimei menstruaţii şi când se mobilizează.
înălţimea fundului uterin. 16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de următoarele recomandări:
asepsie se urmăreşte : a. să consume lichide în primele
a. mediu ambiant dezinfectat, 24 ore;
materiale şi instrumente sterile; b. să evite alimentele flatulente;
b. mediu ambiant dezinfectat, c. nu sunt restricţii alimentare.
dezinfecţia persoanei care asistă 17. Gravidei cu disgravidie precoce ,
naşterea; asistenta medicală îi acordă următoarele
îngrijiri:
135
a. supraveghează pierderile de c. angajarea craniului,
sânge din punct de vedere cantitativ şi coborârea craniului în excavaţie,degajarea
caliatativ; la strâmtoarea inferioară.
b. observă aspectul 24. Circumferinţa abdominală la o gravidă
tegumentelor , măsoară TA, greutatea la termen are aproximativ:
corporală; a. 75 cm;
c. asigură repausul total la pat. b. 95cm;
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul c. 125cm
gravidei cu disgravidie tardivă se 25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în
recomandă : trimestrul II se pune pe :
a. regim hiposodat; a. mişcări active fetale;
b. asigurarea unui regim b. bătăile cardiace fetale;
desodat cu reducerea lichidelor; c. ecografie.
c. internarea gravidei în spital 26. Data naşterii se poate calcula :
pentru supraveghere. a. DUM + 10 zile + 9 luni;
19. Manifestările de dependenţă : edeme, b. DUM – 10zile + 9 luni;
HTA, albuminurie se întâlnesc în : c. DUM + 280 zile. (DUM –
a. disgravidie precoce; data ultimei menstruaţii)
b. disgravidie tardivă; 27. Consultaţiile periodice prenatale
c. iminenţă de avort. pentru o gravidă fără risc obstetrical se
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu efectuează în primele 6 luni de sarcină:
operaţie cezariană de două zile. Se a. bilunar;
constată că involuţia uterină este de 1,5 b. săptămânal;
cm. Cum apreciaţi aceasta: c. lunar.
a. normală; 28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate
b. subinvoluţie; de lichid amniotic:
c. rapidă. a. mică( sub 500 ml) ;
21. În primul trimestru de sarcină gravida b. normală;
poate prezenta ca manifestări: c. mare( peste 2000 ml).
a. sialoree; 29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
b. scădere în greutate; a. verificarea diagnosticului de
c. greţuri ,vărsături. sarcină;
22. Următoarele manifestări ale gravidei b. stabilirea bilanţului de
ne pot face să suspectăm începerea sănătate al femeii;
travaliului: c. pregătirea femeii în vederea
a. durerile epigastrice; asistării naşterii.
b. pierderea dopului gelatinos; 30. Pentru depistarea activităţii cardiace
c. apariţia contracţiilor uterine fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin
dureroase. în vasele ombilicale se foloseşte ca
23. Perioadele naşterii sunt : investigaţie:
a. dilataţia , angajarea craniului, a. ecografia;
delivrenţa , lăuzia; b. auscultaţia Dopller;
b. dilataţia , expulzia fătului, c. amnioscopia.
delivrenţa,consolidarea hemostazei;
136
31. Fenomenele specifice perioadei de b. ruperea membranelor;
lehuzie sunt: c. contracţii uterine dureroase,
a. lohiile, secreţia lactată; rare.
b. involuţia uterină; 35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
c. vărsăturile. cuprinde următoarele laturi:
a. îngrijirea sânilor;
32. În trimestrul III , gravida cu sarcină b. îngrijirea igienică şi urmărirea
normală poate prezenta următoarele evoluţiei aparatului genital;
manifestări determinate de adaptarea c. îngrijiri acordate operaţiei pe
organismului la sarcină: abdomen.
a. dispnee;
b. constipație ; 36. Furia laptelui se manifestă prin :
c. insomnie. a. semne locale;
33. Intervenţiile specifice asistentei b. semne generale;
medicale acordate gravidei cu disgravidie c. ambele.
precoce sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a
tegumentelor şi mucoaselor; 37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
b. menţinerea unei stări mamelonare) se recomandă:
nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei; a. punerea sânului respectiv în
c. reducerea sării din repaus;
alimentaţie. b. aşezarea la sân a nou-
34. În travaliu gravida poate prezenta născutului cât mai des;
următoarele semne: c. golirea sânului prin muls cu
a. contracţii uterine dureroase, un dispozitiv special.
ritmice, cu frecvenţă şi intensitate
crescândă;
137
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
TESTUL III- GRILĂ
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
138
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
Liliana Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
139
TESTUL I
cu „F” fals
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de
alcool 70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în D substanţă grasă pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E după eliminarea meconiului
gonococice
Testul III
140
1. Perioada de nou-născut este a) starea febrilă a sugarului;

cuprinsă între : b) curba ponderală
a) 0-1 an; descrescătoare;
b) 0-5 zile; c) hipogalactia reală a mamei.
c) 0-28 zile; 8. Alimentaţia artificială constă în :
d) 0-3 luni. a) alimentarea sugarului în
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc: primele 3-4 luni cu un alt lapte
a) reflexele arhaice; decât cel de femeie;
b) frecvenţa cardiacă; b) alimentarea sugarului cu lapte
c) mişcările respiratorii; de mamă şi un alt preparat din
d) culoarea tegumentelor; lapte;
e) greutatea la naştere; c) alimentarea sugarului cu sucuri
f) tonicitatea musculară. de fructe.
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului 9. Dezavantajele alimentaţiei
este corect să fie instituită: artificiale sunt :
a) după 24 ore; a) intoleranţa la lapte;
b) în primele 4 ore; b) supraalimentaţia;
c) în primele 6-12 ore. c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
4. În asfixia albastră a nou-născutului digestive.
se acordă următoarele îngrijiri , cu 10. Recoltarea scaunului pentru
excepţia: coprocultură la copil se efectuează
a) Se efectuează respiraţie astfel:
artificială; a) din scaunul eliminat pe scutec
b) Se dezobstruează căile sau în oliţă;
respiratorii superioare; b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
c) S e aşează nou-născutul în introdusă prin anus şi rect;
poziţie declivă; c) se administrează purgativ salin
d) Se efectuează intubaţie şi se recoltează scaunul într-un
artificială. recipient curat şi uscat.
e) Se administrează oxigen. 11. Indicaţiile probei suptului sunt:
5. Principalul icter al nou-născutului a) diareea sugarului;
este: b) plânsul, agitaţia la puţin timp
a) icterul hemolitic; după supt;
b) icterul fiziologic; c) curba ponderală staţionară sau
c) icterul mecanic. în scădere;
6. Imediat după supt, sugarul trebuie: 12. Meconiul este:
a) aşezat în decubit ventral; a) o malformaţie congenitală;
b) ţinut în poziţie verticală cu b) scaunul nou-născutului în
capul sprijinit şi tapotat uşor pe primele 2-3 zile;
spate pentru favorizarea c) scaun cu mucozităţi şi celule
eructaţiei; descuamate de culoare verde.
c) aşezat în decubit lateral. 13. Primo-profilaxia TBCse face în
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt: maternitate cu vaccin:
141
a) BCG; 20. Măsurarea temperaturii la copilul
b) DTP; 0-3 ani se face:
c) PPD. a) în rect, cu termometru
14. Prima vaccinare BCG se face în individual lubrifiat;
maternitate: b) în plica axilară;
a) la toţi nou-născuţii , fără c) în cavitatea bucală , cu
excepţie; termometru special.
b) după aprecierile medicului; 21. Î n boala diareică acută sugarul
c) la nou-născuţii sănătoşi cu prezintă:
greutate peste 2500 g în a) tenesme vezicale;
primele 4-8 zile. b) scaune lichide şi/sau mucoase;
15. La un sugar de 7 luni în convulsii , c) colici abdominale;
cu temperatura de 40 grade C, se d) edeme.
acordă următoarele îngrijiri: 22. Temperatura copilului măsurată în
a) hidratare pe cale orală; rect este:
b) administrare de Diazepam 0,10 a) egală cu cea măsurată în axilă;
– ½ fiolă; b) mai mică decât cea măsurată
c) anunţarea medicului; în axilă;
d) administrare de supozitor c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
antitermic; 23. Eritemul feiser al sugarului se
e) administrare de Fenobarbital o previne prin:
tabletă per os. a) aplicarea de unguente
16. Pot fi puşi la sân sau pot fi protectoare;
alimentaţi cu biberonul prematurii: b) toaleta locală de apă şi săpun;
a) de orice grad; c) toaleta parţială după fiecare
b) de gradul I; scaun, aplicare de unguent
c) de gradul I şi II. protector în regiunea fesieră şi
17. Reflexul de supt şi de deglutiţie schimbarea ritmică a lenjeriei
lipseşte: de corp.
a) în prima zi după naştere; 24. Prima vaccinare antihepatitică se
b) la nou-născuţii agitaţi ; efectuează :
c) la prematurii cu greutate sub a) la vârsta de 6 luni;
1500 g. b) la nou- născut în maternitate;
18. Prematurii de gradul III şi IV sunt c) ambele răspunsuri sunt
alimentaţi : corecte.
a) cu biberonul; 25. Diversificarea alimentaţiei
b) la sân; sugarului presupune:
c) cu linguriţa; a) introducerea de noi alimente
d) prin gavaj. ,în afară de lapte , la vâsta de
19. Carenţa de vitamina D la sugar şi 3-4 luni;
copilul mic se numeşte: b) alimentarea sugarului cu
a) scorbut; diferite regimuri alimentare;
b) rahitism; c) introducerea în alimentaţie a
c) pelagră. sucurilor de fructe.
142
26. Regimul de viaţă al femeii care b) anemie feriprivă prin carenţă
alăptează constă în: de fier exogenă;
a) regim alimentar echilibrat, c) anemie hemolitică.
bogat în lichide şi vitamine; 32. Locul de elecţie al injecţiei
b) somn corespunzător din punct intramusculare la sugar este:
de vedere cantitativ şi calitativ; a) musculatura fesieră;
c) plimbări zilnice în aer liber; b) musculatura coapsei;
d) nu prezintă importanţă pentru c) în muşchiul deltoid.
sugar. 33. Supa de legume poate fi primită de
27. Principiile diversificării alimentaţiei sugar când e sănătos , de la :
la copil sunt următoarele : a) 2 luni;
a) selectivitatea ; b) 4 luni;
b) tatonarea toleranţei digestive a c) 6 luni.
sugarului; 34. În icterul fiziologic :
c) progresivitatea ; a) se administrează obligatoriu
d) introducerea a două alimente hepatoprotectoare;
noi o dată; b) se administrează obligatoriu
e) primul aliment este obligatoriu gamaglobulină;
făinosul în late. c) nu necesită tratament special.
28. La nou- născut şi sugarul în 35. Criza genitală a nou-născutului
primele luni de viaţă pulsul se necesită :
poate măsura: a) administrare de hormoni;
a) la artera pedioasă; b) curăţarea secreţiilor;
b) la artera radială; c) oprirea alimentaţiei la sân.
c) la nivelul fontanelei anterioare. 36. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
29. Cauzele diareei acute la sugar pot a) 6 luni;
fi următoarele: b) 12 luni;
a) infecţii acute digestive, c) 18luni.
respiratorii; 37. O contraindicaţie a supei de
b) supraalimentaţia; morcov este:
c) alimentaţia cu lapte praf; a) diareea cu scaune apoase;
d) administrarea unor antibiotice b) vărsăturile repetate;
pe cale orală. c) stomatita micotică.
30. Cauzele vărsăturilor pot fi 38. Curăţirea unui biberon folosit se
următoarele , cu excepţia: începe cu:
a) boli ale tubului digestiv; a) spălarea cu detergent;
b) stenoza hipertrofică de pilor; b) clătirea cu apă rece;
c) administrarea medicamentelor c) fierberea.
pe cale parenterală; 39. Pansamentul bontului ombilical îl
d) ingerarea unor medicamente. efectuăm:
31. Cea mai frecventă formă de a) la 2 zile;
anemie înâlnită la sugar este: b) ori de câte ori este nevoie;
a) anemie posthemoragică; c) după cicatrizarea plăgii.
143
40. Copilul prezintă enurezis când nu- 44. Poziţia care trebuie asigurată
si controlează sfincterul vezical: copilului în convulsii este;
a) înainte de 18 luni; a) şezăndă;
b) după 2 ani; b) decubit dorsal;
c) după 4 ani. c) decubit lateral.
41. La ce vârstă este mai frecvent 45. Îngrijirile plăgii ombilicale care
debutul rahitismului carenţial? prezintă granulom se realizează
a) la 9-12 luni; prin:
b) la 3-6 luni; a) badijonări cu tinctură de iod;
c) la 2-3 ani. b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
42. Profilaxia cu vitamina D a oxigenată;
rahitismului carenţial comun se c) atingeri cu soluţie de nitrat de
începe : Ag 5%;
a) la vârsta de 2 luni ; d) se introduce pulbere cu
b) în primele zile după naştere; sulfamidă în plagă.
c) la vârsta de 1 an. 46. În caz de gangrenă umedă a plăgii
43. Tratamentul etiologic al unei ombilicale se indică:
rinofaringite streptococice se face a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
cu; oxigenată;
a) paracetamol, ampicilină; b) atingerea bontului cu o
b) tetraciclină; compresă înmuiată în tinctură
c) penicilină. de iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
144
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
10 b Proceduri de nursing 208
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
145
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
1997
34 c Teste pentru pregătirea asistenţilor 144

medicali, Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
1997
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 137
Dr. Georgeta Aurelia Baltă, 1988
MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
146
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in
perioada postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezintă: a)examen radiologic al spaţiilor

subarahnoidiene,folosind ca substanţă de
147
contrast aerul; c)euforie;
b) examen radiologic al spaţiilor d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de 10.Factorii declanşatori ai crizei de
contrast iodul; epilepsie pot fi:
c)examen radiologic ce realizează imagini a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
ale circulaţiei cerebrale. b)alimentaţia bogată în glucide;
2.Pentru efectuare c)nerespectarea tratamentului.
pneumoencefalografiei,asistenta va 11.Intervenţiile asistentei în faza
pregăti urmatoarele materiale: tonicoclonică a crizei epileptice sunt
a)electroencefalograful; următoarele ,in afară de:
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
dezinfectante; între dinţi;
c)nu sunt necesare materiale. b)se lărgesc hainele prin descheierea
3.EEG reprezintă: nasturilor;
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de c)se aşează apăratori laterale la paturi
creier; pentru a prevenii accidentele.
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de 12.Problemele pacientului în timpul crizei
muşchi; epileptice pot fi :
c)examen radiologic al conţinutului a)oprirea respiraţiei;
cranian. b)riscul de traumatizare;
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul c)depresia.
necesită următoarele pregătiri: 13.În comoţia cerebrală,pacientul
a)trei zile regim alimentar hiposodat; prezintă:
b)spălarea părului; a)stare comatoasă profundă;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
excitante. c)pareze,paralizii.
5.Următoarele manifestări de dependenţă 14.În traumatismele craniocerebrale în
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
a)tremurăturile,convulsiile; craniană,se va proceda astfel:
b)ataxia statică şi locomotorie; a)aplicarea unui pansament compresiv;
c)monoplegia. b)dezinfecţia plăgii craniene şi
6.Tulburările de sensibilitate,subiective tamponarea ei;
sunt: c)nu se efectueaza tamponare.
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; 15.În acordarea primului ajutor unui
b)paresteziile; pacient cu traumatism cranian se fac
c)ambele. următoarele manevre,în afară de:
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
prezintă ca problemă de dependenţă: mersul;
a) anosmie,hiposmie; b)observarea stării de conştienţă;
b)lipsa vederii; c)examinarea plăgilor craniene;
c)midriază. d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au 16.Un pacient diagnosticat cu
următoarele caracteristici: AVC,prezintă ca manifestări de
a)au totdeauna conţinut alimentar; dependenţă specifice:
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de a)hipotensiune arterială;
greţuri; b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
c)sunt precedate de greţuri. comatoasă;
9.Problemele pacientului cu maladie c)hipotermie;
Parkinson sunt: d)hemiplegie.
a)diminuarea mobilităţii; 17.Recuperarea deficitului motor în cazul
b)eliminări necontrolate de urină; AVC se începe astfel:
148
a)imediat după producerea accidentului; a)pierderea parţială sau totală a
b)cu miscări pasive; conştienţei;
c)la 1-2 luni de la debut. b)pierderea parţială sau totală a
18.Poziţia în pat a pacientului comatos conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;
neintubat în perioada postoperatorie este : c)pierderea parţială sau totală a
a)decubit dorsal; conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; conservarea celor mai importante funcţii
c)Trendelenburg. vegetative.
19.În stabilirea căii de alimentare a 26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
pacientului operat pe craniu se va ţine manifestă prin:
seamă în primul rậnd de: a)ambliopie,amauroză;
a)preferinţele pacientului; b)îngustarea cậmpului vizual;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; c)ambele.
c)starea de conştienţă a pacientului. 27.Pacientul care prezintă paralizia
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va nervului facial are ca manifestări de
aplica pacientului următoarele intervenţii dependenţă:
autonome: a)asimetrie facială;
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
evita mişcările în pat; c)afazie.
b)limitează consumul de lichide; 28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
c)instalează perfuzie cu soluţie de pacientului cu HTIC constau în :
Manitol,Glucoză. a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative
21.Problemele pacientului în fazele in limite fiziologice;
tardive ale sclerozei in plăci sunt: b)prevenirea complicaţiilor;
a)pierderea controlului sfincterelor; c)reducerea presiunii HTIC.
b)hipertermie; 29.Convulsia reprezintă:
c)alterarea tranzitului intestinal. a)pierderea conştienţei;
22.Pentru stabilirea gradului de comă se b)mişcări neaşteptate ale membrelor
utilizează scala Glasgow,care constă în: inferioare;
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi c)contracţii musculare urmate de relaxare.
stimuli; 30.Pareza reprezintă:
b)examinarea controlului eliminărilor; a)contractură musculară;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la b)diminuarea forţei musculare;
un stimul. c)rigiditate vasculară.
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un 31.Hemiplegia reprezintă:
pacient comatos constă în: a)absenţa forţei musculare;
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; b)paralizie generalizată;
b)acoperirea ochiului cu o compresă c)paralizia unei jumătăţi de corp.
îmbibata în ser fiziologic; 32.Paraplegia reprezintă:
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene
unui pacient comatos i se va da poziţia : 33.Lezarea nervului acustico-vestibular
a)decubit lateral cu membrele inferioare produce:
flectate pe abdomen; a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
b)şezậnd,susţinut de două persoane; b)tulburări de echilibru;
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi c)paralizie masticatorie.
membrele inferioare flectate pe abdomen. 34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată
25.Starea de comă se defineşte astfel: de:
a)febră;
149
b)antecedente heredocolaterale; a)se asigură 8h repaus total pacientului;
c)traumatisme craniene. b)pacientul se poate mobiliza după circa
35.Tremurătura degetelor mậinii la un 15 minute;
parkinsonian seamănă cu: c)se asigură pacientului repaus fizic 60
a)mişcarea de pendulare; minute.
b)mişcarea de numărare a banilor; 46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de
c)mişcarea de întors ceasul. tip afazic se poate efectua prin:
36.Tremurătura picioarelor la un a)asigurarea colaborării familiei
parkinsonian imită: pacientului;
a)mişcarea de pedalare; b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
b)mişcarea de batere a măsurilor c)începerea precoce a intervenţiilor de
muzicale; reeducare;
c)mişcarea de balansare. d)efectuarea unor exerciţii pentru
37.Narcolepsia reprezintă: denumirea diferitelor obiecte.
a)nevoia bruscă de somn; 47.Capacitatea de autoservire generală
b)somn superficial cu treziri dese; constă în:
c)somn cu durată peste limitele normale. a)igienă personală;
38.Pacientul cu parkinson prezintă: b)activităţi manuale diverse;
a)tremurătură; c)îmbrăcat-dezbrăcat.
b)rigiditate; 48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
c)mers încet cu paşi mici. evitate prin:
39.Accesul epileptic major are ca a)menţinerea corectă a membrelor
manifestări: paralizate;
a)relaxare sfincteriană; b)menţinerea poziţiilor de flexie a
b)incontinenţă de fecale; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)muşcarea limbii. c)evitarea mişcării.
40.În timpul crizei grand-mall pacientul 49.Pacientul cu deficit motor parţial se
prezintă : imbracă:
a)pierderea conştienţei; a)începậnd cu membrul sănătos;
b)risc de accidente; b)începậnd cu membrul plegic;
c)alterarea percepţiei senzitive şi c)nu contează.
senzoriale. 50.Pentru a restabili mobilizarea unui
41.În AVC semnele de debut sunt: pacient cật mai repede posibil după un
a)vertij; AVC (pareză)cea mai importantă acţiune
b)cefalee occipitală; este :
c)valori tensionale crescute. a)poziţionarea corectă a membrului
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: respectiv;
a)trecerea rapidă în ortostatism; b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; membrului respectiv;
c)transport pe distanţe mari. c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei 10 ore;
craniene a pacientului: d)aplicarea de atele la membrele afectate.
a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace;
c)dezbrăcăm regiunea de examinat. 51.Comunicarea ineficientă la nivel motor
44.Asistenta medicală menţine mandrenul se manifestă prin :
acului spinal în timpul puncţiei lombare: a)stare comatoasă;
a)steril; b)pareze şi paralizii;
b)nesteril; c)obnubilare.
c)îl depune în sacul colector.
45.După efectuarea puncţiei occipitale:
150
52.Obiectivele îngrijirii pacientului care a)de sensibilitate a pielii;
comunică deficitar la nivel senzorial şi b)scăderea volumului muscular;
motor sunt: c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
a)echilibrarea psihică a bolnavului; 54.Puncţia lombară se execută de către:
b)orientarea lui în timp si spaţiu; a)asistenta medicală de salon;
c)folosirea de mijloace de comunicare b)asistenta medicală de laborator;
specifice deficitului senzorial. c)medic.
53.Afazia este tulburarea:
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
151
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
152
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
22 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
23 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
28 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
29 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 99
nursing,2003
30 b idem 99
31 c idem 99
32 b idem 100
33 b idem 101
34 a,b,c idem 101
35 b,c idem 101
36 a,b idem 101
37 a idem 102
38 a,b,c idem 102
39 a,b,c idem 103
40 a,b,c idem 103
41 a,b,c idem 104
42 a,b,c idem 104
43 a,b,c idem 105
44 a idem 106
45 b idem 106
46 a,b,c,d idem 108
47 a,b,c idem 108
153
48 a idem 108
49 b idem 108
50 b idem 110
51 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
52 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
53 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
54 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 106
nursing,2003
MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE
TESTUL I
cu „F” fals
154
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa,
expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii
exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent:
pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor

si experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului
155
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice
156
2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic p. E q. scaderea timpului total de somn
si anatomic barbat sau femeie crede ca
el/ ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai
eveniment traumatic care multe simptome ca: idei delirante, halucinatii,
implica vatamare corporala, vorbire dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
157
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu
cearceafuri umede
158
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie t. E u. lipsa poftei de mancare
1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide
absenta a emotiilor in conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor,
frazelor emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica
incat dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
Testul III
159
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în laser, chiar când scot televizorul din
majoritatea cazurilor: priză”, exemplifică:
a) 18-35 de ani; a) gândirea autistă;
b) după 50 de ani; b) iluzia;
c) dupa 65 de ani, c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în 10.Indicaţi răspunsul fals:
tratamentul delirium-ului tremens, fiind a) antidepresivele triciclice potenţează
necesare: efectele alcoolului;
a) formării protrombinei; b) se indică asocierea alcoolului şi a
b) sistemului nervos; antidepresivelor triciclice, pentru
c) circulaţiei sanguine; accelerarea vindecării depresiei
d) diurezei. endogene;
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, c) fenotiazinele cresc toxicitatea
previne distrugerea cărui organ care antidepresivelor triciclice.
detoxifică alcoolul? 11.Ce este comunicarea?
a) pancreasul; a) activitate complexa intre doua sau mai
b) ficatul; multe persoane, in care fiecare mesaj
c) rinichii; genereaza o reactie complexa ce poate
d) plămânii. deveni un nou subiect pentru discutie
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
memorie, cu evenimente imaginare, anumit subiect
bizare, contradictorii şi lipsite de c) o activitate intelectuala in care fiecare
consecvenţă: interlocutor isi demonstreaza cultura
a) confabulează; generala
b) minte; 12.Comunicarea este eficienta daca:
c) are halucinaţii. a) se desfasoara dupa un ritual bine
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: definit
a) anorexie, greata, tremor accentuat la b) mesajele sunt simple, clare si precise
degete c) se desfasoara verbal
b) transpiratii, tahicardie, HTA 13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
c) iritabilitate, impulsivitate utilă la o tânără epileptică, tratată cu
6.La anamneză, pacientul îşi exprimă Fenobarbital:
convingerea fermă că va fi omorât de a. contraceptive orale;
către securitate, acest exemplu ilustrează: b. sterilet;
a) halucinaţie; c. vasectomie.
b) idee delirantă de autoacuzare; 14. Haloperidolul este contraindicat la
c) delir de persecuţie. pacienţii cu:
7.Starea timică manifestată cel mai a. boala Parkinson;
frecvent de către schizofrenic, este: b. demenţă senilă;
a) optimism, exaltare timică; c. boala Alzheimer.
b) tristeţe, depresie; 15. Care din urmatoarele principii de
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, nursing sunt caracteristice nursingului
negativism. psihiatric:
8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au a. se ajute la reducerea starii de anxietate
spus, se numeşte: a pacientului
a) autism; b. sa respecte gradul de confidentialitate
b) ecopraxie; c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
c) ecolalie; explicatie pentru fiecare comportament
d) balbism. 16. Atributiile asistentei medicale in sectia
9.Fraza „sunt bolnavă deoarece de psihiatrie sunt:
prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu a. informarea pacientului asupra sanatatii
160
b. prevenirea unor accidente, prin b. capacitatea asistentei medicale ce
supraveghere supravegheaza bolnavul de a depista
c. aplicarea unor interventii in situatii de tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a
criza fi pedepsit
17. Dementa etanolica este: c. completeaza datele obtinute de la
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce bolnav in registre speciale, le discuta cu
determina atrofie cerebrala colegii si elaboreaza un plan de ingrijire
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov 24. In boli depresive, dementa,
c. scleroza hepatica schizofrenie pot apare:
18. Ce elemente caracterizează a. semne ale unei capacitati deficitare de
eclampsia? autoingrijire (barba nerasa, miros de
a. HTA; transpiratie, haine patate)
b. edeme periferice; b. fuga de idei
c. edem cerebral; c. tulburari ale constientei precum
d. hipotensiune arterială; obnubilare, stupoare
e. apare după 45 de zile de la naştere; 25. Hipoestezia reprezinta:
f. apare numai după a patra sarcină. a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
19. Care din urmatoarele probleme sunt b. perceptia distorsionata a unui obiect
specice nursingului psihiatric? c. aparitia de asa zise dureri migratorii
a. mentinerea unei sanatati optime si 26. Ce este agorafobia
prevenirea bolilor psiho biologice a. teama de spatii deschise
b. deficientele in functionarea unor b. teama de obiecte ascutite
sisteme emotionale c. frica de apa
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : 27. Ipohondria este:
anxietate, manie, singuratate, tristete a. convingerea bolnavului ca sufera de
20. Boala Parkinson caracterizata prin boli grave, incurabile
triada neurologica (hipertonie, hipo sau b. convingerea bolnavului ca este mai
akinezie si tremor, are si variate modificari destept, mai frumos decat altii
psihice care au la baza: c. convingerea bolnavului ca este acuzat
a. tulburari ale metabolismului dopaminei de toate nenorocirile lumii
la nivel encefalic; 28. Bulimia este:
b. sclerozei cerebrale a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
c. avitaminozei PP si B6 mancare
21. Sindromul discordant este b. ingerarea fara discernamat a unei
carcateristicpentru: cantitati mari de alimente
a. schizofrenie; c. ingestie exagerata numai de alimente
b. alcoolism; rotunde
c. demenţă; 29. Ce este impulsivitatea?
22. Ce este respectul? a. incapacitatea totala de a actiona
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, b. scaderea fortei de a se adapta
sentimentelor si experientele pacientilor c. lipsa de stapanire a comportamentului
b. intelegere empatica intre persoana 30. Ce este senzatia:
bolnava si asistent a. actul psihic elementar de realizare a
c. capacitatea asistentului de a se imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
transpune in lumea experientelor si trairile inconjuratoare
lor b. procesul de reflectare integrala a
23. Ce presupune observarea de catre insusirii obiectelor si fenomenelor lumii
asistenta medicala in sectia de psihiatrie: inconjuratoare
a. observarea semnelor si simptomelor c. exagerarea perceperii excitatiilor
psihopatologice ce ar putea fi importante exteroceptive
in vederea aplicarii ingrijirilor
161
31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa a. micsorarea sau stoparea consumului
unui obiect real, semnifică: regulat de alcool
a. halucinaţie; b. dificultati de vorbire, de coordonare,
b. iluzie; pierderea constientei
c. compulsiune; c. deficit de autoingrijire
d. stupor. 39. In cazul cenestopatiilor care din
32. Fobia sociala este: urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. frica de a vorbi in public, teama de a a. cenestopatiile din nevroze nu au
manca in prezenta altor persoane corespondent somatic patologic
b. sentiment de teroare, gandire b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
dezorganizata, neputinta si activitate fara senzatii dureroase difuze, mutante
scop c. cenestopatiile sunt halucinatii
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive visceroceptive ca de exemplu „sarcina
33. Interventiile in schizofrenie au ca fantoma”
scop: 40.Care din urmatoarele afirmatii este
a. scaderea anxietatii pacientului adevarata in dementa pugilistica:
b. diminuarea comportamentului agresiv a. survine secundar traumatismelor
c. protejarea pacientului de agresiunile craniene repetate
zilnice atunci cand acesta are tulburari de b. este un sindrom subiectiv al
perceptie traumatismului cranian
34. Care din urmatoarele particularitati de c. este cunoscut cazul celebrului boxer
ingrijire sunt specifice in depresie: Casius Clay care sufera de sindrom
a. se determina sustragerea pacientului parkinsonian posttraumatic
de la preocupari negative 41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
b. implicarea pacientului in activitati a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
recreative independentei
c. se incurajeaza exprimarea verbala b. construirea si mentinerea unui mediu
si non-verbala a sentimentelor terapeutic adecvat
pacientului, se evita discutiile in c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
contradictoriu comunicarii
35. Dementa de tip Alzheimer este: 42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. tulburare organica (corticala) intalnita a. schimbarea sentimentelor pozitive
frecvent la varstnici, caracterizata prin firesti avute anterior imbolnavirii , fata de
pierderea memoriei, a orientarii, persoana apropiate din familie
controlului asupra impulsurilor si emotiilor b. trairea simultana a doua sentimente
b. determinata de abuzul de alcool antagonice : dragoste si ura pentru
c. determinata de consumul de droguri aceeasi persoana
36. In postpartumul precoce, pot apărea: c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
a. stări confuzionale, chiar confuzo- trupul careia subiectul rupe comunicarea
onirice; cu medicul
b. stări depresive, cu idei de autoliză; 43.Care din urmatoarele semne/simptome
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în se pot intalni in hipoglicemie:
doi (mama şi nou-născutul). a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
37. Manifestarile clinice datorate efectului profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
alcoolului asupra SNC sunt: b. crize epileptice, ticuri
a. agresivitate, labilitate afectiva c. afazie si dezorientare
b. deteriorarea relatiilor sociale si de 44. Teama de microbi se numeste:
munca a. tanatofobie
c. tulburari cognitive b. zoofobie
38. Abstinenta alcoolica este: c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
162
a. intretinerea de contacte sexuale cu c. pacientul nu poate comunica ceea ce
copii gandeste si simte ci spune contrariul
b. dragoste exagerata pentru membri 51. Sitiofobia este:
familiei a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
c. profanarea cadavrelor neplacuta
46. Sanatatea mintala este: b. refuzul total de a se alimenta
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice c. teama de ridicol
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si 52. Starea confuzionala poate fi definita
cea neuro psihica a individului ca:
c. o stare de bine in care individul traieste a. imposibilitatea de a recunoaste o
sentimentul propriei valori, a implinirii de persoana sau anumite decizii pe care le-a
sine, a integritatii personale, a exprimarii luat un pacient la un moment dat
creative, a sanatatii psiho biologice b. modificare a comportamentului fara
47. Frustrarea este: substrat anatomic
a. imposibilitatea de a comunica eficient c. tulburare organica acuta caracterizata
unei alte persoane dorintele tale prin stare de constienta intunecata,
b. tensiunea psihica determinata de un ganduri dezordonate, perceptii senzoriale
obstacol care impiedica subiectul de a gresite
atinge un anumit scop sau de a realiza o 53. In cazul in care la un pacient apar
anumita dorinta halucinatii se aplica urmatoarele
c. stare emotionala de profunda tristete interventii:
sau depresie a. se completeaza foaia de observatie
48. Fobia este: luand interviu la toti membrii familiei
a. frica intensa, irationala fata de un referitoare la debutul simptomatologiei si
obiect, situatie sau loc care atrage dupa frecventa cu care se repeta
sine modificari majore in viata subiectului b. se instruiesc membrii familiei si
b. teama cumplita de intuneric personalul asupra modalitatilor de
c. teama de a ramane fara baterie la tratament
telefon c. se promoveaza securitatea pacientului,
49. Dezorientarea este: indepartand mobilierul in exces precum si
a. stare confuzionala in care un individ e obiectele ce pot produce accidente, se
incapabil sa identifice relatia propriului asigura linistea si calmul prin reducerea
„eu” cu timpul, spatiul, celelalte persoane stimulilor din mediul inconjurator
b. incapacitatea de a se integra intr-un 54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
grup de persoane, de a se orienta in timp se face prin:
si spatiu a. stimularea relatiilor interpersonale prin
c. imposibilitatea de a transforma emotiile organizarea de activitati recreative in grup
in manifestari fizice b. stabilirea unui program de activitati
50. Agnozia este o tulburare cerebrala agreate de pacient pentru a-i alunga
datorita careia: plictiseala
a. pacientul nu poate pronunta corect c. identificarea cauzei care a determinat
cuvintele cu toate ca organele fonatorii schimbarea comportamentului
sunt integre morfofunctional 55. Prin ecolalie se intelege:
b. pacientul nu poate interpreta corect a. repetarea fazelor pe care le-au spus
senzatiile, obiectele imaginile pe care le ceilalti
vede cu toate ca organele de simt si nervii b. bilbiiala
functioneaza normal c. refuzul de a vorbi
163
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
164
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
H
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
165
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
54 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
166
MODUL 51 – CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
TESTUL I
cu „F” fals
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin
aşezarea victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian
prin urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a
victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute
pana la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala
167
care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
MEDICINĂ INTERNĂ c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
1. Starea de colaps periferic poate fi prezinta dureri precordiale cu caracter
recunoascuta datorita: constrictive, anxietate, dispnee i se pot
a) TA 160/90 mmHg; administra:
b) poliurie; a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) extremitatilor reci.
c) cofedol.
2. Durerea din infarctul miocardic
8.Pneumotoraxul se
acut : caracterizeaza prin:
a) este indicata cu degetul; a) prezenta aerului in cavitatea
b) este declansata de respiratii peritoneala;
profunde; b) prezenta aerului in cavitatea
c) cedeaza la antialgice majore. pleurala;
3. Durerea din infarctul miocardic c) prezenta sangelui in cavitatea
acut : pleurala.
a) cedeaza la nitroglicerina; 9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
b) apare dupa un efort fizic, emotii prin:
puternice; a) junghi toracic;
c) dureaza maxim 1 minut. b) matitate toracica;
4. Tratamentul de urgenta in angina c) la auscultatie apare zgomotul de
pectorala consta in administrare porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta
de : respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) izoket; a) bradipnee;
b) nitroglicerina; b) cianoza;
c) carbocromen. c) bradicardie.
5. Diferenta intre astmul bronsic si 11. Tratamentul in insuficienta
astmul cardiac se pune pe respiratorie acuta consta in administrare
de:
urmatoarele criterii:
a) oxigen;
a) astmul cardiac este o criza de b) dioxid de carbon;
bradipnee expiratorie, fata de c) ambele afirmatii sunt adevarate.
astmul bronsic care este o criza de 12. Primul element al tratamentului in
polipnee expiratorie; insuficienta respiratorie acuta:
b) expectoratia din astmul bronsic a) administrarea de antibotice;
este perlata fata de cea din astmul b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
cardiac care este rozata;
respiratorii.
c) nu este nici o diferenta. 13. Hemoptizia consta in eliminarea de
6. Infarctul miocardic este produs de: sange din:
a) indigestie; a) tubul digestive;
b) o scadere a fluxului sangvin in b) aparatul excretor;
arterele coronare cauzata de c) caile respiratorii.
ischemie;
168
14. La un pacient cu criza de astm d) in orice modificare a
bronsic se administreaza: amplitudinii si ritmului
a) miofilin; respirator.
b) morfina; 20.Care din semnele de mai jos nu le
c) mincortid.
intalnim in stopul respirator:
15. Pozitia caracteristica pentru a) absenta miscarilor respiratorii
pacientul cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate toracice si abdominale;
pe abdomen; b) extremitatile cianotice;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate c) lipsa zgomotelor caracteristice
si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile la auscultatie, produse de
dilatate, jugulare turgescente; patrunderea si iesirea aerului
c) decubit ventral cu capul in din plamani;
hiperextensie si membrele in extensie.
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de
hematemeză prin faptul că hemoptizia: si nasului se misca.
a) conţine resturi alimentare; 21.Care din manoperele de mai jos
b) sângele este aerat; trebuie prima intreprinsa in cursul
c) apare în timpul unui efort de resusscitarii respiratorii:
vărsătură. a) asigurarea si mentinerea
17. Tratamentul hemoptiziei se face libertatii cailor respiratorii;
cu vitamina:
b) oxigenoterapia;
a) D;
b) C; c) stimularea activitatii centrilor
c) K. respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
CHIRURGIE impiedica expansiunea
18.Ce intelegem prin ressucitarea pulmonara normala.
cardio –respiratorie: 22.Dupa dezobstruarea cailor
a) combaterea si tratarea respiratorii superioare, ce manevre
insuficientei cardiace: trebuie sa facem pentru a
b) masurile intreprinse pentru impiedica caderea limbii in faringe:
restabilirea activitatii cardiace; a) sa fixam capul in flexie
c) combaterea si tratarea accentuata;
afectiunilor pulmonare; b) sa realizam o hiperflexie a
d) restabilirea schimburilor capului, sa impinge mandibula
gazoase la nivelul plamanului, inainte si apoi s-o ridicam in
printr-o ventilatie pulmonara sus;
artificiala. c) sa efectuam oxigenoterapie;
19.Cand este indicata ressucitarea d) sa introducem o pipa Gueddel
cardio-respiratorie: pana in orofaringe.
a) in insuficienta respiratorie 23..In cazul unor traumatisme mari
acuta; ale masivului facial, cu fracturi ale
b) in congestia pulmonara si piramidei nazale si mandibulei, cu
pleurezie; insuficienta respiratorie acuta, se
c) in stopul respirator si respiratie efectueaza:
insuficienta; a) intubatie orotraheala;
169
b) dezobstructia cailor respiratorii c) de restabilire a functiilor cardio-
superioare; respiratorii spontane;
c) traheostomie; d) de postresuscitare.
d) oxigenoterapie. 27.Cum se realizeaza masajul
24.Dupa asigurarea libertatii cailor cardiac extern:
respiratorii si executarea a) se apasa cu palma in spatial V
hiperextensiei capului, care sunt intercostal stang pe linia
manevrele pe care le va face medioclaviculara;
reanimatorul in respiratie gura la b) se apasa cu podul ambelor
gura: palme in 1/3 inferioara a
a) propulsarea cu mana dreapta a sternului;
mandibulei, astfel ca gura c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
accidentatului sa fie deschisa; d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
b) sustinerea hiperextensiei 28.Care sunt semnele unui masaj
capului cu mana stanga; cardiac extern eficace:
c) cu mana stanga, care sustine a) aparitia pulsului sincron cu
fruntea, penseaza nasul ca sa compresiunile sternale;
impiedice fuga aerului; b) marirea midriazei;
d) insufla cu presiune aerul c) recolorarea tegumentelor;
expirat in gura accidentatului si d) scaderea midriazei.
observa miscarea de 29.Masajul cardiac extern este
expansiune a toracelui; contraindicate in:
e) se departeaza de gura si nasul a) aparitia concomitenta a stopului
accidentatului si datorita respirator cu cel cadiac;
elasticitatii pulmonare, se b) la copii si varstnici;
produce pasiv expiratia. c) tamponada cardiac, embolie
25.Care din semnele de mai jos le gazoasa;
avem in stopul cardiac: d) fracturi costale cu volet.
a) pierderea cunostintei, care 30.Care din elementele de mai jos
revine dupa asezarea sunt caracteristice fibrilatiei
bolnavului in pozitie orizontala; cardiace:
b) absenta pulsului la arterele a) disparitia contractiei normale a
periferice; cordului;
c) pierderea cunostintei, abolirea b) aparitia unor puncte localizate
reflexelor; in atrii si ventricule din care
d) oprirea respiratiei, midriaza pornesc impulsuri care
pupilara progresiva. contracta muschiul cardiac
26.Care sunt etapele tratamentului dezordonat, anarhic, neregulat;
stopului cardiac: c) marirea fortei de contractie a
a) de instituire a respiratiei miocardului;
artificial si masajului cardiac d) cresterea ritmului cardiac si a
extern; tensiunii arteriale.
b) de efectuare a intubatiei si 31.Care sunt indicatiile defibrilarii
masaj cardiac intern; electrice externe a cordului:
170
a) stopul cardiac; c) gangrene cu aspect de
b) tulburarile de ritm; mumificare a extremitatilor
c) fibrilatia ventriculara; membrului respectiv;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj d) flictene, dupa 2-3 zile.
cardiac extern eficient, cordul 36.Ce fenomene generale putem
nu-si reia bataile si nu avem intalni in degeraturile de gradul III
posibilitatea efectuarii EKG. si IV:
32.Care din semnele de mai jos ne a) agitatie, hiperreflexivitate;
conduc la abandonarea resuscitarii b) somnolent, depresiune fizica si
cardio-respiratorii: psihica;
a) cord flasc dupa 30-60 minute; c) hipotensiune arterial;
b) aparitia miozei; d) scaderea tensiunii arteriale,
c) traseu EKG plat, absenta puls rapid, apoi bradicardic.
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza 37.Care din elementele de mai jos
intensa, tegumente marmorate. intervin in producerea socului la
33.Care din simptomele de mai jos arsi:
le intalnim in degeraturile de gradul a) intolerant si aportul insuficient
I: de lichide;
a) flictene sero-sangvinolente; b) durerea si hipovolemia masiva
b) paloare, urmata de eritem; datorita plasmexodiei;
c) diminuarea sau abolirea c) resorbtia unor produsi
sensibilitatii tactile; intermediari proteici si
d) cianoza la nivelul regiunii. insuficienta hepato-renala
34.Care sunt factorii care precoce;
agaveaza ischemia la nivelul d) gradul si profunzimea arsurilor.
extramitatilor degerate: 38.Gravitatea socului electric
a) vasodilatatia care urmeaza depinde de:
unei perioade de a) intensitatea, tesiunea si natura
vasoconstrictie; curentului electric;
b) cresterea vascozitatii sangelui b) locul de intrare si iesire a
si agregarea hematiilor si curentului electric in corp;
trombocitelor; c) locul unde s-a produs
c) scaderea tensiunii arteriale, accidentul;
consecutive actiunii frigului; d) durata de actiune si starea
d) formarea de tromboze sistemului nervos si a
intravasculare. organismului.
35.In degeratura de gradul III apar: 39.Ce modificari hemodinamice se
a) eritem si edeme la nivelul produc in socul decompensate?
degeraturilor; a) cresterea patului vascular prin
b) necroza, avand aspectul unei vasodilatatie periferica;
gangrene umede; b) cresterea volumului circulant;
171
c) scaderea volumului circulant si c) pierderea este de plasma si
staza sangvina; vom avea hemoconcentratie si
d) cresterea vascozitatii sangelui cresterea vascozitati sangelui;
care duce la coagulare d) irigatia deficitara si hipoxia duc
intravasculara diseminata. la tulburari metabolice
40.In ce tip de soc avem valori importante si aparitia acidozei.
normale sau chiar crescute ale 44.Care din elementele de mai jos
hemoglobinei si hematocritului: sunt caracteristice socului
a) soc hemoragic; cardiogen:
b) soc traumatic; a) scaderea TA sb 85 mmHg,
c) soc septic; tahicardie cu puls depresibil si
d) soc prin arsura. aritmic;
41.Ce obiective trebuie sa b) agitatie, piele uscata si
urmareasca tratamentul socului congestionata, febra;
hemoragic: c) reducerea perfuziei sangvine
a) administrarea de vasopresoare cu scaderea debitului urinar
pentru a micsora patul sub 20 ml/ora;
vascular; d) tulburari ale constientei,
b) asigurarea hemostazei; transpiratii reci, tegumente
c) compensarea pierderilor prin umede si cianotice.
transfuzii de sange si 45.In ce tipuri de soc este indicate
administrare de substituenti administrarea de antibiotice:
hipovolemici; a) socul toxico-septic, socul prin
d) tratament sedative si arsuri;
hemostatic. b) socul cardiogen, socul
42.Care sunt principalele obiective anafilactic;
in tratamentul socului toxico-septic: c) socul prin dilatatie acuta de
a) antibioterapie bacteriostatica; stomac, socul hemoragic;
b) antibioterapie bactericida; d) Socul traumatic insotit de
c) corectarea tulburarilor delabrari mari.
hemodinamice si deficitului de 46.In care forme de soc este
volum circulant; indicata profilaxia antitetanica:
d) administrarea de a) soc operator, soc anafilactic;
vasoconstrictoare; b) soc traumatic, soc prin arsuri;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor c) soc cardiogen, soc prin
si indepartarea sursei de deshidratare ( termic );
infectie. d) in orice traumatism generator
43.Ce fenomene vom gasi intr-un de soc.
soc prin arsura: 47.Care sunt conditiile de incetare
a) pierderi de masa circulanta in a terapiei antisoc:
primele ore de la producerea a) cresterea TA, regularizarea
accidentului; pulsului, normalizarea culorii
b) pierderea de sange integral si tegumentelor si mucoaselor
vom avea o hemodilutie, care devin calde;
scaderea Ht si Hg;
172
b) reluarea diurezei, disparitia b) relaxare sfincteriană, paliditate,
midriazei, iesirea pacientului cianoză, pierderea conştientei;
din starea de stupoare c) hipotensiune arterială,
tahicardie.
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
54.Respiraţia artificială se poate realiza la
bolnavul este constient, locul accidentului astfel:
cooperant; a) prin metode interne - gură la gură,
d) echilibrul acido-bazic si gură la nas;
celelalte valori de laborator b) cu burduful Ambu, Ruben;
revin la normal. c) cu aparatul Potain.
NURSING 55.Pentru masajul cardiac extern
48.Manifestările de dependentă pacientul este aşezat:
prezentate de pacientul cu hemoragie a) în decubit lateral stâng;
internă sunt: b) în decubit dorsal pe un plan dur;
a) stare de lipotimie; c) în poziţie Trendelenburg.
b) tahicardie, tegumente reci, 56.Compresiunea sternului cu podul
palide, hipotensiune arterială; palmei pentru masajul cardiac extern se
c) hipertensiune arterială, face:
bradicardie. a) în 1/3 medie a sternului;
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are b) în 1/3 superioară a sternului;
drept scop: c) în 1/3 inferioară a sternului.
a) prevenirea complicaţiilor - 57.Controlul eficienţei manevrelor de
paralizii, hemoragii; resuscitare cardiorespiratorie se face la
b) înlăturarea anxietăţii pacientului; două minute de la începerea reanimării
c) reducerea durerii. prin:
50.Pentru imobilizarea provizorie a a) cercetarea pulsului la artera
fracturilor membrului superior putem carotidă;
utiliza: b) cercetarea pulsului la artera
a) atele Kramer sau din lemn; pedioasă;
b) basma; c) observarea mişcărilor cutiei
c) ambele procedee. toracice.
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei 58.Arsura electrică prezintă următoarele
fracturi de coastă vizează: caracteristici:
a) imobilizarea cât mai solidă a a) este rotundă sau ovalară, puţin
fracturii; dureroasă;
b) transportul accidentatului în b) apare la locul de intrare a
poziţie şezând care să-i favorizeze curentului electric;
respiraţia; c) ambele.
c) calmarea durerii. 59.Pentru acordarea corectă a primului
52.Transportul unui accidentat cu fractură ajutor în electrocutare se are în vedere:
de coloană vertebrală se face: a) să fie acordat în primele 5 min
a) pe targa rigidă în decubit dorsal; de la producere;
b) în decubit ventral pe o targa b) sursele de curent nu se ating cu
obişnuită; mâna neprotejată;
c) semişezând cu spatele sprijinit. c) sursa de curent se îndepărtează
53.Manifestarile de dependenta ce cu orice obiect în timp util.
caracterizează stopul cardiorespirator 60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz
sunt următoarele, cu excepţia: metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
a) midriază, oprirea respiraţiei şi două persoane. Care este prima măsură
circulaţiei; luată?
a) examinarea victimelor;
173
b) deschiderea ferestrelor; a) alcool etilic;
c) închiderea surselor de încălzire. b) cărbune animal;
61.Dl I. C. este victima unuia accident la c) apă albuminoasă.
locul de muncă: explozia unei instalaţii. 68.Pacientul cu hemoragie acută se
Asistenta sosită cu salvarea constată transportă în poziţie:
prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. a) şezând, cu spatele sprijinit;
Hainele sunt arse pe toracele anterior. b) decubit lateral;
Execută imediat: c) Trendelenburg.
a) dezbrăcarea hainelor arse; 69.În insuficienţa respiratorie acută
b) acoperirea suprafeţelor arse ale oxigenoterapia se aplică în toate
mâinilor cu comprese sterile ; formele respectând următoarele
c) transportul pacientului la spital. principii:
62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei a) dezobstruarea căilor respiratorii;
arsuri sunt: b) introducerea sondei nazale pe o
a) suprafaţa arsă, cauza arsurii; lungime de 2-3 cm;
b) gradul de alterare a funcţiilor c) umidificarea oxigenului;
vitale; d) introducerea sondei nazale pe o
c) suprafaţa arsă şi profunzimea lungime egală cu distanţa dintre
arsurii. tragus şi fosa nazală;
63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii e) stabilirea debitului pe minut.
are drept scop: 70.Permeabilizarea căilor respiratorii în
a) îndepărtarea zonelor arse şi a obstrucţiile subglotice se realizează:
corpilor străini; a) prin poziţie de drenaj postural;
b) aplicare soluţiilor antibiotice; b) aspirarea secreţiilor cu seringa
c) prevenirea infecţiilor. Guyon;
64.Salonul în care e supravegheat şi c) aşezarea pacientului în decubit
îngrijit pacientul cu arsuri necesită dorsal cu capul în hiperextensie.
următoarele condiţii: 71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în
a) temperatură 23°-24° C; criza de astm bronşic constau în:
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie a) asigurarea şi menţinerea în poziţie
sterilă de pat; şezând a pacientului
c) umiditatea aerului 75%. b) oxigenoterapiaterapia
65.Pentru profilaxia degeraturilor e c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
necesar: 72.Conduita de urgenţă în criza de astm
a) menţinerea căldurii corpului; bronşic constă în:
b) menţinerea mişcării; a) sângerare 300 ml
c) ambele. b) oxigenoterapiaterapia
66.Pentru epurarea toxicului ingerat c) administrarea medicamentelor
voluntar sau accidental se procedează bronhodilatatoare şi antialergice.
astfel: 73.Manifestările de dependenţă în
a) se provoacă vărsătura; insuficienţa respiratorie acută a
b) se administrează antidoturi copilului sunt:
specifice; a) dispnee ,cianoză;
c) se efectuează spălătură gastrică b) acces paroxistic astmatiform;
în primele ore; c) diaree post prandială.
d) se administrează antidoturi 74.Conduita de urgenţă în colapsul
generale. vascular al copilului constă în:
67.În intoxicaţiile cu substanţe a) comprese calde pe abdomen;
necunoscute se utilizează pentru b) permeabilizarea căilor respiratorii;
neutralizarea toxicului următoarele c) oxigenoterapie;
antidoturi: d) abordarea uneia sau mai multor
174
vene periferice şi instituirea unei 82.Semnele specifice prezenţei unui corp
perfuzii. străin în căile respiratorii superioare
75.Accesul eclamptic în faza de convulsii sunt:
tonice se caracterizează prin: a) pacientul nu poate vorbi, tuşi,
a) convulsii cu durata de 30"; respira;
b) contractura generalizată - inclusiv a b) pacientul e cuprins de panică;
muşchilor respiratori; c) pacientul duce mâna la gât.
c) trismus; 83.Primul ajutor în cazul corpilor străini
d) hipotensiune; supraglotici constă în:
e) relaxare musculară. a) prinderea victimei din spate cu
76.În fracturile de coloană cervicală se pumnul în regiunea epigastrică şi
aplică următoarele măsuri de urgenţă: apăsarea regiunii (manevra Heimlich);
a) fixare suplimentară pe targa a b) aşezarea
capului faţă de trunchi; victimei în decubit
b) confecţionarea unui guler rigid lateral stâng;
aşezat în jurul coloanei cervicale; c) aplicarea unei
c) asigurarea poziţiei semişezând. lovituri
77.În intoxicaţiile cu substanţe interscapular.
organofosforate asistenta medicală 84.Ajutorul psihologic in cazul unui
pregăteşte ca antidot specific: accident constă în:
a) cărbune animal; a) minimalizarea situaţiei existente a
b) atropină; pacientului;
c) apă bicarbonată 10%. b) explicarea
78.Problemele pacientului cu intoxicaţie manevrelor de prim
cu ciuperci sunt: ajutor aplicate;
a) risc de deshidratare; c) exagerarea situaţiei
b) disconfort abdominal; existente a pacientului.
c) alterarea conştientei. 85.Dacă o persoană accidentată este
79.În cazul unui accident colectiv de inconştientă trebuie mai intai:
muncă pentru a evalua ordinea de a) să eliberăm căile respiratorii;
acordare a primului ajutor, asistenta b) să o punem in poziţia de siguranţă;
medicală foloseşte următoarele c) să-i controlăm respiraţia.
acţiuni: 86.In cazul in care o persoană este găsită
a) priveşte victimele; căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
b) priveşte şi ascultă victimele; maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) a) să oprească motorul;
victimele. b) să controleze respiraţia;
80.În cazul unui accident colectiv sunt c) să scoată persoana afară din garaj.
primii cărora li se va acorda primul 87.Misiunea asistentei medicale la locul
ajutor: unui accident este:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor; a) executarea unui baraj de securitate;
b) cei inerţi; b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) nu au importanţă aceste elemente. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
81.Pentru a verifica dacă o persoană d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc
inconştientă respiră poţi acţiona astfel: de locomoţie.
a) priveşti dacă toracele se ridică; 88.Care este atitudinea corectă la locul
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi accidentului in cazul unui traumatism
simţi respiraţia pe obrazul tău; abdominal inchis:
c) ambele. a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
175
89.In cazul unui pacient politraumatizat b) să caştigi increderea pacientului;
prioritatea in acordarea primului ajutor c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
constă in: 97.In accidentele maxilofaciale,
a) oprirea hemoragiei externe; hemostaza provizorie pentru artera
b) permeabilizarea căilor respiratorii temporală superficială,se face prin
superioare; compresiune directă pe:
c) imobilizarea fracturilor osoase. a) regiunea preauriculară;
90.Primul ajutor in caz de arsură constă b) marginea inferioară a mandibulei;
in: c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
a) administrarea de antialgice; 98.In acordarea primului ajutor unui
b) administrarea de antialergice; accidentat cu fractură de coloană
c) administrarea de antiinflamatoare vertebrală se evită
steroide. flectarea capului pe torace şi a toracelui
91.Degeraturile de gradul I se pe abdomen pentru că se poate produce:
caracterizează prin. a) şoc hemoragie;
a) eritem; b) accentuarea durerilor;
b) flictene; c) contuzia sau secţionarea măduvei
c) gangrena. spinării.
92.Care sunt factorii care favorizează 99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
degeraturile: prezintă:
a) frigul umed; a) respiraţie superficială, puls filiform,
b) frigul uscat; hipotensiune arterială conştientă pierdută;
c) imobilitatea prelungită; b) respiraţie profundă, puls tahicardie,
d) incălţămintea lejeră. stare de inconştienţă;
93.Pentru acordarea primului ajutor in c) respiraţie oprită, puls absent, stare de
cazul electrocutării: inconştienţă, paloare midriază, relaxare
a) se efectuează resuscitarea sfincteriană.
cardiorespiratorie ca primă măsură; 100.In resuscitarea respiratorie prima
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi manevră este:
se face resuscitarea cardiorespiratorie; a) administrarea oxigenului;
c) se transportă victima la spital. b) asigurarea permeabilităţii căilor
94.Care din următoarele manevre se respiratorii;
practică in cazul muşcăturilor de şarpe c) insuflaţia aerului gură la gură.
veninos: 101.Care este timpul limită de acţiune in
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in reanimarea cardio-respiratorie?
zona lezată; a) 3- 4 minute;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii; b) 8-10 minute;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser c) 20 minute.
antiveninos. 102.Pentru respiraţia gură la gură sau
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu gură la nas, accidentatul se va afla in
intoxicaţie acută constă in: următoarea poziţie:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi a) decubit lateral drept;
provocarea vomei; b) in orice poziţie;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul
administrare de antidot; in hiperextensie.
c) efectuarea manevrelor de respiraţie 103.In edemul pulmonar acut pacientul se
artificială şi administrare de antidot. aşează in:
96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
efectua spălătura gastrică este strict restul corpului;
necesar: b) clinostatism, cu capul mai jos decat
a) acordul pacientului; restul corpului;
176
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand 110.Pacientul inconştient, comatos, poate
la marginea patului. fi transportat in poziţie:
104.Pentru intervenţiile de urgenţă in a) decubit dorsal tară pernă;
edemul pulmonar acut asistenta medicală b) decubit lateral sau semi-ventral;
pregăteşte: c) Trendelenburg.
a) instrumente pentru sangerare şi 111.In care poziţie trebuie transportat un
oxigenoterapie; comatos cerebral:
b) medicaţie tonică cardiacă; a) poziţia decubit dorsal;
c) trusa pentru traheostomie. b) poziţia decubit ventral;
105.In starea de şoc indiferent de cauza c) poziţia semişezandă;
sa se produce: d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor 112.Care sunt simptomele caracteristice
metabolice la nivelul ţesuturilor; care preced coma de cauză meningeană:
b) tulburări renale; a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
c) tulburări respiratorii. b) hemiplegie, afazie;
106.Starea de colaps vascular se c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
recunoaşte după următoarele manifestări 113.Existenţa hemiplegiei in cadrul
de dependenţă: comelor semnifică:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente a) o leziune meningeană;
palide şi reci, hipotensiune, puls filiform; b) o leziune cerebrală;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; c) o leziune medulară.
c) pacient somnolent, transpirat. 114.Semnul caracteristic al sindromului
107.Criza de angină pectorală durează in meningean din cadrul comei este:
general sub: a) redoarea de ceafă;
a) 5 min.; b) hemiplegia;
b) 15 min.; c) hipertensiunea arterială.
c) 30 min. 115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
108.Durerea coronariană ce survine la străini vii auriculari este:
efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi
min. şi care cedează la nitroglicerină este spălătură cu seringa Guyon;
caracteristică in: b) extracţia corpului cu pensa;
a) angina pectorală; c) spălătură cu seringa Guyon - apă
b) infarct miocardic acut; distilată.
c) stenoză mitrală. 116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
109.Unul din semnele pneumotoraxului străini esofagieni este:
este: a) provocarea de vărsături pentru
a) spută cu sange; eliminarea corpului străin;
b) durere toracică surdă; b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul c) extragerea sau impingerea corpului
respiraţiei. străin prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
2. F idem 141
177
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI

INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, 32
Lucretia Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana 54
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
178
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
179
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
180
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).
181
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
182
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).
183
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -


puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
184
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)
185
6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,

semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5

puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
186
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,

Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008
7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA

DE NAŞTERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct
187
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.
8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
188
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia
Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
189
10. PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI
MĂSURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
190
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
191
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
 Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
192
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
193
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
194
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
195
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA
PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
196
16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII
(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
 enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
197
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
198
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
199
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
200
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
201
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
202
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
203
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
204
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
205
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
 se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
206
25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE
PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
207
26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
208
27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115
209
CUPRINS
1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI

2. FIINȚA UMANĂ ȘI NURSINGUL
3. TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII DE NURSING
4. PROTECȚIE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
15. GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
20. CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZĂ/ESEU
210

Culegere Teste Amg

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Teste Amg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

1. Infecţia se defineşte astfel: c) 50% umiditate;

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1 soluţie uleioasă A. tegumente

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 colir A. efect purgativ

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.ÎNTREBAR RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in 49

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

44. a,b idem 52

50. a,b idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

61. a,b idem 60

62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

64. a,b idem 112

65. b,c idem 112

66. a,b idem 112

67. a,b idem 112

68. a,c idem 112

69. a,c idem 113

70. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE