MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune formularea diagnosticului
de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate în îngrijirea
pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi membri ai echipei de
îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra tehnicii pe care
o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile aplicate.

1
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de independenţă A
2 Problemă de dependenţă
3 Sursă de dificultate
4 Diagnostic de îngrijire
5 Diagnostic medical
orientează asistenta spre intervenţii autonome
B flexie/extensie
C orientează practicianul spre tratament medical
D alimentaţie inadecvată prin deficit
E alterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor
2 Analiza şi interpretarea
datelor
3 Planificarea îngrijirilor
4 Executarea îngrijirilor
5 Evaluarea
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
A analiza rezultatului obţinut
B observaţia, interviul
C utilizarea planului de intervenţii elaborate
D elaborarea diagnosticului de îngrijire
E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare a
obiectivelor

1. Asistenta medicală este profesionista care: b. aplicarea metodelor de observaţie, de

a. respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho- tratament sau de readaptare;
socială în interrelaţii cu mediul c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţă
înconjurător, cu valorile şi principiile sale şi sănătate.
de viaţă; 7. Funcţia asistentei medicale, de natură
b. acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic dependenta, presupune:
securizant; a. observarea, la pacient a modificărilor
c. realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie produse de boală sau tratament;
funcşională de colaborare. b. asigurarea ingrijirilor de confort;
2. Responsabilităţile care definesc direcţiile c. actiuni de rezolvare a problemelor
importante, descrise de,, Codul pentru psihosociale.
asistentele medicale" sunt: 8. Funcţia asistentei medicale, de natură
a. promovarea sănătăţii; interdependenta, presupune:
b. prevenirea îmbolnăvirilor; a. actiuni de depistare a tulburărilor de ordin
c. restabilirea sănătăţii; fizic, psihic sau social;
d. înlăturarea suferinţei. b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
3. Nursa generalistă presupune: c. actiuni de rezolvare a problemelor
a. o pregătire pluridisciplinară; psihosociale.
b. însuşirea competenşelor de bază şi nu 9.Elementele de competenţă pentru practicarea
numai cunoştinţele; unor îngrijiri de calitate constau în:
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; a. cunoaşterea unui model de îngrijire
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de pacient şi (nursing);
familia sa ; b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
e. să aibă capacitate de empatie. demersului ştiinţific;
4. Fenomenele urmărite de asistenta medicală c. cunoaşterea pacientului.
sunt reacţiile : 10. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde
a. individuale ; următoarele elemente:
b. familiale ; a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
c. de grup. b. rolul asistentei medicale;
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură : c. natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi
a. independentă; consecinţele acestor intervenţii.
b. dependentă; 11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul
c. interdependentă. educativ sunt de natură:
6. Funcţia asistentei medicale, de natură a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
independenta, presupune: b. etice, legislative;
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana c. ambele.
îngrijită şi cu aparţinătorii; 12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru
asistentă:

2
 a. un instrument de investigaţii, analiză;
b. un instrument de planificare şi evaluare a
îngrijirilor;
c. un scop în sine.
13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces
bazat pe:
a. încredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectivă, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaşesc
limitele de competenţă.
14. Funcţiile autonome ale asistentei medicale
constau în:
a. asigurarea confortului fizic şi psihic al
pacientului;
b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu pacientul
şi aparţinătorii;
d. transmiterea de informaţii şi învăţăminte
pacientului pentru păstrarea sănătăţii.
15. Rolul asistentei medicale este:
a. să asigure îngrijirea pacientului numai în
raport cu indicaţiile medicului;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi recapete
sănătatea;
c. să suplinească persoana bolnavă pentru
satisfacerea nevoilor sale.
16. În elaborarea unui cadru conceptual privind
îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;
c. ambele.
17. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al
Virginiei Henderson este:
a. păstrarea independenţei individului în
satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu poate
face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de
sănătate cuprinde:
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea
îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor
bolnave fizic şi psihic, precum si a
persoanelor handicapate, in orice tip de
unitate sanitară.
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia
Henderson precizează:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14 nevoi
fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14 nevoi
fundamentale pe care trebuie să şi le
satisfacă.
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se
face în funcţie de:
a. punctajul obţinut actualizând satisfacerea
fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
3
21. Procesul de îngrijire reprezintă:
a. metodă care permite acordarea îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor
pacientului pentru a răspunde nevoilor
sale fizice, psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor
acordate pacientului.
22. Interviul reprezintă:
a. forma specială de interacţiune verbală;
b. metodă de culegere a datelor variabile şi
stabile;
c. instrument de personalizare a îngrijirilor.
23. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un
interviu sunt:
a. capacitatea de a formula întrebări inchise
sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile
şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activă a
pacientului şi de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul
datele obţinute.
24. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire:
a. culegerea datelor – assesmentul;
b. planificarea îngrijirilor;
c.analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentată de:
a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin
acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu
ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie
de gradul de creştere şi dezvoltare al
persoanei.
26. Manifestarea de dependenţă este:
a. semn observabil care permite identificare
stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface
una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra
modului în care să-şi satisfacă nevoile
fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme
de depentenţă:
a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
a. factori de ordin fizic, psihologic, social,
spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c.ambele.
29. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;
 c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă
sau extrinsecă ce influenţează negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social cuprind
problemele generate persoanei în raport cu:
a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncă.
31.Mijloacele principale cele mai eficace de a
obţine informaţiile dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat în utilizarea observaţiei
sunt:
a. subiectivismul;
b. judecăţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
33.Interviul:
a. este o formă de interacţiune verbală între
asistentă şi pacient;
b. permite depistarea nevoilor nesatisfăcute
ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a
îngrijirilor.
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea datelor
provine din:
a. numarul mare de date culese, varietatea
surselor de informaţii;
b. caracterul schimbător al unui număr mare
de date;
c.subiectivitatea persoanei care culege datele.
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunţul problemei de dependenţă, a sursei
de dificultate şi a manifestării de
dependenţă;
c. enunţul manifestării de dependenţă.
36.Diagnosticul de îngrijire:
a. orientează asistenta spre intervenţii
autonome; ţine cont de problema de
sănătate în sine a pacientului;
b. orientează practicianul spre tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului
de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenţie;
b. prevederea etapelor şi a mijloacelor de
desfăşurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie luate.
38.Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot
formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire
trebuie să se gândească la intervenţii care:
a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Intervenţiile trebuie să fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, măsurabile (evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării
pacientului:
a. înainte de intervenţie;
b. înainte, în timpul şi după intervenţie;
c.după intervenţie.
42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:
a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
43.În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să
comunice cu el în multiple circumstanţe:
a. când acesta ajunge la spital;
b. când se face interviul pentru culegerea
datelor;
c. când se execută îngrijirile zilnice.
44.Evaluarea îngrijirilor:
a. este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor;
b. trebuie să se facă cu regularitate, la diverse
intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului
pacientului în raport cu intervenţiile
asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. ÎNTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
3 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
5 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24

4
8 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
10 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59

1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
10 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
13 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
17 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
21 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
22 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
23 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
25 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
26 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65

5
 41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72

MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .

1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II

6
 A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :
a) senzatie de caldura retrosternala,jena
respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele
bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta
slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale
organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura
peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli
continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt
manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau
exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
16. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa
este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
17. Prin masurarea temperaturii in cavitatile
inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
19. Starea de hipotermie este determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si termoliza -
homeotermia se realizeaza prinmecanisme fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din
organism.
22. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca
sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de depozit,de
excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se
manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
25.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la
nivel senzorial,in afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a
functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
 c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel
afectiv se poate manifesta prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de
recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie
profunda urmata de o scurta pauza si o
expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care
urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana
la maximum si apoi scazand pana la apnee,
ce dureaza 10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii pacientul
prezinta urmatoarele manifestari de
dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii factori
biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea arteriala
sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza TA sunt
urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de dependenta
reprezinta tulburari de emisie urinara, cu
exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina
concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in
permanenta la aceleasi valori, indiferent de
regimul alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare
greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se pot
manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea
pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie
nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat
optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de recreere
prezinta ca manifestari de independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a corpului
masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
47.Temperatura cea mai crescuta a corpului se
inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nou-nascut ,
se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la nivel
afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte
persoane;
c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a
fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
 b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta privind
comunicarea pacientului sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza
satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul
noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul
mictiunilor emise ziua fata de cele emise
noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de
2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile respiratorii.
 BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING
TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. INTREBARII RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata Medicala 109
Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
3 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
5 F Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
7 F Ghid de nursing 145
8 F Ghid de nursing 145
9 A Ghid de nursing 145
10 A Ghid de nursing 145
11 F Ghid de nursing 145
12 A Ghid de nursing 145
13 A Ghid de nursing 159
14 F Ghid de nursing 159
15 A Ghid de nursing 159
16 A Ghid de nursing 159
17 F Ghid de nursing 186
18 A Ghid de nursing 186
19 A Ghid de nursing 186
20 F Ghid de nursing 186
21 A Ghid de nursing 186
22 F Ghid de nursing 186
23 F Ghid de nursing 196
24 A Ghid de nursing 196
25 A Ghid de nursing 196
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
2 A Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 12
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
3 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
4 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
5 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
6 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
7 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
8 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
9 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
11 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
12 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
13 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
16 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
17 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
19 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
20 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
23 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
24 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
26 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
27 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
28 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
29 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
36 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
37 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
38 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
39 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
40 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
41 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
42 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
43 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
44 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
54 b Ghid de nursing 221
55 b Ghid de nursing 146
56 c Ghid de nursing 146
57 a Ghid de nursing 146
58 b Ghid de nursing 146
59 c Ghid de nursing 146
 MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea căilor
respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul mecanic
pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea permeabilităţii căilor
respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou

4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la bărbaţi B tuse,intoxicaţii
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor pe A Dezinfectia si descongestionarea

cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale parenterala obtinerea unui efect rapid
sunt

3 Scopul administrarii medicamentelor C Durere vie, paralizia nervului sciatic

pe cale parenterala

4 Complicatiile unei injectii i.m. sunt D Este explorator si terapeutic

5 Scopul inhalarii medicamentelor cu E Efectul rapid al medicamentelor

ajutorul vaporilor de apa este
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Infecţia se defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din
pătrunderea şi multiplicarea agentului
microbian în organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea
microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii
microbului în organism
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor
reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor, de la suprafaţa sau
profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi definit ca
absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea
folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizează astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor şi
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
7.În urma controlului umidităţii materialelor
sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admisă?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) căldura,radiaţiilegamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9.Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este
importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe
tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de
microbi.
11. Ortopneea se defineşte ca o:
a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului
12.Spălarea de decontaminare a mâinilor se face
astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă,
uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa,
uscare.
13. Drenajul postural inseamnă:
a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea
secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
submerjarea lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe
coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei
pană la urechea opusă de partea unde se
practică puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
16.Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante,
personalul medical respectă măsurile de protecţia
muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se
are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente din metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare
din material plastic.
18.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite
boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
19.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie
pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie
împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic
funcţionează principiul neseparării circuitelor.
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se
manifestă după externarea pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital şi care se manifestă în
timpul internării sau după externare.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
23. Cand calea naturală eficientă in administrarea
alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul
chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator,
putem folosi următoarele căi:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoasă;
c) sonda nazogastrică sau nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul
hematologic se face prin:
a) înţepare în pulpa degetului:
b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c) puncţie venoasă.
25. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de
termoreglare diminueaza.
In jurul cărei valori se situează temperatura normală
la o persoană varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
26.Recoltarea sângelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul
fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sângelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) când se suspectează o bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră.
28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:
a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem
nevoie de următoarele materiale cu excepţia:
a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de
platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie
de:
a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat faringian
pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se
face pentru:
a) drenarea căilor biliare;
b) alimentaţie artificială;
c) evidenţierea unor boli parazitare ale
duodenului sau căilor biliare.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal
pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se
face pentru:
a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru
examenul de laborator;
b) depistarea unor modificări patologice ale
uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
37.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical
sunt:
a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c) boli infecţioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre şi
instrumente nesterile.
38.Spălătura gastrică este indicată în:
a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe
toxice;
b) pregătirea preoperatorie în intervenţiile de
urgenţă;
c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
39.Spălătura gastrică este contraindicată în:
a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face
pentru:
a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale
asupra rectului;
c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau
hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator care:
a) determină prezenţa microbilor;
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de
antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea germenilor.
42.Pentru pregătirea copiilor in vederea explorării
radiologice a colonului se efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori
corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru
examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi
expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă
renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa
va fi recoltată inainte de culcare.
45. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate
determina următoarele accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor
superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări
consideraţi utile şi imediate:
a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru
excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS,
pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul
este să:
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea
pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele
respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani
pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
49. După efectuarea puncţiei, venoase
supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă
bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la
locul puncţiei;
c)hrănirea imediată a bolnavului.
50.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în
organism:
a) substanţe medicamentoase izotonice
lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.
51.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:
a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.
52.Prin injecţia intramusculară se pot introduce în
organism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
53.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare
sunt:
a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.
54.Pe cale intravenoasă se pot introduce în
organism:
a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
55.Accidentele injecţiei subcutanate
sunt următoarele, cu excepţia:
a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii
nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
56.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-
un vas de sânge a unei substanţe uleioase.
57. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de
mucus in tubul de traheostomie este important să
se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă distilată
periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o
compresă umezită cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu
excepţia:
a) distensiei abdominală prin pătrunderea
gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea
gazului la baza gâtului datorită fisurării
mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
59. Cortizonul se administrează la început:
a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până
la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la
doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
tratamentului.
60.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul
alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din următoarele investigaţii de
laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominal reprezintă:
a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în
cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ
parenchimatos.
63.Paracenteza abdominală seefectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza
pubiană.
64.Toracocenteza reprezintă puncţia:
a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se
face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se
face pentru:
a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente în cavitatea
pleurală;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid
pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determină prin reacţiile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu
excepţia:
a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncţia pericardica se efectuează în scop
terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanţelor medicamentoase.
70.Accidentele puncţiei pericardice sunt
următoarele, cu excepţia:
a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
71.Puncţia articulară este indicată în:
a) artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi
purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.După puncţia articulară se recomandă:
a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei
puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică
timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare
următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de
portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
75. Pe care din următoarele căi de administrare a
medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
76.Locul puncţiei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliacă;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele,
cu excepţia:
a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funcţiei renale de menţinere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se
aşează în poziţie:
a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub
abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.După punctia hepatică, pacientul se aşează în
poziţia:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic
pentru:
a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substanţe medicamentoase,
anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.
82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie
de starea generală, pacientul se aşează în poziţie:
a) spate de pisică;
b) cocoş de puşcă;
c) pleurostotonus.
83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă,
vărsături;
b) contractarea feţei, gâtului sau a unuia din
membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.
84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este
aşezat în poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
85.Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:
a) puncţie negativă;
b) hemoragie intravezicală;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză, având
proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau
antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj pleurall. Scopul
este să:
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din cavitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele
respirator.
88. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali
sunt:
a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
c) colecistocolangiografia şi endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c) poziţia pacientului va fi in ortostatism
90.Hidratarea şi mineralizarea organismului are
drept scop:
a) administrarea medicamentelor la care se
urmăreşte un efect prelungit;
b) depurativ - diluând şi favorizând excreţia din
organism a produşilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
91. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:
a) decubit lateral;
b) şezand;
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei
medicale.
92. După puncţia lombară pacientul are voie:
a) să se mobilizeze după 15 minute de
repaus;
 b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24
h;
c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice
93. Asistenta medicală ofera medicului pentru
efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale
organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratării;
b) simptomatologia deshidratării;
c) investigaţii de laborator.
95.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se
datorează:
a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie,
diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare anormală de
fluid în diferite zone ale organismului (ascită,
edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezintă o modificare de
aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie să
ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele
medicamente şi este un fapt lipsit de
importanţă;
b) medicamentele se administrează dar se
consemnează in foaia de observaţie că era
modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci
returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
97. In care din următoarele situaţii injecţia
intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacţii
98. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională
a sangelui şi a organelor hemato-formatoare se
află:
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei
leucocitare;
b) numărarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin
durere violentă:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
100.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas
de sange se produce:
a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hemato-formatoare se
poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectuează cu:
a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor sanguine în
sistemul OAB şi Rh este necesar ca:
a) determinarea să se facă prin ambele
metode (Beth - Vincent şi Simonin);
b) determinarea să se facă de doi tehnicieni;
c) să se folosească două serii de seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzională are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea că pacientul beneficiază de
transfuzia pe care o primeşte.
105.Incompatibilitatea transfuzională se previne
prin următoarele măsuri:
a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh
la primitor;
b) alegerea unui sânge de donator izogrup
OAB şi Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate
directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker.
106.Prin transfuzie înţelegem:
a) administrarea sângelui direct de la donator
la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor după
o fază intermediară de conservare a sângelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de sânge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea
numărului de globule roşii necesare
transportului oxigenului în caz de hemoragii,
anemii, stări de şoc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienţelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB,
manifestată sub forma şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu
germeni virulenţi care provoacă frisoane
puternice
c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea
sângelui neîncălzit.
109.Incidentele transfuziei sunt următoarele cu
excepţia:
a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
110.Alimentaţia pacientului trebuie să respecte
următoarele principii, cu excepţia:
a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază
ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin
cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor
alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmăresc:
a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe,
aparate şi sisteme;
b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) îndepărtarea unor produse patologice de pe
pereţii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administrează prin sondă
endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este
de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
113. După efectuarea puncţiei venoase 126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
supravegherea bolnavului presupune in ordine: respiraţiei:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct
bolnavul este sub tratament anticoagulant; de vedere psihic;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la b) se preferă perioada de somn (pentru
locul puncţiei; măsurare - observare);
c) hrănirea imediată a bolnavului. c) nu se anunţă pacientul.
114.Alimentarea activă la pat se face aşezând 127. Printre materialele necesare efectuării
pacientul în poziţie: sondajelor gastro-duodenale se află:
a) decubit lateral dr; a) sonda vezicala;
b) decubit lateral stg; b) sonda gastrică şi duodenală sterilă - de
c) decubit dorsal. unică folosinţă;
115.Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului c) pensa hemostatică
digestiv cu administrarea unei substanţe de 128.Calităţile pulsului depind de:
contrast impune in prealabil: a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
a) nimic deosebit; b) debitul sistolic;
b) o evacuare completă a tubului digestiv; c) elasticitatea şi presiunea arterială.
c) un regim alimentar lacto-fainos 129.Pulsul de poate măsura manual (digital) la:
116. În testul Addler se determină prezenţa: a) artera radială, cubitală;
a) unor hematii si leucocite de tip special; b) artera carotidă;
b) unei hemoragii microscopice in c) vena jugulară.
diagnosticul hemoragiei digestive; 130.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive. următoarele, cu excepţia:
117. Ritmul circadian reprezintă: a) tahicardie;
a) ritmul zilnic al proceselor biologice din b) bradicardie;
organism; c) puls filiform.
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale; 131. In spalatura gastrica la extremitatea libera a
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine. sondei se aseaza o :
118.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită: a) seringa de 2 ml
a) 25 cal./kg corp/24 h; b) seringa de 20 ml
b) 30 cal./kg corp/24 h; c) palnia
c) 35 cal./kg corp/24 h. 132. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt
119.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se examene biochimice :
face la bolnavii: a) hemoleucograma
a) inconştienţi; b) grupul sanguine
b) cu stricturi esofagiene; c) ureea sanguine
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. d) creatinina
120.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu : e) bilirubina
a) ser fiziologic 133. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:
b) ser glucozat a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe
c) solutie Ringer coapse;
121.Temperatura se măsoară în: b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, pană la urechea opusă de partea unde se
cavitatea bucală); practică puncţia;
b) cavităţi închise (rect, vagin); c) şezand cu braţele pe langă corp.
c) ambele. 134. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger
122.Hiperpirexia reprezintă: se recoltează urină:
a) temperatura corpului peste 40-41 °C; a) din 24-48 h;
b) temperatura corpului între 39-40°C; b) după 180 minute de la prima micţiune de
c) temperatura corpului între 37-38°C. dimineaţă;
123. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
se pot aprecia: 135. Urina pentru efectuarea unui examen
a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul; bacteriologic se recoltează:
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate; a) in condiţii sterile, in recipient special;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12
sange, paraziţi. ore;
124. Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea c) numai după administrarea a 2 l de ceai
bucală termometrul se menţine: 136. Asistenta medicală il programează pe pacient
a) 3 min; la un examen prin care medicul va vizualiza
b) 5 min; interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se
c)10 min. numeşte:
125. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen a) bronhografie;
se efectueaza cu solutie de : b) bronhoscopie;
a) rivanol 1% c) cistoscopie.
b) alcool 70 grade 137. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 anestezie locală. Cand au revenit la salon după
examinare, cel mai important lucru pe care
asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi
capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul
prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană
cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
138. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii
arteriale este:
a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in
clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1
min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat
poziţia de decubit şi imediat după ce a luat
poziţia in ortostatism.
 BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. INTREBARII RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 65
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 155
medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 30
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 32
13 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
14 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 32
15 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 33
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
22 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 208
23 a,b,c
24 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 34
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
43 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 39
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
62 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 39
63 a,c idem 39
64 c idem 40
65 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 172
66 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 40
67 b “ 40
68 b “ 40
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41
80 a “ 42
81 a,b “ 42
82 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 42
83 a,b “ 42
84 c “ 42
85 a,b “ 42
86 c “ 42
87 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 66
88 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 91
89 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
90 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 43
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
92 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
93 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
94 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 43
95 c “ 43
96 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
97 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
98 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 147
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
100 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
101 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 149
102 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 151
103 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 45
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
112 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
114 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 46
115 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
116 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
117 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 56
118 a - 1150 de teste nursing 47
119 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
122 a - 1150 de teste nursing 47
123 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
124 b - 1150 de teste nursing 47
125 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
 128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
131 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 85
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
133 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
134 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
135 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
136 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
137 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
138 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 72

MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate, măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la cald) C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la rece cu D materiale din polietilen
vapori de oxid de etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu raze E materiale din sticlă
gamma

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Alcoolul 70˚
2 Tinctura de iod
3 Apa oxigenată
4 Rivanolul
5 Cloramina soluţie
A în contact cu plaga face bule de aer
B are acţiune bactericidă puternică
C se mai numeşte soluţie Dakin
D nu se aplică pe plăgi
E se utilizează cu predilecţie în pansamentele umede

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Antisepsia este: a)
acestea se pun la fiert in apa rece
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b)
acestea se mentin in apa pana ce se raceste
b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c)
se adauga in apa bicarbonat sau borat de
c) o metoda de indepartare si distrugere a sodium
microbilor de pe obiecte, din incaperi 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie
2.Sterilizarea urmareste: de:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a a) 1-2%
bailor, plostilor b) 5-6%
b) profilaxia infectiilor plagilor c) 10%
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu
sporulate si a virusurilor. exceptia:
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) poate produce arsuri chimice
a) prin caldura umeda b) este un foarte bun antiseptic al campului
b) prin caldura uscata operator (al pielii)
c) prin mijloace chimice c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun
temperatura de: hemostatic:
a) 128 ˚C a) alcoolul
b) 180 ˚C b) apa oxigenata
c) 100 ˚C c) tinctura de iod
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice 9. Materialul moale se sterilizeaza la:
supuse fierberii:
 a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a
instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în prevenirea
infecţiilor cu cale de transmitere sanguină:
a) nu prezintă importanţă în prevenirea infecţiilor
cu transmitere sanguină;
b) uneori este singurul mod de prevenire a
contaminării şi diseminării agenţilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a
contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.
12.În cazul expunerii profesionale cu produse patologice
(inoculare percutană, înţepătură, tăietură) ce atitudine
luaţi?
a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este crescută în
serviciile:
a) nou-născuţi;
b) terapie intensivă;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea infecţiilor
nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaţie şi
tratament cu risc minim de infecţie;
b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de
acţiune.
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea şi
controlul infecţiilor nosocomiale sunt:
a) pregătirea materialelor pentru sterilizare şi
respectarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a
lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea regulilor de
igienă şi regulilor de tehnică aseptică;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale
prin tăiere , înţepare cu obiecte ascuţite, constau în
: 24. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce
a) colectarea imediat după utilizare în containere
rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum
necesar;
c) recapişonarea acelor folosite.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor ,
cel mai important mod de prevenire a contaminării
cu agenţi microbieni, se efectuează:
a) înainte şi după aplicarea unui tratament
pacienţilor;
b) numai la intrarea în serviciu.
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;
18.Echipamentul de protecţie este :
a) bariera între lucrător şi sursa de infecţie ;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de spital;
c) utilizat în timpul activităţilor care presupun risc
de infecţie.
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se referă la:
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de
expunere profesională;
b) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat,
complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de bază în aplicarea Precauţiunilor
Universale consideră:
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
c) că acele şi alte obiecte folosite în practica
medicală sunt contaminate după utilizare.
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor
nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnică aseptică în
efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea menţinerii condiţiilor de igienă şi
a toaletei bolnavilor imobilizaţi;
c) supravegherea aplicării tratamentului cu
antibiotice în funcţie de antibiogramă şi evoluţia
clinică a bolnavului.
22. Infecţia nosocomială este:
a) infecţia contactată în spital sau alte unităţi
sanitare cu paturi;
b) infecţia care se referă la orice boală datorată
microorganismelor;
c) infecţia dobândită în spital şi uneori
diagnosticată după ieşirea din spital.
23. Care din agenţii patogeni
( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce
infecţii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
c) numai bacteriile.
decurg din practica profesională se realizează de
către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile de
aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului medical.
25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:
 a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină
personalului , la locul de muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.
26. Sterilizarea urmeşte:
a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate
suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene
şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte
cu utilizare medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe
suprafaţa instrumentelor chirurgicale.
27. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din
pătrunderea şi multiplicarea agentului
microbian în organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea
microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii
microbului în organism.
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor
reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse
toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse
toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul înconjurător.
29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa
tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor
sterile se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
31. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la
autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) căldura, radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe
tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de
microbi.
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa,
uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa,
uscare.
36. De la sala de pansamente septice aţi primit
instrumentele pentru a le pregăti în vederea
sterilizării. Aşezaţi în ordine operaţiunile de
execuţie a acestei manopere:
a) spălare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aşezare în trusă.
37. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează
astfel:
a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de
var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în
salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de
cloramină 40 g ‰.
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea
lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
39. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în
comparaţie cu soluţia dezinfectantă:
a) distruge microorganismele de pe tegumente şi
mucoase, fără a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia
dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante,
personalul medical respectă măsurile de
protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are
în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din
material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă
următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie
pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie
împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează
principiul neseparării circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în
spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se
manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în
spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
45. Sursa de infecţie poate fi:
a) pacientul şi produsele sale patologice;
b) personalul medical şi echipamentul său de
lucru;
c) apa şi alimente
 BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. Daschievici, M 65
Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
11 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
12 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
13 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
14 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
15 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie pentru cadre 82-83
medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
NR. ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 154
asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
 25 a “ 68
26 b “ 53
27 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 30
28 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
29 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
31 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
32 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
33 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
34 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
35 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
37 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
38 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
40 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
41 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
42 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
43 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
44 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
45 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală se
face pentru obţinerea urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei
digestive;
b)protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand aceştia
lipsesc)
2.Este contraindicată administrarea medicamentelor
pe cale orală atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante asupra
mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3.Administrarea medicamentelor pe cale rectală
este indicată la:
a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau
cu intoleranţă digestivă;
c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administrează
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substanţe gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.
5.Administrarea medicamentelor pe cale respiraţorie
se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b)imbogaţirea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra
medicamente sub formă de:
a)soluţii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac
conjunctival si pe marginea ploapelor folosim:
a)ansă de platină;
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu un tampon
de vată;
c)tampon montat pe o sondă butonată,comprese
sterile.
8.Administrarea medicamentelor pe cale
parenterală are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exactă a unui medicament ce ajunge in
snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii medicamentelor
bolnavilor inconştienţi.
9.Prin injectia subcutanată se poate introduce in
organism:
a)substanţe medicamentoase izotonice lichide,
nedureroase;
b)substanţe medicamentoase hipertonice;
c)subtanţe medicamentoase uleioase.
10.Prin injecţia intramusculară se pot introduce in
organism:
a)soluţii izotonice;
b)soluţii hipertonice
c) soluţii uleioase.
11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare
sunt:
a)regiunea supero-externa fesieră;
b)faţa externă a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce in
organism:
a)substanţe izotonice;
b)substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepţia:
a)durere violentă prin lezarea unei terminaţii
nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b)paralizie prin inţeparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidentală intr-un
vas de sange a unei substanţe uleioase
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a)flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor
substanţe iritante;
b)hematomului prin străpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu
excepţia:
a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului
prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului
la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul
alimentar va fi:
 a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substanţe organice provenite din metabolismul
celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza avand
proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele
căi,cu excepţia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic
este necesar:
a)să se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea agentului
patogen la antibiotic;
c)să se testeze sensibilitatea organismului la
antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care se
urmăreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-diluând si favorizând excreţia
din organism a produsilor toxici;
c)completarea proteinelor sau altor componente
sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe cale
intravenoasă se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse prin
lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce
soluţii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoasă prin patrunderea aerului in
curentul circulator;
c)flebită, necroză
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale
organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaţii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se
individualizează dupa natura si concentraţia soluţiei
astfel:
a)soluţiile izotone se administrează cu un ritm
de 60-150 picături pe minut(500 ml/ora)
b)soluţiile hipertone se administrează cu un ritm
de 60-150 picături/minut(500 ml/ora)
c)hidrolizatele de proteină se administrează cu
un ritm de 40-60 picături/minut(50 ml/oră)
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi
gentamicină unui pacient care are o perfuzie cu
glucoză 5%.Cum procedaţi?
a)injectaţi intramuscular separate cele doua
antibiotice;
b)asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le
injectati intramuscular;
c)introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu
glucoză
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade
eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase
starea pacientului se modifică brusc,asistenta
medicala actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de puncţie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte flaconul
respectiv cu ser fiziologic;
c)anunţă imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor
ca urmare a perfuziilor il constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe cale
orală poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor
medicamentoase pe cale percutanată se utilizează:
a)inoforeza;
b)fricţionarea;
c)ambele metode.
33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
administrat,prezintă un inscris neclar sau după
deschidere cad cioburi in interior, procedăm astfel:
a)administrăm conţinutul fără reţinere;
b)filtram conţinutul inainte de administrare;
c)nu administram conţinutul
34.Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru
asistenta medicală care efectuează administrarea
acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot
folosi:
a)mănuşi;
b)mască;
c)este suficientă spalarea pe maini dupa
efectuarea administrării
35.Calea naturală,comodă si foarte acceptată de
bolnav(calea orală si bucală)prezintă şi unele
dezavantaje enumerate mai jos:
a)nu are acţiune imediată;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă
intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea
medicamentelor sub forma de supozitoare sau
clisme si este folosită:
a)dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in special;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si greţuri.
37.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar
si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:
a)absorbţie rapidă,totală;
b)dozare precisă;
c)necesită instrumentar si soluţii injectabile
sterile.
38.Pe cale respiratorie se administrează:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra medicamente ce au
acţiune:
a)antiseptică;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizantă;
d) antialgică
40.După administrarea medicamentelor,asistenta
medicală va urmări efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii psihice
si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greţuri,frisoane,transpiraţii;
d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecţia intravenoasă se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)păstrând cea mai buna venă pentru urgenţe;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală
este caracteristică pentru injecţia:
a)intravenoasă;
b)subcutanată;
c)intradermică
43.Pe care din urmatoarele căi de administrare a
medicamentelor,absorbţia se face cel mai putin:
a)calea intravenoasă;
b)calea intramusculară;
c)calea orală
44.Medicamentele pot fi introduse direct în sânge
prin:
a)administrare intravenoasă;
b)administrare intraarterială;
c)administrare subcutanată
45.Când un medicament prezintă o modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medicală trebuie să
ştie că:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu unele
medicamente si este un fapt lipsit de importantă;
b)medicamentele se administrează dar se
consemnează in foaia de observaţie ca erau
modificate;
c)numai farmacistul raspunde de calitatea
medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat ci
returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
c)desensibilizare in reacţii alergice
47.Injecţia subcutanată se efectuează:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternând locurile de elecţie;
c)nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se administrează:
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluţii izotone,hipertone;
c)soluţii izotone
49.Resorbţia medicamentului administrat prin
injecţia intramusculară incepe:
a)după 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat după injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă prin durere
violentă se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
51.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas
de sânge se produce:
a)embolie gazoasă;
b)hematom;
c)paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se
face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stâng, cu membrul pelvin
stâng întins si membrul pelvin drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziţie genupectorală
53.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se
face cu scopul:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de
hipoxie;
b)creşterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.După administrarea medicamentelor,în sacul
conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii locale:
a)congestive;
b)lăcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.După administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctivală,asistentul medical va
semnala medicului manifestările ieşite din comun:
a)diplopie;
b)palpitaţii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa
conjunctivală respectă urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese
pentru ambii ochi;
 b)nu se folosesc aceleaşi tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se face din
interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se
face cu pacientul aşezat in poziţie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor in
conductul auditiv extern pozitia pacientului se
recomandă a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
c)semişezând,cu capul in hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in
scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se
balonează ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de vălul
palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă
prea profund, oxigenul poate ajunge în
stomac);
b)schimbarea alternativă a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcţionării umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor în conductul
auditiv extern poate avea drept scop:
a)obţinerea unui efect terapeutic;
b)înmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, în vederea prevenirii otitei medii
supurante.
62.Nerespectarea căilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influenţează efectul medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaţii locale la locul de
administrare a injecţiilor.
63.Asistenta medicală:
a)este nevoită să trezească bolnavul pentru
administrarea medicamentelor simptomatice;
b)trezeşte bolnavul pentru administrarea
medicamentelor etiologice;
c)stabileşte orarul de administrare respectând
somnul pacientului.
64.Asocierea mai multor medicamente în aceeaşi
seringă:
a)menajează bolnavul de înţepături;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)priveşte în mod direct medicul.
65.Când administrează tratamentul, asistenta
medicală:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b)administrează personal
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi nas;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi
picăturile apoi injecţiile
66.Asistenta medicală are grijă:
a)să informeze pacientul despre timpul în care
se va instala efectul medicamentelor;
b)să atragă atenţia asupra efectelor secundare
ale medicamentelor;
c)să corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregătire şi administrare a
injecţiilor prevăd:
a)injectare imediată a conţinutului seringii;
b)verificarea soluţiei injectabile;
c)pregătirea cu 30 min.înainte de administrare.
68.Accidentele survenite la administrarea injecţiilor
intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b)atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul într-un vas sanguin.
69.Accidentele survenite în urma injecţiei
intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraţia aseptică;
c)tumefierea bruscă a ţesutului
perivenos,hematom.
70.Cu ocazia administrării antibioticelor,asistenta
medicală trebuie să cunoască:
a)doza totală pe zi de antibiotic ce trebuie
administrată unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
 BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS
ÎNTREBARE
1 A
2 A
3 F
4 A
5 A
6 F
7 A
8 A
A
NR. RĂSPUNS
ÎNTREBARE
1 E
2 A
3 B
4 C
5 D
B
NR. RĂSPUNS
ÎNTREBARE
1 D
2 E
3 A
4 B
5 C
BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 138
medicali, 2002
L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 140
medicali,2002
„ 137
„ 137
„ 150
„ 150
„ 156
TESTUL II - ASOCIERI
BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 150
medicali,2002
„ 146
„ 159
„ 161
L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 139
catre asistenţii medicali
2003
L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 146
medicali,2002
„ 140
„ 154
„ 150

NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37

3. a, b idem 37

4. a, b idem 37

5. a, b, c idem 37

6. a, c idem 37

7. b, c idem 38

8. a, b, c idem 38

9. a idem 38

10. a, c idem 38
11. a, b idem 38

12. a, b idem 38

13. c idem 39

14. a, c idem 39

15. c idem 39

16. c idem 39

17. a idem 39

18. c idem 42

19. c idem 42

20. a, b, c idem 43

21. a, b, c idem 43

22. a, b, c idem 43

23. a, b idem 43

24. a, b, c idem 43

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

30. c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, Editura 49

Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49

33. c idem 50

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

37. c idem 51

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

42. c idem 51

43. c idem 51

44. a,b idem 52

45. d idem 52

46. b idem 52

47. b idem 52

48. a idem 53

49. c idem 53

50. a,b idem 53

51. a idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 intrebări, 40

Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40

54. c idem 39

55. c idem 39

56. b idem 39

57. a idem 39

58. b idem 40

59. c idem 41

60. a idem 41

61. a,b idem 60

62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri pentru 111

asistenţii medicali,Editura Biroul executiv al OAMR
2004
63. b,c idem 112

64. a,b idem 112

65. b,c idem 112

66. a,b idem 112

67. a,b idem 112

68. a,c idem 112

69. a,c idem 113

70. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTULI
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.

2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă este drenajul
postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul mecanic
pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea permeabilităţii căilor
respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare cerebrală.

TESTUL II

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia pneumococica B virajul la tuberculina
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia tuberculoasa E dispnee paroxistica

B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia pneumococica B dispnee paroxistica expiratorie
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ

1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin a) mucopurulentă;

următoarele manifestări clinice cu excepţia: b) ruginie;
a) frison solemn; c) alb-sidefie cu aspect perlat.
b) tuse seacă persistentă; 4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:
c) febră (39 -41°C); a) administrarea de
d) junghi toracic. bronhodilatatoare ,antispastice
e) expectoraţie mucopurulentă simpaticomimetice;
2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează : b) administrarea de antitusive;
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, c) drenaj postural.
spalatură bronşică; 5. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice
b) administrarea corticoizilor; cuprinde urmatoarele simptome:
c) tratament antibiotic. a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;
3. Sputa din astmul bronşic este:
 b) expectoraţie mucopurulentă , febră în
platou;
c) frison unic , febră 39-40, junghi toracic.
6. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul
pneumoniei pneumococice este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt
urmatoarele, cu excepţia
a) şancrul de inoculare , adenopatiile
traheo – bronşice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
realizează prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaţiile pneumoniei sunt:
a) bronşita cronică;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoasă.
10. Procesul inflamator în pneumonia
pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:
a) şancru de inoculare, adenopatii
traheobronşice, leziuni condensate;
b) congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie
cenuşie, rezoluţie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.
11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
a) reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul
infecţiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacţilor;
c) administrarea miofilinului şi corticoterapie
i.v.
12. Examenul fizic în pneumonia pneumococică
pune în evidenţă:
a) sindrom de condensare pulmonară;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
a) adenopatie traheo-bronşică;
b) tuberculoza miliară;
c) şancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică
constă în urmatoarele,cu excepţia:
a) medicaţie simpaticomimetică;
b) tratamentul infecţiei bacteriene;
c) medicaţie anticolinergică.
NURSING
15. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii,
pacientul este sfătuit:
a) să evite mediul poluat, tabagismul;
b) să-şi păstreze greutatea corporală în
limitele vârstei/sexului;
c) să evite practicarea sporturilor în timpul
anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului
de îngrijire, asistenta va observa la un pacient cu o
afecţiune pulmonară:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, mişcările celor două
hemitorace.
17. Spirografia explorează:
a) volumele şi capacităţile pulmonare;
b) volumele pulmonare după efectuarea unui
efort dozat;
c) arborele traheobronşic, folosind substanţă
de contrast.
18. Bronhografia reprezintă examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului respirator;
c) radiologic al arborelui traheobronşic.
19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită
ca pregătire:
a) clismă evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de minute
înaintea examenului;
c) întreruperea alimentaţiei.
20. Intervenţiile autonome ale asistentei în
hemoptizie sunt:
a) aşezarea pacientului în poziţie
Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic şi vocal;
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe
regiunea retrosternală;
d) învăţarea pacientului să efectueze
inspiraţii forţate;
e) aşezarea pacientului în poziţie
semişezând.
21. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în
criză de astm bronşic i se dă poziţia:
a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe
lîngă corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de asm
bronşic se vor aplica:
a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare
şi antialergice;
b) educaţia pacientului cum să prevină
crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se
numeşte :
a) disfonie;
b) afonie;
c) răguşeală.
24. Tusea este un act util atunci când :
a) favorizează eliminarea corpilor stăini;
b) favoroizează eliminarea secreţiilor
patologice din căile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronşita tabagică;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
 d) gastrita tabagică.
26. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistică expiratorie;
b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c) dispnee paroxistică inspiratorie.
27. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:
a) restrictivă;
b) obstructivă;
c) mixtă.
28. În perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat
în vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecţia TBC se face:
a) pe cale cutanată;
b) pe cale aeriană;
c) pe cale sexuală.
30. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei
primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculină;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele
obiective , cu excepţia:
a) întarirea rezistenţei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoasă;
c) vaccinare antigripală.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte
în :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp străin în laringe sau trahee;
c) astm bronşic.
33. Pentru descoperirea gradului de infecţie
tuberculoasă se efectuează :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;
c) reacţia Cassoni.
34. Dispneea, în bolile pulmonare, este datorată:
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii
de CO2 şi obstrucţiei căilor respiratorii;
b) contaminării cu pneumococ;
c) comprimării organelor abdominale .
35. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:
a) senzaţie de vomă;
b) caldură retrosternală şi jenă respiratorie;
c) vărsătură.
36. Durerea toracică poate avea drept cauze:
a) afecţiuni cardiovasculare;
b) afecţiuni pleuropulmonare;
c) ambele.
37. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:
a) reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.
38. Spirografia explorează:
a) volumele pulmonare după efort;
b) arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de
contrast;
c) volumele şi capacităţile pulmonare.
39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se
face prin:
a) IDR la tuberculină;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit pentru :
a) a stabili amploarea reacţiei de
hipersensibilitate la antigene tuberculinice
a unei persoane;
b) a stabili existenţa reacţiei de
hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c) se citeşte la locul injectării intradermice
după 72 de ore de la injectare .
41. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii
cantităţii de dioxid de carbon;
b) comprimării organelor abdominale;
c) obstrucţiei căilor respiratorii.
42. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu
excepţia:
a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripală.
44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă
următoarele manifestări de dependenţă, cu
excepţia:
a) febră, frison;
b) transpiraţii nocturne;
c) febră de tip remitentă, durere toracică.
45. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat
prin:
a) dispnee paroxistică inspiratorie;
b) febră şi junghi toracic;
c) dispnee paroxistică expiratorie şi
bradipnee.
46. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:
a) administrarea de bronhodilatatoare şi
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale în tratarea
crizei de astm bronşic este:
a) tratamentul, medicaţia bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda nazală
sau mască;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei ,
spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraţia în pneumonia pneumococică
este :
a) roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;
b) sidefie – perlată;
c) spumoasă , aerată.
50. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru
TBC este:
a) febra 39 – 40 grade C;
b) tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;
c) frison unic 30 – 40 minute.
51. Manifestările de dependenţă frecvente care pot
ridica suspiciunea de cancer pulmonar la fumătorii
cronici sunt :
a) tuse persistentă rezistentă la tratament în
formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesită
următoarea pregătire :
a) cu 24 ore înainte se întrerupe medicaţia
excitantă sau sedativă a centrilor respiratori;
b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
înaintea examenului;
c) nu necesită pregătire.
53.Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin
spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în raport cu
tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% faţă de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al sputei se
pregătesc următoarele materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri sterilă;
c) tăviţă renală.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:
a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură
retrosternală, tuse iritativă cu expulzia
sângelui, gust de sânge;
b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă,
vărsătură, gust de sânge, transpiraţii
profuze;
c) senzaţie de greaţă, vărsături, căldură
retrosternală, gust de sînge.
56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
determinată de:
a) expunerea la frig, căldură;
b) obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiţie.
57. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia
serofibrinoasă asistenta efectuează la
recomandarea medicului următoarele examinări:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
 BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
2 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
3 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
5 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
8 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 2006 123
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paliative – Mioara
Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b 220
„
NURSING
15 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
16 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
17 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
21 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
22 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, 37
L. Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L. 12
Titircă, 2008
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paliative – Mioara 91
Mincu, 2004
41 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
42 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
43 c idem 308
44 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
45 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
52 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
53 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
54 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
55 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
56 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
57 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60

MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara – venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului fizic si psihic al
pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație venoasă mai bun.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30 minute
5 Varice E durere occipitala matinala

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si psihic

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice a) durere epigastrica;
in infarct miocardic se administreaza: b) frecaturi pericardice;
a) heparina; c) bradipnee expiratorie.
b) adrenostazin; 7.Xilina este indicata in:
c) xilina. a) convulsii;
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct b) extrasistole ventriculare;
miocardic se face: c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a miocardic.
pulsului cel putin o data pe zi; 8. Durerea din angina pectorala:
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor; a) are caracter constrictiv;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a b) are caracter difuz;
pulsului. c) se percepe pe o suprafata de maxim
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se 0,1cm2 .
caracterizeaza prin: 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in
a) turgescenta jugularelor; administrarea de:
b) cresterea ariei matitatii cardiace; a) furosemid;
c) durere abdominala. b) fluocinolon;
4. Digitala este: c) fasygin.
a) stimulent cardiac; 10.Tratamentul in HTA se face cu:
b) stimulent cerebral; a) captopril;
c) stimulent respirator. b) clotrimazol;
5. Durerea din infarct miocardic acut: c) cohmicina.
a)este indicata cu degetul; 11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se
b) este declansata de respiratii profunde; caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
c) cedeaza la antilagice majore. a) tegumente cheratozice;
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: b) hipertrofie musculara;
 c) tulburari trofice ale fanerelor. a) administrarea de calciu si vitamine;
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
bacteriana este: c) administrare de diuretice si digitala.
a) stafilococul; 25.Uruitura diastolica se intalneste in:
b)pneumococul; a) insuficienta aortica;
c) sreptococul viridans. b) stenoza aortica;
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma: c) stenoza mitrala.
a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
valvulare; 26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul
b) debutul bolii este brusc; sangerarii?
c) hemocultura este examenul capital. a) arteriale,venoase,capilare,mixte
14. In pericardita cronica constrictiva: b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
a) tuberculoza este cauza principala; c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,me
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca; dicale;
c) examenul radiologic nu este important d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
perioada: caracteristice hemoragiei arteriale?
a) prodromala; a) culoarea sangelui inchisa;
b)de debut; b) sangele tasneste sincron cu sistola
c) de stare; cardiaca;
d) de convalescenta c) exista sansa chiar la arterele mari ca
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta sangerarea sa se opreasca spontan;
in: d) forta cu care se pierde sangele este in
a) orpirea efortului fizic; concordanta cu tensiunea arteriala a
b) administrarea de nitroglicerina sublingual; accidentatului.
c) tratament hipotensiv. 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este: mai repede sange?
a)atriul drept; a) hemoragie venoasa;
b)atriul stang; b) hemoragie capilara;
c) ventriculul stang; c) hemoragie arteriala;
d) septul interventricular. d) hemoragie venoasa si capilara.
18. Leziunea caracteristica in IMA este: 29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar
a) necroza ischemica miocardica; o usoara crestere a TA in faza de inceput a
b) fibroza hepatica; hemoragiei?
c) inflamatia miocardica. a) vasoconstrictiei;
19.Principala cauza a anginei pectorale este: b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat,
a) afectiuni pulmonare; splina,muschi);
b) aterosleroza coronariana ; c) acumularii de CO2 ;
c) hipotiroidism. d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.
20.Simptomul cel mai constant in insuficienta 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei
cardiaca stanga este: hemoragii mari?
a) tuse; a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) dispneea; b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130
c) hepatalgie; batai/minut;
d) edemul pulmonar acut. c) pulsul este aritmic;
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: d) pulsul este slab batut,filiform.
a) dispnee de efort; 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
b) hepatomegalie; respiratorie?
c) hepatalgie; a) combaterea si tratarea insuficientei
d) edeme periferice cardiace;
22. Perioada cea mai critica din IMA este: b) masurile intreprinse pentru restabilirea
a) perioada prodromala; activitatii cardiace;
b) perioada de debut; c) combaterea si tratarea afectiunilor
c) perioada de stare. pulmonare;
23.Despre varice se poate afirma: d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul
a) sunt dilatari permanente ale venelor plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
superficiale; artificiala.
b) produc edeme ale gambelor; 32. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca
c) complicatia cea mai frecventa este stop cardiac?
tromboflebita ; a) infarctul miocardic;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si b) hipertensiunea arteriala;
senzatia de greutate la nivelul gambelor. c) tamponada cardiaca;
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta d) tulburarile grave de ritm.
in:
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac
extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia medio-
claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza la miscari
de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii
profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare
matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang
intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor
pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta
apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic ,
de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de explorare a
aparatului cardio- vascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si
vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci
urmareste compensarea cordului prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru
pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o
distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand
cantitatea de lichid acumulat pune in pericol
viata pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si
prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului
acumulat.
CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se
recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii
pulsatiilor peretelui arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de
miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse
intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a
socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu
exceptia:
a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la
frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu
IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a
pacientului.
53. In timpul tratamentului cu anticoagulante
asistenta va avea in vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor in
zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei
infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu
localizare:
a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite la
pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de
vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei pentru
ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea
fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in
constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la
mers in gamba stanga,care s-au
accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza
durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei
arteriale periferice se recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita obliteranta
asistenta medicala ii recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din
piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei
drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea
nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept
ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea
ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul inferior
orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei, asistenta va
urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca
urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii
de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca
consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in
evaluarea starii unui pacient cu anasarca constau
in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c) este neregulat in aritmia extrasistolica.
71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea unei artere
pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului rosu se face la:-
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului verde se face la:
 a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 1se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a
sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a
sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 2 se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a
sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a
sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 3 se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta
a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a
sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4
si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si
linia axilara mijlocie stanga.
81. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V6 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4
si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4
si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem
pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la
marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate
 BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. INTREBARII RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 53
asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
8 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 130
9 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 59
asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59

TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical–Liliana 34
Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
20 b Medicina interna Borundel 376
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
22 b Medicina interna Borundel 371
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
34 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
35 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
37 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
38 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
39 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 566
40 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 569
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
42 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145

CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
 63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical–Liliana 9
Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33

MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia amigdalelor,
subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru biopsie, este atenţionat
să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un regim standard - prânzul
Schmidt-Strassburger.

TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
B

1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru c) localizare tipică în epigastru şi cedează la
cancerul gastric: administrare de morfină.
a) durere în flancul abdominal drept; 8. Următoarele explorări paraclinice confirmă
b) flatulenţă; prezenţa ulcerului gastric:
c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi. a) VSH crescut;
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de b) endoscopia gastrică;
: c) hemoragii oculte.
a) alcoolism; 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără
b) paraziţi; complicaţii , tratamentul de bază este medical şi în
c) infecţii biliare. conducerea tratamentului se va ţine seama de:
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o a) evoluţia stării generale , a febrei, a
gastrită cronică: leucocitozei, a amilazemiei;
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare
regulat; rapidă a alimentaţiei;
b) evitarea consumului de condimente, tocături, c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid
afumături, alcool ,tutun; a vieţii normale.
c) evitarea consumului de medicamente 10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce prezintă
antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice; vărsături incoercibile, acestea pot fi combătute prin
d) toate. administrare de:
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : a) plegomazin fiole;
a) diaree postprandială; b) torecan tablete;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; c) emetiral supozitoare.
c) epigastralgii. CHIRURGIE
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se 11. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu
caracterizează prin: hemoragie digestivă superioară , în cazul unei
a) poliurie; pierderi de masă circulantă:
b) vărsuri alimentare; a) mică;
c) 5-20 scaune/zi. b) medie;
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă în: c) mare.
a) disurie; 12. Sunt cauze de HDS:
b) steluţe vasculare; a) ulcerul aton;
c) varice esofagiene. b) cancerul gastric;
7. Durerea în colica biliară are următoarele c) traumatismul căilor biliare.
caracteristici: 13. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric
a) este localizată în hipocondrul drept şi perforat este:
iradiază în regiunea dorso-lombară; a) meteorism abdominal;
b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază b) agitaţia extremă;
în membrul inferior şi cedează la administrare de c) ,, abdomen de lemn”.
antispastice; 14. O hemoragie digestivă în care pacientul a
pierdut 1000-1500 ml de sânge este:
 a) asimptomatică; 24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată
b) are semne clinice caracterizate prin în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr şi spate, cu
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, durată mare, febră, care este temporar sau deloc
lipotimie; influenţată de antispastice şi antialgice, poate fi
c) are semnele caracteristice şocului produsă de :
hemoragic a) colică renală;
15. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro- b) colecistită acută;
duodenal este: c) colică hepatică;
a) cancerul gastric; d) apendicită acută subhepatică.
b) hemoragia digestivă; 25. Care din examenele de laborator sunt utile
c) gastrita cronică. pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
16. Care din elementele de mai jos pot produce a) testele de coagulare;
hemoragii gastro-duodenale: b) hemoglobina;
a) ulcerul gastro-duodenal; c) proteinemia;
b) anaciditatea; d) hematocritul.
c) gastritele hemoragice; 26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv
d) medicamentele ulcerogene. exteriorizată prin vărsături se numeşte:
17. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei a) hemoptizie;
acute? b) hematemeză;
a) regim hipoproteic; c) melenă.
b) regim hidro-lacto-zaharat; NURSING
c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie 27. Organele cavitare ale abdomenului se pot
gastrică. evidenţia prin:
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni în a) examinarea cu sulfat de bariu;
pancreatita acută? b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
a) amilazemia şi amilazuria crescute în primele c) examinarea cu pobilan.
2-3 zile; 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
b) hiperglicemie; contraindicată la pacienţii cu :
c) leucopenie. a) HDS;
19. Pancreatita acută este un sindrom abdominal b) peritonită;
acut caracterizat prin : c) ulcer gastric.
a) dureri abdominale violente în etajul superior 29. În vederea efectuării irigoscopiei este necesar
şi alterarea marcată a stării generale; să:
b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în a) se administreze regim hidric în preziua
umăr , stare generală uşor alterată; examenului;
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi b) se evacueze complet colonul prin efectuare
vărsături. de clismă şi administrare de ulei de ricin;
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaţie
sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor poate fi dată bogată în celuloză .
de : 30. Irigoscopia este :
a) inflamaţia peretelui colecistic; a) examinarea radiologică a colonului fără
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; substanţă de contrast;
c) un proces inflamator al căilor biliare. b) examinarea radiologică a colonului cu
21. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer substanţă contrast;
gastro-duodenal perforat apar următoarele c) examinarea endoscopică a colonului.
caracteristici: 31. Colangiografia constă în :
a) palparea este nedureroasă; a) radiografierea veziculei biliare umplută cu
b) abdomenul este elastic , nedureros; substanţă de contrast administrată pe cale orală;
c) abdomenul este rigid (de lemn). b) radiografierea căilor biliare inclusiv a
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei colecistului prin umplerea cu substanţă de
intestinale? contrast administrată pe cale intravenoasă;
a) vărsăturile; c) radiografierea organelor cavitare ale
b) greţurile; abdomenului după adminstrarea substanţei de
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi contrast pe cale orală .
gaze ; 32. Colangiografia este contraindicată la pacienţii
d) meteorismul. cu:
23. Când apar mai frecvent colicile biliare? a) afecţiuni hepato-biliare acute;
a) dimineaţa pe nemâncate; b) reacţii alergice la iod;
b) după amiază; c) insuficienţă renală.
c) noaptea; 33. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei
d) după masă bogată în grăsimi sau alimente medicale în cazul gastroscopiei sunt următoarele , cu
colecistokinetice. excepţia:
 a) asigură pacientului un climat calm , de
căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu
fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa
investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi
administrează o tabletă de diazepam.
34. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se
utilizează:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
35. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure când este vorba de malignitatea
sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
36. Examenul endoscopic rectosigmoidian este
contraindicat la pacienţii cu:
a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
37. Spălătura gastrică este contraindicată în:
a) cancer gastric;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) stază gastrică însoţită de procese
fermentative.
38. Paracenteza abdominală se efectuează :
a) în fosa iliacă dreaptă;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza
pubiană.
39. Explorarea funcţională a pancreasului se face
prin metode directe şi indirecte . Enzimele
pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
40. În caz de digestie deficitară, la examenul
microscopic al materiilor fecale se depistează:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
41. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler
se face după trei zile de regim alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne .
42. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2
zile înainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric
apare :
a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
c) nu are legătură cu alimentaţia .
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
duodenal se recomandă respectarea unui regim
alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , ou fiert
moale;
b) ciorba de carne, brânza de vaci;
c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
45. La externarea din spital asistenta recomandă
pacientului cu ulcer gastro-duodenal:
a) să respecte orarul meselor ;
b) să evite stresul fizic şi psihic;
c) să aibe o alimentaţie completă fără restricţii.
46. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de
obicei toamna şi primăvara este întâlnită la pacienţii
cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
47. Manifestările de dependenţă întâlnite în
hemoragia digestivă sunt :
a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură
retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente,
hipotensiune arterială;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături,
hipertensiune arterială.
48. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură
de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită de
greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită de
senzaţia de arsură.
49. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei
medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză hepatică
sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi
notarea diurezei şi greutăţii corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale
sângelui.
50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi operaţi pentru
această afecţiune vor primi următoarele recomandări:
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi călduţe
de şezut;
b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei;
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
51. După oprirea vărsăturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
52. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri
prin care se scurge bila. Asistenta medicală va
supraveghea:
a) cantitatea zilnică de secreţie ;
b) ca drenul să nu se cudeze;
c) aspectul secreţiilor.
53. În bolile digestive ora de administrare a
medicaţiei antisecretoare este:
a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
54. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale
acordate pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică
sunt următoarele:
a) asigură repaus fizic şi psihic complet;
b) asigură igienă corporală şi de pat;
c) administrează medicaţie hemostatică şi
preparate de fier.
55. Pacientul cu rectocolită ulcero-hemoragică este
educat :
a) să respecte un regim alimentar bazat pe
alimente bogate în celuloză;
b) să consume alimente bogate în vitamine ,
uşor digerabile;
c) să –şi asigure un aport suficient proteic
(carne slabă fiartă , brânza proaspătă).
56. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta în
perioada de debut următoarele manifestări de
dependenţă:
a) balonări postprandiale, meteorism
abdominal, flatulenţă;
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
c) subicter, ascită.
57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza
gastrică se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru
drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.
58. La externarea din spital pacientul care prezintă
colostomie va fi educat pentru a se autoîngriji:
a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) să-şi menţină igiena generală.
59. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă
este:
a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
60. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele
caracteristici.Durerea cu localizare în hipocondrul
drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
61. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice
sunt administraţi astfel;
a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
62. Pentru combaterea durerilor unui pacient
diagnosticat cu colecistită acută i se administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la
nevoie.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
2 F 71
3 F 71
4 A 71
5 F 71
6 A 210
7 F 212
8 A 235
9 A 234
10 A 257
11 F 257

1 b 139
2 a 139
3 d 139
4 c 139
5 e 139

1 b 139
2 c 139
3 e 139
4 a 139
5 d 139
 TESTUL III- GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 77
1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 5
medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 8
medicali- OAMR, 2004
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihăilescu, 723
2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 41
medicali- OAMR, 2004
20 b idem 44
21 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 120
1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihăilescu, 717
2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 107
1997
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- 210
L. Titircă, 2002
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – 59
L Titircă, 2008
35 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 11
medicali- OAMR, 2004
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- 237
L. Titircă, 2002
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68

40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – 59

L Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 9
medicali- OAMR, 2004
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
47 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 10
medicali- OAMR, 2004
48 c idem 11
49 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
50 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
51 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
53 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71

54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii 84

medicali- Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
57 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
59 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide la care se adaugă
câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de dren.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic
3 Glomerulonefrită acută
4 Hematurie
5 Poliurie
B. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Urografie
2 Cistoscopie
3 I.R.C.
4 Pielografie
5 Hipostenurie
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renală:
a) se poate prezenta sub formă de durere
lombară, durere pelviperineală şi cistalgie;
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers rapid,
eforturi fizice;
c) este calmată prin găsirea unei poziţii antalgice.
2. Diureza normală este de :
a) 500 – 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
3. Glomerulonefrita acută :
a) apare in timpul unei infecţii streptococice;
b) se caracterizează prin leziuni renale datorate
reacţiei antigen-anticorp, cu fixare de complement
la nivelul membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizează prin hematurie, hipertensiune
arterială şi edeme.
4. Edemele de origine renală :
a) apar iniţial localizate la nivelul pleoapelor şi
retromaleolar sunt mai accentuate dimineaţa şi au
tendinţa la regresie în timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute şi cronice, în
sindroamele nefrotice şi in insuficienţa renală
cronică.
5. Urografia intravenoasă :
a) apreciază secretia şi excreţia renală;
b) apreciează anomaliile prezente la nivelul
arborelui pielocaliceal şi vezicii urinare (calculii,
dilataţii, malformaţii);
c) presupune testarea obligatorie a sensibilităţii la
iod.
6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale
caracterizate prin :
a) afectarea interstiţiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
B sânge
C streptococ betahemolitic
D 3000 ml urină
E edem renal
A iodura Na 10%
B hemodializă
C substanţă iodată injectată i.v.
D endoscopie
E urină diluată
c) prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000
germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterială.
8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
9.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se
traduce prin :
a) poliurie şi polakiurie;
b) leucociturie masivă;
c) hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.
10. Insuficienţa renală acută poate sa apară în :
a) traumatisme pelviene cu ruptură de vezică şi
extravazarea urinii;
b) scăderea volumului sanguin circulant;
c) necroză papilară.
11. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
a) creşterea concentraţiei sărurilor urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari
(oxalat, acid uric).
12. Principalul element diagnostic al unei infecţii
urinare îl reprezintă :
a) febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea
stării generale;
b) durerea lombară colicativă;
c) bacteriuria semnificativă.
13. Cea mai importantă măsură terapeutică în
hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole
pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi, adrenostazin 2-
3 fiole pe zi;
 b) tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea
cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi străini,
etc);
14.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale
sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaţia radiologică, care ne dă
datele cele mai precise privind aspectul anatomic si
funcţia aparatului urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendentă;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrogradă.
16. Cum iau naştere calculii?
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor urinare;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu organic;
c) datorită concentraţiei crescute de săruri în
urină,
d) precipitarea are loc în jurul unor microbi,
leucocite, epitelii descuamate.
17. În ce situaţie se poate produce o insuficienţă
renală cronică?
a) într-o litiază veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroză
renală;
c) prin fenomene de obstrucţie şi infecţioase
intermitente, se produce o degradare treptată, dar
avansată a funcţiei renale;
e) prin tulburări de filtrare glomerulară.
18. Colica renală este produsă de :
a) calculi mari care stagnează în bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare.
19. Hematuria produsă în cancerul renal are
urmatoarele caractere :
a) este terminală;
b) unilaterală;
c) este insoţită de dureri;
d) este totală, spontană, capricioasă,
nedureroasă.
20. In care din următoarele afecţiuni globul vezical
apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractură de pube;
b) litiază renală;
c) adenom de prostată;
d) prostatită cronică.
21. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale
adenomului de prostată ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de
sânge, plasmă, masă eritrocitar.
CHIRURGIE
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constând in
adenomectomie pe cale transvezicală sau prin
rezecţie endoscopică transuretrală.
22. Tratamentul cancerului de prostată constă în :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei în totalitate împreună cu
limfatice pelvine;
c) alături de tratamentul chirurgical –
estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d) citostatice şi cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos constituie
factori locali care pot produce retenţia acută de
urină ?
a) adenom şi cancer de prostată;
b) afecţiuni neurologice: tabes, siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astupă colul vezical,
traumatism de uretră, stricturi uretrale.
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi
se remediază extrem de greu?
a) anuriile produse de şocul traumatic sau
hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absenţa micţiunilor inseamnă întotdeauna anurie?
a) da, absenţa micţiunilor este consecinţa anuriei;
b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa
micţiunilor, fără să fie anurie;
c) absenţa micţiunilor poate apărea în retenţia
acută de urină;
d) în plăgile renale sau vezicale, urina produsă se
elimină în afara căilor urinare sau normale.
26. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin
între foiţele vaginale, testiculare, care din semnele de
mai jos le găsim?
a) creşterea de volum a hemiscrotului la nivelul
căreia se dezvoltă hidrocelul;
b) existenţa unei formaţiuni tumorale, care se
reduce în clinostatism;
c) formaţiunea este nedureroasă, sub tensiune,
fluctuentă nereductibilă, mată la percuţie;
d) este opacă la transluminaţie.
NURSING NEFROLOGIE
27.Pregătirea alimentară a pacientului pentru
radiografie renală simplă se face astfel:
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă,
nefermentescibilă;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger
se face în modul următor :
a) prima urină de dimineaţă;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a
urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.
29. Urografia reprezintă :
a) examenul radiologic al aparatului renal folosind
ca substanţă de contrast pe bază de iod, injectată
intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal folosind
ca substanţă de contrast iodură de sodiu 10%,
injectată prin cateterism ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
30. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :
a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;
b) clismă evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor în regiunea
hipogastrică, administrare de antispastice.
31. Proba Volhard explorează :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie
a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se precizează
prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss – Hamburger;
c) proba Zimniţki.
33. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre organele
genitale externe, intensă, profundă;
c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot
abdomenul.
34. Se recomandă unui pacient efectuarea unei
radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru care
este pregătit astfel :
a) clismă evacuatoare;
b) spălătură vezicală;
c) nu se face pregătire.
35. Într-o calculoză renală, până la eliminarea
calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor fi
aplicate următoarele intervenţii:
a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
c) determinarea cantităţii de albumină in urină.
36. Intervenţiile asistentei medicale pentru
supravegherea sondei vezicale permanente la un
pacient cu incontinenţă urinară constau in:
 a) observarea aspectului urinei în vasul colector; 44. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor in cazul adenomului de prostată întâlnim :
prelungitoare; a) incontinenţă urinară;
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în funcţie de b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
volumul de urină. c) retenţie acută de urină.
37. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca 45. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim
problemă de dependenţă : alimentar bogat în :
a) comunicare ineficientă la nivel senzorial ; a) vegetale cu restricţie de proteine;
b) potenţial de exces de volum lichidian; b) sucuri de citrice;
c) deficit de autoîngrijire. c) produse lactate, carne.
38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este
susţinut de :
a) examenul sumar de urină;
b) urocultură;
c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.
39. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul
insuficienţă renală acută şi prezintă :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.

40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :

a) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale prin
hemodializă;
c)reechilibrarea funcţiei renale.
41. Alimentaţia pacientului cu I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg
corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg
corp în funcţie de valorile ureei şi creatininei din
sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al organismului
prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea
pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a
diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea
poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
c) alimentaţie desodată.
43. Care din următoarele manifestări sugerează un
traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.

46. Intervenţiile asistentei medicale la un pacient cu

insuficienţă renală acută constau in:
a) efectuarea bilanţului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin epurarea
extrarenală hemodializată şi dializă peritoneală;
c) aplicaţii calde în regiunea lombară.
47. Care din urmatoarele manifestări de dependenţă
sunt semnificative pentru o insuficienţă renală acută?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-
bazic;
c) hematuria.
48. Intervenţiile asistentei medicale în insuficienţa
renală cronică este un element important al activităţii
medicale. Educarea pacieţilor se referă la :
a) exerciţii fizice intense;
b) necesitatea restricţiilor alimentare;
c) igiena riguroasă a tegumentelor.
49. Problemele pacientului cu insuficienţă renală
cronică pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
degradarea funcţiei tubulare;
b) alterarea integrităţii pielii;
c) insomnia.
50. La un pacient cu hematurie macroscopică proba
celor trei pahare permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensităţii hematuriei;
c) durata hematuriei.
51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile
autonome ale asistentului medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar hipocaloric,
hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roşii, tegumentele prezentând teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care prezintă glob
vezical, se recomandă:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea
regimului alimentar al pacientului, restricţiile vizând
aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezintă :
a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b) dureri la micţiune;
c) cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b) incontinenţă urinară;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină.
57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se
referă la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
58. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recoltează :
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
a) în condiţii sterile, în recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
neîndulcit.
59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea sondajului
vezical :
a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregătirea materialelor necesare sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica
urinară;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
61. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu
nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în
îngrijire:
a) măsurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea
operată;
c) să fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta
constată :
a) absenţa urinei in vezica urinară:
b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
63. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu
nefrectomie, asistenta va asigura poziţia pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziţia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sănătoasă.
64. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei:
a) normală;
b) crescută;
c) scăzută.
65. Anuria reprezintă :
a) absenţa urinei in vezică;
b) scaderea cantităţii de urină;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
66. Poliuria reprezintă :
a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
b) eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;
c) sete exagerata.
 TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR. ÎNTREBARII RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 94
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 112
asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali,2002 219
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 239
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 108
asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 218
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi înrudite şi terapii 283
paliative ,Ştiintă & Tehnică Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale, Editura
Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţi 120
medicali. 2004

47 a,b Idem 121

48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe Nicolae- Teste 91
pentru asistenţi medicali 1114 întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 1555 90
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului, supravegherea
functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor organismului, restabilirea
echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet continuu aplicam garoul
dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor seboreice

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta: 4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia
a) paloare chirurgicala au drept cauza:
b) ameteli in ortostatism a. narcoza si iritatia peritoneala
c) transpiratii reci b. aparitia unui ulcer de stres
d) lipotimie in clinostatism c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua
2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii operatiei
urmareste prevenirea trombozelor venoase si a 5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a
declansarii tromboemboliei in: organismului la situatia anterioara hemoragiei?
a) preoperator a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
b) postoperator b. dureaza 3-4 luni
c) preoperator, intraoperator si postoperator c. dupa tranfuzie de sange
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii? d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi 6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului avem o sangerare la nivelul gatului?
respirator din bulb a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
c. vasoconstrictia arteriala b. pansament compresiv
d. scaderea hematocritului c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:
a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente
functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a
bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de
traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si
a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii
diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in personalul care il
ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea
chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,
consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare
hemodinamica, de refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
11. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este
contraindicata o interventie pentru afectiuni cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
12. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a
bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala este
benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea
disciplinei spitalicesti
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi
crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
14. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice
abdominale, fata de chirurgia clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative
ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si
convalescenta
15. Cea mai grava complicatie infectioasa
postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate
„hemoragii medicale”?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de
coagulare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii,debridare,
profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la serviciul
antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
19. Care din fenomenele de mai jos se pot produce
dupa intepaturile unor insecte (viespi, albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului,
cefalee
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai
predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
21. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la
acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau
dezinfectante: albastru de metilen, violet de gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie
administrata in primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare
procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata arsa
si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent
de suprafata arsa
23. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala
cu compresiune asupra inimii, leziuni obstructive ale
marilor vase.
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului
anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si substantele
care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele,
substantele iodate etc) inainte de administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh,
cat si probele de compatibilitate inainte de transfuzii,
sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si
izoRh.
25. Care din manoperele de mai jos trebuie
intreprinse in serviciul de terapie pentru urmarirea
bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
permanente pentru masurarea debitului urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele
socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare
corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea
bolnavului
26. Caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o
infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
27. Care este limita de caldura nelezanta?
a. 450C
b. 380C
c. 550C
d. 800C
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
deficientelor
29. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui
bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu
bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala,
cu preocupari asemanatoare
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a
hematocritului?
a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
31. Ce se produce in segmentul de sub garou?
a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul
garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a
TA
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3
medie a coapsei drepte, din care tasneste sangele
rosu aprins in jeturi discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
33. Care din factorii de mai jos contribuie la
hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea
tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului il
transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu
34. Cand este indicata aplicarea unui pansament
umed?
a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
35. Care din conditiile de mai jos stau la baza
efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu
provoace dureri
36. Pentru desprinderea din plaga a compreselor,
atunci cand acestea sunt foarte aderente, folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
37. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale
intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
c. activarii circulatiei locale
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor
mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
39. Plagile produse prin manopere medicale se
definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului
hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
41. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar
crescute ale hemoglobinei si hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura
42. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau
alte simpaticomimetice in stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a
perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
43. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in
hemoragia interna?
a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale,
este produsa de :
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor
rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza
unele organe in cavitatea respectiva
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din
suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
47. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in
cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de
desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
48. Care din metodele de mai jos contribuie la buna
pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma
bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in
camera de zi a revistelor, ziarelor, programelor de
televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un
somn linistit, combaterea eventualelor tulburari
psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca
disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si
urmarile postoperatorii vor merge bine
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimentar obisnuit din prima zi, dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare orală de
oleu de recin 20g
50. Cand atinge maximum de intensitate durerea
postoperatorie?
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este
produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor
rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor
si actiunea directa a toxinelor microbiene, asupra
terminatiilor nervoase
52. Care este semnul caracteristic al generalizarii
contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
53. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii
cu privire la sediul hematuriei macroscopice? (rinichi,
ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
d. examenul clinic al bolnavului
54. Care din procedeele de mai jos pot efectua
hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina K,
venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
55. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de
gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele
in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele
in arsurile de grII
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate
in cadrul primului ajutor si transportul unui bolnav
socat sau susceptibil de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului
traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la
locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia venoasa
pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu
arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
58. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si
melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat
hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in
stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp
sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
59. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
60. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura
splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica
mentinuta de rezistenta capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea
ca se va produce soc postcombustional?
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se
va avea in vedere:
a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este
alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor care produc
alergie
c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii
dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
65. Care din elementele de mai jos pot defini ca
bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si
psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari
metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta
cardiaca
66. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional
se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea
accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile
67. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata
unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua
operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim
hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea
operatiei
69. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii
tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si
preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru
prevenirea fenomenelor de ischemie periferica, se va
practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaza
regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o
in tesut sanatos in profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia
periferica
71. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
72. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico –
septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie
intestinala
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul
digestiv cu lichide si alimente, in cazul interventiilor pe
aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un
edem important care, alaturi de lipsa peristalticii
produce staza
d. prevenim varsaturile
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci
urmareste compensarea cordului prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
oxigenoterapie
c. traheostomie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari
vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
77. Care este cauza scaderii uneori a
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de
inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita
toxinei tetanice
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si
tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
distanta
82. Pentru mentinerea pansamentului la
nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului
abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt
distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la
arsurile de gr IV
85. Cauza aparitiei socului postoperator
dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din
timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
etc
86. Aspiratia continua a secretiilor care se
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea
toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
88. Care din semnele clinice si de laborator
le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului
cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
tendinta la soc?
a. instituim sonda gastrica si administram
pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
91. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 – 1%
c. mialgin
92. Ce complicatie poate da furunculul
buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si
leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a
hematocritului
94. Care din cauzele generatoare de soc se
incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii,
fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina
rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si
coagulopatiilor
95. Un bolnav care are o anemie cronica si
necesita interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il
operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil
preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea
generala
96. In reechilibrarea hidrica, care din
criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
care nu se dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
97. O formatiune pseudotumorala
constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern
numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala,
apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
100. Socul hemoragi se poate produce
cand:
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
decelabila prin examenul scunului prin
proba hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a
produce soc hemoragic
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
pentru a evita hiperhidratarea?
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
102. Care din semnele de mai jos
corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra
39-40 C, se altereaza starea generala
103. Care din manifestarile si semnele de
mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica
exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei
terapeutice in functie de evolutie
105. genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
genunchiului
106. Care din factorii de mai jos sunt
fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
107. In majoritatea cazurilor, etiologia
osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
108. Care din semnele de mai jos le gasim
intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
109. Cum pregatim preoperator colonul?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de
oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de
tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
110. La cat timp dupa operatie se reia in
mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului
digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
pansamentului?
a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
si antisepsie
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore
de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea
hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
d. administrare de purgative saline
115. Cand se executa infasarea sub forma
de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care
se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la
nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la
nivelul barbiei si nasului
116. In cazul electrocutarii, local, se produc
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
117. In cazul unei plagi infectate, cand
bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem
gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom.

BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
13 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
14 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
15 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
6 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
8 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
9 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131

10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48

pentru asistenti medicali, 2004
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
12 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
13 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
15 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 38
pentru asistenti medicali, 2004
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
18 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
19 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
20 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
22 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
23 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
24 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
25 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
26 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
27 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
28 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
29 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
32 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
35 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
36 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
37 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
38 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
39 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
40 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
41 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
42 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422
43 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
44 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
45 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
46 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
47 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
50 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
51 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
52 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
53 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
58 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
61 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
65 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
66 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
67 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
69 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
71 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
72 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
73 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
74 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
75 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
76 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
77 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
79 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638
81 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
82 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
85 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
86 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
87 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
88 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
90 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
91 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
92 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
93 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
94 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
96 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
97 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
100 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
101 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
102 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
103 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
105 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
106 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
107 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
108 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
109 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
110 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
111 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
112 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
114 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
115 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
116 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
117 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136
 MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli

2. Semiologie B document medical si medico legal

3. Transfuzie C examen radiologic

4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic

5. Cefalee a. E b. durere de cap

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala

2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala

constienta post traumatism
cranio cerebral

3. Volet costal C. trepanatie a craniului

 4. Durere in punct fix + D. fractura
crepitatii osoase

5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala

rahidiana

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotorax traumatic A. capelina

2. Hemotorax masiv B. manitol 20%

3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie

4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta

nivelul capului respiratorie acuta

5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,

cardiaca electrocardioscop

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Incizie A. imobilizare prelungita

2. Hipotrofie musculara B. luxatii

3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut

4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii

5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor

E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
 2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os

3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele

4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor

5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare

nivelul C6C7

1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)

2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin

fruntii

3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau

constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare

4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul

5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale

mandibulei

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

G. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta

2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut

3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie

4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-

respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat

5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica

2. Pielea B. tromboze

3. Aparatul digestiv C. deformari articulare

4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului

5 Aparatul locomotor E. escare de decubit

I. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv

2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in

care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei

3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee

4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

volet costal respiratorii sau ale bratelor

5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci

J. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Plaga penetranta A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de

abdominala rata”

2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie

3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal

4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

postoperator se scot mai tarziu

5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul
 urineaza
Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune
mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul
luxatiilor sunt:
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele
articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-
articulare mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
a. fractura in “lemn verde”
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
masive ale muschilor, tendoanelor si
vaselor
b. fractura care produce leziuni ale
organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si
osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
complete doar:
a. fractura in “varf de clarinet”
b. fractura in “lemn verde”
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se
accentueaza cand miscam fragmentele
osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de
dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul
focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
si lezeaza unele organe din cavitatea
respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respectivă
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este
indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la
nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea
tonusului in general poate aparea la bolnavii
imobilizati datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament
necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a
articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei
articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea
regiunii articulare
c. febra
20. In cazul unei fracturi, deformarea
regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in
contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de
continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
22. Masurile de prim ajutor la locul
accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata
provizoriu
b. se va administra un calmant pentru
combaterea durerii
c. oxigenoterapie
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un
bandaj
c. se va face un pansament compresiv
24. In cazul fracturilor deschise se practica
urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine,
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril, se face imobilizarea
provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul
se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
27. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
28.Care din urmatoarele probleme este
prioritara in cazul unui pacient care a suferit
o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
29.La ce se refera suportul psihic oferit de
asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de “membru
fantoma”,care poate fi ignorat in cazul
protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
31. Ruptura musculara se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
gipsat este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
34. Care din urmatoarele semne nu apar in
luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la
nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul
aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
38. In cazul unui pacient cu extensie,
tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie
de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii
membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
39. Cum se va proceda in cazul unor parti
sectionate la nivelul mainii:
a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
o compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie
cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta
medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
minute
42.Care din urmatoarele semne releva
aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza
degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale
degetelor
43. In timpul mobilizarii active asistenta va
urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
45. Care este prima masura luata de
asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament
compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a
coapsei drepte
46. Care din urmatoarele probleme vor face
parte din planul de ingrijire intocmit de
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei
activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de
limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
49. Respiratia paradoxala este
caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe
urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale
ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a
segmentelor osoase afectate
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
unor mase musculare, distrugerea unor
nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
52. Care este ordinea corecta in acordarea
primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu,
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu,
antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
53. Principiile care stau la baza unui bun
pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
suficient de bine strans dar fara sa produca
constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la
spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea
fracturii , imobilizare provizorie, transport la
spital
55. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
caracterizeaza prin:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu
caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios
care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
57. Care din semnele de mai jos nu sunt
specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si
echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala,
atitudine vicioasa
d.durere vie, impotenta functionala ,
crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in
prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369

2. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 308

3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320

4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312

5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
6. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369

7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
8. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 768
 9. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 770

10. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 770

TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 487
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 732
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 753
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 212
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 379
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 364
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 365
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 283
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
2. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 399
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 401
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 453
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 402
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 280
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 750
3. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 751
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
J
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 758
2. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 763
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 764
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
4 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
5 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
6 c S. Daschievici Chirurgie-2007 373
7 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
8 c S. Daschievici Chirurgie-2007 369
9 b S. Daschievici Chirurgie-2007 370
10 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
11 c S. Daschievici Chirurgie-2007 305
12 b S. Daschievici Chirurgie-2007 303
13 c S. Daschievici Chirurgie-2007 309
14 c S. Daschievici Chirurgie-2007 317
15 b S. Daschievici Chirurgie-2007 379
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 364
19 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
20 a S. Daschievici Chirurgie-2007 370
21 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 371
22 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
23 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
24 a S. Daschievici Chirurgie-2007 374
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
31 c S. Daschievici Chirurgie-2007 359
32 a L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
33 c L. Titirca- 367
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
34 c S. Daschievici Chirurgie-2007 763
35 c S. Daschievici Chirurgie-2007 760
36 d L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
51 c S. Daschievici- Chirurgie 304
52 a S. Daschievici- Chirurgie 307
53 a S. Daschievici- Chirurgie 310
54 a S. Daschievici- Chirurgie 374
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
56 a S. Daschievici- Chirurgie 361
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
59 a S. Daschievici- Chirurgie 29
60 c S. Daschievici- Chirurgie 380
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola
3 Masca Filatov
4 Streptococ β hemolitic grup A
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
B. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Rubeola
2 Febra+catar oculo nazal+
adenopatie
3 Eruptie pruriginoasa
4 Dizenterie
5 Risus sardonicus e. E
C. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Difterie
2 R. Dick
3 IDR la PPD
4 R. Widal
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Raze ultraviolete
2 Controlul bacteriologic
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 %
4 Imunizare activa
5 Imunizare pasiva
E. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Seroprofilaxie
2 Produse alimentare intens
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
B scarlatina
C penicilina
D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
A varicela
B varsaturi, colici abdominale, scaune
diareice, muco-sanguinolente
C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
D tetanos
rubeola
A scarlatina
B R. Schick
C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
A masura ce se ia pentru a evita
transmiterea infectiilor pe cale digestiva
B dezinfectarea termometrelor
C metoda de dezinfectare a aerului
D seruri, imunoglobuline
E vaccin , profilaxie
A toxiinfectie alimentara
B hepatita A
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. E bacilul Calmette-Guerin

Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Tratamentul anginei streptococice consta b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o

in administrarea de: mica areola rosu-aprins, localizate pe
a. penicilina mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
b. tetraciclina si cloramfenicol molar
c. doxicilina c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul
2. Scarlatina este o boala infectioasa lingual
produsa de: 5. Angina rosie + febra + eruptie
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A micropapuloasa pe trunchi, respectand fata,
b. stafilococul auriu va sugereaza:
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B a. varicela
3. Eruptia in scarlatina este: b. rujeola
a. micropapuloasa, aspra la pipait c. scarlatina
b. micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara 6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: a. 3-6 zile
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice b. 8-11 zile
dispuse linear la nivelul plicei cotului si c. 14-21 zile
inghinal 7. Evolutia eruptiei in rujeola:
a. da descuamatie furfuracee precoce, in febra, stare toxica, subliniaza sindromul
lambouri tardive clinic din :
b. nu lasa urme a. tetanos
c. da pigmentare cafenie si descuamatie b. dizenterie
foarte fina c. hepatita virala
8. Importanta rubeolei este data de : 16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. efectul teratogen asupra sarcinii in a. aerogena
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii b. fecal-orala
congenitale c. parenterala
b. complicatiile toxice, septice 17. Rolul principal in transmiterea
postinfectioase dizenteriei il au :
c. evolutia asimptomatica a. contaminarea hainelor
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele b. mainile murdare
caracteristici: c. mustele
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
la confluare mult prin generalizarea vaccinarii cu :
b. micropapuloasa, pe fond congestiv a. anatoxina tetanica
c. maculopapuloasa, cu tendinte la b. verorab
confluare c. anatoxina difterica
10. Incubatia in rubeola dureaza : 19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
a. 2-3 sapatamani precedat uneori de tresariri musculare la
b. 1-2 saptamani nivelul plagii este semn patognomonic
c. 1 saptamana pentru:
11. Febra + catar respirator + adenopatie a. scarlatina
sunt simptome care sugereaza : b. tetanos
a. rujeola c. dizenterie
b. rubeola 20. “Rasul sardonic” apare in:
c. scarlatina a. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in : b. rujeola
a. scarlatina c. tetanos
b. rubeola 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
c. varicela de debut prin:
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
sub numele de : ocular), enentem
a. oreion b. catar nazal, febra inalta, diaree
b. varsat c. febra+catar+semnul koplick
c. pojar 22. Perioada eruptiva din rujeola se
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici caracterizeaza prin:
abdominale, scaune diareice, defineste : a. cresterea mare a febrei
a. hepatita acuta virala b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
b. toxiinfectia alimentare se generalizeaza descendent in 3 zile
c. scarlatina c. eruptie micropapuloasa cu fond
15. Scaune numeroase, congestiv, aspra la pipait
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori 23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
b. semnul Koplick discreta infectie rinofarigiana
c. catar ocular, nazo-bronsic 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
24. Rujeola eruptiva : pneumoniei pneumococice este :
a. este insotita de prurit a. tetraciclina
b. nu este insotita de prurit b. penicilina G
c. nu produce prurit c. ampicilina
25. Manifestarile de dependenta la un 32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
pacient cu rujeola in perioada de incubatie copil cu varicela poate intra in colectivitate:
sunt : a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
a. febra, frisoane, tahipnee b. dupa ce a terminat tratamentul cu
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale antibiotice
c. apatie, imobilitate c. cand toate elementele de pe piele au
26. Interventiile asistentei medicale la un cruste
pacient cu rujeola vizeaza : d. cand pielea este curata, intacta si au
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii cazut toate crustele
b. reechilibrarea hidro-electrolitica 33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
c. imobilizarea pacientului in perioada sa fie prezente pentru producerea unei
eruptiva infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi : c. temperatura adecvata
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra d. sursa de infectie
b. potential de deficit de lichide legat de 34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
varsaturi, transpiratii a. rubeola
c. hipotermie b. zona zooster
28. Rubeola este o boala : c. rujeola
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, d. parotidita epidemica
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
fugace si febra inconstanta imbolnavirii de varicela, se va folosi :
b. cu izolare la domiciliu a. ceaiul de musetel
c. cu contagiozitate majora ce impune b. alcool iodat
internarea obligatorie in spital c. alcool mentolat
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom d. pudra de talc cu mentol
cardinal in rubeola este : 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
a. poliadenopatia cea mai potrivita interventie de ingrijire-
b. uneori splenomegalie nursing este :
c.ciclul lingual a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
30. Pneumonia pneumococica este putina, corect hidratati
caracterizata prin urmatoarele simptome : b. efectuarea de exercitii pasive ale
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine membrelor inferioare
precizat de bolnav c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi spatelui
toracic
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie b. pe tegumente
alimentara o problema prioritara este c. pe regiunile paroase
formulata astfel : 43. Cunoasterea profilului imun al
a. deshidratare cu dereglari bolnavului se realizeaza prin determinarea :
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, a.hemoleucogramei
diareei b.ionogramei
b. durere la inghitit alimente solide c. imunoglobulinelor
c. nerespectarea regimului alimentar impus 44. Pentru scaderea amoniemiei, se
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana administreaza in perfuzie lenta,
se face : intravenoasa, solutii care contin :
a. prin coloane de aer a. arginina, sorbitol
b. prin picaturile lui Pflügge b. insulina
c. prin mainile murdare duse la gura c. aminoacizi
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor 45.Starea confuzionala, delirul si
infectioase se vor obtine o serie de date : halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
a. epidemiologice caracterizeaza :
b. clinice a. coma de gr.I
c. de laborator b. coma de gr.II
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe c. coma de gr. IV
cale : 46. Dupa diminuarea icterului, pentru
a. fecal-orala inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
b.contact sexual flux biliar crescut se pot administra :
c.parenterala a. sedative
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, b. coleretice
Silimarina sunt medicamente cu efect : c. antibiotice
a. laxativ 47. In perioada de ascensiune a icterului
b. hepatoprotector este indicat in toate cazurile :
c. antialgic a. repausul
42. Virusul hepatitei B este prezent : b. consumul de lipide de origine animala
a. in saliva, lichidul seminal si sange c. consumul de sucuri carbogazoase

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
 2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
pacientilor de catre asistentii medicali
B
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
pacientilor de catre asistentii medicali
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
pacientilor de catre asistentii medicali
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
pacientilor de catre asistentii medicali
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280

36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297

infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
pacientilor de catre asistentii medicali
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA c) diabet zaharat numai de tip adult

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o (intre 22-30 ani).
dereglare: 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
a) acută; dinamica acţiunii lor insuline:
b) cronică; a) cu acţiune rapidă (scurtă);
c) mixtă. b) lente;
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului c) intermediare;
include factori: d) premixte.
a) ereditari; 9.Insulina cristalină are acţiune:
b) de mediu; a) intermediară;
c) numai a şi b; b) lentă;
d) hormonali. c) rapidă.
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea 10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune
triadă simptomatică: in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; a) 10 h;
b) polipnee, poliurie, tahicardie; b) 24 h;
c) polifagie, polidipsie, poliurie. c) 5 h.
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
a) afectarea metabolismului bazal; absorbtia glucidelor concentrate este
b) hiperglicemie şi glicozurie; insotita de senzatia de:
c) creşterea lipidelor in sange. a) satietate
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: b) foame imperioasa
a) diabet esenţial şi neesenţial; c) sete
b) diabet insulinodependent şi diabet 12.Glicemia postprandiala poate atinge in
insulinoindependent;
mod obisnuit valori intre:
c) diabet major şi diabet minor. a) 60-80 mg/dl
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai
importantă este: b) 130-140 mg/dl
a) obezitatea; c) 210-230 mg/dl
b) deshidratarea; 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
c) angiopatia diabetică. caracterizeaza prin:
7.Din punct de vedere clinic deosebim: a) crestere in greutate
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre b) astenie
0-20 ani); c) prurit vulvar
b) diabet zaharat de tip adult (de
maturitate);
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se 23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
caracterizeaza prin: mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
a) arterita Factorii hiperglicemianţi sunt:
b) anurie a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
c) infectii cutanate rebele la tratament glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
15.Coma umeda ce apare la un diabet este
c) ACTH, cortizon.
coma:
24. Semnele de recunoaştere a comei
a) acido-cetozica
hiperglicemice sunt:
b) hipoglicemica a) tremurături, piele uscată;
c) hiperosmolara b) piele uscată, tremurături,
16.Coma diabetica hiperosmolara se greţuri, vărsături;
caracterizeaza prin: c) greţuri, vărsături, piele
a) corpi cetonici uscată, instalare lentă.
b) hipoglicemie 25.Pacientul cu diabet zaharat este o
c) hiperglicemie persoană care necesită:
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza a) întreruperea activităţii
prin: profesionale;
a) inapetenta selectiva b) desfăşurarea activităţii
respectând indicaţiile de regim şi
b) transpiratii profuze
tratament;
c) tahilalie c) nu are restricţii privind efortul
fizic.
18.Tratamentul de electie in diabetul 26.În diabetul zaharat insulinodependent
zaharat se face cu: doza de insulină/24 h se stabileşte în
a) izoniazida funcţie de glicozuria exprimată în grame
b) iodura de potasiu astfel:
c) insulina a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
19.Tratamentul de electie in diabetul b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
zaharat se face cu: c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
a) tavegyl 27.Care tip de insulina se poate administra
b) tolbutamid prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
intravenoase?
c) trasylol a) insulina cristalină, actrapid;
20.Tratamentul de electie in diabetul b) insulina semilentă MC;
zaharat se face cu: c) insulina lentă MC.
a) maninil 28.Pacientului căruia i s-a administrat
b) manitol insulina cristalină i se recomandă:
c) marisang a) să mănânce în.următoarele
21.Tratamentul de electie in diabetul 15-30 de minute;
zaharat se face cu: b) să mănânce după una-două
a) meguan ore;
b) metaspar c) nu are importanţă când va
mânca.
c) mecopar
29.Alimentele permise cântărite în diabetul
22.Tratamentul de electie in diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia:
zaharat se face cu: a) fructele;
a) bixtonim b) brânza;
b) bronhodilatin c) zarzavaturile;
c) buformin d) făinoasele;
NURSING e) carnea;
 f) oul.
30.Comei hipoglicemice îi sunt
caracteristice următoarele manifestări de
dependenţă:
a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c) semne de deshidratare.
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
este reprezentată de:
a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
32.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele răspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
34.La un bolnav de diabet zaharat
următoarele alimente sunt permise fără
restricţii:
a) carnea, peştele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) caşcavalul, branza topită.
35.La un bolnav cu diabet zaharat
următoarele alimente trebuiesc cantărite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele făinoase, mămăliga;
c) carnea, mezelurile.
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vită;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
37.La un bolnav cu diabet cantărirea
alimentelor se face:
a) pentru painea prăjită, după
prăjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de
coacere;
c) pentru legumele fierte, după
tratamentul termic.
38.Glicozuria este cantitatea de zahăr
prezentă in:
a) urină;
b) LCR;
c) plasmă.
39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontană;
d) glicozuria din 48 h.
40. Comei hiperglicemice ii sunt
caracteristice următoarele elemente cu
excepţia:
a) hipotensiune arterială;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurături;
d) halenă acetonică.
41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este
internat cu comă hiperglicemică in spital.
Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
internare?
a) inregistrarea observaţiilor făcute;
b) menţinerea căilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru
analize.
42.Care este motivul pentru care se instituie
tratamentul cu insulina şi cu soluţii
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un
nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) are un nivel ridicat al glucozei in
sange şi prezintă deshidratare.
43.La externare mama intreabă asistenta
medicală dacă copilul său diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
răspunde asistenta?
a) mierea conţine glucoza şi nu are
valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridică valoarea glicemiei din sange, şi
nu are voie să o folosească.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de a) administrarea incorectă a
gardă de către soţie, care a relatat că soţul sulfamidelor;
ei este suferind de diabet zaharat de mai b) reducerea ingestei de alimente;
mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC –

Diabetul zaharat

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413

1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413

1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
 coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141

MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
 institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta
de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Etica este disciplina ce se ocupă de:
a) sistemul valorilor;
b) normele şi categoriile morale;
c) conţinutul, modul de intercorelare şi
realizare în viaţă a acestora.
2. Morala este o formă de reglementare:
a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
3. Deontologia este definită ca:
a) parte a eticii care studiază problema
datoriei;
b) doctrină despre bine şi rău;
c) reprezentând normele şi preceptele
morale.
4. Valoarea morală este:
a) o credinţă;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiţii de
familie, filosofii politice, educative şi
religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
5. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri
de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o urmeze
sau sa o aleaga;
b) ambele.
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace
avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-
si conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
7. Care din urmatoarele principii etice se
defineste ca obligatia de a spune adevarul
si de a nu-i minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
8. Binefacerea este principiul etic care se
traduce prin:
a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
obtina ceea ce le este benefic si a
reduce riscurile daunatoare fizic si
psihic.
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali
cuprinde urmatoarele capitole:
a) asistenta medicala si persoana
ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
10. Codul de etica arata:
a) acceptarea responsabilitatii
profesionale;
b) increderea pe care o investeste
societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
11. Problemele intalnite in practica
nursingului sunt:
a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
12. Pentru realizarea unei relatii functionale
de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite
pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
 c) in limitele de competenta ale c) o autovătămare care se sfârşeşte
asistentei medicale. fatal prin moarte.
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi 19. Fazele procesului suferinţei descrise de
dezvaluite in anumite situatii: Parkes în pierderile importante sunt
a) cu acordul pacientului; urmatoarele cu exceptia:
b) in instantele de judecata; a) durerea acută;
c) cand sunt de interes public. b) şocul;
14. Conform Codului de Etica, asistenta c) construirea de noi
medicala are abilitatea de a aplica in presupuneri;
practica: d) descurajare, singurătate;
a) cunostintele; e) indiferenta
b) deprinderile; 20. Primul cod deontologic pentru medici a
c) atitudinile dobandite pe parcursul fost:
formarii sale ca profesionist. a) jurământul lui Hipocrate;
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt b) jurământul lui Florance
obligate sa: Nightingale;
a) promoveze sanatatea; c) codul lui Hamurabi.
b) impiedice imbolnavirile; 21. Sunt recunoscute de lege următoarele
c) restabileasca sanatatea si sa drepturi ale pacienţilor:
aline suferinta. a) dreptul la
16. In ingrijirea paliativa asistenta va autodeterminare/consimţământ;
respecta drepturile pacientului: b) dreptul la îngrijiri individualizate;
a) de a nu fi vatamat; c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
b) informare deplina; 22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
c) intimitate, anonimat, a) principiul egalitatii in fata normelor;
confidentialitate. b) principiul claritatii si clarificarii;
17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor c) ambele.
fata de familie – se defineste ca fiind: 23. Cand intr-o comunicare exista
a) parasirea, alungarea sau lasarea neconcordanta intre mesajul verbal si
fara ajutor a uneia sau mai multor mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
persoane din familie fata de care influentat in mai mare masura de:
persoana care paraseste are obligatia a) mesajul verbal
de intretinere; b) mesajul nonverbal
b) neindeplinirea cu buna stiinta a c) ambele
obligatiilor de intretinere prevazute de 24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
lege; a) avort spontan;
c) supunerea la rele tratamente care b) avort terapeutic;
pot duce chiar la crime. c) avort la cerere;
18. Suicidul reprezintă: d) avort empiric.
a) un act conştient pe care individul l- 25. Clonarea poate fi:
a săvârşit pentru a se vătăma şi a) reproductiva;
care s-a soldat cu moartea; b) terapeutica;
b) un act intenţionat autodistructiv c) ambele.
care duce la moarte;
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
Asociatia de Nursing
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
Asociatia de Nursing
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
Asociatia de Nursing
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
Asociatia de Nursing

MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amenoree A menstruatie dureroasă

2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
între 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
 B. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sarcina extrauterina
2 Cancer uterin
3 Fibrom uterin
4 Cancer mamar
5 Infectie gonococica
Testul III
Indicați răspunsurile corect
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller)
detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale
colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea
trompelor uterine.
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii
uterine;
b) examen radiologic al corpului si
istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru
evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta
pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are
caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si
fosele iliace, iradiaza catre vulva,
vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru
cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare
unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
A sange rosu deschis
B sange negricios
C sange spalacit
D leucoree galben verzuie
E secretie memelonara sanghinolenta
a) scurgere vaginala albicioasa,
galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange
menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua
ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe
tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru
prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
a) sa respecte controalele medicale
periodice;
 b) sa evite contactele sexuale cu
parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal
in perioada postoperatorie se realizeaza
astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa
interventii chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe
perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa
reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe
perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie consta
in :
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN

GINECOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
9 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
 1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″
″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
20 a Ghid de nursing 141

MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
 TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă
3 Avort
4 Placenta Praevia
5 Infecţie puerperală
B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
E edeme , HTA, albuminurie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări a. oligurie;
morfofuncţionale ,pe care asistenta b. polakiurie, oligurie;
medicală trebuie să le cunoască: c. poliurie, polakiurie.
a. modificări generale ale organismului; 5. La nivelul glandei mamare în timpul
b. modificări locale la nivelul aparatului sarcinii se produc:
genital feminin; a. creşteri de volum ale sânilor cu
c. ambele. dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii modificări pigmentare;
astfel: b. apare secreţia lactată;
a. creşte; c. apare secreţia de colostru.
b. scade; 6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină
c. se menţine constant. prin testul imunologic se recoltează :
3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai a. urina femeii gravide;
multe modificări în timpul sarcinii: b. 5ml sânge venos;
a. creşte ritmul cardiac; c. sânge capilar.
b. scade volumul sanguin; 7. Semnul obiectiv cel mai important pentru
c. creşte presiunea venoasă în membrele stabilirea vârstei sarcinii este:
inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui a. data ultimei menstruaţii;
, predispunând la tromboză. b. înălţimea fundului uterin;
4. La nivelul aparatului excretor apar c. primele mişcări fetale.
următoarele modificări în sarcină:
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot
fi:
a. alterarea confortului, manifestată prin
greţuri ,vărsături;
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată
prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat
astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza
pubiană.
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în
considerare următoarele criterii:
a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului
uterin, data primelor mişcări fetale, data
raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor
mişcări fetale;
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea
fundului uterin.
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de
asepsie se urmăreşte :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia
persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
instrumente sterile, dezinfecţia persoanei
care asistă naşterea, dezinfecţia
parturientei.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale ,
asistenta medicală aplică următoarele
intervenţii autonome:
a. măsoară TA,puls, greutate corporală ,
înălţimea fundului uterin;
b. administrează tratamentul cu preparate de
Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
asistentei medicale constau în :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi
a BCF-urilor.
14. În primele două ore după naştere, lehuza
poate prezenta ca manifestări normale:
a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
c. uter dur , contractat.
15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică ,
fără intervenţii obstetricale se face astfel:
a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se
mobilizează.
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
următoarele recomandări:
a. să consume lichide în primele 24 ore;
b. să evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricţii alimentare.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta
medicală îi acordă următoarele îngrijiri:
a. supraveghează pierderile de sânge din
punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară
TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul
gravidei cu disgravidie tardivă se
recomandă :
a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu
reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei în spital pentru
supraveghere.
19. Manifestările de dependenţă : edeme,
HTA, albuminurie se întâlnesc în :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu
operaţie cezariană de două zile. Se
constată că involuţia uterină este de 1,5
cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
21. În primul trimestru de sarcină gravida
poate prezenta ca manifestări:
a. sialoree;
b. scădere în greutate; c. pregătirea femeii în vederea asistării
c. greţuri ,vărsături. naşterii.
22. Următoarele manifestări ale gravidei ne 30. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale
pot face să suspectăm începerea şi pentru măsurarea fluxului sanguin în
travaliului: vasele ombilicale se foloseşte ca
a. durerile epigastrice; investigaţie:
b. pierderea dopului gelatinos; a. ecografia;
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase. b. auscultaţia Dopller;
23. Perioadele naşterii sunt : c. amnioscopia.
a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , 31. Fenomenele specifice perioadei de
lăuzia; lehuzie sunt:
b. dilataţia , expulzia fătului, a. lohiile, secreţia lactată;
delivrenţa,consolidarea hemostazei; b. involuţia uterină;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în c. vărsăturile.
excavaţie,degajarea la strâmtoarea
inferioară. 32. În trimestrul III , gravida cu sarcină
24. Circumferinţa abdominală la o gravidă la normală poate prezenta următoarele
termen are aproximativ: manifestări determinate de adaptarea
a. 75 cm; organismului la sarcină:
b. 95cm; a. dispnee;
c. 125cm b. constipație ;
25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul c. insomnie.
II se pune pe : 33. Intervenţiile specifice asistentei medicale
a. mişcări active fetale; acordate gravidei cu disgravidie precoce
b. bătăile cardiace fetale; sunt urmatoarele, cu excepţia:
c. ecografie. a. observarea atentă a tegumentelor şi
26. Data naşterii se poate calcula : mucoaselor;
a. DUM + 10 zile + 9 luni; b. menţinerea unei stări nutriţionale
b. DUM – 10zile + 9 luni; adecvate, cântărirea gravidei;
c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei c. reducerea sării din alimentaţie.
menstruaţii) 34. În travaliu gravida poate prezenta
27. Consultaţiile periodice prenatale pentru o următoarele semne:
gravidă fără risc obstetrical se efectuează a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu
în primele 6 luni de sarcină: frecvenţă şi intensitate crescândă;
a. bilunar; b. ruperea membranelor;
b. săptămânal; c. contracţii uterine dureroase, rare.
c. lunar. 35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de cuprinde următoarele laturi:
lichid amniotic: a. îngrijirea sânilor;
a. mică( sub 500 ml) ; b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei
b. normală; aparatului genital;
c. mare( peste 2000 ml). c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
a. verificarea diagnosticului de sarcină; 36. Furia laptelui se manifestă prin :
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii; a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
mamelonare) se recomandă:
a. punerea sânului respectiv în repaus;
b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai
des;
c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv
special.
 BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
3 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
5 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
6 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
7 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 94
2 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
4 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
5 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
6 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
8 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
9 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
10 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
11 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
12 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
13 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
14 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 216
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
15 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
16 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
21 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 206
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
28 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
37 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 bont ombilical
2 lanugo
3 vernix caseosa
4 scădere fiziologică în
greutate
5 profilaxia oftalmiei
gonococice
A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
B nitrat de Ag 1%
C alcool 70 grade
D substanţă grasă pe tegumente
E după eliminarea meconiului
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
1. Perioada de nou-născut este
cuprinsă între :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvenţa cardiacă;
c) mişcările respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la naştere;
f) tonicitatea musculară.
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului
este corect să fie instituită:
a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
4. În asfixia albastră a nou-născutului
se acordă următoarele îngrijiri , cu
excepţia:
a) Se efectuează respiraţie
artificială;
b) Se dezobstruează căile
respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în
poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie
artificială.
e) Se administrează oxigen.
5. Principalul icter al nou-născutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat după supt, sugarul trebuie:
a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul
sprijinit şi tapotat uşor pe spate
pentru favorizarea eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
a) starea febrilă a sugarului;
b) curba ponderală descrescătoare;
c) hipogalactia reală a mamei.
8. Alimentaţia artificială constă în :
a) alimentarea sugarului în primele
3-4 luni cu un alt lapte decât cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mamă şi un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
9. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
sunt :
a) intoleranţa la lapte;
b) supraalimentaţia;
c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
digestive.
10. Recoltarea scaunului pentru
coprocultură la copil se efectuează
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin
şi se recoltează scaunul într-un
recipient curat şi uscat.
11. Indicaţiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plânsul, agitaţia la puţin timp
după supt;
 c) curba ponderală staţionară sau
în scădere;
12. Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule
descuamate de culoare verde.
13. Primo-profilaxia TBCse face în
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
14. Prima vaccinare BCG se face în
maternitate:
a) la toţi nou-născuţii , fără
excepţie;
b) după aprecierile medicului;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu
greutate peste 2500 g în primele
4-8 zile.
15. La un sugar de 7 luni în convulsii ,
cu temperatura de 40 grade C, se
acordă următoarele îngrijiri:
a) hidratare pe cale orală;
b) administrare de Diazepam 0,10
– ½ fiolă;
c) anunţarea medicului;
d) administrare de supozitor
antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o
tabletă per os.
16. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi
cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I şi II.
17. Reflexul de supt şi de deglutiţie
lipseşte:
a) în prima zi după naştere;
b) la nou-născuţii agitaţi ;
c) la prematurii cu greutate sub
1500 g.
18. Prematurii de gradul III şi IV sunt
alimentaţi :
a) cu biberonul;
b) la sân;
c) cu linguriţa;
d) prin gavaj.
19. Carenţa de vitamina D la sugar şi
copilul mic se numeşte:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagră.
20. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3
ani se face:
a) în rect, cu termometru individual
lubrifiat;
b) în plica axilară;
c) în cavitatea bucală , cu
termometru special.
21. Î n boala diareică acută sugarul
prezintă:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide şi/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
22. Temperatura copilului măsurată în
rect este:
a) egală cu cea măsurată în axilă;
b) mai mică decât cea măsurată în
axilă;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul feiser al sugarului se
previne prin:
a) aplicarea de unguente
protectoare;
b) toaleta locală de apă şi săpun;
c) toaleta parţială după fiecare
scaun, aplicare de unguent
protector în regiunea fesieră şi
schimbarea ritmică a lenjeriei de
corp.
24. Prima vaccinare antihepatitică se
efectuează :
a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou- născut în maternitate;
 c) ambele răspunsuri sunt corecte.
25. Diversificarea alimentaţiei sugarului
presupune:
a) introducerea de noi alimente ,în
afară de lapte , la vâsta de 3-4
luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite
regimuri alimentare;
c) introducerea în alimentaţie a
sucurilor de fructe.
26. Regimul de viaţă al femeii care
alăptează constă în:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
în lichide şi vitamine;
b) somn corespunzător din punct
de vedere cantitativ şi calitativ;
c) plimbări zilnice în aer liber;
d) nu prezintă importanţă pentru
sugar.
27. Principiile diversificării alimentaţiei la
copil sunt următoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranţei digestive a
sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a două alimente noi
o dată;
e) primul aliment este obligatoriu
făinosul în late.
28. La nou- născut şi sugarul în primele
luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
următoarele:
a) infecţii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaţia;
c) alimentaţia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale orală.
30. Cauzele vărsăturilor pot fi
următoarele , cu excepţia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
31. Cea mai frecventă formă de anemie
înâlnită la sugar este:
a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de
fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
32. Locul de elecţie al injecţiei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
33. Supa de legume poate fi primită de
sugar când e sănătos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
34. În icterul fiziologic :
a) se administrează obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu
gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
35. Criza genitală a nou-născutului
necesită :
a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
36. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
37. O contraindicaţie a supei de morcov
este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
38. Curăţirea unui biberon folosit se
începe cu:
a) spălarea cu detergent;
 b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical îl
efectuăm:
a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
40. Copilul prezintă enurezis când nu-si
controlează sfincterul vezical:
a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
41. La ce vârstă este mai frecvent
debutul rahitismului carenţial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenţial comun se
începe :
a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
43. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
44. Poziţia care trebuie asigurată
copilului în convulsii este;
a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
45. Îngrijirile plăgii ombilicale care
prezintă granulom se realizează
prin:
a) badijonări cu tinctură de iod;
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
oxigenată;
c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamidă în plagă.
46. În caz de gangrenă umedă a plăgii
ombilicale se indică:
a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
oxigenată;
b) atingerea bontului cu o
compresă înmuiată în tinctură de
iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
 BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
3 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
5 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 113
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
3 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
5 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
6 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
7 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
8 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
9 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
10 b Proceduri de nursing 208
11 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
12 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
13 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
14 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
16 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
17 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
21 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
22 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
23 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
24 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
25 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
26 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
27 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
28 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
30 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
31 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124
32 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997

34 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144

Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
45 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
 MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului
B. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii

Testul III
Indicați răspunsurile corecte
1.Pneumoencefalografia reprezintă:
a)examen radiologic al spaţiilor
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de
contrast aerul;
b) examen radiologic al spaţiilor
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de
contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizează imagini
ale circulaţiei cerebrale.
2.Pentru efectuare
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti
urmatoarele materiale:
a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii
dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de
creier;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de
muşchi;
c)examen radiologic al conţinutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul
necesită următoarele pregătiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)spălarea părului;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau
excitante.
5.Următoarele manifestări de dependenţă
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:
a)tremurăturile,convulsiile;
b)ataxia statică şi locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul
prezintă ca problemă de dependenţă:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriază.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele
caracteristici:
a)au totdeauna conţinut alimentar;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de
greţuri;
c)sunt precedate de greţuri.
9.Problemele pacientului cu maladie
Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilităţii;
b)eliminări necontrolate de urină;
c)euforie;
d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
b)alimentaţia bogată în glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Intervenţiile asistentei în faza
tonicoclonică a crizei epileptice sunt
următoarele ,in afară de:
a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
între dinţi;
b)se lărgesc hainele prin descheierea
nasturilor;
c)se aşează apăratori laterale la paturi
pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului în timpul crizei
epileptice pot fi :
a)oprirea respiraţiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
a)stare comatoasă profundă;
b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.În traumatismele craniocerebrale în care
se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
craniană,se va proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.În acordarea primului ajutor unui pacient
cu traumatism cranian se fac următoarele
manevre,în afară de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea stării de conştienţă;
c)examinarea plăgilor craniene;
d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
ca manifestări de dependenţă specifice:
a)hipotensiune arterială;
b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
comatoasă;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor în cazul
AVC se începe astfel:
a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Poziţia în pat a pacientului comatos
neintubat în perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
19.În stabilirea căii de alimentare a
pacientului operat pe craniu se va ţine
seamă în primul rậnd de:
a)preferinţele pacientului;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie;
c)starea de conştienţă a pacientului.
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va
aplica pacientului următoarele intervenţii
autonome:
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita
mişcările în pat;
b)limitează consumul de lichide;
c)instalează perfuzie cu soluţie de
Manitol,Glucoză.
21.Problemele pacientului în fazele tardive
ale sclerozei in plăci sunt:
a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
22.Pentru stabilirea gradului de comă se
utilizează scala Glasgow,care constă în:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi
stimuli;
b)examinarea controlului eliminărilor;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la
un stimul.
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un
pacient comatos constă în:
a)instilarea soluţiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compresă
îmbibata în ser fiziologic;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”.
24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui
pacient comatos i se va da poziţia :
a)decubit lateral cu membrele inferioare
flectate pe abdomen;
b)şezậnd,susţinut de două persoane;
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi
membrele inferioare flectate pe abdomen.
25.Starea de comă se defineşte astfel:
a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
cu alterarea funcţiilor vitale;
c)pierderea parţială sau totală a
conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
conservarea celor mai importante funcţii
vegetative.
26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
manifestă prin:
a)ambliopie,amauroză;
b)îngustarea cậmpului vizual;
c)ambele.
27.Pacientul care prezintă paralizia nervului
facial are ca manifestări de dependenţă:
a)asimetrie facială;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
pacientului cu HTIC constau în :
a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
limite fiziologice;
b)prevenirea complicaţiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.
29.Convulsia reprezintă:
a)pierderea conştienţei;
b)mişcări neaşteptate ale membrelor
inferioare;
c)contracţii musculare urmate de relaxare.
30.Pareza reprezintă:
a)contractură musculară;
b)diminuarea forţei musculare;
c)rigiditate vasculară.
31.Hemiplegia reprezintă:
a)absenţa forţei musculare;
b)paralizie generalizată;
c)paralizia unei jumătăţi de corp.
32.Paraplegia reprezintă:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
33.Lezarea nervului acustico-vestibular
produce:
a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
b)tulburări de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:
a)febră;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
35.Tremurătura degetelor mậinii la un
parkinsonian seamănă cu:
a)mişcarea de pendulare;
b)mişcarea de numărare a banilor;
c)mişcarea de întors ceasul.
36.Tremurătura picioarelor la un
parkinsonian imită:
a)mişcarea de pedalare;
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;
c)mişcarea de balansare.
37.Narcolepsia reprezintă:
a)nevoia bruscă de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durată peste limitele normale.
38.Pacientul cu parkinson prezintă:
a)tremurătură;
b)rigiditate;
c)mers încet cu paşi mici.
39.Accesul epileptic major are
manifestări:
a)relaxare sfincteriană;
b)incontinenţă de fecale;
c)muşcarea limbii.
40.În timpul crizei grand-mall pacientul
prezintă :
a)pierderea conştienţei;
b)risc de accidente;
c)alterarea percepţiei senzitive
senzoriale.
41.În AVC semnele de debut sunt:
a)vertij;
b)cefalee occipitală;
c)valori tensionale crescute.
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm:
a)trecerea rapidă în ortostatism;
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului;
c)transport pe distanţe mari.
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei
craniene a pacientului:
a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace;
c)dezbrăcăm regiunea de examinat.
44.Asistenta medicală menţine mandrenul
acului spinal în timpul puncţiei lombare:
a)steril;
b)nesteril;
c)îl depune în sacul colector.
45.După efectuarea puncţiei occipitale:
a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15
minute;
c)se asigură pacientului repaus fizic 60
minute.
46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip
afazic se poate efectua prin:
a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
c)începerea precoce a intervenţiilor de
reeducare;
d)efectuarea unor exerciţii pentru
denumirea diferitelor obiecte.
47.Capacitatea de autoservire generală
constă în:
a)igienă personală;
b)activităţi manuale diverse;
c)îmbrăcat-dezbrăcat.
48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
evitate prin:
a)menţinerea corectă a membrelor
ca paralizate;
b)menţinerea poziţiilor de flexie a
genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)evitarea mişcării.
49.Pacientul cu deficit motor parţial se
imbracă:
a)începậnd cu membrul sănătos;
b)începậnd cu membrul plegic;
c)nu contează.
şi 50.Pentru a restabili mobilizarea unui
pacient cật mai repede posibil după un AVC
(pareză)cea mai importantă acţiune este :
a)poziţionarea corectă a membrului
respectiv;
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale
membrului respectiv;
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în
10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
51.Comunicarea ineficientă la nivel motor
se manifestă prin :
a)stare comatoasă;
b)pareze şi paralizii;
c)obnubilare.
52.Obiectivele îngrijirii pacientului care
comunică deficitar la nivel senzorial şi motor
sunt:
a)echilibrarea psihică a bolnavului;
b)orientarea lui în timp si spaţiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.
53.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scăderea volumului muscular; a)asistenta medicală de salon;
c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte. b)asistenta medicală de laborator;
54.Puncţia lombară se execută de către: c)medic.

BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
 3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

3 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
5 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
6 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
7 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
8 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
11 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
13 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
15 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
17 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
18 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
19 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
20 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
21 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
22 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
23 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
24 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
25 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
26 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
27 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
28 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
29 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 99
nursing,2003
30 b idem 99
31 c idem 99
32 b idem 100
33 b idem 101
34 a,b,c idem 101
35 b,c idem 101
36 a,b idem 101
37 a idem 102
38 a,b,c idem 102
39 a,b,c idem 103
40 a,b,c idem 103
41 a,b,c idem 104
42 a,b,c idem 104
43 a,b,c idem 105
44 a idem 106
45 b idem 106
46 a,b,c,d idem 108
47 a,b,c idem 108
48 a idem 108
49 b idem 108
50 b idem 110
51 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
 52 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
53 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
54 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 106
nursing,2003

MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

2 Respectul
3 Dialogul cu bolnavul
4 Gesturi scurte, repetate
involuntar fara necesitate
obiectiva
5 Mimica
experientelor pacientului
B sursa principala de informatie
C ticuri
D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea E m. functia cea mai complexa a creierului

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sip. E q. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil

E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui
eveniment traumatic care
implica vatamare corporala,
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia
4 Suprimarea voluntara a
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid
B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative
C suicid
D dependenta de droguri
r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie E u. lipsa poftei de mancare

1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza
2 Combaterea constipatiei
3 Comunicarea eficienta
4 Starea de indiferenta si de
absenta a emotiilor
5 Bulimie
spuna ce-l preocupa
B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
C apatie
D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
conformitate cu necesitatile organismului
v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente

G. Asociați noțiunile din cele două coloane

H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit

Testul III
Indicați răspunsurile corecte
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în
majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) după 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în
tratamentul delirium-ului tremens, fiind
necesare:
a) formării protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaţiei sanguine;
d) diurezei.
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine,
previne distrugerea cărui organ care
detoxifică alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plămânii.
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din
memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii şi lipsite de consecvenţă:
a) confabulează;
b) minte;
c) are halucinaţii.
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la
degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
6.La anamneză, pacientul îşi exprimă
convingerea fermă că va fi omorât de către
securitate, acest exemplu ilustrează:
a) halucinaţie;
b) idee delirantă de autoacuzare;
c) delir de persecuţie.
7.Starea timică manifestată cel mai frecvent
de către schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timică;
b) tristeţe, depresie;
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate,
negativism.
8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au
spus, se numeşte:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
9.Fraza „sunt bolnavă deoarece
prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu
laser, chiar când scot televizorul din priză”,
exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
10.Indicaţi răspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice potenţează
efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a
antidepresivelor triciclice, pentru
accelerarea vindecării depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea
antidepresivelor triciclice.
11.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai
multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare
interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
12.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
utilă la o tânără epileptică, tratată cu
Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
14. Haloperidolul este contraindicat la
pacienţii cu:
a. boala Parkinson;
b. demenţă senilă;
c. boala Alzheimer.
15. Care din urmatoarele principii de
nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
explicatie pentru fiecare comportament
16. Atributiile asistentei medicale in sectia
de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin
supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de
criza
17. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
18. Ce elemente caracterizează eclampsia?
a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterială;
e. apare după 45 de zile de la naştere;
f. apare numai după a patra sarcină.
19. Care din urmatoarele probleme sunt
specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si
prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme
emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul :
anxietate, manie, singuratate, tristete
20. Boala Parkinson caracterizata prin
triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari
psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
21. Sindromul discordant este
carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demenţă;
22. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana
bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se
transpune in lumea experientelor si trairile
lor
23. Ce presupune observarea de catre
asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor
psihopatologice ce ar putea fi importante in
vederea aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce
supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie
pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de
autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum
obnubilare, stupoare
25. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
26. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
27. Ipohondria este:
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai
destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat
de toate nenorocirile lumii
28. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei
cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente
rotunde
29. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
30. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor
exteroceptive
31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa
unui obiect real, semnifică:
a. halucinaţie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
32. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta si activitate fara
scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile
zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
34. Care din urmatoarele particularitati de
ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de
la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati
recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si
non-verbala a sentimentelor pacientului, se
evita discutiile in contradictoriu
35. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita
frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului
asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
36. In postpartumul precoce, pot apărea:
a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stări depresive, cu idei de autoliză;
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în
doi (mama şi nou-născutul).
37. Manifestarile clinice datorate efectului
alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
38. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului
regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare,
pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
39. In cazul cenestopatiilor care din
urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au
corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii
visceroceptive ca de exemplu „sarcina
fantoma”
40.Care din urmatoarele afirmatii este
adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor
craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al
traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer
Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu
terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
comunicarii
42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
43.Care din urmatoarele semne/simptome
se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
44. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri
familiei
c. profanarea cadavrelor
46. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste
sentimentul propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a exprimarii
creative, a sanatatii psiho biologice
47. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient
unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un
obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o
anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau
depresie
48. Fobia este:
a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
49. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa identifice relatia propriului „eu”
cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala
datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE
TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat
schimbarea comportamentului
55. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus
ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi
PAGINA
33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
3 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 35
4 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
5 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
6 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
7 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
8 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 75
9 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 86
10 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 37
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
4. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 40
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
C
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 42
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 44
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
D
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
E
1. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 51
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 54
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 57
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 68
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70
F
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
3. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 120
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
pacientilor de catre asistentii medicali
2. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 63
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
pacientilor de catre asistentii medicali
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
H
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 132
3. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 135
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 221
4 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 199
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
9 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
10 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 288
14 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
17 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 222
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
20 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 246
21 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 274
22 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24
23 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
25 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 36
26 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 42
27 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43
28 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 45
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
30 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 195
31 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
32 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 50
33 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
35 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 86
36 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
37 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
38 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
42 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
43 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 241
44 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
45 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
47 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
48 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
49 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
50 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
51 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
52 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 83
53 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 84
54 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
55 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275

MODUL 51 – CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

2 Infarctul miocardic acut
3 Edemul pulmonar acut
4 Criza de astm bronsic
care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare

5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINĂ INTERNĂ 1. Starea de colaps periferic poate fi
recunoascuta datorita:
a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii
puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectorala consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta
respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
11. Tratamentul in insuficienta
respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in
insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm
bronsic se administreaza:
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate
pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in
hiperextensie si membrele in extensie.
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de
hematemeză prin faptul că hemoptizia:
a) conţine resturi alimentare;
 b) sângele este aerat;
c) apare în timpul unui efort de
vărsătură.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:
a) D;
b) C;
c) K.
CHIRURGIE
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
–respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase
la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
19.Cand este indicata ressucitarea
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
20.Care din semnele de mai jos nu le
intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
21.Care din manoperele de mai jos
trebuie prima intreprinsa in cursul
resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
22.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre
trebuie sa facem pentru a impiedica
caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
23..In cazul unor traumatisme mari
ale masivului facial, cu fracturi ale
piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se
efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
24.Dupa asigurarea libertatii cailor
respiratorii si executarea
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
 miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
25.Care din semnele de mai jos le
avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele
periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea
reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
26.Care sunt etapele tratamentului
stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-
respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
27.Cum se realizeaza masajul
cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
28.Care sunt semnele unui masaj
cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
29.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in
atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a
tensiunii arteriale.
31.Care sunt indicatiile defibrilarii
electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac extern eficient, cordul nu-
si reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
32.Care din semnele de mai jos ne
conduc la abandonarea resuscitarii
cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
33.Care din simptomele de mai jos le
intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
34.Care sunt factorii care agaveaza
ischemia la nivelul extramitatilor
degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale,
consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
35.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei
gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
36.Ce fenomene generale putem
intalni in degeraturile de gradul III si
IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.
37.Care din elementele de mai jos
intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
38.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea
sistemului nervos si a
organismului.
39.Ce modificari hemodinamice se
produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
40.In ce tip de soc avem valori
normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
41.Ce obiective trebuie sa
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
42.Care sunt principalele obiective in
tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
43.Ce fenomene vom gasi intr-un
soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in
primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom
avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
44.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.
45.In ce tipuri de soc este indicate
administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
46.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de
soc.
47.Care sunt conditiile de incetare a
terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea
pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care
devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
NURSING
48.Manifestările de dependentă prezentate
de pacientul cu hemoragie internă sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială,
bradicardie.
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c) reducerea durerii.
50.Pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei
fracturi de coastă vizează:
a) imobilizarea cât mai solidă a
fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie
şezând care să-i favorizeze respiraţia;
 c) calmarea durerii.
52.Transportul unui accidentat cu fractură
de coloană vertebrală se face:
a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa
obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.
53.Manifestarile de dependenta ce
caracterizează stopul cardiorespirator sunt
următoarele, cu excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi
circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate,
cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
54.Respiraţia artificială se poate realiza la
locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gură la gură,
gură la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
este aşezat:
a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.
56.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
57.Controlul eficienţei manevrelor de
resuscitare cardiorespiratorie se face la
două minute de la începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera
carotidă;
b) cercetarea pulsului la artera
pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei
toracice.
58.Arsura electrică prezintă următoarele
caracteristici:
a) este rotundă sau ovalară, puţin
dureroasă;
b) apare la locul de intrare a
curentului electric;
c) ambele.
59.Pentru acordarea corectă a primului
ajutor în electrocutare se are în vedere:
a) să fie acordat în primele 5 min de
la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu
mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează
cu orice obiect în timp util.
60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz
metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
două persoane. Care este prima măsură
luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la
locul de muncă: explozia unei instalaţii.
Asistenta sosită cu salvarea constată
prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale
mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei
arsuri sunt:
a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor
vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea
arsurii.
63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are
drept scop:
a) îndepărtarea zonelor arse şi a
corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
64.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit
pacientul cu arsuri necesită următoarele
condiţii:
a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie
sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.
66.Pentru epurarea toxicului ingerat
voluntar sau accidental se procedează
astfel:
a) se provoacă vărsătura;
b) se administrează antidoturi
specifice;
 c) se efectuează spălătură gastrică
în primele ore;
d) se administrează antidoturi
generale.
67.În intoxicaţiile cu substanţe
necunoscute se utilizează pentru
neutralizarea toxicului următoarele
antidoturi:
a) alcool etilic;
b) cărbune animal;
c) apă albuminoasă.
68.Pacientul cu hemoragie acută se
transportă în poziţie:
a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
69.În insuficienţa respiratorie acută
oxigenoterapia se aplică în toate formele
respectând următoarele principii:
a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o
lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o
lungime egală cu distanţa dintre tragus
şi fosa nazală;
e) stabilirea debitului pe minut.
70.Permeabilizarea căilor respiratorii în
obstrucţiile subglotice se realizează:
a) prin poziţie de drenaj postural;
b) aspirarea secreţiilor cu seringa
Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit
dorsal cu capul în hiperextensie.
71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în
criza de astm bronşic constau în:
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie
şezând a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
72.Conduita de urgenţă în criza de astm
bronşic constă în:
a) sângerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare şi antialergice.
73.Manifestările de dependenţă în
insuficienţa respiratorie acută a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoză;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.
74.Conduita de urgenţă în colapsul vascular
al copilului constă în:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice şi instituirea unei perfuzii.
75.Accesul eclamptic în faza de convulsii
tonice se caracterizează prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizată - inclusiv a
muşchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculară.
76.În fracturile de coloană cervicală se
aplică următoarele măsuri de urgenţă:
a) fixare suplimentară pe targa a capului
faţă de trunchi;
b) confecţionarea unui guler rigid aşezat
în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.
77.În intoxicaţiile cu substanţe
organofosforate asistenta medicală
pregăteşte ca antidot specific:
a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
78.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu
ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
79.În cazul unui accident colectiv de muncă
pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medicală
foloseşte următoarele acţiuni:
a) priveşte victimele;
b) priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte)
victimele.
80.În cazul unui accident colectiv sunt primii
cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.
81.Pentru a verifica dacă o persoană
inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi
 simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
82.Semnele specifice prezenţei unui corp
străin în căile respiratorii superioare
sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b) pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.
83.Primul ajutor în cazul corpilor străini
supraglotici constă în:
a) prinderea victimei din spate cu
pumnul în regiunea epigastrică şi
apăsarea regiunii (manevra Heimlich);
b) aşezarea victimei
în decubit lateral
stâng;
c) aplicarea unei
lovituri interscapular.
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
constă în:
a) minimalizarea situaţiei existente a
pacientului;
b) explicarea manevrelor
de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei
existente a pacientului.
85.Dacă o persoană accidentată este
inconştientă trebuie mai intai:
a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
86.In cazul in care o persoană este găsită
căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
87.Misiunea asistentei medicale la locul
unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc
de locomoţie.
88.Care este atitudinea corectă la locul
accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
89.In cazul unui pacient politraumatizat
prioritatea in acordarea primului ajutor
constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii
superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
90.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare
steroide.
91.Degeraturile de gradul I se
caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
92.Care sunt factorii care favorizează
degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul
electrocutării:
a) se efectuează resuscitarea
cardiorespiratorie ca primă măsură;
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi
se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transportă victima la spital.
94.Care din următoarele manevre se
practică in cazul muşcăturilor de şarpe
veninos:
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona
lezată;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser
antiveninos.
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi
provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie
artificială şi administrare de antidot.
96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a
efectua spălătura gastrică este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
provizorie pentru artera temporală
superficială,se face prin compresiune
directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
98.In acordarea primului ajutor unui
accidentat cu fractură de coloană vertebrală
se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe
abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei
spinării.
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
prezintă:
a) respiraţie superficială, puls filiform,
hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare
de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de
inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
100.In resuscitarea respiratorie prima
manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor
respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
101.Care este timpul limită de acţiune in
reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
102.Pentru respiraţia gură la gură sau gură
la nas, accidentatul se va afla in următoarea
poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie.
103.In edemul pulmonar acut pacientul se
aşează in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la
marginea patului.
104.Pentru intervenţiile de urgenţă in
edemul pulmonar acut asistenta medicală
pregăteşte:
a) instrumente pentru sangerare şi
oxigenoterapie;
b) medicaţie tonică cardiacă;
c) trusa pentru traheostomie.
105.In starea de şoc indiferent de cauza sa
se produce:
a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor
metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.
106.Starea de colaps vascular se
recunoaşte după următoarele manifestări de
dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
107.Criza de angină pectorală durează in
general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
108.Durerea coronariană ce survine la efort,
emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
care cedează la nitroglicerină este
caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
109.Unul din semnele pneumotoraxului
este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul
respiraţiei.
110.Pacientul inconştient, comatos, poate fi
transportat in poziţie:
a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
111.In care poziţie trebuie transportat un
comatos cerebral:
a) poziţia decubit dorsal;
b) poziţia decubit ventral;
c) poziţia semişezandă;
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
112.Care sunt simptomele caracteristice
care preced coma de cauză meningeană:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
113.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor
semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
114.Semnul caracteristic al sindromului
meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură
cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă
distilată.
116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru
eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin
prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141

TESTUL II- ASOCIERI

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena 137
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, 32
Lucretia Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana 54
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si 460
scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol
Davila, Bucuresti, 2002
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216