TESTE PENTRU EVALUAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST VALABILE PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN

JUDETUL PRAHOVA

ANUL 2013

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obtin numai prin interviu. 2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor. 3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor. 4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune formularea diagnosticului de ngrijire. 5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate n ngrijirea pacientului. 6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali membri ai echipei de ngrijire. 7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai asupra tehnicii pe care o execut. 8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii. 9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interven iile aplicate. 10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Manifestare de A orienteaz asistenta spre intervenii autonome independen 2 Problem de B flexie/extensie dependen 3 Surs de dificultate C orienteaz practicianul spre tratament medical 4 Diagnostic de ngrijire D alimentaie inadecvat prin deficit 5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obinut 2 Analiza i interpretarea B observaia, interviul datelor 3 Planificarea ngrijirilor C utilizarea planului de intervenii elaborate 4 Executarea ngrijirilor D elaborarea diagnosticului de ngrijire 5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare a obiectivelor TESTUL III Indicati raspunsurile corecte 1. Asistenta medical este profesionista care: a. respect fiina uman ca entitate bio-psiho-social n interrelaii cu mediul nconjurtor, cu valorile i principiile sale de via; b. acord ngrijiri ntr-un mediu terapeutic securizant; c. realizeaz cu familia i aparintorii o relaie funcional de colaborare. 2. Pregtirea pluridisciplinar a asistentei presupune:

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

a. pregtire social, tehnic; b. nsuirea componentelor de baz i a atitudinilor potrivite fa de pacient; c. pregtire comportamental. Asistenta medical: a. rspunde de propria ei activitate, de practica ei; b. supravegheaz ngrijirile auxiliare i pregtirea elevilor; c. ambele. Responsabilitile care definesc direciile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele medicale" sunt: a. promovarea sntii; b. prevenirea mbolnvirilor; c. restabilirea sntii; d. nlturarea suferinei. Nursa generalist presupune: a. o pregtire pluridisciplinar; b. nsuirea competenelor de baz i nu numai cunotinele; c. s aib cunotine de psihologie; d. s aib atitudine pozitiv fa de pacient i familia sa ; e. s aib capacitate de empatie. Fenomenele urmrite de asistenta medical sunt reaciile : a. individuale ; b. familiale ; c. de grup. Funciile asistentei medicale sunt de natur : a. independent; b. dependent; c. interdependent. Funcia asistentei medicale, de natur independenta, presupune: a. stabilirea relaiilor de ncredere cu persoana ngrijit i cu aparintorii; b. aplicarea metodelor de observaie, de tratament sau de readaptare; c. promovarea unor condiii mai bune de via i sntate. Funcia asistentei medicale, de natur dependenta, presupune: a. observarea, la pacient a modificrilor produse de boal sau tratament;

b. asigurarea ingrijirilor de confort; c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale. 10. Funcia asistentei medicale, de natur interdependenta, presupune: a. actiuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic sau social; b. aciuni de educaie pentru sntate; c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale. 11. Funciile specifice asistentei medicale i care se regsesc in cadrul funciilor de natur independent, dependent i interdependent sunt: a. funcia profesional; b. funcia educativ; c. funcia economic; d. funcia de cercetare. 12.Elementele de competen pentru practicarea unor ngrijiri de calitate constau n: a. cunoaterea unui model de ngrijire (nursing); b. cunotine acumulate i cunoaterea demersului tiinific; c. cunoaterea pacientului. 13. Cadrul conceptual al ngrijirilor cuprinde urmtoarele elemente: a. scopul profesiei i beneficiarul ei; b. rolul asistentei medicale; c. natura interveniilor aplicate beneficiarului i consecinele acestor intervenii. 14. Cunotinele nsuite de asistent n procesul educativ sunt de natur: a. tiinific, tehnic, relaional; b. etice, legislative; c. ambele. 15. Demersul tiinific al ngrijirilor constituie pentru asistent: a. un instrument de investigaii, analiz; b. un instrument de planificare i evaluare a ngrijirilor; c. un scop n sine. 16. Relaia asistent-pacient reprezint un proces bazat pe: a. ncredere, demnitate, respect; b. comunicare afectiv, colaborare; c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaesc limitele de competen.

17. Empatia calitate esenial n nursing, se definete ca fiind: a. identificarea asistentei cu persoana ngrijit; b. transpunerea ,,n pielea pacientului" pentru a-i nelege problemele, fr a pierde condiia ,, ca i cum"; c. identificarea total psihic, afectiv cu persoana ngrijit. 18. Funciile autonome ale asistentei medicaleconstau n: a. asigurarea confortului fizic i psihic al pacientului; b. administrarea medicaiei; c. stabilirea relaiilor de ncredere cu pacientul i aparintorii; d. transmiterea de informaii i nvminte pacientului pentru pstrarea sntii. 19. Rolul asistentei medicale este: a. s asigure ngrijirea pacientului numai n raport cu indicaiile medicului; b. s ajute persoana bolnav s-i recapete sntatea; c. s suplineasc persoana bolnav pentru satisfacerea nevoilor sale. 20. Asistenta trebuie s ofere o orientare real unui pacient internat prin: a. luarea deciziilor n numele pacientului; b. ignorarea pacientului care nu vorbete clar; c. oferirea de informaii pentru orientarea pacientului n timp i spaiu; d. apostrofarea pacientului necooperant. 21. n elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile, orientarea nou este ctre: a. ngrijiri centrate pe sarcini; b. ngrijiri centrate pe persoana ngrijit; c. ambele. 22. Scopul ngrijirilor dup modelul conceptual al Virginiei Henderson este: a. pstrarea independenei individului n satisfacerea nevoilor sale; b. suplinirea individului n ceea ce nu poate face singur;

c. ambele. 23. Nursingul, ca parte integrant a sistemelor de sntate cuprinde: a. promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor; b. ngrijirea persoanelor bolnave; c. promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave fizic i psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitar. 24. Modelul conceptual al ngrijirilor dup Virginia Henderson precizeaz: a. individul este un tot; b. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale; c. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac. 25. Modelul de nursing privind autongrijirea este elaborat de: a. Dorotheea Orem; b. Carista Roy; c. Nancy Roper. 26. Clasificarea nivelurilor de dependen (I-IV) se face n funcie de: a. punctajul obinut actualiznd satisfacerea fiecrei nevoi; b. durata problemelor actuale; c. apariia problemelor poteniale. 27. Procesul de ngrijire reprezint: a. metod care permite acordarea ngrijirilor; b. un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde nevoilor sale fizice, psihice sau sociale; c. un mod de asigurare n serie a ngrijirilor acordate pacientului. 28. Interviul reprezint: a. forma special de interaciune verbal; b. metod de culegere a datelor variabile i stabile; c. instrument de personalizare a ngrijirilor. 29. Abilitile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt: a. capacitatea de a formula ntrebri inchise sau deschise;

b. capacitatea de a evalua obiectiv observaiile i de a le sintetiza; c. disponibilitatea de ascultare activ a pacientului i de a-l readuce la subiect; d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obinute. 30. Aezai n ordine etapele procesului de ngrijire: a. culegerea datelor assesmentul; b. planificarea ngrijirilor; c. analiza i interpretarea datelor; d. evaluarea rezultatelor; e. implementarea planului. 31. Componentele eseniale ale unui model conceptual sunt: a. postulatele; b. valorile; c. elementele. 32. Postulatele sunt: a. suportul teoretic i tiinific al modelului conceptual; b. enunuri pentru susinerea altor enunuri; c. recunoscute i acceptate (nu trebuie demonstrate). 33. Modelul Virginiei Henderson este susinut de urmtoarele valori: a. asistenta posed funcii care sunt proprii; b. cnd asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaz o parte din funciile sale unui personal necalificat; c. socientatea ateapt un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate s-l primeasc de la nici un alt personal. 34. Dificultile ntlnite la pacient sunt cauzate de o lips: a. de for; b. de voin; c. de for, de voin, de cunotine. 35. Independena n satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentat de: a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii; b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;

c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin aciuni proprii n funcie de gradul de cretere i dezvoltare al persoanei. 36. Manifestarea de dependen este: a. semn observabil care permite identificare strii de dependen; b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale; c. lipsa de cunotine a persoanei asupra modului n care s-i satisfac nevoile fundamentale. 37. Problema de dependen este definit ca: a. semn observabil defavorabil n starea pacientului; b. schimbare defavorabil de ordin biopsihosocial n satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifest prin semne observabile; c. nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii; 38. Pacientul poate sa prezinte urmtoarele forme de depenten: a. actual, potenial; b. descrescnd, permanent; c. ambele. 39. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ; b. factori legai de insuficiente cunotine ; c. ambele. 40. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind : a. toate obstacolele fizice de natura intrinsec; b. toate obstacolele fizice de natura extrinsec; c. toate obstacolele fizice de natura intrinsec sau extrinsec ce influeneaz negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. 41. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei n raport cu: a. anturajul su; b. partenerul de via;

c. familia sa; d. prientenii; e. colegii de munc. 42. Cunoaterea pacientului presupne: a. cunoaterea deficienelor pacientului; b. cunoaterea ateptrilor acestuia n ce privete ngrijirea, sntatea i spitalizarea sa; c. cunoaterea propriilor resurse pentru a face fa nevoilor de sntate. 43. Mijloacele principale cele mai eficace de a obine informaiile dorite despre pacient sunt: a. observarea pacientului; b. interviul pacientului; c. consultarea surselor secundare. 44. Elementele de evitat n utilizarea observaiei sunt: a. subiectivismul; b. judeci preconcepute; c. rutina i superficialitatea: d. lipsa de concentraie i continuitate. 45. Interviul: a. este o form de interaciune verbal ntre asistent i pacient; b. permite depistarea nevoilor nesatisfcute ale persoanei; c. este un instrument de personalizare a ngrijirilor. 46. Pentru ca datele culese s poat orienta asistenta spre intervenii individualizate este important ca ele s fie: a. analizate; b. interpretate; c. analizate i interpretate. 46. Dificultatea n alaniza i interpretarea datelor provine din: a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaii; b. caracterul schimbtor al unui numr mare de date; c. subiectivitatea persoanei care culege datele. 47. Diagnosticul de ngrijire cuprinde: a. descrierea procesului patologic; b. enunul problemei de dependen, a sursei de dificultate i a manifestrii de dependen; c. enunul manifestrii de dependen.

48.

Diagnosticul de ngrijire poate fi: a. actual; b. potenial; c. posibil. 49. Prima parte a diagnosticului de ngrijire const n: a. enunul problemei; b. enunul sursei de dificultate; c. ambele. 50. Diagnosticul de ngrijire: a. orienteaz asistenta spre intervenii autonome; ine cont de problema de sntate n sine a pacientului; b. orienteaz practicianul spre tratament. 51. Planificarea ingrijirilor, a treia etap a procesului de ingrijire, presupune: a. stabilirea unui plan de intervenie; b. prevederea etapelor i a mijloacelor de desfurare; c. prevederea precauiilor care trebuie luate. 52. Planul de intervenie : a. ine cont i de prescripiile medicale; b. cuprinde dou componente: obiectivele i interveniile; c. nu ine cont de toate sursele de informaie. 53. Planul de intervenie permite asistentei medicale : a. s judece urgenele i importana problemelor de dependen ; b. s decid prioritile de respectat n cursul unei zile de munc; c. ambele. 54. Obiectivul de ngrijire poate fi definit astfel: a. descrierea comportamentului pe care l ateptm de la pacient; b. activitatea pe care asistenta i propune s o ndeplineasc; c. ambele; 55. Obiectivul de ingrijire vizeaz: a. atitudinea; b. comportamentul sau aciunea pacientului nsui; c. ambele. 56. Obiectivele de ngrijire se elaboreaz pe baza sistemului SPIRO: a. specificitate, performan, realism;

b. idividualizare; c. implicare, observabilitate. 57. Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie s fie realist: a. din punct de vedere al capacitii persoanei; b. din punct de vedere al abilitii i disponibilitii asistentei pentru a-l ajuta s ating obiectivul; c. ambele. 58. Pentru fiecare problem de dependen se pot formula: a. un obiectiv; b. mai multe obiective; c. unul sau mai multe obiective. 59. Obiectivele pot fi formulate pe termen: a. scurt; b. mediu; c. lung. 60. Asistenta care ntocmete planul de ngrijire trebuie s se gndeasc la intervenii care: a. rspund nevoilor specifice ale pacientului; b. conduc la realizarea obiectivelor; c. ambele. 61. Interveniile trebuie s fie: a. novatoare, personalizate; b. observabile, msurabile (evaluabile); c. ambele. 62. Pentru ca interveniile s fie evaluabile trebuie: a. s indice la ce or, n care moment al zilei i la ce interval, pe ce durat; b. s aibe performan maxim; c. s se aplice o singur dat, s nu fie repetabile. 63. Aplicarea ngrijirilor: a. este strns legat de planificarea ngrijirilor; b. are ca scop s ajute pacientul s-i menin sau s-i recapete

independena su orice alt nivel de independen; c. ambele. 64. Realizarea interveniei reiese din evaluarea strii pacientului: a. nainte de intervenie; b. nainte, n timpul i dup intervenie; c. dup intervenie. 65. n formularea interveniei se va indica: a. cui se adreseaz aciunea; b. orarul; c. natura aciunii cu verb activ, observabil, msurabil; d. semntura asistentei care planific, execut ngrijirile; e. toate. 66. In executarea ngrijirilor se implic: a. pacientul; b. asistenta medical; c. echipa de ngrijire; d. familia. 67. Fiecare plan de ngrijire va fi completat cu: a. intervenii constante; b. elemente de supravegheat; c. intervenii cu rol delegat. 68. n munca sa pentru pacient, asistenta trebuie s comunice cu el n multiple circumstane: a. cnd acesta ajunge la spital; b. cnd se face interviul pentru culegerea datelor; c. cnd se execut ngrijirile zilnice. 69. Evaluarea ngrijirilor: a. este o condiie absolut a calitii ngrijirilor; b. trebuie s se fac cu regularitate, la diverse intervale; c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI TESTUL I - ADEVRAT / FALS RASPUNS BIBLIOGRAFIE F A A A A A F A A F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 TESTUL II- ASOCIERE Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002 idem idem idem idem

NR. NTREBARE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A 1

NR. PAGIN 23 23 23 24 24 24 24 24 24 24

33-34

2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3

d e a c b d e c a

33-34 33-34 33-34 59 38 38 38 38 38 7 7 14

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

idem idem idem idem idem TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002 a,b,c,d idem a,b,c,d,e idem a,b,c idem a,b,c idem a,c idem a idem a,b,c idem a,b,c,d idem a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008

14 14 14 16 16 16 17 17 8 8 8 8 8

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

b a,c,d b,c c b c c c a a b a,b,c a,b,c a,c,b,e,d a,b,c

32 33 34 35 36 37 38

a,b,c a,b,c c c a b c

39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

c c a,b,c,d,e a,b,c a,b,c a,b,c,d a,b,c c a,b,c b a,b,c a a a,b,c a,b c a c a,b,c c c a,b,c c

1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002 idem idem idem 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

8 21 21 21 21 22 21 21 23 23 22 23 23 23 27

27 28 28 22 22 22 35

36 30 36 40 41 41 42 48 48 52 53 52 59 60 60 60 60 61 62 62 64 64 65

10

62 63 64 65 66 67 68 69 70

c a c b e a,b,c,d a,b,c a,b,c a,b,c

idem idem idem idem idem idem idem idem idem

65 65 66 66 66 66 68 70 72

11

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic; Respiratia la copii este tip costal superior. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie. Climatul influenteaza temepratura corpului. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370- 380C. Copilul febril poate prezenta convulsii. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane Subfebrilitate A Afebrilitate B Febra ridicata C Hiperpirexie D Febra moderata E 36-370C 38-390 C 37-380 C Peste 400 C 39-400C

1 2 3 4 5

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Tulburari calitative ale urinei 2 Tulburari de emisie urinara 3 Tulburari cantitative ale urinei 4 Independenta in a se misca 5 Dependenta in a se misca

A B C D E

Poliurie Hematurie Polakiurie Atrofie musculara Miscari de flexie si extensie

12

C. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Alterarea vocii 2 Alterarea tegumentelor 3 Eliminare inadecvata 4 Limitarea miscarilor 5 Alimentatie inadecvata in deficit

A B C D E

Escare Vomica Disfonie Anorexie Anchiloza

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte 1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este: a) 14-16 respiratii/min; b) 16-18 respiratii/min; c) 18-22 respiratii /min. 2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: a) 21%; b) 15-16%; c) 24%. 3. Hipoxia reprezinta : a) scaderea cantitatii de O2 in sange; b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; c) scaderea cantitatii de O2 in sange. 4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de: a) pozitia ortostatica si sezand; b) pozitia sezand si clinostatica; c) pozitia decubit lateral. 5. Declansarea hemoptiziei este precedata de : a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie; b) senzatie de voma; c) varsatura. 6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca: a) hematemeza; b) hemoptizie; c) hematurie. 7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt: a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala; b) emotiile si plansul; c) varsta. 8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza; c) pulsatii abia perceptibile 9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu: a) 20-30%; b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C; c) 10%. 10.Tulburarile de mictiune sunt: a) poliuria,oliguria,disuria; b) anuria,polachiuria,nicturia; c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incon tinenta urinara. 11. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul; b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei; c) mictiuni incoluntare nocturne. 12. Globul vezical este o formatiune tumorala: a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala; b) ovala,elastica,localizata in hipogastru; c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal anterior. 13. Hipostenuria reprezinta: a) urina in sange; b) urina cu densitate scazuta sub 1010; c) urina in cantitate redusa/24h. 14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in: a) stenoza pilorica; b) la gravide; c) in colecistite. 15. Vomica reprezinta:

13

a) varsatura cu continut alimentar; b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii; c) varsatura fecaloida. 16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc: a) menoragii; b) oligomenoree; c) hipermenoree. 17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de: a) 7-9h/24h; b) 12-14h/24h; c) 6-8h/24h. 18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu: a) 0,8- 10C; b) 0,5- 0,80C; c) 0,3- 0,50C. 19. Subfebrilitatea reprezinta: a) scaderea temperaturii corporale sub 360C; b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C; c) mentinerea temperaturii intre 38 si 0 39 C. 20. Starea de hipotermie este determinata de: a) pierderea excesiva de caldura; b) cresterea arderilor din organism; c) intensificarea metabolismului. 21. Pacientul cu hipertermie prezinta: a) tegumente palide; b) frisoane,piele calda,rosie; c) ambele. 22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prinmecanisme fizice: a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia; b) vasodilatatia,vasoconstrictia; c) reducerea proceselor metabolice din organism. 23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt: a) clima, emotiile,cultura,credinta; b) varsta, activitatea,cultura; c) varsta,activitatea,talia,statura.\ 24. Functiile pielii sunt: a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;

b) de absorbtie,de respiratie; c) toate. 25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin: a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc are; b) alopecie; c) vitiligo. 26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de: a) hipoacuzie,anosmie; b) paralizie; c) cecitate,hipoestezie. 27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste: a) scaderea masei musculare; b) tulburarea sensibilitatii pielii; c) incapacitatea de a pronunta cuvintele. 28. Amnezia reprezinta: a) tulburarea memoriei; b) tulburare de gandire; c) tulburare de perceptie. 29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a: a) membrelor inferioare; b) unei jumatati laterale a corpului; c) unui membru. 30. Coma este o pierdere totala sau partiala a: a) constientei; b) constientei cu alterarea functiilor vegetative; c) a constientei, mobilitatii sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative. 31. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin: a) agresivitate, euforia,egocentrism; b)fobie,apatie; c) disartrie,dislalie. 32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de independenta: a) satisfactie,placere; b) destindere, amuzament; c) ambele. 33.Frecventa respiratiei variaza in functie de: a) varsta, sex;

14

b) pozitie,temperatura mediului ambiant; c) starea de veghe sau somn. 34. Dispneea Kussmaul este: a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta; b) o respiratie accelerata; c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei. 35. Dispneea Cheyne- Stockes este: a) o respiratie accelerata; b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei; c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza 10-20 secunde. 36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia: a) respiratie dificila pe nas; b) secretii nazale abundente; c) respiratie ritmica. 37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia: a) varsta; b) emotiile; c) inaltimea corporala. 38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt; a) debitul cardiac; b) forta de contractie a inimii; c) elasticitatea si calibrul vaselor. 39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia: a) varsta; b) activitatea; c) climatul. 40. Valoarea normala a TA la adult este: a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; b) peste 150max;peste 90mm Hg min; c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. 41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia: a) polakiuria; b) disuria; c) hematuria.

42. Izostenuria reprezinta: a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata); b) densitate mica a urinei (urina diluata); c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul alimentar. 43. Ischiuria reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de asi elimina continutul; b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate; c) senzatie de mictiune frecventa. 44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel: a) cifoza,lordoza,scolioza; b) lordoza,genu varum; c) cifoza,lordoza. 45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc: a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala: b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile; c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim. 46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta : a) destindere,satisfactie ; b) plictiseala ; c) placere,amuzament. 47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este : a) 36,1- 37,80 C; b) 36- 370 C; c) 36,3- 36,50 C 48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3.00-5.00; b) la pranz intre orele 12.00-14.00; c) seara intre orele 20.00-23.00. 49.Pentru cresterea temperaturii la nounascut , se pot folosi: a) termoforul; b) paturile calde; c) impachetari cu parafina. 50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic; a) temperatura corporala;

15

b) scaunul; c) aspectul tegumentelor. 51. Anxietatea reprezinta: a) stare de neliniste, disconfort; b) stare de incetinire a gandirii; c) pierderea memoriei. 52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta: a) agresivitate; b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane; c) fobie. 53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii: a) a jumatatii drepte a corpului; b) a membrelor inferioare; c) a unui singur membru. 54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt: a) expresia nonverbala; b) functionarea normala a organelor de simt; c) reactiile afective in exces. 55. Frustrarea reprezinta: a) de sensibilitate a pielii; b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza satisfacerea unei nevoi;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele. 56. Enurezisul este: a) pierdere de urina in timpul noptii; b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani; c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea. 57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei: a) normala; b) crescuta; c) scazuta. 58. Anuria reprezinta: a) absenta urinei in vezica; b) scaderea cantitatii de urina; c) eliminarea urinei cu dificultate. 59. Poliuria reprezinta: a) mictiuni frecvente in cantitati mici; b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml; c) sete exagerata. 60. Vomica este: a) varsatura alimentara; b) senzatie de varsatura; c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

16

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING TESTUL I- ADEVARAT/FALS NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA INTREBARII 1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109 Medicala Romaneasca 2 F Ghid de nursing 109 3 F Ghid de nursing 109 4. A Ghid de nursing 109 5 F Ghid de nursing 109 6 A Ghid de nursing 145 7 F Ghid de nursing 145 8 F Ghid de nursing 145 9 A Ghid de nursing 145 10 A Ghid de nursing 145 11 F Ghid de nursing 145 12 A Ghid de nursing 145 13 A Ghid de nursing 159 14 F Ghid de nursing 159 15 A Ghid de nursing 159 16 A Ghid de nursing 159 17 F Ghid de nursing 186 18 A Ghid de nursing 186 19 A Ghid de nursing 186 20 F Ghid de nursing 186 21 A Ghid de nursing 186 22 F Ghid de nursing 186 23 F Ghid de nursing 196 24 A Ghid de nursing 196 25 A Ghid de nursing 196 TESTUL II- ASOCIERI A 1 C Ghid de nursing 183 2 A Ghid de nursing 183 3 E Ghid de nursing 183 4 D Ghid de nursing 183 5 B Ghid de nursing 183 B Ghid de nursing 159 1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12 Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2 C idem 12 3 A idem 12 4 E idem 12 5 D idem 12 C idem 1 C L titirca Ghid de nursing 1996 2 A Ghid de nursing 3 B Ghid de nursing 4 E Ghid de nursing 5 D Ghid de nursing

17

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

b a b a a b a b b c b b b a b a a c b a b a,b c c a b c a b c a,b c a,b,c a,c b,c c b a,b,c c c c c a a a,b,c a,c b c a,b a,c

TESTUL III GRILA 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 1150 teste nursing-cap.1.2 L Titirca Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing

8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 8-20 187 187 187 187

18

51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

a a,c b a,b b b c a b c

Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing Ghid de nursing

215 215 215 216 221 146 146 146 146 146

19

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase. 2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup permeabilizarea cilor respiratorii. 3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul. 4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente grave,stop cardiac. 5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare. 6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor. 7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare 8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient, iar minile splate. 9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai. 10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect. 11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul mecanic pentru secreii. 12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea permeabilitii cilor respiratorii. 13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp ndelungat. 14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg. 15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n dimineaa examenului. 16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecie urinar. 17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore. 18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaiei. 19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin. 20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.

TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Injectia i.m A crearea unei cai false 2 Sondaj vezical B hiperhidratare 3 4 5 Perfuzia Injectia s.c Injectia i.d C D E neformarea papulei caracteristice flegmon lipodistrofie

20

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Spalatura gastrica Sondaj duodenal Injectia intravenoasa Gastroscopie Spalatura auriculara A B C D E sonda Einhorn sonda Faucher garou seringa Guyon endoscop

C. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Sondajul traheo-bronic Sondajul vezical la brbai Sondajul duodenal Sondajul gastric Injectii i.m. A B C D E durere vie, paralizia nervului sciatic tuse,intoxicaii crearea unei ci false nfundarea sondei cu alimente greuri,vrsturi

D. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 Administrarea medicamentelor pe cale i.v. este aleasa pentru Avantajele administrarii medicamentelor pe cale parenterala sunt Scopul administrarii medicamentelor pe cale parenterala Complicatiile unei injectii i.m. sunt Scopul inhalarii medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa este A B Dezinfectia si descongestionarea mucoasele inflamate, fluidificarea sputei Dozarea precisa a medicamentelor si obtinerea unui efect rapid Durere vie, paralizia nervului sciatic

4 5

D E

Este explorator si terapeutic Efectul rapid al medicamentelor

21

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte 1. Infecia se definete astfel: a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n organism; b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism; c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism 2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor; b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect; c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor. 3. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor? a) steril; b) curat; c) dezinfectat. 4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n vederea folosirii pentru o intervenie chirurgical astfel: a) autoclav 30 min-2,5 atm.; b) poupinel, 60 min-180C; c) autoclav 30 min-1,5 atm. 5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizeaz astfel: a) autoclav 30 min-2,5 atm.; b) poupinel 60 min-180C; c) autoclav 30 min-1,5 atm. 6.Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza: a) mna acoperit cu mnua steril; b) mna splat cu ap i spun; c) pensa de servit. 7.n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat: a) 5% umiditate; b) 10% umiditate; c) 50% umiditate; care este umiditatea admis? 8. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz: a) cldura,radiaiilegamma; b) radiaiile ultrascurte; c) ultrasunetele. 9.ncrctura casoletelor introduse n autoclav este important pentru a obine o sterilizare eficient: a) nu depete 120 g/dm3; b) este de 150 g/dm3; c) este de 175 g/dm3. 10.Dezinfecia este operaia: a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi; b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte; c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi. 11. Ortopneea se definete ca o: a) expectoraie seroas; b) respiraie in poziie vertical a corpului; c) respiraie in poziie orizontal a corpului 12.Splarea de decontaminare a minilor se face astfel: a) splare cu ap i spun; b) splare cu ap, spun, fiecare cu periu, uscare i aplicare de alcool 2x5 ml; c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare. 13. Drenajul postural inseamn: a) eliminarea secreiilor bronice prin tuse; b) utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplic un tub de dren. 14. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de: a) cloramin 5-10 g b) alcool 70 c) bromocet 1 g 15. Poziia bolnavului pentru tracocentez este: a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse; b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic puncia; c) ezand cu braele pe lang corp. 16.Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia muncii: a) utilizarea mnuilor de cauciuc;

22

b) utilizarea mtilor de protecie; c) utilizarea ochelarilor de protecie. 17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere: a) preparare zilnic; b) depozitare n recipiente din metal; c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic. 18.Dezinsecia reprezint: a) distrugerea insectelor; b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecioase; c) distrugerea pduchilor. 19.Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente: a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor; b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor; c) ntre circuitul septic i cel aseptic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor. 20.Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel: a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital; b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau dup externare. 21. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale: a) pacienii vrstnici, tarai; b) pacienii supui manevrelor invazive; c) pacienii internai de urgen n spital. 22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic; b) simptomatic; c) de urgen 23. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci: a) gastrostomia; b) calea intravenoas; c) sonda nazogastric sau nazojejunal.

24. Recoltarea sngelui capilar pentru examenul hematologic se face prin: a) nepare n pulpa degetului: b) nepare pe faa plantar a halucelui; c) puncie venoas. 25. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza. In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic: a) 36C; b) 37,4C; c) 35,1C. 26.Recoltarea sngelui pentru examenele biochimice se face prin: a) puncie venoas - dimineaa, bolnavul fiind ,. jeune1'; b) nepare n pulpa degetului; c) ambele. 27.Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice se face: a) cnd se suspecteaz o bacteriemie; b) cnd se suspecteaz o septicemie; c) ori de cte ori pacientul are febr. 28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru: a) depistarea purttorilor sntoi de germeni; b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui; c) depistarea unor afeciuni digestive. 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia: a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin: b) spatul lingual; c) sering i ace de unic folosin. 30.Recoltarea urinei pentru urocultur se face: a) la jumtatea miciunii; b) prin sondaj vezical; c) din urina colectat timp de 24 h. 31.Recoltarea urinei pentru urocultur se face: a) nainte de administrarea antibioticelor; b) concomitent cu administrarea antibioticelor; c) ambele. 32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

23

a) sonda gastric Faucher; b) sonda duodenal Einhorn; c) sonda Metras. 33. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi: a) amigdalele; b) orofaringele; c) valul palatin. 34.Sondajul duodenal efectuat n scop terapeutic se face pentru: a) drenarea cilor biliare; b) alimentaie artificial; c) evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare. 35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n poziie: a) decubit dorsal; b) decubit lateral stg; c) decubit lateral dr. 36.Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru: a) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator; b) depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare; c) evacuarea coninutului (cnd aceasta nu se face spontan). 37.Complicaiile imediate ale sondajului vezical sunt: a) lezarea traumatic a mucoasei uretrale: b) crearea unei ci false prin forarea sondei; c) boli infecioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile. 38.Spltura gastric este indicat n: a) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice; b) pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen; c) ulcer gastric n perioada dureroas. 39.Spltura gastric este contraindicat n: a) intoxicaii cu substane caustice; b) hepatite cronice, varice esofagiene; c) staza gastric nsoit de procese fermentative. 40.Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru: a) evacuarea coninutului intestinului gros; b) pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;

c) pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare. 41.Antibiograma este metoda de laborator care: a) determin prezena microbilor; b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv; c) nu arat decat creterea germenilor. 42.Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz: a) clism evacuatoare; b) pauz alimentar de 12 ore; c) administrare de purgative. 43. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla: a) in decubit dorsal; b) in repaus fizic i psihic timp de 510 minute; c) in cadrul intim, alturi de familie. 44. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram: a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal; c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare. 45. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale: a) tromboflebit profund a membrelor superioare; b) stop cardio-respirator reflex; c) riz de astm bronic; d) anurie. 46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce explorri considerai utile i imediate: a) radiografie baritat gastroduodenal pentru excluderea unei cauze digestive; b) radiografie toraco-pulmonar; c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventual intervenie chirurgical; d) citologia sputei. 47. Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este: a) s explice pacientului de ce este necesar; b) s previn formarea dependenei fa de O2;

24

c) administrarea O2 ca i a restului medicaiei; d) s observe atent reaciile pacientului i s adapteze debitul in funcie de colorarea cianotic a acestuia. 48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s: a) creasc aportul sanghin la plmani; b) intreasc musculatura respiratorie; c) indeprteze lichidele din activitatea pleural; d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator 49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 90-100/min. 50. Dup efectuarea punciei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepia: a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant; b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei; c)hrnirea imediat a bolnavului. 51.Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism: a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase; b) substane medicamentoase hipertonice; c) substane medicamentoase uleioase. 52.Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt: a) faa extern a braului; b) faa supero-extern a coapsei; c) regiunea deltoidian. 53.Prin injecia intramuscular se pot introduce n organism: a) soluii izotonice; b) soluii hipertonice; c) soluii uleioase. 54.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt: a) regiunea supero-extern fesier; b) faa extern a coapsei, treimea mijlocie; c) regiunea subclavicular. 55.Pe cale intravenoas se pot introduce n organism:

a) substane izotonice; b) substane hipertonice; c) substane uleioase. 56.Accidentele injeciei subcutanate sunt urmtoarele, cu excepia: a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase; b) hematom prin perforarea unui vas; c) flebalgia. 57.Accidentele injeciei intramusculare sunt: a) durere vie prin atingerea nervului sciatic; b) paralizie prin neparea unui vas; c) embolie prin introducerea accidental ntr-un vas de snge a unei substane uleioase. 58. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important s se: a) umecteze aerul respirat de bolnav; b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub; c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic. 59.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia: a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag; b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii mucoasei; c) emboliei gazoas. 60. Cortizonul se administreaz la nceput: a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere; b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim; c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului. 61.n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi: a) desodat; b) hipersodat; c) normosodat. 62. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas vaginalis: a) frotiu; b) leucograma; c) R.B.W. 63.Paracenteza abdominal reprezint:

25

a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal; b) ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural; c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos. 64.Paracenteza abdominal seefectueaz: a) n fosa iliac stng, linia Monroe Richter; b) n fosa iliac dreapt; c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian. 65.Toracocenteza reprezint puncia: a) cavitii peritoneale; b) cavitii pericardice; c) cavitii pleurale. 66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie; b) colposcopie; c) gastroscopie; 67.Toracocenteza efectuat n scop terapeutic se face pentru: a) evacuarea unei colecii de lichid pleural; b) introducerea unor medicamente n cavitatea pleural; c) stabilirea prezenei unei colecii de lichid pleural. 68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determin prin reaciile: a) Pandy; b) Rivalta; c) Nonne-Apelt. 69.Accidentele toracocentezei sunt urmtoarele, cu excepia: a) lipotimiei i colapsului; b) hematemezei; c) pneumotoraxului. 70.Puncia pericardica se efectueaz n scop terapeutic pentru: a) stabilirea naturii lichidului; b) evacuarea lichidului acumulat; c) introducerea substanelor medicamentoase. 71.Accidentele punciei pericardice sunt urmtoarele, cu excepia: a) ptrunderii acului n miocard; b) ocului pericardic; c) edemului pulmonar acut. 72.Puncia articular este indicat n: a) artrite acute i cronice, serofibrinoase i purulente; b) hemartroza;

c) coxartroza. 73.Dup puncia articular se recomand: a) mobilizarea ct mai precoce a articulaiei puncionate; b) imobilizarea articulaiei n poziie fiziologic timp de dou-trei zile; c) nu necesit ngrijire special. 74.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt necesare urmtoarele materiale, cu excepia: a) pahar conic, ap distilat; b) lichid pleural extras prin puncie; c) hrtie de turnesol. 75.Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia: a) intravenoas; b) subcutanat; c) intradermic. 76. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai puin: a) calea intravenoas; b) calea intramuscular; c) calea oral. 77.Locul punciei osoase este: a) sternul; b) creasta iliac; c) tibia, calcaneul. 78.Accidentele punciei osoase sunt urmtoarele, cu excepia: a) hemoragie i hematom; b) perforarea lamei posterioare a sternului; c) edem pulmonar acut. 79. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin; b) determinarea punctului crioscopic al plasmei; c) determinarea rezervei alcaline. 80.Pentru efectuarea punciei renale, pacientul se aeaz n poziie: a) decubit lateral stng; b) decubit ventral cu o pern tare aezat sub abdomen; c) decubit lateral drept. 81.Dup punctia hepatic, pacientul se aeaz n poziia: a) decubit lateral dr; b) decubit lateral stg; c) decubit dorsal. 82.Punctia rahidian se execut n scop terapeutic pentru:

26

a) decomprimarea n cursul sindromului de HIC; b) introducerea de substane medicamentoase, anestezice; c) recoltarea LCR i executarea mielografiilor. 83.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n funcie de starea general, pacientul se aeaz n poziie: a) spate de pisic; b) coco de puc; c) pleurostotonus. 84.Accidentele punciei rahidiene sunt: a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee, grea, vrsturi; b) contractarea feei, gtului sau a unuia din membre; c) paralizie prin atingerea nervului sciatic. 85.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul este aezat n poziie: a) decubit lateral drept; b) decubit lateral stng; c) decubit dorsal, cu o pern tare sub bazin. 86.Accidentele punciei vezicii urinare sunt: a) puncie negativ; b) hemoragie intravezical; c) hematemeza. 87.Antibioticele sunt: a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii); b) substane obinute prin sintez, avnd proprieti bacteriostatice, bactericide sau antimicotice; c) ambele. 88. Pacientului i se prescrie drenaj pleurall. Scopul este s: a) creasc aportul sanghin la plmani; b) intreasc musculatura respiratorie; c) indeprteze lichidele din cavitatea pleural; d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator. 89. Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt: a) urografia i echografia; b) laparoscopia i sumarul de urin; c) colecistocolangiografia i endoscopia. 90. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat;

b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat; c) poziia pacientului va fi in ortostatism 91.Hidratarea i mineralizarea organismului are drept scop: a) administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit; b) depurativ - dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici; c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine. 92. Poziia pacientului pentru puncia lombar este: a) decubit lateral; b) ezand; c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale. 93. Dup puncia lombar pacientul are voie: a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus; b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h; c) s fumeze i s consume buturi alcoolice 94. Asistenta medical ofera medicului pentru efectuarea punctiei a) manusi de unica folosinta nesterile b) manusi sterile c) manusile nu sunt necesare 95.Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin: a) stabilirea felului deshidratrii; b) simptomatologia deshidratrii; c) investigaii de laborator. 96.Volumul deficitar de fluid deshidratarea - se datoreaz: a) pierderilor excesive (vrsturi, aspiraie, diaforez, diuretice); b) micrii fluidului (acumulare anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem periferic); c) ambele. 97. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie s tie c: a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de importan; b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era modificat;

27

c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor calitativ 98 In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic: a) infiltraia intradermic cu novocain; b) I.D.R. ; c) desensibilizare in reacii 99. Printre metodele de evaluare morfofuncional a sangelui i a organelor hemato-formatoare se afl: a) numrarea leucocitelor i stabilirea formulei leucocitare; b) numrarea hematiilor; c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 100. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se: a) se retrage aerul; b) se alege alt loc de injectat; c) se continu injectarea 101.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce: a) embolie gazoas; b) hematom; c) paralizie. 102.Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin : a)punctie osoasa b) punctie splenica c) scintigrama hepatica si splenica 103. Audiograma se efectueaz cu: a) vocea optit la diferite distane; b) diapazonul; c) audiometrul. 104. Pentru determinarea grupelor sanguine n sistemul OAB i Rh este necesar ca: a) determinarea s se fac prin ambele metode (Beth - Vincent i Simonin); b) determinarea s se fac de doi tehnicieni; c) s se foloseasc dou serii de seruri test. 105.Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzional are drept scop: a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice; b) evitarea hemolizei intravasculare acute; c) asigurarea c pacientul beneficiaz de transfuzia pe care o primete.

106.Incompatibilitatea transfuzional se previne prin urmtoarele msuri: a) determinarea grupei n sistemul OAB i Rh la primitor; b) alegerea unui snge de donator izogrup OAB i Rh; c) executarea probelor de compatibilitate direct (Jeanbereau) i biologic Oelecker. 107.Prin transfuzie nelegem: a) administrarea sngelui direct de la donator la primitor; b) administrarea de la donator la primitor dup o faz intermediar de conservare a sngelui; c) ambele. 108.Transfuzia de snge are drept scop: a) restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii necesare transportului oxigenului n caz de hemoragii, anemii, stri de oc; b) stimularea hematopoezei; c) corectarea imunodeficienelor. 109.Accidentele transfuziei sunt: a) incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic; b) transfuzarea unui snge alterat, infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice c) hemoliz intravascular prin transfuzarea sngelui nenclzit. 110.Incidentele transfuziei sunt urmtoarele cu excepia: a) ieirea acului din ven; b) perforarea venei; c) embolia pulmonar cu cheaguri. 111.Alimentaia pacientului trebuie s respecte urmtoarele principii, cu excepia: a) nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului; b) favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave; c) satisfacerea n exclusivitate a preferinelor alimentare ale pacientului. 112.Regimurile dietetice urmresc: a) punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme; b) echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului; c) ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali.

28

113. Debitul O2 ce se administreaz prin sond endonazal la un pacient cu hipoxie moderat este de: a) 6- 8 l/min.; b) 3- 6 l/min.; c) 6-10 l/min. 114. Dup efectuarea punciei venoase supravegherea bolnavului presupune in ordine: a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant; b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei; c) hrnirea imediat a bolnavului. 115.Alimentarea activ la pat se face aeznd pacientul n poziie: a) decubit lateral dr; b) decubit lateral stg; c) decubit dorsal. 116.Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substane de contrast impune in prealabil: a) nimic deosebit; b) o evacuare complet a tubului digestiv; c) un regim alimentar lacto-fainos 117. n testul Addler se determin prezena: a) unor hematii si leucocite de tip special; b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive; c) leucocitelor la nivelul tractului digestive. 118. Ritmul circadian reprezint: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism; b) ritmul aproximativ al funciilor vitale; c) modificrile ritmice ale circulaiei sanguine. 119.Un bolnav n repaus absolut la pat necesit: a) 25 cal./kg corp/24 h; b) 30 cal./kg corp/24 h; c) 35 cal./kg corp/24 h. 120.Alimentarea artificial prin sond gastric se face la bolnavii: a) incontieni; b) cu stricturi esofagiene; c) intoxicai cu substane caustice. 121. Pentru recoltarea de secreie in cazul unei otoragii abundente folosim: a) o sering cu un ac scurt;

b) o compres steril i o pens; c) un porttampon intr-o eprubet steril. 122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu : a) ser fiziologic b) ser glucozat c) solutie Ringer 123.Temperatura se msoar n: a) caviti seminchise (axil, plic inghinal, cavitatea bucal); b) caviti nchise (rect, vagin); c) ambele. 124.Hiperpirexia reprezint: a) temperatura corpului peste 40-41 C; b) temperatura corpului ntre 39-40C; c) temperatura corpului ntre 37-38C. 125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul; b) prezena resturilor alimentare nedigerate; c) prezena produselor patologice puroi, sange, parazii. 126.Pentru msurarea temperaturii n cavitatea bucal termometrul se menine: a) 3 min; b) 5 min; c)10 min. 127. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de : a) rivanol 1% b) alcool 70 grade c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 128.Pentru evaluarea corect a frecvenei respiraiei: a) se anun pacientul i se linitete din punct de vedere psihic; b) se prefer perioada de somn (pentru msurare - observare); c) nu se anun pacientul. 129. Printre materialele necesare efecturii sondajelor gastro-duodenale se afl: a) sonda vezicala; b) sonda gastric i duodenal steril - de unic folosin; c) pensa hemostatic 130.Calitile pulsului depind de: a) frecvena i ritmicitatea inimii; b) debitul sistolic; c) elasticitatea i presiunea arterial.

29

131.Pulsul de poate msura manual (digital) la: a) artera radial, cubital; b) artera carotid; c) vena jugular. 132.Modificrile de frecven ale pulsului sunt urmtoarele, cu excepia: a) tahicardie; b) bradicardie; c) puls filiform. 133. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o : a) seringa de 2 ml b) seringa de 20 ml c) palnia 134. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt examene biochimice : a) hemoleucograma b) grupul sanguine c) ureea sanguine d) creatinina e) bilirubina 135. Poziia bolnavului pentru toracocentez este: a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse; b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic puncia; c) ezand cu braele pe lang corp. 136. Pentru efectuarea testului AddisHamburger se recolteaz urin: a) din 24-48 h; b) dup 180 minute de la prima miciune de diminea; c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.

137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz: a) in condiii sterile, in recipient special; b) un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore; c) numai dup administrarea a 2 l de ceai 138. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete: a) bronhografie; b) bronhoscopie; c) cistoscopie. 139. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este: a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile; b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei; c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie. 140. Cea mai bun metod de msurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele brae, dup ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min i ortostatism cel puin 1 min; b) la ambele brae stand in decubit dorsal; c) la ambele brae imediat dup ce a luat poziia de decubit i imediat dup ce a luat poziia in ortostatism.

30

NR. INTREBARII 1 2 3 4. 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 C 1 2 3 4 5 D 1 2

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII TESTUL I- ADEVARAT/FALS RASPUNS BIBLIOGRAFIE F A F A F A A A F A F A F F F F F A F F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing " " " " " " " " " " " " " " " " " " " TESTUL II- ASOCIERI L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali " " " " " " " " " " " " " " " "

NR. PAGINA 65 141 141 147 84 34 34 34 34 34 61 61 61 65 65 84 84 103 103 103

D A B E C B A C E D B C E D A E B

155 116 157 155 154 125 112 157 232 124 155 120 116 108 112 155 145

31

3 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

D C A a b a c a a,c a a,c a a b b b a b a,b a,c b a c a,b b a,b,c a,b a c a,b a,b c a,b a a.b a,b a,b c a,b a,b a,b a,b a,b,c

" " " TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing " " " " " " " " " M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing " " " " " M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing " " " " " " " " " " " "

112 156 141 30 31 31 31 31 31 31 32 32 32 9 32 9 32 61 33 33 33 33 33 33 208 34

35 35 35 35 35 35 35 35 36 36 36 36 36 36 36

32

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84

b a,b b a b b a,c d c c a a,b,c a,c a,b a,b c a,c c c a a a a a,c c b a,b b b b,c a a,b b c c c a,b,c c a,c b a a,b a,b a,b

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing " " " " " " " " " " " " " " " E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing idem idem M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing idem idem M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing " " " M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing

188 10 61 61 64 66 66 187 38 38 38 38 38 38 39 69 39 39 39 175 39 39 40 172 40 40 40 40 40 40 41 41 51 51 41 41 94 41 42 42 42 42

33

85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129

c a,b c c a b a,b,c a,b,c b b a,b,c c c b a,b,c a,b a a,b,c c a,b,c a,b,c a,b,c c a,b,c a,b,c c c a,b,c a a,b a,b b b a a a c a,c c a a,b,c b c b.c b,c

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing idem idem idem idem idem idem idem idem M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing - 1150 de teste nursing - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing - 1150 de teste nursing - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

42 42 42 66 91 105 43 105 106 106 43 43 52 52 147 53 53 149 151 45 45 45 45 45 45 45 46 46 73 73 46 82 82 56 47 47 152 59 47 47 83 47 152 48 83

34

130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140

a,b,c a,b c c cde b b a b c a

- 1150 de teste nursing - 1150 de teste nursing - 1150 de teste nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

48 48 48 85 175 61 92 92 65 65 72

35

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe obiecte, etc. 2. Asepsia este o metod profilactic. 3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute. 4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete. 5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii. 6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel. 7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid. 8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat. 9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor. 10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare. 11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient, iar minile splate. 12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai. 13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect. 14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice. 15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice 2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, cmpuri, halate, mti) 3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de cald) prelevare 4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen rece cu vapori de oxid de etilen) 5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticl raze gamma B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Alcoolul 70 A n contact cu plaga face bule de aer 2 Tinctura de iod B are aciune bactericid puternic 3 Apa oxigenat C se mai numete soluie Dakin 4 Rivanolul D nu se aplic pe plgi 5 Cloramina soluie E se utilizeaz cu predilecie n pansamentele umede

36

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte 1.Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi 2.Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 C b) 180 C c) 100 C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128 si 1,5 atm prin fierbere b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori c) 180 si 2 atm la pupinel 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii 11.Ce importan are splarea minilor n prevenirea infeciilor cu cale de transmitere sanguin: a) nu prezint importan n prevenirea infeciilor cu transmitere sanguin; b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni; c) cel mai important mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni. 12.n cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutan, neptur, tietur) ce atitudine luai? a) stimularea sngerrii locale; b) cltirea cu ap; c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splarea cu ap i spun sau detergent. 13.Incidena infeciilor nosocomiale este crescut n serviciile: a) nou-nscui; b) terapie intensiv; c) endocrinologie. 14.Obiectivele permanente n prevenirea infeciilor nosocomiale sunt:

37

a) alegerea procedurilor de investigaie i tratament cu risc minim de infecie; b) msuri de igien spitaliceasc; c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de aciune. 15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea i controlul infeciilor nosocomiale sunt: a) pregtirea materialelor pentru sterilizare i respectarea condiiilor de pstrare i utilizare a lor; b) respect i rspunde de aplicarea regulilor de igien i regulilor de tehnic aseptic; c) refuz internarea bolnavilor contagioi. 16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tiere , nepare cu obiecte ascuite, constau n : a) colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la ndemn i marcate corespunztor; b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; c) recapionarea acelor folosite. 17.Splarea minilor i a altor pri ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a contaminrii cu ageni microbieni, se efectueaz: a) nainte i dup aplicarea unui tratament pacienilor; b) numai la intrarea n serviciu. c) dup scoaterea mnuilor de protecie; 18.Echipamentul de protecie este : a) bariera ntre lucrtor i sursa de infecie ; b) alctuit din halat i nclminte de spital; c) utilizat n timpul activitilor care presupun risc de infecie. 19. Aplicarea Precauiunilor Universale se refer la: a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional; b) utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complet , corect;

c) personalul infectat cu Hbs. 20.Regulile de baz n aplicarea Precauiunilor Universale consider: a) toi pacienii potenial infectai; b) toi pacienii sunt potenial sntoi; c) c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare. 21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea infeciilor nosocomiale cuprind: a) respectarea regulilor de tehnic aseptic n efectuarea tratamentelor prescrise; b) supravegherea meninerii condiiilor de igien i a toaletei bolnavilor imobilizai; c) supravegherea aplicrii tratamentului cu antibiotice n funcie de antibiogram i evoluia clinic a bolnavului. 22. Infecia nosocomial este: a) infecia contactat n spital sau alte uniti sanitare cu paturi; b) infecia care se refer la orice boal datorat microorganismelor; c) infecia dobndit n spital i uneori diagnosticat dup ieirea din spital. 23. Care din agenii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecii nosocomiale? a) nici unul; b) toi; c) numai bacteriile. 24. Protecia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesional se realizeaz de ctre : a) fiecare asistent medical prin societile de aisgurri; b) angajator, prin societile de asigurri; c) nu este necesar protecia asistentului medical. 25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale este de a:

38

a) preveni transmiterea infeciilor pe cale sanguin personalului , la locul de munc; b) preveni transmiterea infeciilor nosocomiale; c) preveni transmiterea infeciilor pe cale aerogen , n unitile sanitare cu paturi. 26. Sterilizarea urmete: a) neutralizarea agenilor patogeni de pe toate suprafeele ce vin n contact cu bolnavul; b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene i nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medical; c) inactivarea agenilor patogeni existeni pe suprafaa instrumentelor chirurgicale. 27. Infecia de definete astfel: a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n organism; b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism; c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism. 28. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor; b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect; c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor. 29. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor? a) steril; b) curat; c) dezinfectat. 30. Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mna acoperit cu mnua steril; b) mna splat cu ap i spun; c) pensa de servit. 31. n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat: a) 5% umiditate; b) 10% umiditate; c) 50% umiditate. 32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz: a) cldura, radiaiile gamma; b) radiaiile ultrascurte; c) ultrasunetele. 33. Dezinfecia este operaia: a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi; b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte; c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi. 34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie antiseptic, nainte de aplicarea unei proceduri invazive (ex. cateterism)? a) 10 secunde; b) 1 minut; c) 2 minute. 35. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel: a) splare cu ap i spun; b) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare i aplicare de alcool 2 x 5 ml; c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare. 36. De la sala de pansamente septice ai primit instrumentele pentru a le pregti n vederea sterilizrii. Aezai n ordine operaiunile de execuie a acestei manopere: a) splare; b) sortare; c) limpezire; d) decontaminare; e) uscare; f) aezare n trus.

39

37. Dup decesul unui pacient salonul se dezinfecteaz astfel: a) tergerea patului, pavimentului, cu soluie de var cloros 40 g ; b) prin pulverizarea soluiei de aldehid formic n salon 10-15g m3; c) tergerea obiectelor din salon cu soluie de cloramin 40 g . 38. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de: a) cloramin 5-10 g ; b) alcool 70; c) bromocet 1 g . 39. Soluia antiseptic are urmtoarele proprieti n comparaie cu soluia dezinfectant: a) distruge microorganismele de pe tegumente i mucoase, fr a le altera integritatea; b) nu este nici o deosebire; c) este mai concentrat dect soluia dezinfectant. 40. Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia muncii: a) utilizarea mnuilor de cauciuc; b) utilizarea mtilor de protecie; c) utilizarea ochelarilor de protecie. 41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere: a) preparare zilnic; b) depozitare n recipiente de metal; c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic. 42. Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente: a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor; b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor; c) ntre circuitul aseptic i cel septic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor. 43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:

a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital; b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului; c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau dup externare. 44. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale: a) pacienii vrstnici, tarai; b) pacienii supui manevrelor invazive; c) pacienii internai de urgen n spital. 45. Sursa de infecie poate fi: a) pacientul i produsele sale patologice; b) personalul medical i echipamentul su de lucru; c) apa i alimente

40

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC TESTUL I- ADEVRAT / FALS NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. NTREBARE PAGIN 1 F Chirurgie pentru cadre medii F. 65 Daschievici, M Mihilescu, 2004 2 A 64 3 A 66 4 F 67 5 A 76 6 A 83 7 A 87 8 A 83 9 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 10 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 11 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 12 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 13 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 14 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 15 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34 TESTUL II- ASOCIERE A 1 c F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie 82-83 pentru cadre medii , 2004 2 e 82-83 3 b 82-83 4 a 82-83 5 d 82-83 B 1 b 87 2 d 87 3 a 87 4 e 87 5 c 87 TESTUL III- GRIL NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. NTREBARE PAGIN 1 b 64 2 c 75 3 a 75 4 b 76 5 c 76 6 a 87 7 b 86 8 b 87 9 b 83 10 a 79 11 b,c 1030 teste pentru examene i concursuri 154 pentru asistenii medicali OAMR, 2004 12 a,c 154 13 a,b 154

41

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

a,b a,b a,b a,c a,c a,b a,c a,b a,c b b a b a b a a,c a a,c a c b d,b,a,c,e,f b a a a,b a,c a c a,b a,b,c

1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008

153 153 110 110 110 111 111 108 108 70 70 68 53 30 31 31 31 31 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 34

42

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz medicamentele; 2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare; 3.Supozitoarele au numai efect local; 4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris; 5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat; 6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic; 7.Injecia intramuscular se realizeaz in muchii fesieri; 8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 soluie uleioas unguente penicilin cristalin preparate cortizonice perfuzie intravenoas A. B. C. D. E. tegumente dizolvare in ser fiziologic alimentaie desodat branul injecie intramuscular

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 colir conduct auditiv extern supozitoare injecie intradermic injecie intravenoas A. B. C. D. E efect purgativ papul solutie hiperton mucoas ocular soluii la temperatura corpului

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte 1.Administrarea medicamentelor pe cale oral se face pentru obinerea urmatoarelor efecte locale: a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor mucoasei digestive; b)protejarea mucoasei gastrointestinale; c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand acetia lipsesc) 2.Este contraindicat administrarea medicamentelor pe cale oral atunci cand: a)medicamentul este inactivat de secreiile digestive; b)medicamentul prezinta proprietai iritante asupra mucoasei gastrice;

c)pacientul refuza medicamentul. 3.Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la: a)pacienii cu tulburri de deglutiie; b)pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv; c)pacienii operai pe anus si rect. 4.Pe cale respiratorie se administreaz medicamente sub forma de: a)gaze sau substane gazeificate; b)lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori; c) pulberi fine. 5.Administrarea medicamentelor pe cale respiraorie se face pentru:

43

a)decongestionarea mucoasei cilor respiratorii; b)imbogairea in oxigen a aerului inspirat; c) fluidificarea sputei 6. Pe suprafaa mucoaselor se pot administra medicamente sub form de: a)soluii; b)mixturi; c) unguente. 7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor folosim: a)ans de platin; b)baghet de sticl lit,acoperit cu un tampon de vat; c)tampon montat pe o sond butonat,comprese sterile. 8.Administrarea medicamentelor pe cale parenteral are urmatoarele avantaje: a)dozarea exact a unui medicament ce ajunge in snge; b)evitarea tractului digestiv; c)posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor incontieni. 9.Prin injectia subcutanat se poate introduce in organism: a)substane medicamentoase izotonice lichide, nedureroase; b)substane medicamentoase hipertonice; c)subtane medicamentoase uleioase. 10.Prin injecia intramuscular se pot introduce in organism: a)soluii izotonice; b)soluii hipertonice c) soluii uleioase. 11.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt: a)regiunea supero-externa fesier; b)faa extern a coapsei,treimea mijlocie; c) regiunea subclavicular 12.Pe cale intravenoas se pot introduce in organism: a)substane izotonice; b)substane hipertonice; c) substane uleioase.

13.Accidentele injeciei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepia: a)durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase; b)hematom prin perforarea unui vas; c) flebalgie. 14.Accidentele injeciei intramusculare sunt: a)durere vie prin atingerea nervului sciatic; b)paralizie prin ineparea unui vas; c)embolie prin introducerea accidental intr-un vas de sange a unei substane uleioase 15.Accidentele injeciei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepia: a)flebalgiei,datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante; b)hematomului prin strpungerea venei; c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepia: a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag; b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorita fisurii mucoasei; c) embolie gazoas 17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi: a)desodat; b)hiposodat; c) normosodat 18.Antibioticele sunt: a)substane organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii) b) substane obinute prin sinteza avand proprieti bacteriostatice,bactericide sau antimicotice; c) ambele 19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele ci,cu excepia: a)orala b)intramusculara si intravenoasa; c) subcutanat 20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:

44

a)s se identifice germenul patogen; b)sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic; c)s se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic 21.Perfuzia are drept scop: a)administrarea medicamentelor la care se urmreste un efect prelungit; b)efect depurativ-dilund si favoriznd excreia din organism a produsilor toxici; c)completarea proteinelor sau altor componente sanguine. 22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoas se poate face prin: a)ace metalice fixate direct in vena; b)canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag) c)denudare venoasa 23.Prin perfuzie intravenoas se pot introduce soluii: a)izotonice; b)hipertonice; c)uleioase 24.Accidentele perfuziei sunt: a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; b)embolia gazoas prin patrunderea aerului in curentul circulator; c)flebit, necroz 25.Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin: a)stabilirea felului deshidratarii; b)simptomatologia deshidratarii; c)investigaii de laborator 26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizeaz dupa natura si concentraia soluiei astfel: a)soluiile izotone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi pe minut(500 ml/ora) b)soluiile hipertone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500 ml/ora) c)hidrolizatele de protein se administreaz cu un ritm de 40-60 picturi/minut(50 ml/or) 27.Avei de administrat la ora 12:00 penicilin i gentamicin unui pacient care

are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum procedai? a)injectai intramuscular separate cele doua antibiotice; b)asociai cele dou soluii de antibiotice si le injectati intramuscular; c)introducei soluia de antibiotice in punga cu glucoz 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i scade eficacitatea cu 50%? a)penicilina; b)tetraciclina; c)ampicilina 29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modific brusc,asistenta medicala actioneaza astfel: a)intrerupe perfuzia,scoate acul de puncie; b)intrerupe perfuzia si inlocuiete flaconul respectiv cu ser fiziologic; c)anun imediat medicul 30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie: a)perfuziile in venele membrului pelvin; b)perfuziile pe cateter; c)ambele 31.Efectul medicamentelor administrate pe cale oral poate fi: a)local; b)general; c)numai local 32.Pentru obtinerea efectului aplicrii substanelor medicamentoase pe cale percutanat se utilizeaz: a)inoforeza; b)fricionarea; c)ambele metode. 33.Dac fiola al crui coninut trebuie administrat,prezint un inscris neclar sau dup deschidere cad cioburi in interior, procedm astfel: a)administrm coninutul fr reinere; b)filtram coninutul inainte de administrare; c)nu administram coninutul 34.Exist riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medical care

45

efectueaz administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi: a)mnui; b)masc; c)este suficient spalarea pe maini dupa efectuarea administrrii 35.Calea natural,comod si foarte acceptat de bolnav(calea oral si bucal)prezint i unele dezavantaje enumerate mai jos: a)nu are aciune imediat; b)se poate folosi cand bolnavul vars; c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint intoleran digestiv sau trismus 36.Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme si este folosit: a)dupa efectuarea unei clisme evacuatorii; b)cand se urmrete o aciune local,in special; c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si greuri. 37.Calea parenteral ofer o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta: a)absorbie rapid,total; b)dozare precis; c)necesit instrumentar si soluii injectabile sterile. 38.Pe cale respiratorie se administreaz: a)anestezicele volatile; b)aerosolii; c)oxigenul 39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au aciune: a)antiseptic; b)antiinflamatoare; c)epitelizant; d) antialgic 40.Dup administrarea medicamentelor,asistenta medical va urmri efectele acestora: a)modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei; b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; c)greuri,frisoane,transpiraii; d)modificri ale valorilor pulsului,T.A

41.Injecia intravenoas se poate face: a)numai in venele epicraniene; b)pstrnd cea mai buna ven pentru urgene; c) in venele de la plica cotului 42.Apariia papulei cu aspect de coaja de portocal este caracteristic pentru injecia: a)intravenoas; b)subcutanat; c)intradermic 43.Pe care din urmatoarele ci de administrare a medicamentelor,absorbia se face cel mai putin: a)calea intravenoas; b)calea intramuscular; c)calea oral 44.Medicamentele pot fi introduse direct n snge prin: a)administrare intravenoas; b)administrare intraarterial; c)administrare subcutanat 45.Cnd un medicament prezint o modificare de aspect,culoare,miros,asistenta medical trebuie s tie c: a)acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de important; b)medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie ca erau modificate; c)numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat; d)medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor calitativ 46.In care din urmatoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic: a)infiltraia intradermic cu novocain; b)I.D.R(excepie la tuberculin); c)desensibilizare in reacii alergice 47.Injecia subcutanat se efectueaz: a)zilnic in acelasi loc; b)alternnd locurile de elecie; c)nu exist indicaii speciale 48.Prin injecia intramuscular se administreaz:

46

a)soluii izotone,uleioase,coloidale; b)soluii izotone,hipertone; c)soluii izotone 49.Resorbia medicamentului administrat prin injecia intramuscular incepe: a)dup 5-10 minute de la administrare; b)instantaneu; c)imediat dup injectare 50.La atingerea nervului sciatic,tradus prin durere violent se intervine astfel: a) se retrage acul; b) se alege alt loc de injectat; c) se continu injectarea 51.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de snge se produce: a)embolie gazoas; b)hematom; c)paralizie 52.Administrarea medicamentelor pe cale rectal se face cu pacientul asezat in: a)decubit lateral stng, cu membrul pelvin stng ntins si membrul pelvin drept flectat; b)decubit dorsal; c)poziie genupectoral 53.Administrarea oxigenului pe sond nazal se face cu scopul: a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n caz de hipoxie; b)creterii metabolismului energetic al organismului; c) ambele variante sunt corecte. 54.Dup administrarea medicamentelor,n sacul conjunctival pot aprea urmatoarele reacii locale: a)congestive; b)lcrimare,prurit; c)ambele variante sunt corecte 55.Dup administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival,asistentul medical va semnala medicului manifestrile ieite din comun: a)diplopie; b)palpitaii; c)ambele variante sunt corecte 56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival respect urmatoarele principii:

a)se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi; b)nu se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi; c)administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior 57.Administrarea medicamentelor pe cale nazal se face cu pacientul aezat in poziie de: a)decubit dorsal; b)decubit lateral stang; c)ortostatism cu hiperextensia capului 58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respect urmatoarele principii cu excepia: a)se administreaz soluii la temperatura corpului; b)se administreaz soluiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni lezarea timpanului c)se administreaz soluii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbie 59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se recomand a fi: a)decubit dorsal; b)decubit lateral pe partea sntoas; c)semieznd,cu capul in hiperextensie 60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazal in scop terapeutic va fi de: a)4litri/minut; b)5litri/minut; c)6litri/minut 61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se baloneaz ,vom recomanda: a)retragerea sondei pana aproape de vlul palatin(in cazul in care sonda a fost introdus prea profund, oxigenul poate ajunge n stomac); b)schimbarea alternativ a narinelor la introducerea sondei; c)verificarea funcionrii umidificatorului. 62.Administrarea medicamentelor n conductul auditiv extern poate avea drept scop:

47

a)obinerea unui efect terapeutic; b)nmuierea dopului de cerumen; c)profilactic, n vederea prevenirii otitei medii supurante. 63.Nerespectarea cilor de administrare a medicamentelor: a)nu influeneaz efectul medicamentelor; b)are efecte nedorite; c)duce la complicaii locale la locul de administrare a injeciilor. 64.Asistenta medical: a)este nevoit s trezeasc bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice; b)trezete bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice; c)stabilete orarul de administrare respectnd somnul pacientului. 65.Asocierea mai multor medicamente n aceeai sering: a)menajeaz bolnavul de nepturi; b)duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora; c)privete n mod direct medicul. 66.Cnd administreaz tratamentul, asistenta medical: a)las la pacient ntreaga doz zilnic; b)administreaz personal supozitoarele,picturile pentru ochi i nas; c)administreaz nti tabletele,soluiile i picturile apoi injeciile 67.Asistenta medical are grij: a)s informeze pacientul despre timpul n care se va instala efectul medicamentelor; b)s atrag atenia asupra efectelor secundare ale medicamentelor; c)s corecteze dozele prescrise. 68.Regulile generale de pregtire i administrare a injeciilor prevd: a)injectare imediat a coninutului seringii; b)verificarea soluiei injectabile; c)pregtirea cu 30 min.nainte de administrare.

69.Accidentele survenite la administrarea injeciilor intramusculare sunt: a)atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale; b)atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale; c)patrunderea cu acul ntr-un vas sanguin. 70.Accidentele survenite n urma injeciei intravenoase sunt: a)flebalgia b)supuraia aseptic; c)tumefierea brusc a esutului perivenos,hematom. 71.Cu ocazia administrrii antibioticelor,asistenta medical trebuie s cunoasc: a)doza total pe zi de antibiotic ce trebuie administrat unui pacient; b)durata tratamentului; c)cantitatea exact a unei doze. 72.Personalul care manevreaz antibiotic poate s se sensibilizeze fat de aceste substante,fiind expus la: a)dermite profesionale; b)oc anafilactic; c)urticarie.

48

TESTUL III- GRILA

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR NR. NTREBARE 1 2 3 4 5 6 7 8 I NR. NTREBARE 1 2 3 4 5 II NR. NTREBARE 1 RSPUNS A A F A A F A A TESTUL I- ADEVARAT / FALS BIBLIOGRAFIE L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali, 2002 L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali,2002 TESTUL II - ASOCIERI BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN 138 107 140 137 137 150 150 156

RSPUNS 1-E 2-A 3-B 4-C 5-D RSPUNS 1-D

NR.PAGIN

L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru 150 asistenii medicali,2002 146 159 161 L. Titirc -Ghid de nursing ,2001 134-135 BIBLIOGRAFIE L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenii medicali 2003 L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali,2002 NR.PAGIN 139

2 3 4 5

2-E 3-A 4-B 5-C

146 140 154 150

49

NR. NTREBARE

RSPUNS a, b, c a, b, c a, b a, b a, b, c a, c b, c a, b, c a a, c a, b a, b c a, c c c a c c a, b, c a, b, c a, b, c a, b a, b, c a,b,c a,c a c b,c c a,b c c a,b a,c a,b c a,b,c

BIBLIOGRAFIE 1150 teste Editura Viaa medical romneasc idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

NR.PAGIN 37 37 37 37 37 37 38 38 38 38 38 38 39 39 39 39 39 42 42 43 43 43 43 43 43 73 144 144 147 147 49 49 50 50 50 50 51 51

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38.

1555 teste de evaluare continu in nursing, Editura Carol Davila,Bucuresti 2002 idem idem idem idem idem idem idem

50

39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72.

a,b,c,d a,b,c,d b,c c c a,b d b b a c a,b a a a c c b a a b c a a,b b,c

b,c a,b b,c ab a,b a,c a,c a,c a,c

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem Teste pentru asistenii medicali 1114 intrebri, Editura Bucuresti 2009 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem 1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenii medicali,Editura Biroul executiv al OAMR 2004 idem idem idem idem idem idem idem idem idem

51 51 51 51 51 52 52 52 52 53 53 53 53 40 40 39 39 39 39 39 40 41 41 60 111

112 112 112 112 112 112 113 113 113

51

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC TESTULI Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor respiratorii. 2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de urgen este drenajul postural. 3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare. 4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate. 5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul mecanic pentru secreii. 6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea permeabilitii cilor respiratorii. 7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp ndelungat. 8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea BCG. 9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane. 10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare cerebral. TESTUL II A. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE 1 2 3 4 5 astmul bronsic pneumonia pneumococica bronsita cronica ftizia primo-infectia tuberculoasa A B C D E mucolitice virajul la tuberculina hepatizatie rosie caverna dispnee paroxistica

B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE

1 2 3 4 5

tuberculoza primara pneumonia pneumococica pneumotorax ftizia astmul bronsic

A B C D E

caverna dispnee paroxistica expiratorie febra in platou 40 C sancru de inoculare aer in cavitatea pleurala

52

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte MEDICIN INTERN 1. Pneumonia franc lobar se definete prin urmtoarele manifestri clinice cu excepia: a) frison solemn; b) tuse seac persistent; c) febr (39 -41C); d) junghi toracic. e) expectoraie mucopurulent 2. n BPOC combaterea obstruciei vizeaz : a) drenaj postural, aspiraie bronic, spalatur bronic; b) administrarea corticoizilor; c) tratament antibiotic. 3. Criza de astm bronic are durat variabil: a) 15 min- 3 ore; b) 30 min; c) 2 ore. 4. Sputa din astmul bronic este: a) mucopurulent; b) ruginie; c) alb- sidefie cu aspect perlat. 5. Conduita de urgen in astmul bronic vizeaz: a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice simpaticomimetice; b) administrarea de antitusive; c) drenaj postural. 6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomic, febr 37,5 38 grade, grea; b) expectoraie mucopurulent , febr n platou; c) frison unic , febr 39-40, junghi toracic. 7. Antibioticul de elecie utilizat n tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G; b) Tetraciclina; c) Biseptol. 8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepia a) ancrul de inoculare , adenopatiile traheo bronice; b) leziuni condensate; c) leziuni cavitare. 9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaz prin: a) corticoterapie; b) tuberculostatice; c) antibiotice. 10. Complicaiile pneumoniei sunt: a) bronita cronic; b) emfizemul pulmonar; c) pleurezia sero-fibrinoas. 11. Procesul inflamator n pneumonia pneumococic se desfoar n urmatoarele stadii: a) ancru de inoculare, adenopatii traheobronice, leziuni condensate; b) congestie, hepatizaie roie, hepatizaie cenuie, rezoluie; c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase. 12. Tratamentul bronitei cronice vizeaz: a) reducerea iritaiei bronice , tratamentul infeciilor rinofaringiene, tratamentul bronhodilatator; b) chimioprofilaxia contacilor; c) administrarea miofilinului i corticoterapie i.v. 13. Examenul fizic n pneumonia pneumococic pune n eviden: a) sindrom de condensare pulmonar; b) leziuni cozeoase; c) leziuni fibro-cavitare. 14. Leziunea primitiv in TBC se numete a) adenopatie traheo-bronic; b) tuberculoza miliar;

53

c) ancru de inoculare. 15. Tratamentul bronhodilatator din bronita cronic const n urmatoarele,cu excepia: a) medicaie simpaticomimetic; b) tratamentul infeciei bacteriene; c) medicaie anticolinergic. NURSING 16. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii, pacientul este sftuit: a) s evite mediul poluat, tabagismul; b) s-i pstreze greutatea corporal n limitele vrstei/sexului; c) s evite practicarea sporturilor n timpul anotimpurilor reci. 17. Pentru culegerea datelor i ntocmirea planului de ngrijire, asistenta va observa la un pacient cu o afeciune pulmonar: a) aspectul abdomenului; b) culoarea tegumentelor; c) aspectul toracelui, micrile celor dou hemitorace. 18. Spirografia exploreaz: a) volumele i capacitile pulmonare; b) volumele pulmonare dup efectuarea unui efort dozat; c) arborele traheobronic, folosind substan de contrast. 19. Bronhografia reprezint examenul: a) radiologic al aparatului respirator; b) endoscopic al aparatului respirator; c) radiologic al arborelui traheobronic. 20. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul necesit ca pregtire: a) clism evacuatoare; b) administrarea atropinei, cu 30 de minute naintea examenului; c) ntreruperea alimentaiei. 21. Interveniile autonome ale asistentei n hemoptizie sunt: a) aezarea pacientului n poziie Trendelemburg; b) instituirea repausului fizic, psihic i vocal; c) aplicarea unei pungi cu ghea pe regiunea retrosternal; d) nvarea pacientului s efectueze inspiraii forate;

e) aezarea pacientului n poziie semieznd. 22. Pentru ameliorarea respiraiei pacientului n criz de astm bronic i se d poziia: a) semieznd cu spatele sprijinit, braele pe lng corp; b) decubit lateral; c) Trendelemburg. 23. Ca intervenii de urgen n criza de asm bronic se vor aplica: a) administrarea medicaiei bronhodilatatoare i antialergice; b) educaia pacientului cum s previn crizele de astm; c) oxigenoterapie. 24. n afeciunile laringitei , dispariia vocii se numete : a) disfonie; b) afonie; c) rgueal. 25. Tusea este un act util atunci cnd : a) favorizeaz eliminarea corpilor stini; b) favoroizeaz eliminarea secreiilor patologice din cile aeriene. 26. Efectul frecvent al fumatului este : a) bronita tabagic; b) emfizemul pulmonar; c) cancer bronhopulmonar; d) gastrita tabagic. 27. Astmul bronic n criz se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistic expiratorie; b) dispnee inspiratorie i expiratorie; c) dispnee paroxistic inspiratorie. 28. Disfuncia respiratorie din astmul bronic este: a) restrictiv; b) obstructiv; c) mixt. 29. n perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat, regim hidrozaharat bogat n vitamine; b) regim alimentar desodat; c) consum excesiv de lichide 30. Primoinfecia TBC se face: a) pe cale cutanat; b) pe cale aerian; c) pe cale sexual.

54

31. Metoda utilizat n depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice; b) IDR la tuberculin; c) IDR la antibiotice. 32. Profilaxia tuberculozei vizeaz urmatoarele obiective , cu excepia: a) ntarirea rezistenei nespecifice a organismului; b) vaccinare antituberculoas; c) vaccinare antigripal. 33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se ntalnete n : a) scleroemfizem pulmonar; b) corp strin n laringe sau trahee; c) astm bronic. 34. Pentru descoperirea gradului de infecie tuberculoas se efectueaz : a) vaccinarea B.C.G. b) intradermoreacia la tuberculin I.D.R; c) reacia Cassoni. 35. Dispneea, n bolile pulmonare, este datorat: a) scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de CO2 i obstruciei cilor respiratorii; b) contaminrii cu pneumococ; c) comprimrii organelor abdominale . 36. Declanarea hemoptiziei este precedat de: a) senzaie de vom; b) caldur retrosternal i jen respiratorie; c) vrstur. 37. Durerea toracic poate avea drept cauze: a) afeciuni cardiovasculare; b) afeciuni pleuropulmonare; c) ambele. 38. Definiia astmului bronic include, cu excepia: a) reducere ireversibil a diametrului bronhiilor; b) dispnee expiratorie; c) reducerea reversibil a diametrului bronhiilor. 39. Spirografia exploreaz: a) volumele pulmonare dup efort; b) arborele traheo-bronic, folosind substana de contrast;

c) volumele i capacitile pulmonare. 40. Depistarea precoce a mbolnvirii cu TBC se face prin: a) IDR la tuberculin; b) IDR Cassoni; c) IDR Dick. 41. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit pentru : a) a stabili amploarea reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane; b) a stabili existena reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice; c) se citete la locul injectrii intradermice dup 72 de ore de la injectare . 42. Dispneea n bolile pulmonare este consecina: a) scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de dioxid de carbon; b) comprimrii organelor abdominale; c) obstruciei cilor respiratorii. 43. Expiraia n astmul bronic este insoit de: a. suflu amfonic; b. suflu tubar; c. wheezing. 44. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmtoarele, cu excepia: a) ameliorarea condiiilor de via; b) depistarea precoce a bolii; c) vaccinarea antigripal. 45. n pleurezia serofibrinoas pacientul prezint urmtoarele manifestri de dependen, cu excepia: a) febr, frison; b) transpiraii nocturne; c) febr de tip remitent, durere toracic. 46. Astmul bronic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistic inspiratorie; b) febr i junghi toracic; c) dispnee paroxistic expiratorie i bradipnee. 47. Astmul bronic este o afeciune caracterizat prin crize de dispnee paroxistic de tip expirator. Ce intervenii

55

delegate de urgen aplic asistenta medical n criz : a) administrarea de miofilin intravenos; b) prednison oral; c) antihistaminice; d) sedative. 48. Intervenia delegat n criza astmatic vizeaz: a) administrarea de bronhodilatatoare i corticoterapie; b) administrarea de antibiotice; c) drenaj postural. 49. Rolul delegat al asistentei medicale n tratarea crizei de astm bronic este: a) tratamentul, medicaia bronhodilatatoare; b) administrarea de oxigen pe sonda nazal sau masc; c) cortico steroizi 50. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii pacientul este sftuit: a) s ntrerup fumatul i s evite mediul poluat, b) s- i pstreze greutatea corporala in raport cu varsta; c) sa evite practicarea sporturilor de iarn. 51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaz: a) combaterea obstruciei , inflamaiei , spasmului; b) administrarea penicilinei G; c) administrarea de lichide calde. 52. Expectoraia n pneumonia pneumococic este : a) roie ruginie , vascoas, aderent; b) sidefie perlat; c) spumoas , aerat. 53. Manifestarea de dependen sugestiv pentru TBC este: a) febra 39 40 grade C; b) tuse seac persistent peste 3 sptamni; c) frison unic 30 40 minute. 54. Manifestrile de dependen frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la fumtorii cronici sunt :

a) tuse persistent rezistent la tratament n formele avansate ; b) hemoptizia ; c) dispneea . 55. Pentru spirografie, pacientul necesit urmtoarea pregtire : a) cu 24 ore nainte se ntrerupe medicaia excitant sau sedativ a centrilor respiratori; b) repaus fizic i psihic cu 30 minute naintea examenului; c) nu necesit pregtire. 56. Valorile normale ale parametrilor cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT) normali n raport cu tabelele CECO sunt: a) 50% din valorile ideale; b) 70-80% din valorile ideale; c) 100% fa de valorile ideale. 57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregtesc urmtoarele materiale: a) pahar conic gradat; b) cutie Petri steril; c) tvi renal. 58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt: a) senzaie de gdilitur a laringelui, cldur retrosternal, tuse iritativ cu expulzia sngelui, gust de snge; b) senzaie de gdilitur a laringelui, grea, vrstur, gust de snge, transpiraii profuze; c) senzaie de grea, vrsturi, cldur retrosternal, gust de snge. 59. Insuficiena respiratorie acut poste fi determinat de: a) expunerea la frig, cldur; b) obstrucia cilor respiratorii superioare; c) bronhoalveolite de deglutiie. 60. Pentru stabilirea diagnosticului, n pleurezia serofibrinoas asistenta efectueaz la recomandarea medicului urmtoarele examinri: a) IDR la PPD; b) testul Schick; c) IDR Cassoni.

56

BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC TESTUL I- ADEVRAT / FALS BIBLIOGRAFIE 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 TESTUL II- ASOCIERE Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel, 2006 TESTUL II- GRIL BIBLIOGRAFIE Medicin intern specialiti nrudite i terapii paliative Mioara Mincu, 2004 Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 idem

NR. NTREBARE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 MEDICIN INTERN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

RASPUNS A F F A F A F F A A

NR. PAGIN 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61

e c a d b d c e a b RASPUNS e a a c a c a c b c b a a c b

123 128 121 154 149 152 129 161 154 123 NR. PAGIN 90 33 25 278 26 286 288 301 310 287 286 219 232 247 220

57

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

a,b b,c a c b,c b,c,e a a,c b a,b a,b,c,d a b a b b c a,c b a,c b c a c a a,b,c a,b,c c c c c a,b,c a a,b,c a a a b a,b a,b b,c b a b,c a

NURSING 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Medicin intern Mioara Mincu, 2004 Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 Medicin intern C. Borundel, 2006 Medicin intern Mioara Mincu, 2004 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, L. Titirc, 2008 Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 Medicin intern C. Borundel, 2006 idem Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Medicin intern specialiti nrudite i terapii paliative Mioara Mincu, 2004 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Medicin intern C. Borundel, 2006 idem 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 Medicin intern C. Borundel, 2006 Medicin intern specialiti nrudite i terapii paliative Mioara Mincu, 2004 Idem idem ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, L. Titirc, 2008 Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 Medicin intern C. Borundel, 2006 idem Medicin intern Mioara Mincu, 2004 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 1150 teste nursing L. Titirc, 2008

58 58 58 59 59 59 60 60 90 90 91 25 278 288 301 299 308 249 91 37 29 251 277 12 59 91 59 278 308 60 278 91 91 91 36 33 287 301 92 58 59 59 59 60 60

58

MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA 2. Hipertermia nu apare in IMA 3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute. 4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud. 5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara venoasa. 6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang. 7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara. 8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta. 9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga. 10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut 11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA. 12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase. 13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica. 14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in dimineata examenului. 15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA. 16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci. 17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos. 18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului fizic si psihic al pacientului. 19. Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa mai buna. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Flebografie Oscilometrie Fonocardiograma E.K.G Testul Rumpel- Leede A B C D E fragilitate capilara activitatea bioelectrica a inimii vene zgomote cardiace pulsatii arteriale

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 H.T.A Arteriopatie I.M.A Angina pectorala Varice A B C D E durere precordiala care cedeaza la nitroglicerina dilatari ale venelor claudicatie intermitenta durere precordiala mai mare de 30 minute durere occipitala matinala

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

59

1 2 3 4 5

I.M.A Arteriopatie Varice Pericardita Endocardita

A B C D E

combaterea infectiei bacteriene purtarea ciorapilor elastici evitarea vestimentatiei stramte evacuarea lichidului interzicerea oricarui efort fizic si psihic

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA 1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza: a) heparina; b) adrenostazin; c) xilina. 2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face: a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi; b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor; c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului. 3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin: a) turgescenta jugularelor; b) cresterea ariei matitatii cardiace; c) durere abdominala. 4. Digitala este: a) stimulent cardiac; b) stimulent cerebral; c) stimulent respirator. 5. Durerea din infarct miocardic acut: a)este indicata cu degetul; b) este declansata de respiratii profunde; c) cedeaza la antilagice majore. 6. Tabloul clinic in pericardita consta in: a) durere epigastrica; b) frecaturi pericardice; c) bradipnee expiratorie. 7.Xilina este indicata in: a) convulsii; b) extrasistole ventriculare; c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic. 8. Durerea din angina pectorala: a) are caracter constrictiv; b) are caracter difuz;

c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 . 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de: a) furosemid; b) fluocinolon; c) fasygin. 10.Tratamentul in HTA se face cu: a) captopril; b) clotrimazol; c) cohmicina. 11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin: a) tegumente cheratozice; b) hipertrofie musculara; c) tulburari trofice ale fanerelor. 12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este: a) stafilococul; b)pneumococul; c) sreptococul viridans. 13.Despre endocardita bacteriana putem afirma: a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare; b) debutul bolii este brusc; c) hemocultura este examenul capital. 14. In pericardita cronica constrictiva: a) tuberculoza este cauza principala; b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca; c) examenul radiologic nu este important 15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada: a) prodromala; b)de debut; c) de stare; d) de convalescenta

60

16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in: a) orpirea efortului fizic; b) administrarea de nitroglicerina sublingual; c) tratament hipotensiv. 17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este: a)atriul drept; b)atriul stang; c) ventriculul stang; d) septul interventricular. 18. Leziunea caracteristica in IMA este: a) necroza ischemica miocardica; b) fibroza hepatica; c) inflamatia miocardica. 19.Principala cauza a anginei pectorale este: a) afectiuni pulmonare; b) aterosleroza coronariana ; c) hipotiroidism. 20.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este: a) tuse; b) dispneea; c) hepatalgie; d) edemul pulmonar acut. 21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: a) dispnee de efort; b) hepatomegalie; c) hepatalgie; d) edeme periferice 22. Perioada cea mai critica din IMA este: a) perioada prodromala; b) perioada de debut; c) perioada de stare. 23.Despre varice se poate afirma: a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale; b) produc edeme ale gambelor; c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ; d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor. 24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in: a) administrarea de calciu si vitamine; b) repaus ,regim dietetic si hiposodat; c) administrare de diuretice si digitala. 25.Uruitura diastolica se intalneste in: a) insuficienta aortica; b) stenoza aortica;

c) stenoza mitrala. CARDIOLOGIE- CHIRURGIE 26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii? a) arteriale,venoase,capilare,mixte b) externe,interne,exteriorizate,intersti tiale; c) accidentale,chirurgicale,posttraum atice,medicale; d) mici, mijlocii,mari,cataclismice. 27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale? a) culoarea sangelui inchisa; b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca; c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan; d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului. 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange? a) hemoragie venoasa; b) hemoragie capilara; c) hemoragie arteriala; d) hemoragie venoasa si capilara. 29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a hemoragiei? a) vasoconstrictiei; b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi); c) acumularii de CO2 ; d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor. 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari? a) pulsul este bradicardiac,bine batut; b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut; c) pulsul este aritmic; d) pulsul este slab batut,filiform. 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie? a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace; b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace; c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;

61

d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara artificiala. 32. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca stop cardiac? a) infarctul miocardic; b) hipertensiunea arteriala; c) tamponada cardiaca; d) tulburarile grave de ritm. 33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern? a) 60-80/minut; b) 16-18/ minut; c) 20-40/minut; d) 80-100/minut. 34.Unde palpam in mod normal socul apexian? a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara; b) spatiul III intercostal parasternal stang; c) la mijlocul sternului. 35.Care este ritmul cardiac normal? a) 60-80 batai/minut; b) 40-50 batai/minut; c) 50-60 batai/minut; d) 80-100 batai/minut. 36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA? a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie; b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze; c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi; d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal. 37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim in: a) pneumonie,pleurezie; b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris; c) nevralgie intercostala; d) afectiuni esofagiene 38.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in: a) varice; b) sindrom de ischemie cronica periferica; c) sindromul de ischemie acuta periferica; d) insuficienta venoasa cronica.

39.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii: a) transaminazei (GOT); b) fosfatazei alcaline; c) lipidemiei; d) amilazemiei. 40.Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode neinvazive? a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari; b) EKG , ecocardiograma; c) cateterismul cardiac; d) angiocardiografia. 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide; b) repaus la pat; c) oxigenoterapie; d) medicatie tonicardiaca; e) administrare preoperatorie de atropina. 42.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie? a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice; b) anticoagulante ,sedative,antitermice; c) medicatie antiaritmica,antialgica; d)coagulante,vitaminoterapie. 43.Claudicatia intermitenta apare: a) in repaus; b) la efort: mers,alergat,urcat; c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a instalat anterior; d) inceteaza dupa masajul moletului. 44.Punctia pericardica: a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata pacientului; b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului; c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat. 45. Accidentele punctiei pericardice sunt: a) socul pericardic; b) socul apexian; c) patrunderea acului in miocard.

62

CARDIOLOGIE- NURSING 46.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda: a) evitarea mersului pe jos; b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; c) evitarea stresului psihic. 47.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: a)tegumente palide ,reci; b)tegumente cianotice la extremitati; c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate 48. Flebografia reprezinta: a) examenul endoscopic venos; b) examenul radiologic venos; c) masurarea presiunii venoase. 49.Oscilometria reprezinta: a) o metoda de explorare a arterelor periferice; b)o metoda de examinare a venelor; c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial. 50. Electrocardiografia consta in : a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac; b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac; c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian. 51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia: a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig; b)dupa infectii aerogene; c)dupa imobilizarea prelungita la pat. 52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare: a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei; b) este violenta,insuportabila; c) dureaza peste 30 de minute. 53. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza: a) combaterea durerii si anxietatii; b) prevenirea complicatiilor; c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului. 54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere: a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii; b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale; c) notarea zilnica a diurezei. 55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta: a) neliniste; b) tegumente reci; c) poliurie; d) hipotensiune arteriala; e)greturi; f) varsaturi. 56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt: a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA; b) persoanele cu obezitate; c) cele cu malformatii cardiace congenitale. 57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare: a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie; b) retrosternala iradiata in umarul stang; c) hipocondrul stang accentuata de tuse. 58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt: a) palpitatii,varsaturi; b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere; c) dispnee,poliurie. 59. Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in: a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic; b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului; c) administrarea medicatiei antihipertensive. 60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?

63

a) alterarea circualtiei venoase; b) alterarea circulatiei arteriale periferice; c) ambele. 61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda: a) arteriografie; b) oscilometrie; c) flebografie. 62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare: a) sa poarte ciorapi elastici: b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor; c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac; d) repaus la pat. 63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri: a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg; b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza; c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun. 64. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel: a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal; b) fiind in pozitie sezand pe scaun; c) in ortostatism. 65. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este: a) decubit dorsal; b) sezand in fotoliu; c) semisezand in pat. 66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit : a) pulsul; b) diureza; c) aparitia greturilor, varsaturilor. 67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste: a) reducerea cantitatii de glucide /24 h; b) reducerea numarului de mese / 24h; c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.

68. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in: a) mese mici, in numar de 4-5/24 h b) alimentatie hipolipidica; c) alimentatie hipocalorica. 69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca constau in: a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h; b) masurarea greutatii corporale si a diurezei; c) oxigenoterapie. 70. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar: a) in bolile cardiace; b) dupa abuz de cafea,tutun; c) ambele. 71. Pulsul: a) se percepe cu policele b) se percepe pe vena cava inferioara; c) este neregulat in aritmia extrasistolica. 72. Pulsul: a) duritatea lui denota hipotensiune; b) se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur; c) nu se modifica in caz de febra. 73. Accidentele punctiei pericardice sunt: a) socul pericardic; b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali; c) patrunderea acului in miocard. 74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:a) mana dreapta; b) mana stanga; c) piciorul stang. 75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la: a) mana dreapta; b) mana stanga; c) piciorul stang. 76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la: a) mana dreapta; b) piciorul stang; c) picior drept. 77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la: a) mana dreapta; b) piciorul stang;

64

c) picior drept. 78. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in: a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului; b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului; c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara. 79. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in: a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului; b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului; c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara. 80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in: a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului; b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului; c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4. 81.In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in: a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga; c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. 82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in: a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara; b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga; c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. 83. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este: a) pozitie Trendelenburg; b) pozitie decubit dorsal; c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului. 84.Durerea din infarct miocardic dureaza: a) mai putin de 30 minute; b) peste 30 minute ; c) intre 5 secunde si 20 minute. 85.Sunt indicate in infarct miocardic acut: a) repausul absolut la pat; b) alimentatia hiperlipidica; c) administrarea medicamentelor cu punctualitate

65

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE TESTUL INR. INTREBARII 1 2 3 4. 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 e c d a b e c b d a Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali idem idem idem idem idem idem idem idem idem 59 59 59 59 59 59 59 59 59 59 c e d b a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146 146 146 146 146 RASPUNS A F A F A F A A A F A F A F A F A A A ADEVARAT/FALS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA 53 55 55 55 63 129 129 130 131 132 65 65 65 65 65 65 65 65 65

I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, idem idem idem idem Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean L Titirca 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste 1150 de teste TESTUL II ASOCIERI

66

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

a b a,b a c b b,c a a a c c a,c a,b d a,b c,d a b b b,c,d b a,b,c,d b,c c b a,c c a,b b,d b,d a,c,d a a a c,d b b a b b,c,d a b,c a,b,c a,c

TESTUL III- GRILA CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA Teste pentru pregatirea asistentului medical Liliana Rogozea ed. Aldis idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem Medicina interna- Borundel Medicina interna Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel Medicina interna Borundel CARDIOLOGIE- CHIRURGIE Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Chirurgie Daschievici/Mihailescu Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean

34 34 34 71 71 71 71 71 71 71 71 340 341 355 372 368 371 370 366 376 378 371 414 381 347 247 247 247 248 248 460 465 465 520 520 524 524 524 566 569 574 575 575 145 146

67

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

b,c c b a,c a b,c b,c a,b a,b a,b,d a b b a,b b a,b b,c b,c a b,c a,c c a,b,c a,b c c b a,c a b b c a b c b c c b a,c

CARDIOLOGIE- NURSING 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 1150 de teste cap.2.2 Teste pentru pregatirea asistentului medical Liliana Rogozea ed. Aldis idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 9 9 11 22 22 22 22 22 23 23 23 23 32 33 33

68

MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii. 2. Proba de digestie e un examen ce exploreaz indirect pancreasul exocrin 3. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei. 4. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane. 5. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis. 6. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua zi a operaiei 7. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie gastrointestinal acut. 8. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral i intravenos. 9. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia amigdalelor, subfebrilitate 10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie. 11. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase. 12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Vrsturi cu coninut bilios Vrsturi cu coninut sanghinolent Vrsturi cu coninut fecaloid Vrsturi cu coninut mucos Vrsturi cu coninut alimentar A B C D E cancer gastric dischinezie biliar alcoolici ocluzie intestinal stenoz piloric

B 1 2 3 4 5 Vrsturi matinale Vrsturi postprandiale precoce Vrsturi postprandiale tardive Vrsturi la 24 h dup mas Vrsturi n jet, neprecedate de greuri A B C D E stenoz piloric alcoolism ulcer gastric sindrom de HTIC ulcer duodenal

69

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte MEDICIN INTERN 1. Urmtoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric: a) durere n flancul abdominal drept; b) flatulen; c) anorexie selectiv pentru carne i grsimi. 2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent cauzat de : a) alcoolism; b) parazii; c) infecii biliare. 3. n ce const tratamentul igieno-dietetic ntr-o gastrit cronic: a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi, cu orar regulat; b) evitarea consumului de condimente, tocturi, afumturi, alcool ,tutun; c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene i cortizonice; d) toate. 4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin : a) diaree postprandial; b) scaun cu mucus, puroi, snge; c) epigastralgii. 5. Tabloul clinic n enterocolita acut se caracterizeaz prin: a) poliurie; b) vrsuri alimentare; c) 5-20 scaune/zi. 6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const n: a) disurie; b) stelue vasculare; c) varice esofagiene. 7. Durerea n colica biliar are urmtoarele caracteristici: a) este localizat n hipocondrul drept i iradiaz n regiunea dorso-lombar; b) este localizat n hipocondrul drept , iradiaz n membrul inferior i cedeaz la administrare de antispastice; c) localizare tipic n epigastru i cedeaz la administrare de morfin. 8. Urmtoarele explorri paraclinice confirm prezena ulcerului gastric:

a) VSH crescut; b) endoscopia gastric; c) hemoragii oculte. 9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie fr complicaii , tratamentul de baz este medical i n conducerea tratamentului se va ine seama de: a) evoluia strii generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei; b) evoluia durerii i posibilitatea de reluare rapid a alimentaiei; c) sedarea bolnavului i reluarea ct mai rapid a vieii normale. 10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi combtute prin administrare de: a) plegomazin fiole; b) torecan tablete; c) emetiral supozitoare. CHIRURGIE 11. Lipotimia n ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestiv superioar , n cazul unei pierderi de mas circulant: a) mic; b) medie; c) mare. 12. Sunt cauze de HDS: a) ulcerul aton; b) cancerul gastric; c) traumatismul cilor biliare. 13. Manifestarea caracteristic n ulcerul gastric perforat este: a) meteorism abdominal; b) agitaia extrem; c) ,, abdomen de lemn. 14. O hemoragie digestiv n care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge este: a) asimptomatic; b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameeli, vedere ca prin cea, lipotimie; c) are semnele caracteristice ocului hemoragic. 15. Complicaia cea mai frecvent a ulcerului gastro-duodenal este: a) cancerul gastric;

70

b) hemoragia digestiv; c) gastrita cronic. 16. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale: a) ulcerul gastro-duodenal; b) anaciditatea; c) gastritele hemoragice; d) medicamentele ulcerogene. 17. Ce regim alimentar dm la nceputul pancreatitei acute? a) regim hipoproteic; b) regim hidro-lacto-zaharat; c) repaus digestiv absolut, sond de aspiraie gastric. 18. Ce modificri de laborator se pot ntlni n pancreatita acut? a) amilazemia i amilazuria crescute n primele 2-3 zile; b) hiperglicemie; c) leucopenie. 19. Pancreatita acut este un sindrom abdominal acut caracterizat prin : a) dureri abdominale violente n etajul superior i alterarea marcat a strii generale; b) durere n hipocondrul drept cu iradiere n umr , stare general uor alterat; c) dureri n fosa iliac dreapt cu greuri i vrsturi. 20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric persistent a sclerelor , mucoaselor i tegumentelor poate fi dat de : a) inflamaia peretelui colecistic; b) prezena unui obstacol n coledoc; c) un proces inflamator al cilor biliare. 21. La palparea abdominal a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar urmtoarele caracteristici: a) palparea este nedureroas; b) abdomenul este elastic , nedureros; c) abdomenul este rigid (de lemn). 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale? a) vrsturile; b) greurile; c) oprirea tranzitului pentru materii fecale i gaze ; d) meteorismul. 23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare? a) dimineaa pe nemncate;

b) dup amiaz; c) noaptea; d) dup mas bogat n grsimi sau alimente colecistokinetice. 24. Un bolnav cu durere intens ,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu iradiere n umr i spate, cu durat mare, febr, care este temporar sau deloc influenat de antispastice i antialgice, poate fi produs de : a) colic renal; b) colecistit acut; c) colic hepatic; d) apendicit acut subhepatic. 25. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravitii H.D.S? a) testele de coagulare; b) hemoglobina; c) proteinemia; d) hematocritul. 26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizat prin vrsturi se numete: a) hemoptizie; b) hematemez; c) melen. NURSING 27. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenia prin: a) examinarea cu sulfat de bariu; b) examinarea cu lipiodol ultrafluid; c) examinarea cu pobilan. 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicat la pacienii cu : a) HDS; b) peritonit; c) ulcer gastric. 29. n vederea efecturii irigoscopiei este necesar s: a) se administreze regim hidric n preziua examenului; b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clism i administrare de ulei de ricin; c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaie bogat n celuloz . 30. Irigoscopia este : a) examinarea radiologic a colonului fr substan de contrast; b) examinarea radiologic a colonului cu substan contrast;

71

c) examinarea endoscopic a colonului. 31. Colangiografia const n : a) radiografierea veziculei biliare umplut cu substan de contrast administrat pe cale oral; b) radiografierea cilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substan de contrast administrat pe cale intravenoas; c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului dup adminstrarea substanei de contrast pe cale oral . 32. Colangiografia este contraindicat la pacienii cu: a) afeciuni hepato-biliare acute; b) reacii alergice la iod; c) insuficien renal. 33. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilitii organismului la substana de contrast se face: a) prin administrare ID a 1 ml de substan ; b) prin administrare SC a 1 ml de substan; c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substan omogenizat cu snge. 34. n cazul colangiografiei , nu se administreaz prnzul Boyden : a) pacienilor colecistectomizai ; b) pacienilor cu icter; c) pacienilor cu insuficien renal acut. 35. Dup efectuarea primei radiografii , n cazul colecistografiei medicul recomand administrarea de : a) antihistaminice; b) prnzul Boyden; c) razebil. 36. Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n cazul gastroscopiei sunt urmtoarele , cu excepia: a) asigur pacientului un climat calm , de cldur uman; b) anun pacientul s nu mnnce, s nu fumeze n seara precedent i n dimineaa investigaiei; c) evalueaz gradul anxietii pacientului i i administreaz o tablet de diazepam.

37. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizeaz: a) testul Addis- Hamburger; b) testul Adler; c) proba de digestie. 38. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cnd este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a) examenul radiografic; b) gastroscopia ; c) cercetarea hemoragiilor oculte. 39. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienii cu: a) constipaie; b) diaree cronic; c) pusee hemoroidale acute. 40. Spltura gastric este contraindicat n: a) cancer gastric; b) intoxicaii cu sbstane caustice ; c) staz gastric nsoit de procese fermentative. 41. Paracenteza abdominal se efectueaz : a) n fosa iliac dreapt; b) n fosa iliac stng , linia MonroeRichter; c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian. 42. Explorarea funcional a pancreasului se face prin metode directe i indirecte . Enzimele pancreatice se cerceteaz n: a) snge; b) suc pancreatic; c) snge, urin, suc pancreatic. 43. n caz de digestie deficitar, la examenul microscopic al materiilor fecale se depisteaz: a) rare fibre musculare; b) steatoree; c) celuloz n cantiti mici. 44. Urmtorele explorri ale ficatului au semnificaie etiopatogenic: a) determinarea imunoglobulinelor; b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni; c) determinarea bilirubinemiei. 45. Examenul materiilor fecale pentru reacia Adler se face dup trei zile de regim alimentar: a) lacto-finos;

72

b) complet; c) care s conin zarzavaturi verzi i carne . 46. Vrsturile ce conin alimente ingerate cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice pentru: a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat; b) varice esofagiene; c) stenoza piloric. 47. Durerea ca i manifestare n ulcerul gastric apare : a) la 3-4 ore dup mas; b) la 30 minute dup mas ; c) nu are legtur cu alimentaia . 48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomand respectarea unui regim alimentar compus din: a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart , ou fiert moale; b) ciorba de carne, brnza de vaci; c) pine veche , soteuri de zarzavat. 49. La externarea din spital asistenta recomand pacientului cu ulcer gastroduodenal: a) s respecte orarul meselor ; b) s evite stresul fizic i psihic; c) s aibe o alimentaie complet fr restricii. 50. Durerea care prezint periodicitate i apare de obicei toamna i primvara este ntlnit la pacienii cu: a) ulcer gastro-duodenal; b) litiaz biliar; c) rectocolit. 51. Manifestrile de dependen ntlnite n hemoragia digestiv sunt : a) senzaia de grea , vrsturi, cldur retrosternal; b) paloare, transpiraii reci abundente, hipotensiune arterial; c) senzaia de gdilare a laringelui, vrsturi, hipertensiune arterial. 52. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric sunt: a) durere n epigastru, violent , ca o ,, lovitur de pumnal cu iradiere dorsal; b) durere n hipocondrul drept nsoit de greuri i vrsturi; c) durere localizat n epigastru nsoit de senzaia de arsur.

53. Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu ciroz hepatic sunt: a) asigurarea alimentaiei , msurarea i notarea diurezei i greutii corporale; b) pregtirea pentru flebografie; c) efectuarea examenelor de laborator ale sngelui. 54. Pacienii suferinzi de hemoroizi i operai pentru aceast afeciune vor primi urmtoarele recomandri: a) toalet local cu ap i spun , bi cldue de ezut; b) diet adecvat pentru evitarea constipaiei; c) bi fierbini , prinie aplicate local. 55. Dup oprirea vrsturilor , un pacient diagnosticat cu colecistit este realimentat astfel: a) cu cantitti mici de ceai , din or n or; b) cu supe strecurate de zarzavat; c) cu lactate, smntn , pete. 56. Pacientul cu colecistectomie prezint drenuri prin care se scurge bila. Asistenta medical va supraveghea: a) cantitatea zilnic de secreie ; b) ca drenul s nu se cudeze; c) aspectul secreiilor. 57. n bolile digestive ora de administrare a medicaiei antisecretoare este: a) dup mese; b) n timpul meselor; c) naintea meselor. 58. Interveniile autonome ale asistentei medicale acordate pacienilor cu rectocolit ulcero-hemoragic sunt urmtoarele: a) asigur repaus fizic i psihic complet; b) asigur igien corporal i de pat; c) administreaz medicaie hemostatic i preparate de fier. 59. Pacientul cu rectocolit ulcerohemoragic este educat : a) s respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate n celuloz; b) s consume alimente bogate n vitamine , uor digerabile;

73

c) s i asigure un aport suficient proteic (carne slab fiart , brnza proaspt). 60. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta n perioada de debut urmtoarele manifestri de dependen: a) balonri postprandiale, meteorism abdominal, flatulen; b) fatigabilitate , inapeten, greuri; c) subicter, ascit. 61. Vrsturile postoperatorii cauzate de staza gastric se combat prin: a) administrarea antivomitivelor; b) nu se combat, sunt normale postoperator; c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreiei, urmat de spltur gastric. 62. La externarea din spital pacientul care prezint colostomie va fi educat pentru a se autongriji: a) s-i schimbe aparatul colector; b) s-i protejeze tegumentele din jurul stomei; c) s-i menin igiena general.

63. Regimul alimentar al purttorului de colostom este: a) bogat n proteine i grsimi; b) bogat n hidrai de carbon i proteine; c) srac n lipide i celuloz. 64. Durerea n afeciunile digestive prezint unele caracteristici.Durerea cu localizare n hipocondrul drept ce iradiaz n umrul drept este ntlnit n : a) litiaza biliar; b) ulcerul duodenal; c) rectocolit. 65. n bolile digestive, substituenii aciditii gastrice sunt administrai astfel; a) la 2 ore dup mese; b) naintea meselor; c) n timpul meselor. 66. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistit acut i se administreaz: a) 1 fiol Morfin; b) 1 fiol Mialgin; c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil la nevoie.

74

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE TESTUL I- ADEVRAT / FALS NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. NTREBARE PAGIN 1 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 2 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 3 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 4 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 5 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 6 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71 7 A Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de 210 asistenii medicali- L. Titirc, 2002 8 F idem 212 9 A idem 235 10 A idem 234 11 A Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257 12 F Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257 TESTUL II- ASOCIERE A 1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 2 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 3 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 4 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 5 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 B 1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 2 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 3 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 4 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 5 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139 TESTUL III- GRIL MEDICIN INTERN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CHIRURGIE 11 12 c a d a b,c b,c a b a a,c b b Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea 1997 idem idem idem idem idem 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 idem idem idem Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 77 78 246 80 81 82 5 7 47 71 723 8

75

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 NURSING 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

c c b a,c,d c a,b a b c c c,d b b,d b

idem idem idem Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihilescu, 2004 idem idem 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 idem Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea 1997 Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihilescu, 2004 idem idem idem Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea 1997 Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali- L. Titirc, 2002 idem idem idem idem idem idem idem idem idem Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului L Titirc, 2008 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali- L. Titirc, 2002 idem idem 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului L Titirc, 2008 idem idem 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 idem 1150 teste nursing L.Titirc, 2008

9 9 10 723 720 720 41 44 120 717 708 715 724 107

a a,b a,b b b a,b ,c c a,b,c b c b b c a,b b,c c b c a c b a,c

210 210 213 212 214 214 216 217 215 233 59 11 237 126 54 68 59 54 59 9 9 69

76

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66

a,b a b c a a,b a a,b,c c a,b b,c a,b c a,b,c c a c c

1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali- OAMR, 2004 idem 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 idem idem 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc , 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 1150 teste nursing L.Titirc ,2008

69 69 10 11 70 70 70 72 71 84 84 85 72 71 71 69 71 71

77

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecie urinar. 2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore. 3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%. 4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare. 5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i alterarea eliminrii urinare. 6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase. 7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur. 8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal. 9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat. 10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de dren. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Semnul godeului Examen bacteriologic Glomerulonefrit acut Hematurie Poliurie A B C D E urocultur snge streptococ betahemolitic 3000 ml urin edem renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Urografie 2 Cistoscopie 3 I.R.C. 4 Pielografie 5 Hipostenurie

A B C D E

iodura Na 10% hemodializ substan iodat injectat i.v. endoscopie urin diluat

78

TESTUL III Indicati raspunsurile corecte MEDICINA INTERNA 1.Durerea de origine renal: a) se poate prezenta sub form de durere lombar, durere pelviperineal i cistalgie; b) poate fi declanat de trepidaii, mers rapid, eforturi fizice; c) este calmat prin gsirea unei poziii antalgice. 2. Diureza normal este de : a) 500 100 ml pe 24 ore; b) 1500 2500 ml pe 24 ore; c) 1000 2000 ml pe 24 ore. 3. Reducerea diurezei sub 100 150 ml pe 24 de ore se numete : a) oligurie; b) anurie; c) disurie. 4. Glomerulonefrita acut : a) apare in timpul unei infecii streptococice; b) se caracterizeaz prin leziuni renale datorate reaciei antigen-anticorp, cu fixare de complement la nivelul membranei bazale glomerulare; c) se caracterizeaz prin hematurie, hipertensiune arterial i edeme. 5. Hematuria : a) modific aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe fundul vasului i miros fetid; b) poate fi prezent in purpura HenochSchonlein; c) se pune n eviden numai prin examene de laborator. 6. Edemele de origine renal : a) apar iniial localizate la nivelul pleoapelor i retromaleolar sunt mai accentuate dimineaa i au tendina la regresie n timpul zilei; b) sunt albe, moi, pufoase (pstreaz godeu); c) apar in glomerulonefrite acute i cronice, n sindroamele nefrotice i in insuficiena renal cronic. 7. Urografia intravenoas : a) apreciaz secretia i excreia renal; b) aprecieaz anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii urinare (calculii, dilataii, malformaii); c) presupune testarea obligatorie a sensibilitii la iod. 8. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale caracterizate prin : a) afectarea interstiiului renal ; b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore; c) prezena germenilor n urin ( peste 100.000 germeni pe ml) 9. Sindromul nefritic acut presupune : a) oligurie; b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore; c) hipertensiune arterial. 10. Sindromul nefrotic se definete prin : a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore; b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l; c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l. 11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acut se traduce prin : a) poliurie i polakiurie; b) leucociturie masiv; c) hematurie ntotdeauna inferioar leucocituriei. 12. Insuficiena renal acut poate sa apar n : a) traumatisme pelviene cu ruptur de vezic i extravazarea urinii; b) scderea volumului sanguin circulant; c) necroz papilar. 13. Dintre factorii de litogenez fac parte i : a) creterea concentraiei srurilor urinare; b) hipertiroidie; c) solubilitatea crescut a unor constitueni urinari (oxalat, acid uric). 14. Principalul element diagnostic al unei infecii urinare l reprezint : a) febra nalt nsoit de frisoane i alterarea strii generale; b) durerea lombar colicativ; c) bacteriuria semnificativ. 15. Cea mai important msur terapeutic n hematurie este :

79

a) tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi; b) tratament etiologic prin descoperirea i tratarea cauzei care o produce (litiaz, tumori, corpi strini, etc); CHIRURGIE 16.Care este cifra minim a tensiunii arteriale sistolice, ca s se poat produce filtrarea renal? a) 50 mmHg; b) 60 mmHg; c) 70 mmHg. 17. Care este investigaia radiologic, care ne d datele cele mai precise privind aspectul anatomic si funcia aparatului urinar ? a) cistografie; b) pielografie ascendent; c) urografie intravenoasa. d)uretero-pielografie retrograd. 18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogenez? a) staza urinar; b) modificrile de circulaie; c) infecia urinar. 19. Cum iau natere calculii? a) prin precipitarea i agregarea srurilor urinare; b) precipitarea are loc n jurul unui nucleu organic; c) datorit concentraiei crescute de sruri n urin, d) precipitarea are loc n jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate. 20. n ce situaie se poate produce o insuficien renal cronic? a) ntr-o litiaz veche; b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroz renal; c) prin fenomene de obstrucie i infecioase intermitente, se produce o degradare treptat, dar avansat a funciei renale; e) prin tulburri de filtrare glomerular. 21. Colica renal este produs de : a) calculi mari care stagneaz n bazinet; b) calculi vezicali; c) calculi mici, care migreaz din bazinet n ureter; d) urini hiperconcentrate n sruri urinare.

c) inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de snge, plasm, mas eritrocitar

22. Incercuii tumora malign care ine de rinichi: a) adenocarcinom; b) limfosarcom; c) neuroblastom; d) osteosarcom. 23. Hematuria produs n cancerul renal are urmatoarele caractere : a) este terminal; b) unilateral; c) este insoit de dureri; d) este total, spontan, capricioas, nedureroas. 24. In care din urmtoarele afeciuni globul vezical apare cel mai frecvent ? a) traumatism de bazin, cu fractur de pube; b) litiaz renal; c) adenom de prostat; d) prostatit cronic. 25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostat ? a) tratamentul hormonal; b) tratamentul fizioterapic; c) cateterismul vezical; d) tratamentul chirurgical constnd in adenomectomie pe cale transvezical sau prin rezecie endoscopic transuretral. 26. Tratamentul cancerului de prostat const n : a) citostatice si tratament imunoterapic; b) extirparea prostatei n totalitate mpreun cu limfatice pelvine; c) alturi de tratamentul chirurgical estrogenoterapie, castrare bilateral; d) citostatice i cobaltoterapie. 27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce retenia acut de urin ? a) adenom i cancer de prostat; b) afeciuni neurologice: tabes, siringomielie; c) compresiuni medulare;

80

d) calcul sau cheag care astup colul vezical, traumatism de uretr, stricturi uretrale. 28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave i se remediaz extrem de greu? a) anuriile produse de ocul traumatic sau hemoragic; b) anuriile renale; c) anuriile produse prin sindromul de deshidratare; d) anuriile postrenale. 29. Absena miciunilor inseamn ntotdeauna anurie? a) da, absena miciunilor este consecina anuriei; b) nu, i alte cauze pot produce absena miciunilor, fr s fie anurie; Nursing 31.Pregtirea alimentar a pacientului pentru radiografie renal simpl se face astfel: a) 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic; b) 2-3 zile alimentaie neflatulent, nefermentescibil; c) 2-3 zile alimentaie desodat. 32. Recoltarea urinei pentru proba AddisHamburger se face n modul urmtor : a) prima urin de diminea; b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; c) urina din 3 ore, obinut dup ce pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat n repaus la pat. 33. Urografia reprezint : a) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast pe baz de iod, injectat intravenos; b) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast iodur de sodiu 10%, injectat prin cateterism ureteral; c) examenul radiologic al vezicii urinare. 34. Dup cistoscopie pacientul necesit ingrijiri : a) suprimarea alimentaiei pe cale natural; b) clism evacuatoare; c) aplicarea unui termofor n regiunea hipogastric, administrare de antispastice. 35. Proba Volhard exploreaz : a) clearance-ul la uree;

c) absena miciunilor poate aprea n retenia acut de urin; d) n plgile renale sau vezicale, urina produs se elimin n afara cilor urinare sau normale. 30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare, care din semnele de mai jos le gsim? a) creterea de volum a hemiscrotului la nivelul creia se dezvolt hidrocelul; b) existena unei formaiuni tumorale, care se reduce n clinostatism; c) formaiunea este nedureroas, sub tensiune, fluctuent nereductibil, mat la percuie; d) este opac la transluminaie. b) capacitatea rinichiului de diluie i concentraie a urinei; c) sedimentul urinar. 36. Sediul hematuriei macroscopice se precizeaz prin : a) proba celor trei pahare; b) proba Adiss Hamburger; c) proba Zimniki. 37. Caracteristicile durerii n colica renal sunt : a) localizare suprapubian, iradiere n tot abdomenul, este vie; b) localizare lombar, cu iradiere spre organele genitale externe, intens, profund; c) localizare lombar, bilateral, cu iradiere n tot abdomenul. 38. Se recomand unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgen, pentru care este pregtit astfel : a) clism evacuatoare; b) spltur vezical; c) nu se face pregtire. 39. ntr-o calculoz renal, pn la eliminarea calculului, n planul de ngrijire al pacientului, vor fi aplicate urmtoarele intervenii: a) creterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi; b) msurarea cantitii de urin pe 6 ore; c) determinarea cantitii de albumin in urin. 40. Interveniile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente

81

la un pacient cu incontinen urinar constau in: a) observarea aspectului urinei n vasul colector; b) meninerea permeabilitii tuburilor prelungitoare; c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n funcie de volumul de urin. 41. Pacientul cu glomerulonefrit acut prezint ca problem de dependen : a) comunicare ineficient la nivel senzorial ; b) potenial de exces de volum lichidian; c) deficit de autongrijire. 42. Diagnosticul de certitudine n infeciile urinare este susinut de : a) examenul sumar de urin; b) urocultur; c) valoarea ureei i a creatininei n snge. 43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficien renal acut i prezint : a) poliurie; b) anurie; c) disurie. 44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt : a) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic; b) suplinirea definitiv a funciei renale prin hemodializ; c)reechilibrarea funciei renale. 50. Interveniile asistentei medicale la un pacient cu insuficien renal acut constau in: a) efectuarea bilanului hidric; b) diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenal hemodializat i dializ peritoneal; c) aplicaii calde n regiunea lombar. 51. Care din urmatoarele manifestri de dependen sunt semnificative pentru o insuficien renal acut? a) oligo-anurie; b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic; c) hematuria. 52. Interveniile asistentei medicale n insuficiena renal cronic este un element

45. Alimentaia pacientului cu I.R.C.urmarete : a) creterea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp; b) reducerea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp n funcie de valorile ureei i creatininei din snge; c) asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide. 46. Interveniile autonome ale asistentei n ngrijirea pacientului cu edeme sunt : a) msurarea zilnic a greutii corporale i a diurezei; b) dezinfecia regiunilor edemaiate i acordarea poziiei eznd cu picioarele atrnate; c) alimentaie desodat. 47. Care din urmtoarele manifestri sugereaz un traumatism renal in cazul unui pacient cu politraumatism : a) durere lombar; b) hematurie macroscopic; c) vrsturi. 48. Ca manifestri de dependen n perioada iniial in cazul adenomului de prostat ntlnim : a) incontinen urinar; b) jet urinar fr presiune, ntrerupt; c) retenie acut de urin. 49. n litiaza uric, pacientului i se recomand regim alimentar bogat n : a) vegetale cu restricie de proteine; b) sucuri de citrice; c) produse lactate, carne important al activitii medicale. Educarea pacieilor se refer la : a) exerciii fizice intense; b) necesitatea restriciilor alimentare; c) igiena riguroas a tegumentelor. 53. Problemele pacientului cu insuficien renal cronic pot fi : a) alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funciei tubulare; b) alterarea integritii pielii; c) insomnia. 54. La un pacient cu hematurie macroscopic proba celor trei pahare permite precizarea : a) sediului hematuriei; b) intensitii hematuriei; c) durata hematuriei.

82

55. n ingrijirea unui pacient cu anasarc, interveniile autonome ale asistentului medical sunt : a) monitorizarea diurezei; b) administrarea tratamentului; c) administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic. 56. Edemele din bolile renale sunt : a) albe, pufoase; b) cianotice, indurate; c) roii, tegumentele prezentnd teleagiectazii. 57. Postoperator, la un pacient care prezint glob vezical, se recomand: a) administrarea de diuretice; b) imobilizarea la pat; c) montarea unei sonde urinare. 58. Deteriorarea funciei renale implic modificarea regimului alimentar al pacientului, restriciile viznd aportul de: a) proteine; b) lipide; c) glucide. 59. Poliuria reprezint : a) miciuni frecvente cu cantitate mic de urin; b) dureri la miciune; c) cantitate mare de urin eliminat n 24 de ore. 60. Polakiuria este : a) cantitate mare de urin pe 24 de ore; b) incontinen urinar; c) miciuni dese cu cantitate mic de urin. 61. Conduita de urgen n caz de retenie urinar se refer la : a) administrarea de diuretice; b) administrarea de antispastice; c) sondaj vezical. 62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz : a) n condiii sterile, n recipient special; b) un eantion din cantitatea eliminat n 12 ore; c) numai dup administrarea a 2 l de ceai nendulcit.

63. Stabilii prioritile in efectuarea sondajului vezical : a) mbrcarea mnuilor sterile; b) poziionarea bolnavului pentru sondaj; c) toaleta organelor genitale externe; d) pregtirea materialelor necesare sondajului; e) introducerea sondei. 64. Ce intelegem prin sond Dmeure: a) sond fixat, lsat timp ndelungat n vezica urinar; b) repetarea sondajelor vezicale; c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor. 65. n ngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medical are ca prioritate n ngrijire: a) msurarea debitului urinar, orar; b) prevenirea ntoarcerii pacientului pe partea operat; c) s fixeze bine tuburile de dren. 66. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat : a) absena urinei in vezica urinar: b) scderea cantitii de urin pe 24 de ore; c) eliminarea urinei cu dificultate. 67. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia pacientului : a) decubit dorsal; b) poziia Fowler; c) decubit lateral pe partea sntoas. 68. Hipostenuria reprezint densitatea urinei : a) normal; b) crescut; c) sczut. 69. Anuria reprezint : a) absena urinei in vezic; b) scaderea cantitii de urin; c) eliminarea urinei cu dificultate. 70. Poliuria reprezint : a) miciuni frecvente in cantiti mici; b) eliminarea unei cantiti mai mari de 2500 ml; c) sete exagerata

83

BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR. NTREBARII 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 F F A F A A F A F F

RSPUNS

TESTUL I- ADEVARAT /FALS BIBLIOGRAFIE Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir Nursing 1150 de teste ,2003. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem TESTUL II- ASOCIERI L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,2003 L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali,2002 L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,2003 L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002 L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 TESTUL III - GRILA N. Crngulescu- Medicin intern.Specialiti nrudite i terapii paliative ,tiint & Tehnic Bucureti 1998 Idem Idem Idem Idem Idem Idem

NR. PAGIN 84 84 84 84 84 84 84 84 84 84

E A C B D C D B A E

145 94 112 145 143 219 239 108 218 145

MEDICINA INTERN 1 a,b

283

2 3 4 5 6 7

c b a,b,c b a,b,c a,b,c

283 283 285 284 284 284

84

8 9 10 11 12 13 14 15 CHIRURGIE 16

b a,c a,b,c b a,b,c a c b c

Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti chirurgicale Manual pentru cadre medii i coli sanitare postliceale, Editura Medical 2007 Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. Teste gril Nursing 1150 de teste, 2003. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem

284 285 285 285 285 286 286 287 836

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 NURSING 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

c a,c,d,e b,d a,c c d b,d c d b,d a,d b b,c,d a,c b c a c b a b c a a,b,c. b,c. b b a,c. b,c. a,c. b b a

837 837 838 838 838 840 840 841 841 841 841 842 842 842 81 81 81 81 81 81 82 82 82 82 82 82 83 83 83 83 83 83 83

85

50 51 52 53 54

a,b a,b b,c a,b a

1030 Teste pentru examene i concursuri pentru asisteni medicali. 2004 Idem Idem Idem Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe Nicolae- Teste pentru asisteni medicali 1114 ntrebri, 2009. Idem Idem Idem Idem M. MincuTeste de evaluare continu n nursing 1555 Coordonator Dr. Mioara Mincu Editura Carol Davila Bucureti 2009. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem idem L.Titirca-Ghid de nursing Idem Idem

120 121 122 122 91

55 56 57 58 59

a a c a c

105 106 142 189 90

60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70

c c a d,b,c,a,e. a a a c c a b

90 91 92 93 93 96 95 94 146 146 146

86

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals . 1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura. 2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri. 3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste. 4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu ser fiziologic 5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral 6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic. 7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii. 8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator. 9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre radacina coapsei. 10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale. 11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda. 12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T. 13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet continuu aplicam garoul dedesubtul plagii. 14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul. 15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Melena Hematemeza Hemoptizie Hematurie Epistaxis A B C D E varsatura sputa urina scaun rinoragie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Furuncul Abces cald Acnee Erizipel Arsura gr.II A B C D E flictena cu continut serocitrin agent etiologic streptococul inflamatie a aparatului polisebaceu infectie purulenta bine delimitata leziune inflamatorie a glandelor seboreice

87

Testul III Indicati raspunsurile corect 1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta: a) paloare b) ameteli in ortostatism c) transpiratii reci d) lipotimie in clinostatism 2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a) preoperator b) postoperator c) preoperator, intraoperator si postoperator 3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii? a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. vasoconstrictia arteriala d. scaderea hematocritului 4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. narcoza si iritatia peritoneala b. aparitia unui ulcer de stres c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei? a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei b. dureaza 3-4 luni c. dupa tranfuzie de sange d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat 6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului? a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral) b. pansament compresiv c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie d. aplicarea atenta a unui garou 7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. interesarea epidermului si partial a dermului b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale 8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului? a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant? a. streptococul, stafilococul b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase c. piocianic, bacil Colli, pneumococ 10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu stenoza esofagiana pentru operatie? a. asigurarea alimentatiei pe cale parenterala b. instituirea gastrostomiei pentru realimentare c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonare d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare 11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice, consta in: a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie pentru afectiuni cronice? a. pneumonie b. emfizem pulmonar c. astm bronsic d. traheobronsite acute 13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat? a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va

88

putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune c. obisnuinta cu bolnavii din sectie d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti 14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut? a. soc hemoragic b. soc in arsuri si deshidratare c. soc septic si alergii d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala 15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia clasica? a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc b. evita inciziile mari- laparotomia c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta 16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. septicemia postoperatorie b. abcesul fesier c. infectarea plagii chirurgicale 17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. soc compensat, soc decompensat, coma b. soc compensat, soc ireversibil c. soc decompensat, coma 18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate hemoragii medicale? a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii in cazul trombocitopeniei c.hemoragii in cazul ulcerului gastroduodenal d. hemoragii medicamentoase e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare 19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt: a. contuze b. infectate c. atone d. cu marginile regulate 20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut? a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia

b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la serviciul antirabic d. excizie si sutura a plagii, antibiotice 21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi, albine)? a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota b. anemii hemolitice c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee 22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare? a. dupa arsuri prin iradiere b. dupa arsuri electrice c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri d. dupa arsuri cu fosfor 23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor? a. scoaterea victimei din focarul de incendiu b. stingerea vestimentatiei aprinse c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele d. combaterea durerii si linistirea bolnavului e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de metilen, violet de gentiana 24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars? a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata arsa si si greutatea corporala b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa 25. Socul cardiogen pote fi produs de: a. infarct miocardic, tamponada cardiaca b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra inimii, leziuni obstructive ale marilor vase. 26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?

89

a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de administrare c. sa facem o anamneza corecta d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de compatibilitate inainte de transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si izoRh. 27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie pentru urmariea bolnavilor socati? a. monitorizarea functiei cordului - EKG b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea debitului urinar c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului 28. Caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata? a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar b. hiperemiei- activarii circulatiei locale c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor 29. Care este limita de caldura nelezanta? a. 450C b. 380C c. 550C d. 800C 30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul? a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in pat, dupa dorinta b. decubit dorsal fara perna c. pozitie Fowler 31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator? a. asociatia de boli b. interventiile de urgenta c. conditiile de munca si viata d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor 32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon? a. locurile libere existente in sectie

b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din urma c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare 33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului? a. socul prin arsuri b. hiperhidratare c. hemoragie digestiva mare d. poliglobulie 34. Ce se produce in segmentul de sub garou? a. vasoconstrictie arteriala b. trombozarea vaselor c. dilatarea paralitica d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a TA 35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste sangele rosu aprins in jeturi discontinue. a. la radacina coapsei b. deasupra plagii c. dedesubtul plagii d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii 36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana? a. vasoconstrictia b. formarea trombusului alb c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina e. formarea coagului rosu 37. Cand e este indicata aplicarea uni pansament umed? a. in plagile recente b. in plagile care secreta abundent c. in contuzii, fara leziuni ale pielii d. in tromboflebite 38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament? a. sa acopere complet plaga b. sa aiba o buna putere absorbanta c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri

90

39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente, folosim: a. neofalina b. eterul c. apa oxigentata d. bromocetul 40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie? a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar c. activarii circulatiei locale 41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici? a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama b. plagi intepate, taiate, prin muscatura c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen 42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca: a. plagi iatrogene b. plagi accidentale c. plagi intentionate d. plagi profunde 43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic? a. socul de garou, socul alergic medicamentos b. socul hemoragic, traumatic c. socul cardiogen, socul electric d. socul prin arsura, socul operator 44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului? a. soc hemoragic b. soc traumatic c. soc septic d. soc prin arsura 45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc compensat? a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea d. ridica tonusul bolnavului 46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna? a. hemoragia intratisulara

b. hematom la nivelul mezenterului c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala d. hemopericard 47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de : a. diapedeza leucocitelor b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei) 48. Ce intelegem prin plagi perforante? a. plagi ale tegumentelor b. plagi insotite de fracturi deschise c. plagi care patrund in cavitatile naturale d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva 49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua: a. cu soc hipovolemic b. fara complicatii c. cu soc toxicoseptic 50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui socat? a. restabilirea volemica si corectarea acidozei b. intreruperea timpurie a reanimarii c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului d. excesul de desocare 51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului? a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor, ziarelor, programelor de televiziune c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea eventualelor tulburari psihice d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge bine 52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face: a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatie b. regim hidric timp de 4-5zile c. administrare de constipante 4-5 zile d. clisma dupa 4-5 zile

91

e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g 53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie? a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie b. in primele 3 zile dupa operatie, c. in seara operatiei d. a doua zi dupa operatie 54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de: a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara b. hiperemie locala c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene, asupra terminatiilor nervoase 55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos? a. tulburarile respiratorii b. contractura maseterina si trismus c. dureri abdominale d. tulburari sfincteriene 56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)? a. examenul macroscopic al urinii b. proba celor 3 pahare c. examenul macroscopic al sedimentului urinar d. examenul clinic al bolnavului 57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva? a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10% b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin c. ligatura si sutura vaselor d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg 58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin? a. arsuri gr I b. arsuri gr II c. arsura gr III d. arsura gr IV 59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de gr III ? a. sunt de aceeasi intensitate b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II

c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII 60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si transportul unui bolnav socat sau susceptibil de a face soc? a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse f. transportul la spital cu orice mijloc 61. De cele mai multe ori o HDS se evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu? a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac c. daca sangele este evacuat foarte repede d. cand exista o enterocolita 62. In infectiile cronice avem o crestere a. neutrofilelor b. limfocitelor c. eozinofilelor d. reticulocitelor 63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi? a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei b. infectia splinei c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu d. fragilitatea vasculara e. deficiente ale factorilor de coagulare 64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional? a. arsura gr I 40% din suprafata corpului b. arsura gr II 25% din suprafata corpului c. arsura gr III 10% din suprafata corpului d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului 65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere: a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic

92

b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice d. tratament cu antialgice si anticoagulante 66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza? a. sa respire adanc, folosind si bratele b. sa urineze c. sa destinda abdomenul d. sa bea lichide 67. Ce este furunculul? a. inflamatia acuta a glandelor seboreice b. inflamatie a aparatului pilosebaceu c. inflamatia glandelor sudoripare 68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic? a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca 69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce: a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile 70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza: a. furunculul antracoid b. abcesul c. furunculul d. foliculita 71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei? a. regim alimentar obisnuit b. regim hidric c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei 72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:

a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare c. combaterea durerii d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice 73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica, se va practica: a. excizia copleta a escarelor b. excizia partiala a escarelor c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in profunzime d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica 74. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. lipotimie b. oligoanurie c. supuratii locale d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie 75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico septic postcombustional? a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres b. HTA , cardipopatie ischemica c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala 76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul interventiilor pe aceste organe? a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite b. imiedicam staza gastrica c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care, alaturi de lipsa peristalticii produce staza d. prevenim varsaturile 77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin: a. regim alimentar cu multe lichide b. repaus la pat c. oxigenoterapie d. medicatie tonicardiaca e. administarea preoperatorie de atropina 78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. dezobstructia cailor respiratorii

93

b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie c. traheostomie 79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat? a. plagi cu hemoragie mare b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane c. plagi supurate d. plagi cu leziuni osteo-articulare 80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei? a. invazia apei din tesuturi in circulatie b. vasoconstrictiei c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei d. cresterii diurezei 81. Ce constatam la tetanos? a. leziuni distructive masive la locul de inoculare b. semnele locale sunt neinsemnate c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice 82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de: a. febra de resorbtie b. supuratia plagii operatorii c. infectie pulmonara sau urinara d. afectiune intercurenta 83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de: a. 2000-3000 cal b. 800-1000 cal c. 1000-1500 cal d. 3000-4000 cal 84. Intr-o deshidratare mare putem gasi: a. edem cerebral b. agitatie, confuzii, halucinatii c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta 85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste: a. bandaj lipit cu material adeziv b. prastia c. bandaj in T d. infasarea sub forma de evantai 86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de: a. coloana vertebrala b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene

c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior d. bolnavii operati cu rahianestezie 87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat? a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV 88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi: a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient pregatiti preoerator b. cauzat de componenta anestezica c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc 89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate folosi in urmatoarele operatii: a. rezectia gastrica b. operatii ce se executa in cavitatea toracica c. amputatia de mamela d. tiroidectomie subtotala 90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. fixare cu leucoplast b. fixare cu plasa autoadeziva c. fixare capelina d. fixare cu galifix 91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic decompensat? a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie periferica insuficienta si lenta b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie, diminuarea debitului cardiac. 92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc?

94

a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine b. transfuzie cu sange, interventie precoce c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin d. transfuzie intra si postoperatorie 93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram deshidratarea: a. normala b. moderata c. medie d. grava 94. Combaterea durerii in soc se face cu: a. medicamente indicate de medic b. xilina 0,5 1% c. mialgin 95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei? a. pleurezie purulenta b. abcces pulmonar c. tromboza a sinusurilor cavernoase 96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin: a. hemoconcentratie b. hemodilutie c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale? a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza b. metroragii, hemotorax c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor 98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta anemia cronica? a. corectam anemia cronica si apoi il operam b. operam si apoi corectam postoperator; c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator d. corectarea se va face in functie de starea generala 99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate? a. mentinerea unei corecte bilante hidrice

b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea bolnavului c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana la care nu se dezechilibreaza hemodinamica d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de pierderi 100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este: a. chist hidatic b. abces cald c. abces rece d. flegmon 101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa? a. soc hipovolemic b. enterocolita, dischinezie biliara c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii 102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu: a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare b. peritonite ale etajului abdominal inferior c. operatii esofagiene d. irigatie cerebrala deficitara 103. Socul hemoragi se poate produce cand: a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba hemoragiei oculte b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea? a. bolnavi varstnici b. tineri si copii c. hipertensivi, cardiaci d. bolnavi cu diabet insipid 105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?

95

a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala 106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc compensat? a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide c. TA normala, puls rapid, pupile normale d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza 107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite: a. urmarirea evolutiei bolnavilor b. aparitia eventuala a unor complicatii c. eficienta tratamentului aplicat d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie 108. genunchiera se poate folosi in: a. afectiuni reumatismale ale genunchiului b. entorse ale genunchiului c. tuberculoza a genunchiului d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului 109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului? a. frigul si caldura excesiva b. antrenamentul la efort fizic c. denutritia si oboseala fizica d. moralul si starea psihica buna 110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este: a. streptococul hemolitic b. stafilococul auriu c. Haemophilus influenzae d. germeni anaerobi 111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala? a. aparare musculara b. meteorism accentuat c. matitate deplasabila in flancuri d. hematemeza si melena 112. Cum pregatim preoperator colonul? a. regim alimentar bogat in fibre celulozice b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu

d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei 113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal? a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie c. la 48-78 ore d. depinde de tipul anesteziei efectuate 114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului? a. sa fie sangeranda b. sa fie curata, fara secretii c. sa nu aiba sfaceluri d. sa aiba tesut de granulatie abundent 115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face: a. la locul accidentului b. la dispensarul medical c. in camera de garda a spitalului d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie 116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura? a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea hematocritului si Hb c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii sangelui d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei 117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin: a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale b. clisma zilnica c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa operatie d. administrare de purgative saline 118. Cand se executa infasarea sub forma de spica? a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample c. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capului

96

d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului 119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul: a. II b. III c. IV

120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca pansamentul il strange, la ce ne putem gandi? a. dezvoltarea gangrenei gazoase b. neacomodarea cu pansamentul c. existenta unui hematom

97

BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA RSPUNS F A F A A F A A F A F F A A A TESTUL I- ADEVARAT /FALS BIBLIOGRAFIE Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir Nursing 1150 de teste ,2003. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 TESTUL II- ASOCIERI Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir Nursing 1150 de teste ,2003. Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir Nursing 1150 de teste ,2003. Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir Nursing 1150 de teste ,2003. S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 TESTUL III - GRILA S.Daschievici- Chirurgie, 2007 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri

NR. NTREBARII 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

NR. PAGIN 140 140 140 140 51 51 50 49 51 322 323 324 250 134 137

d a b c e c d e b a a,b c b a b,d a a,b,d a,b,d b b,c,d b

132 132 132 132 132 132 133 133 134 342 249 37 249 37 250 250 342 563 131 573 48

98

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

a,d a,b d b,c,d a a b,b,e a,b c a,d a,d c,e a a,d b,c,d a,b,d b a c a,b,d d b,c c,d b a,b,c,d,e c,d a,b,d c,d c b a b,d b,d c c,d b,c d b b,c,d a,b,c,d,e b,c,e c c b b

pentru asistenti medicali, 2004 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007

575 564 564 570 38 66 249 321 322 322 342 343 345 419 419 421 131 341 629 563 564 565 251 251 250 323 323 323 131 321 321 414 416 422 248 131 321 342 421 564 631 630 132 137 250

99

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104

c b b b,d,e,f b,c b a,c b a,b,c a,c b b,c b,c c c a,b c c,d a,c a,c b,c,d c b,d a c b,c a,d b b a b d b,c c a,d b,d d a c a,d a,d c a,b b a,c,e a,c c a,c

S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007

251 342 342 419 248 565 248 418 577 630 132 345 418 132 577 630 344 322 418 630 574 344 323 250 137 631 638 634 324 630 342 417 632 324 417 574 634 66 133 343 416 573 636 133 342 630 416 634

100

105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

b b,c a,b,c,d b,d a,c b a,c b,d c b,c d a,c,d a,c a,b c a

S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007 S.Daschievici- Chirurgie, 2007

134 416 632 324 415 134 250 574 631 323 343 418 631 324 345 136

101

MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC TESTUL I Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva. 2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia. 3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,. 4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament. 5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 6. Fractura in lemn verde este o fractura completa. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral. 8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala. 9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat. 10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. 2. 3. 4. 5. 1. 2.

F.O.

Semiologie B Transfuzie C Fractura in lemn verde D Cefalee a. E b. durere de cap B. Asociati notiunile din cele doua coloane

stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor unor boli document medical si medico legal examen radiologic soc hemoragic

Hematom intracranian contuzie cerebrala A. Abolirea starii de respiratie paradoxala B. constienta post traumatism cranio cerebral Volet costal trepanatie a craniului 3. C. Durere in punct fix + fractura 4. D. crepitatii osoase LCR limpede la punctia E comotie cerebrala 5. rahidiana C. Asociati notiunile din cele doua coloane Pneumotorax traumatic Hemotorax masiv Edem cerebral Pansarea unei plagi la nivelul capului 5. Trusa pentru reanimare cardiaca

1. 2. 3. 4.

A. B. C. D. E.

capelina manitol 20% punctie exploratorie +radiografie tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie acuta defribilator electric, stimulator electrosistolic, electrocardioscop

102

D. Asociati notiunile din cele doua coloane imobilizare prelungita luxatii sectionarea unui tesut prezenta de sange in articulatii folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor E. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. 2. 3. 4. 5.

Incizie Hipotrofie musculara Ruptura de ligamente Hemartroza Atele Cramer

A. B. C. D. E.

1.

Atele Cramer

A.

2. 3. 4. 5.

Fractura Soc traumatic Fracturi inchise

B. C. D.

Leziune medulara la E. nivelul C6C7 F. Asociati notiunile din cele doua coloane

pretratamentul socului incepe la locul accidentului si se continua pe parcursul transportului intreruperea partiala sau totala a continuitatii unui os segmentele osoase sunt acoperite integral de piele folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor paralizia membrelor inferioare

1. 2. 3.

Accidentatii inconstienti (in stare de coma) Bandaj circular in jurul fruntii Transportul unui accidentat constient cu epistaxis

A. B. C.

pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte pozitie orizontala cu capul mai declin transportul se face in pozitie laterala sau ventral pentru a prevenii inundarea cailor respiratorii superioare capastrul plagile regiunii frontale

Ranitii cu lipotimie D. Imobilizarea provizorie a E. mandibulei G. Asociati notiunile din cele doua coloane

4. 5.

1. 2. 3.

Soc hemoragic Prevenirea socului operator Utilizarea oxigenului in concentratii ridicate in oxigenoterapie Oxigenoterapie

A. B. C.

pierderile depasesc peste 30% din masa circulanta poate duce la edem pulmonar acut anestezie bine aleasa, dozata si condusa

4.

D.

metoda adjuvanta in resuscitarea cardiorespiratorie, avand ca scop cresterea

103

5. Dilacerare cerebrala

E.

presiunii partiale a O2 in aerul inspirat leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale

H. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. 2. 3.
4 5

Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor

A. B. C. D. E.

pneumonie hipostatica tromboze deformari articulare incetinirea tranzitului escare de decubit

I. Asociati notiunile din cele doua coloane

1.

Contuzie medulara

A.

2.

Ruptura musculara

B.

3. 4. 5.

Fractura costala Fractura pluricostala cu volet costal Soc decompensat

C. D.
E

la locul rupturii apare o adancitura determinata de absenta muschiului in spatiul respectiv leziune mai grava a coloanei vertebrale, in care sunt implicate vase si fibre nervoase componente ale maduvei insuficienta respiratorie acuta manifestata prin cianoza si tahipnee durere ce se intensifica in timpul miscarilor respiratorii sau ale bratelor tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si depresibil, transpiratii reci

J. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. 2. 3. 4. 5.

Plaga penetranta abdominala Luxatie scapulo-humerala Luxatia policelui Scoaterea firelor de sutura postoperator Dupa o interventie chirurgicala bolnavul urineaza

A. B. C. D. E.

este police in cocos de pusca sau cap de rata cea mai frecventa luxatie sunt lezate toate straturile peretelui abdominal cu cat ne indepartam de cord cu atat firele se scot mai tarziu spontan dupa 4-6 ore

104

Testul III Indicati raspunsurile corect 1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: a. obligatoriu b. nu este absolut necesar c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta 2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt: a. mai importante decat la entorse b. mai putin importante decat la entorse c. nu se produc leziuni articulare 3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii: a. se administreaza analgezice majore b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala c. se administreaza sedative 4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna: a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate 5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteoarticulare mai frecventa la copii si mai putin grava este: a. fractura in lemn verde b. luxatia deschisa a cotului c. fractura diafizei peroneului 6. Prin fractura deschisa se intelege: a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul 7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura in varf de clarinet b. fractura in lemn verde c. fractura prin infundare 8. Fractura cominutiva reprezinta: a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. fracturi multiple ale oaselor c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 9. Sunt semne sigure ale unei fracturi: a. echimozele si hematomul

b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase c. deformarea regiunii 10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. numai focarul de fractura b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura 11. Prin plagi perforante intelegem: a. plagi ale tegumentelor b. plagi care patrund in cavitatile naturale c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 12. Prin plagi recente intelegem: a. plagi produse in ziua respective b. plagi produse in urma cu 6-8 ore c. plagi produse in ultimele 48 ore 13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagile recente b. plagile cu secretii abundente c. tromboflebite 14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. fixare cu leucoplast b. fixare cu plasa autoadeziva c. fixare cu basma (capelina) 15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. pozitiei incorecte b. din cauza imobilizarii indelungate c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. intindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi ale ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei 17. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 18. Hemartroza se defineste prin:

105

a. prezenta sangelui in cavitatea articulatiei b. prezenta apei in cavitatea articulatiei c. este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului 19. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in : a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 20. Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 21. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn : a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea c. in fractura nu apare deformarea regiunii 22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. intreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase c. hipotermii 23. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 24. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. se vor strange moderat intre ele cu un bandaj c. se va face un pansament compresiv 25. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor: a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital b. reducerea focarului de fractura

c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate 26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul se face: a. la pat b. la cabinetul EKG c. la cabinetul asistentelor 27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale: a. varus equin b. scolioza c. luxatia de sold d. lordoza 28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de medic, asistenta ii recomanda: a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos) b. sa se odihneasca cat mai mult c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine 29. Bursita se manifesta prin: a. sindrom inflamator b. varsaturi c. ameteli d. febra e. limitarea miscarilor in articulatie 30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie: a. potential de complicatii b. anxietate c. perturbarea imaginii corporale 31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie: a. incurajarea sa-si priveasca bontul b. existenta posibilitatii de protezare c. existenta fenomenului de membru fantoma,care poate fi ignorat in cazul protezarii d. necesitatea tractiunii pentru vindecare 32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la: a. persoana varstnica b. femeia la menopauza c. fetite d. baieti 33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: a. durere intensa aparuta brusc b. impotenta functionala c. deformarea regiunii la distanta

106

d. echimoza 34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat este consecinta: a. imobilizarii segmentelor corpului b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale c. schimbarii locului de munca 35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in: a. aparat gipsat gambiero-podal b. aparat gipsat pelvi-podal c. atela gipsata femuro-podala d. atela gipsata gambiero-podala 36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala a. umar in epolet b. usoara abductie a bratului c. umar globular 37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in: a. atela gipsata brahio-palmara b. aparat gipsat brahio-palmar c. atela gipsata antebrahio-palmara 38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia: a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat d. sprijinirea precoce pe membrul afectat 39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar: a. furnicaturi, amorteli b. cefalee, ameteli c. presiune la nivelul membrului afectat 40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie, asistenta isi propune ca interventii: a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor c. incurajarea pacientului d. interzicerea vizitatorilor e. program de mobilizare la 8 ore 41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii: a. se alipesc cele doua segmente

b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste intro compresa si se pune intr-un sac de plastic c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina d. se introduce intr-un recipient cu gheata 42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de: a. punctie osoasa b. biopsie osoasa c. scintigrafie osoasa 43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat, care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala? a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute 44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ? a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor 45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul: a. executa miscarile permise b. este ajutat de apartinatori c. efectueaza 10 miscari in 8 ore 46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia: a. greturi si varsaturi b. escare c. anchiloze 47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte: a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare c. masurarea pulsului si TA

107

d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte 48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie: a. potential de complicatii b. deficit de autoingrijire c. discomfort d. durere 49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor locomotorii: a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati b. evitarea ortostatismului prelungit c. respectarea unei alimentatii echilibrate d. evitarea sedentarismului 50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele interventii: a. repausul regiunii b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor c. captarea varsaturilor pe 24 h d. masaj al regiunii 51. Respiratia paradoxala este caracteristica: a. traumatismelor cranio-cerebrale b. insuficientei cardio-respiratorii c. traumatismelor toracice cu volet costal d. astm bronsic 52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne: a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate 53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza: a. lipsei de continuitate a pielii b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi, tendoane sau a integritatii osoase. 54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:

a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv, administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital 55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele : a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea. 56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine: a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital 57. Contuzia se caracterizeaza prin: a. leziuni tisulare b. integritatea tegumentelor c. hemoragie externa 58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin: a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu c. suprainfectie cu germeni patogeni

108

59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii: a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase 60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte: a. hipertrofie musculara b. redoare musculara c. escare de decubit d. hipotrofie musculara 61. Profilaxia plagilor tetanigene se face: a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate in prealabil b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil

c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau tetraciclina 62. Calusul vicios se produce atunci cand: a. fractura nu a fost redusa corect b. cand in focarul de fractura s-a produs o infectie c. la persoanele adulte 63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data de: a. un hematom supraaponevrotic b. echimoza c. un hematom subaponevrotic d. un serom 64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie continua si este nevoie de reducere chirurgicala: a. fractura de rotula b. fractura de humerus c. fractura extremitatii distale a radiusului d. fracturile de olecran

109

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC NR INTREBARE TESTUL I- ADEVARAT /FALS RASPUNS BIBLIOGRAFIE F F A F A F F F F F S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos S. Daschievici-Chirurgie 2007 F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 TESTUL II- ASOCIEREA S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale PAGINA 369 308 320 312 72 369 75 768 770 770

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
A 1. 2. 3. 4. 5. B 1. 2. 3. 4. 5. C 1. 2. 3. 4. 5. D 1. 2. 3. 4. 5. E 1. 2. 3. 4.

B A D C E C A B D E D C B A E C A B D E D B A C

488 487 399 369 499 732 729 752 370-371 728 754 753 731 317 51 212 379 364 365 350 350 312 264 312

110

5. F 1. 2. 3. 4. 5. G 1. 2. 3. 4. 5. H 1. 2. 3. 4. 5. I 1. 2. 3. 4. 5. J 1. 2. 3. 4. 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

E C E A B D A C B D E A E D B C B A D C E C B A D E c a b c a c a c b c c b c c b a,b a.b

L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale L. Titirca Urgente medico-chirurgicale S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 L. Titirca Urgente medico-chirurgicale Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 S. Daschievici- Chirurgie 2007 S. Daschievici-Chirurgie 2007 TESTUL III- GRILA S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007

283 290 291 291 290 293 399 401 453 402 280 1129 1129 1129 1129 118-119 745 750 751 752 752 758 763 764 619 618 364 365 365 376 369 373 369 369 370 376 305 303 309 317 379 362 363

111

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

a,c a,b a,b a a,b a,b a,b a a a si c

28 29

a,b,d a,e

S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali C. Borundel- Manual de Medicina interna pentru cadre medii L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

363 364 365 370 371 374 374 374 1131 18

916 20

30 31 32 33 34

c a,b,c c c a

idem idem idem

S. Daschievici Chirurgie-2007 L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali S. Daschievici Chirurgie-2007 S. Daschievici Chirurgie-2007 L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

22 29 18 359 22

35

367

36 37 38

c c d

763 760 25

39 40 41 42 43 44

a,c a,b,c b,d c b b

idem idem idem

C. Borundel- Manual de Medicina interna pentru cadre medii idem L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali idem C. Borundel- Manual de Medicina interna pentru cadre medii L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

25 28 321 137 921 25

45 46 47

a a b

25 918 19

48 49

a,b,c,d a,b,c,d

idem idem 112

22 8

50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64

a,b c a c a a a a si b a d b si d a a, c c d

idem
S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie S. Daschievici- Chirurgie

20 752 363 304 307 310 374 357 361 365 379 29 373 380 386

113

MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai. 2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile. 3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii: - igiena tegumentelor cu apa alcoolizata - baie numai dupa caderea crustelor - alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului - igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A - educarea pacientului sa nu se scarpine - supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii 4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola. 5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina. 6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de: - 12-36 ore- salmonelle - 1-4 ore-stafilococ cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc infectios 7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie. 8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor, afectarea SNC. 9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic 10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de aminoacizi.

TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Angina streptococica Perioada de incubatie in rujeola Masca Filatov Streptococ hemolitic grup A Semn Pastia-Grozovici 10-11 zile scarlatina penicilina hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor cotului c. E d. angina streptococica A B C D

114

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Rubeola Febra+catar oculo nazal+ adenopatie Eruptie pruriginoasa Dizenterie Risus sardonicus A B C D e. E f. varicela varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, muco-sanguinolente efect teratogen asupra produsului de conceptie tetanos rubeola

C. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 scarlatina R. Schick se utilizeaza pentru diagnosticul tuberculozei 4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor specifici 5 Examene serologice g. E h. febra tifoida D Asociati notiunile din cele doua coloane Difterie R. Dick IDR la PPD A B C

1 2

Raze ultraviolete

Controlul bacteriologic B (coprocultura) periodic la personalul ce lucreza la instalatiile centrale de apa 3 Cloramina 0,5 % C 4 Imunizare activa D 5 Imunizare pasiva i. E E. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 Seroprofilaxie Produse alimentare intens contaminate cu bacterii sau toxinele acestora Cale de transmitere digestiva Icter Test Elisa A B

masura ce se ia pentru a evita transmiterea infectiilor pe cale digestiva dezinfectarea termometrelor

metoda de dezinfectare a aerului seruri, imunoglobuline vaccin , profilaxie

toxiinfectie alimentara hepatita A

3 4 5

C D E

utilizarea serurilor in scop profilactic test imunoenzimatic coloratia galbena a tegumentelor si a sclerelor meningococ recoltare a maduvei osoase de la nivelul sternului in portiunea de unire a doua treimi superior cu o treime inferior rujeola Mycobacterium tuberculosis

F. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 Semnul Koplik Meningita cerebrospinala A B

3 4

Medulocultura Hidrazida acidului izonicotinic

C D

115

(HIN) B.C.G.

j.

bacilul Calmette-Guerin

Testul III Indicati raspunsurile corect 1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de: a. penicilina b. tetraciclina si cloramfenicol c. doxicilina 2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de: a. streptococul beta-hemolitic din grupa A b. stafilococul auriu c. streptococul alfa hemolitic din grupa B 3. Eruptia in scarlatina este: a. micropapuloasa, aspra la pipait b. micropapuloasa, catifelata la pipait c. veziculara 4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: a. Grozovici Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal b. Koplik puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa bucala opusa celui de-al doilea molar c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual 5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza: a. varicela b. rujeola c. scarlatina 6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: a. 3-6 zile b. 8-11 zile c. 14-21 zile 7. Evolutia eruptiei in rujeola: a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive b. nu lasa urme c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina 8. Importanta rubeolei este data de : a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale b. complicatiile toxice, septice postinfectioase c. evolutia asimptomatica 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici: a. macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare b. micropapuloasa, pe fond congestiv c. maculopapuloasa, cu tendinte la confluare 10. Incubatia in rubeola dureaza : a. 2-3 sapatamani b. 1-2 saptamani c. 1 saptamana 11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. rujeola b. rubeola c. scarlatina 12. Eruptia este pruriginoasa in : a. scarlatina b. rubeola c. varicela 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. oreion b. varsat

116

c. pojar 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste : a. hepatita acuta virala b. toxiinfectia alimentare c. scarlatina 15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza sindromul clinic din : a. tetanos b. dizenterie c. hepatita virala 16.Calea de transmitere a dizenteriei este : a. aerogena b. fecal-orala c. parenterala 17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au : a. contaminarea hainelor b. mainile murdare c. mustele 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu : a. anatoxina tetanica b. verorab c. anatoxina difterica 19. Debutul, de obicei lent, cu trismus precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru: a. scarlatina b. tetanos c. dizenterie 20. Rasul sardonic apare in: a. scarlatina b. rujeola c. tetanos 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin: a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem b. catar nazal, febra inalta, diaree c. febra+catar+semnul koplick

22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin: a. cresterea mare a febrei b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait 23.Patognomonic pentru rujeola este: a. semnul Barsieri b. semnul Koplick c. catar ocular, nazo-bronsic 24. Rujeola eruptiva : a. este insotita de prurit b. nu este insotita de prurit c. nu produce prurit 25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt : a. febra, frisoane, tahipnee b. greturi, varsaturi, dureri abdominale c. apatie, imobilitate 26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii b. reechilibrarea hidro-electrolitica c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi : a. dispnee cu polipnee cauzata de febra b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii c. hipotermie 28. Rubeola este o boala : a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta b. cu izolare la domiciliu c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. poliadenopatia b. uneori splenomegalie c.ciclul lingual

117

30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome : a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav b. frison, febra (pina la 49 de grade) junghi toracic c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana 31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este : a. tetraciclina b. penicilina G c. ampicilina 32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate: a. dupa ce febra a scazut la 37,60C b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice c. cand toate elementele de pe piele au cruste d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele 33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii : a. calea de transmitere b. gazda receptiva c. temperatura adecvata d. sursa de infectie 34. Varicela are acelasi agent etiologic cu : a. rubeola b. zona zooster c. rujeola d. parotidita epidemica 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi : a. ceaiul de musetel b. alcool iodat c. alcool mentolat d. pudra de talc cu mentol 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijirenursing este :

a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui 37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel : a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei b. durere la inghitit alimente solide c. nerespectarea regimului alimentar impus 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face : a. prin coloane de aer b. prin picaturile lui Pflgge c. prin mainile murdare duse la gura 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de date : a. epidemiologice b. clinice c. de laborator 40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi : a. directa b. mixta c. indirecta 41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale : a. fecal-orala b.contact sexual c.parenterala 42. Hepatita cronica survine in proportie de : a. 30% dupa hepatita virala de tip A b. 40-50% dupa hepatita de tip C c. 60% dupa hepatita de tip E 43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect : a. laxativ b. hepatoprotector c. antialgic

118

44. Incubatia in hepatita B este de : a. 2-6 saptamani b. 1 - 6 saptamani c. 2-23 saptamani 45. Virusul hepatitei B este prezent : a. in saliva, lichidul seminal si sange b. pe tegumente c. pe regiunile paroase 46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea : a.hemoleucogramei b.ionogramei c. imunoglobulinelor 47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin : a. arginina, sorbitol b. insulina

c. aminoacizi 48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza : a. coma de gr.I b. coma de gr.II c. coma de gr. IV 49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra : a. sedative b. coleretice c. antibiotice 50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile : a. repausul b. consumul de lipide de origine animala c. consumul de sucuri carbogazoase

119

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC TESTUL I- ADEVARAT/FALS REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

NR NTREBARII 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PAGINA

A F A F A A F A F A

253 277 280 278 279 285 68 73 79 291

idem idem idem idem idem

L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor vol III

idem idem
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali TESTUL II- ASOCIEREA F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali 88 281 278 88 278

A 1. 2. 3. 4. 5. B 1. 2. 3. 4. 5. C 1. 2. 3. 4. 5. D 1. 2.

C A B E D

idem
F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase

C E A B D B A C E D C A

335 335 338 284 576 262 262 263 262 262 266 266

idem idem
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali M. Voiculescu- Boli infectioase vol II L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

idem idem idem idem idem idem

120

3. 4. 5.

B E D C A B E D C A

idem idem idem idem idem idem idem idem

F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase Gh. Dimache si D. Panaitescu Bacteriologie, virusologie si parazitologie medicala

267 268 268 271 284 286 288 288 334 115

E
1. 2. 3. 4. 5. F 1. 2.

3. 4. 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

B D E a a a c c b c a a a b c a b b b b a b c a,c a,b

idem idem idem

TESTUL III- GRILA F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

135 162 164 88 277 278 278 278 281 334 335 335 335 335 338 176 284 477 481 481 572 576 576 281 281

idem idem idem idem

F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase

idem idem idem idem idem idem

L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali M. Voiculescu- Boli infectioase vol II

idem idem idem idem idem

L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

idem 121

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

b b,c a,b a,b a,b a,b a,b b,c b d a,b si d b c si d a a a,b si c a,b,c a,c a b b b a c a b b a

idem idem idem idem idem

F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase

281 281 281 282 281 335 335 43 131 280 253 280 280 297 285 266 257 245 167 173 175 169 169 173 175 172 174 174

idem
L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

idem idem idem

F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

idem idem idem

C. Bocarnea -Boli infectioase si epidemiologie-

idem idem idem idem idem idem idem idem idem

122

MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II. 2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat. 3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat. 4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat. 5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne lipodistrofia. 6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea insulinei. 7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa. 8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 1530 de minute inainte de masa. 9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina. 10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. 2 3 Glicemia Testul tolerantei la glucoza pe cale orala Rezerva alcalina A B C 150 ml din urina emisa in 24 de ore 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer Se administreaza pacientului timp de trei zile, in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange pentru dozarea glucozei, se face media glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din cantitatea de glucide administrate in 24 de ore. Sange venos dupa administrarea de 75 gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa. Sange venos pe heparina sau cu sistemul vacutainer

4 5

Glicozuria Toleranta la glucide

D E

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. 2 3 4 5 Zaharul, fructele uscate, strugurii, prunele Painea, cartofii, pastele fainoase Pestele, ouale, carnea Insulina Solutie glucozata hipertona 10-20% A B C D E Alimente permise cantarite in regimul alimentar din DZ Alimente interzise in regimul alimentar din DZ Coma hiperglicemica Coma hipoglicemica Alimente permise necantarite in regimul alimentar din DZ

123

Testul III Indicati raspunsurile corecte b) lent; c) rapid. 10.Insulinele lente, cele care intr in aciune in 90-120 minute, au o durat a efectului de: a) 10 h; b) 24 h; c) 5 h. 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia de: a) satietate b) foame imperioasa c) sete 12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre: a) 60-80 mg/dl b) 130-140 mg/dl c) 210-230 mg/dl 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) crestere in greutate b) astenie c) prurit vulvar 14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) arterita b) anurie c) infectii cutanate rebele la tratament 15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma: a) acido-cetozica b) hipoglicemica c) hiperosmolara 16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin: a) respiratie Cheyne-Stockes b) halena uremica c) glicozurie 17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin: a) corpi cetonici b) hipoglicemie c) hiperglicemie

MEDICINA INTERNA 1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acut; b) cronic; c) mixt. 2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori: a) ereditari; b) de mediu; c) numai a i b; d) hormonali. 3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea triad simptomatic: a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; b) polipnee, poliurie, tahicardie; c) polifagie, polidipsie, poliurie. 4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: a) afectarea metabolismului bazai; b) hiperglicemie i glicozurie; c) creterea lipidelor in sange. 5.Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenial i neesenial; b) diabet insulinodependent i diabet insulinoindependent; c) diabet major i diabet minor. 6.Dintre complicaiile diabetului cea mai important este: a) obezitatea; b) deshidratarea; c) angiopatia diabetic. 7.Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani); b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate); c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani). 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica aciunii lor insuline: a) cu aciune rapid (scurt); b) lente; c) intermediare; d) premixte. 9.Insulina cristalin are aciune: a) intermediar;

124

18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin: a) inapetenta selectiva b) transpiratii profuze c) tahilalie 19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu: a) izoniazida b) iodura de potasiu c) insulina 20.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu: a) tavegyl b) tolbutamid c) trasylol 21.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu: a) maninil b) manitol c) marisang 22.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu: a) meguan b) metaspar c) mecopar 23.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu: a) bixtonim b) bronhodilatin c) buformin NURSING 24. Glicoreglarea reprezint echilibrul mecanismelor hipo- i hiperglicemiante. Factorii hiperglicemiani sunt: a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul; b) insulina, ACTH, cortizonul; c) ACTH, cortizon. 25. Semnele de recunoatere a comei hiperglicemice sunt: a) tremurturi, piele uscat; b) piele uscat, tremurturi, greuri, vrsturi; c) greuri, vrsturi, piele uscat, instalare lent. 26.Pacientul cu diabet zaharat este o persoan care necesit: a) ntreruperea activitii profesionale;

b) desfurarea activitii respectnd indicaiile de regim i tratament; c) nu are restricii privind efortul fizic. 27.n diabetul zaharat insulinodependent doza de insulin/24 h se stabilete n funcie de glicozuria exprimat n grame astfel: a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi; b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi; c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi 28.Care tip de insulina se poate administra prin injecii subcutanate, intramusculare i intravenoase? a) insulina cristalin, actrapid; b) insulina semilent MC; c) insulina lent MC. 29.Pacientului cruia i s-a administrat insulina cristalin i se recomand: a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de minute; b) s mnnce dup una-dou ore; c) nu are importan cnd va mnca. 30.Alimentele permise cntrite n diabetul zaharat sunt urmtoarele cu excepia: a) fructele; b) brnza; c) zarzavaturile; d) finoasele; e) carnea; f) oul. 31.Comei hipoglicemice i sunt caracteristice urmtoarele manifestri de dependen: a) halen acetonic; b) tremurturi, transpiraii; c) semne de deshidratare. 32.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentat de: a) pectine; b) glicogen; c) amidon. 33.Glucidele au rol: a) structural; b) energetic; c) ambele rspunsuri sunt false. 34.Necesarul glucidic la aduli este de: a) 1-1,5 g/kg corp/zi; b) 2-3 g/kg corp/zi; c) 4-6 g/kg corp/zi.

125

35.La un bolnav de diabet zaharat urmtoarele alimente sunt permise fr restricii: a) carnea, petele; b) merele dulci, stafidele; c) bomboanele cu alune; d) cacavalul, branza topit. 36.La un bolnav cu diabet zaharat urmtoarele alimente trebuiesc cantrite: a)merele, caisele, portocalele; b) pastele finoase, mmliga; c) carnea, mezelurile. 37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise: a) bomboanele de orice fel; b) carnea de vit; c) jeleurile; d) uleiurile vegetale. 38.La un bolnav cu diabet cantrirea alimentelor se face: a) pentru painea prjit, dup prjire; b) pentru fructe coapte, inainte de coacere; c) pentru legumele fierte, dup tratamentul termic. 39.Glicozuria este cantitatea de zahr prezent in: a) urin; b) LCR; c) plasm. 40.Glicozuria se clasific in 2 categorii: a) glicozuria de 24 h; b) glicozuria din 8 h; c) glicozuria din urina spontan; d) glicozuria din 48 h. 41.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz hipoglicemia cu cetoacidoz - cea mai frecvent complicaie a diabetului zaharat? a) polidipsie, polifagie, poliurie; b) greuri, vrsturi, dureri abdominale; c) uscciunea mucoaselor i a pielii; d) hipertensiune, bradicardie. 42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice urmtoarele elemente cu excepia: a) hipotensiune arterial; b) semne de deshidratare;

c) convulsii, mioclonii, tremurturi; d) halen acetonic. 43.S.C., elev in varst de 16 ani, este internat cu com hiperglicemic in spital. Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la internare? a) inregistrarea observaiilor fcute; b) meninerea cilor respiratorii libere; c) recoltarea sangelui i urinei pentru analize. 44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina i cu soluii hidratante pentru un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica? a) este predispus la infecie i are un nivel sczut de glucoza in sange; b) este incontient i prezint acidoz; c) are un nivel ridicat al glucozei in sange i prezint deshidratare. 45.La externare mama intreab asistenta medical dac copilul su diabetic poate utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va rspunde asistenta? a) mierea conine glucoza i nu are valoare caloric foarte mare; b) mierea este un zahr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire; c) mierea este un hidrat de carbon care ridic valoarea glicemiei din sange, i nu are voie s o foloseasc. 46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gard de ctre soie, care a relatat c soul ei este suferind de diabet zaharat de mai muli ani, cu tratament oral - sulfamide i diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slbiciune cu grea, nelinite, transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o criz hipoglicemic. Care sunt posibilele greeli pe care D-l S.I. le-a fcut: a) administrarea incorect a sulfamidelor; b) reducerea ingestei de alimente; c) desfurarea de efort fizic neobinuit.

126

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat

NR. INTREBARE 1.

RASPUNS CORECT A

TESTUL I- ADEVARAT/FALS BIBLIOGRAFIE Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem idem idem

PAGINA 411

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

A F A A F A A F F

415 415 414 415 415 412 415 413 413

1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5.

B D E A C B A E C D

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem TESTUL III- GRILA 1555 teste de evaluare continua in nursing coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002 idem idem idem idem idem idem idem idem idem Medicina interna M. Mincu

412 412 412 413 413 415 415 415 416 416

MEDICINA INTERNA 1. b

135

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

a,b,d c b b c a,b a,b,c c b b

135 135 135 135 136 136 136 136 136 430

127

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. NURSING 23

b b,c a,c b a,c c b c b a a c a

Medicina interna M. Mincu Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem 1555 teste de evaluare continua in nursing coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

430 53 53 53 53 53 53 53 53 53 53 53 75

24 25 26 27 28 29 30 31

c b c a a b,e,f b b

76 76 76 76 76 76 76 39

32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

a,b c a,d a,b a,c b a a,c d c b c c a,b,c

39 40 45 45 45 45 137 136 140 141 141 141 141 141

128

MODUL 41 DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. A aciona etic nseamn a aciona profesional. 2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe ideea de ngrijire. 3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice. 4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului. 5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale ntrun stat ntr-un anumit domeniu. 6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen. 7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte. 8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale, bazate pe deciziile morale n practicarea profesiei. 9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de a hotr asupra propriilor aciuni. 10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. 2 Binefacerea Veracitatea A B Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau insela pe altii

Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si confidentialitatea 3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca prejudicii altor persoane. 4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni. 5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o persoana sa isi faca rau B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid masculine Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui pacient, bolnav incurabil pentru a-I curma o suferinta grea si prelungita Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie

Suicidul

Clonarea

4 5

Euthanasia Avortul

D E

129

Testul III Indicati raspunsurile corect 1. Etica este disciplina ce se ocup de: a) sistemul valorilor; b) normele i categoriile morale; c) coninutul, modul de intercorelare i realizare n via a acestora. 2. Etica nursingului reprezint analiza filosofic a: a) fenomenelor morale ntlnite n nursing; b) limbajului moral; c) fundamentului etic al practicii nursing. 3. Morala este o form de reglementare: a) a convieuirii sociale; b) a comportamentului uman; c) ambele. 4. Deontologia este definit ca: a) parte a eticii care studiaz problema datoriei; b) doctrin despre bine i ru; c) reprezentnd normele i preceptele morale. 5. Valoarea moral este: a) o credin; b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiii de familie, filosofii politice, educative i religioase cu care se identific cineva; c) ambele. 6. Dilema morala: a) situatie in care exista doua cursuri de actiune b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga; c) ambele. 7. Reflectia etica implica: a) cunoasterea valorilor etice de baza; b) cunoasterea situatiei concrete; c) ambele. 8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la urmatoarele valori etice: a) sa nu ucizi; b) viata este inviolabila; c) autodeterminarea-dreptul femeii de asi conduce viata si dreptul asupra propriului corp. 9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti si insela pe altii: a) fidelitatea b) veracitatea c) dreptatea 10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin: a) obligatia de a face bine; b) obligatia de a evita prejudiciile; c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce riscurile daunatoare fizic si psihic. 11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia: a) abilitatea mentala; b) nivelul de cunostinte; c) resursele de ingrijire. 12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole: a) asistenta medicala si persoana ingrijita; b) asistenta medicala si profesia; c) asistenta medicala si societatea. 13. Codul de etica arata: a) acceptarea responsabilitatii profesionale; b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie; c) ambele. 14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt: a) de ordin legal; b) de ordin moral; c) ambele. 15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii este obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie: a) exacte; b) adecvate situatiei; c) in limitele de competenta ale asistentei medicale. 16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii: a) cu acordul pacientului;

130

b) in instantele de judecata; c) cand sunt de interes public. 17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica: a) cunostintele; b) deprinderile; c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist. 18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa: a) promoveze sanatatea; b) impiedice imbolnavirile; c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta. 19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului: a) de a nu fi vatamat; b) informare deplina; c) intimitate, anonimat, confidentialitate. 20. Abuzul grava incalcare a indatoririlor fata de familie se defineste ca fiind: a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere; b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege; c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime. 21. Suicidul reprezint: a) un act contient pe care individul la svrit pentru a se vtma i care s-a soldat cu moartea; b) un act intenionat autodistructiv care duce la moarte; c) o autovtmare care se sfrete fatal prin moarte. 22. n decursul vieii fiecare persoan sufer pierderi:

a) necesare; b) importante; c) ambele. 23. Fazele procesului suferinei descrise de Parkes n pierderile importante sunt urmatoarele cu exceptia: a) durerea acut; b) ocul; c) construirea de noi presupuneri; d) descurajare, singurtate; e) indiferenta 24. Primul cod deontologic pentru medici a fost: a) jurmntul lui Hipocrate; b) jurmntul lui Florance Nightingale; c) codul lui Hamurabi. 25. Sunt recunoscute de lege urmtoarele drepturi ale pacienilor: a) dreptul la autodeterminare/consimmnt; b) dreptul la ngrijiri individualizate; c) dreptul la solitudine/confidenialitate. 26. Principiile eticii sunt urmatoarele: a) principiul egalitatii in fata normelor; b) principiul claritatii si clarificarii; c) ambele. 27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal, interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de: a) mesajul verbal b) mesajul nonverbal c) ambele 28. Avortul poate fi de mai multe tipuri: a) avort spontan; b) avort terapeutic; c) avort la cerere; d) avort empiric. 29. Clonarea poate fi: a) reproductiva; b) terapeutica; c) ambele.

131

BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA TESTUL I- ADEVARAT/FALS BIBLIOGRAFIE 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem idem idem TESTUL II- ASOCIERI Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing idem idem idem idem idem idem idem idem idem TESTUL III- GRILA 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

NR. INTREBARE 1.

RASPUNS CORECT A

PAGINA 29

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. A 1. 2. 3. 4. 5. B 1. 2. 3. 4. 5. 1.

A A A A F A A A F

29 30 30 30 30 30 30 30 30

C A B E D B D A C E a,b,c

37 45 45 42 39 8 91 155 194 163 26

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

a,b,c c a,b,c c c c a,b,c b a,b,c c a,b c c a,b,c a,b,c a,b,c

26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 27 28 28 28 28 29

132

18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

a,b,c a,b,c a,b,c a,b,c c e a a,b,c c b a,b,c,d c

idem idem idem idem idem idem idem idem Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing

28 28 28 29 29 29 29 29 12,13 97 163 155

133

MODULUL 45 - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei deprinderi si comportamente igienice. 2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei. 3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san. 4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani. 5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza si atrofia musculara. 6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului ovarian. 7. Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul ovulatiei. 8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala. 9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 2 3 4

Amenoree Menoragie Oligomenore Dismenoree

A B C D

5 Metroragie E B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Colposcopia A

menstruatie dureroasa intervale lungi intre menstre absenta menstruatiei hemoragii neregulate survenite intre 2 menstre succesive hemoragii menstruale prelungite autoexaminarea sanului ramas pentru depistarea unei eventuale tumori; examenul endoscopic al colului uterin masurarea cavitatii uterine; schimbarea tamponului perineal de 2 ori pe zi; examenul radiologic al corpului, istmului si trompelor uterine

2 3 4 5

Histerectomie Mastectomie Histerosalpingografie Histerometria

B C D E

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

134

1 2 3 4 5

Sarcina extrauterina Cancer uterin Fibrom uterin Cancer mamar Infectie gonoocica

A B C D E

sange rosu deschis sange negricios sange spalacit leucoree galben verzuie secretie memelonara sanghinolenta

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza: a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin; b) sarcina extrauterina; c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine. 2.Histerosalpingografia reprezinta: a) examen endoscopic al cavitatii uterine; b) examen radiologic al corpului si istmului uterin; c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori. 3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice si foloseste: a)inspectia, palparea; b) inspectia, percutia,palparea; c)palparea. 4.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare: a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza; b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin; c) este generalizata in tot abdomenul. 5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san? a) retractia pielii sau a mamelonului; b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale; c) aparitia unei secretii lactate. 6. Leucoreea reprezinta: a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa; b) scurgere usor rosiatica premestrual; c) pierdere abundenta de sange menstrual. 7.Tulburarile de flux menstrual sunt: a) dismenoreea;

b) hipermenoreea; c) hipomenoreea. 8.Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme: a) leucoree, febra,tulburari urinare; b) dureri in hipogastru; c) ambele. 9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel: a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte; b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local; c) nu se face pregatire. 10. Repausul la pat este obligatoriu in: a) chistul ovarian; b) inflamatiile acute genitale,sangerari; c) prolaps genital gradul I. 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator: a) hormonal, bacteriologic; b) parazitologic; c) hematologic. 12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala: a) sa respecte controalele medicale periodice; b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii; c) sa pastreze masurile igienice. 13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt: a) disurie, polakiurie; b) poliurie; c) anurie. 14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin: a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale; b) cauterizare; c) ambele.

135

15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza astfel: a) alimentatie bogata in celuloza; b) mobilizare precoce; c) introducerea tubului de gaze. 16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in primele zile: a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin; b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal; c) fara restrictii in toate situatiile; d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin. 17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in : a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;

b) asigurarea unui aport suficient de lichide; c) masurarea TA, pulsului. 18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei: a) pierderea imaginii de sine; b) tulburari de gandire; c) alterarea dinamicii familiale. 19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista: a) tumori in stadiile incipiente; b) aparitia unei secretii mamelonare; c) modificari ale conturului sanului. 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste: a) dismenoree; b)amenoree; c)menarha.

136

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE TESTUL I- ADEVARAT/FALS NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA INTREBARII 1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 9 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103 TESTUL II - ASOCIERI A 1 C Ghid de nursing 141 2 E 3 B 4 A 5 D B 1 B Ghid de nursing 307-317 2 D Manual de ingrijiri 147-148 3 A 4 E 5 C C 1 B 1150 de teste nursing 101 2 C Ghid de nursing 141-314 3 A 4 E 5 D TESTUL III- GRILE 1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100 2 b 3 b 4 b 5 a,b 6 a 7 b,c 8 c 9 b 10 b 11 a,b 12 a,b 13 a 14 c 15 b,c 16 b,d 17 a,b

137

18 19 20

a,c b,c a

Ghid de nursing

141

MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC

138

TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C. Amenoreea este un semn sigur de sarcin. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale . Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de obstetric , dar i a altor sectoare medicale. 5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului. 6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor. 7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor. 8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid. 9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical. 10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg. 11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n funcie de natura i evoluia sarcinii. 12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate. 1. 2. 3. 4. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Disgravidie precoce Disgravidie tardiv Avort Placenta Praevia Infecie puerperal A B C D E contracii uterine, dureri pelvine, metroragie anxietate, hemoragie vaginal ce apare n repaus ,fr durere vrsturi abundente , repetate, scdere n greutate febr, tahicardie,modificarea aspectului i mirosului lohiilor edeme , HTA, albuminurie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Lohii sanguinolente Lohii serosanguinolente Lohii seroase Retenie de lohii Infecii ale glandei mamare A B C D E pn la sfritul primei sptmni de lehuzie pn la sfrsitul perioadei de lehuzie subinvoluie uterin conformaie anormal a mamelonului primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III Indicati raspunsurile corecte

139

1. n timpul sarcinii apar modificri morfofuncionale ,pe care asistenta medical trebuie s le cunoasc: a. modificri generale ale organismului; b. modificri locale la nivelul aparatului genital feminin; c. ambele. 2. Metabolismul se modific n timpul sarcinii astfel: a. crete; b. scade; c. se menine constant. 3. Aparatul cardiovascular sufer cele mai multe modificri n timpul sarcinii: a. crete ritmul cardiac; b. scade volumul sangui; c. crete presiunea venoas n membrele inferioare, crete coagulabilitatea sngelui , predispunnd la tromboz. 4. La nivelul aparatului excretor apar urmtoarele modificri n sarcin: a. oligurie; b. polakiurie, oligurie; c. poliurie, polakiurie. 5. La nivelul glandei mamare n timpul sarcinii se produc: a. creteri de volum ale snilor cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i modificri pigmentare; b. apare secreia lactat; c. apare secreia de colostru. 6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcin prin testul imunologic se recolteaz : a. urina femeii gravide; b. 5ml snge venos; c. snge capilar. 7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vrstei sarcinii este: a. data ultimei menstruaii; b. nlimea fundului uterin; c. primele micri fetale. 8. Problemele gravidei legate de sarcin pot fi: a. alterarea confortului, manifestat prin greuri ,vrsturi;

b. alterarea eliminrilor urinare, manifestat prin polakiurie; c. deficit de cunotine privind autongrijirea. 9. La sfritul lunii a III-a uterul este situat astfel: a. ca organ pelvin; b. la nivelul ombilicului; c. la jumtatea distanei ombilic- simfiza pubian. 10. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund n considerare urmtoarele criterii: a. data ultimei menstruaii, nlimea fundului uterin, data primelor micri fetale, data raportului sexual fecundant; b. data ultimei menstruaii i aplrimelor micri fetale; c. data ultimei menstruaii i nlimea fundului uterin. 11. Pentru asistarea naterii n condiii de asepsie se urmrete : a. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile; b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecia persoanei care asist naterea; c. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile, dezinfecia persoanei care asist naterea, dezinfecia parturientei. 12. Cu ocazia consultaiilor prenatale , asistenta medical aplic urmtoarele intervenii autonome: a. msoar TA,puls, greutate corporal , nlimea fundului uterin; b. administreaz tratamentul cu preparate de Fe i Ca ; c. educ gravida cu privire la autongrijire. 13. n perioada de pretravaliu ,interveniile asistentei medicale constau n : a. asigurarea igienei gravidei; b. golirea vezicii urinare, clism evacuatoare; c. urmrirea ritmicitii contraciilor uterine i a BCF-urilor. 14. n primele dou ore dup natere, lehuza poate prezenta ca manifestri normale: a. oboseal, tendin la somn, bradicardie; b. tahicardie,hipotensiune arterial;

140

c. uter dur , contractat. 15. Mobilizarea lehuzei cu natere eutocic , fr intervenii obstetricale se face astfel: a. precoce, n primele 6-12 ore; b. la 2 zile dup natere; c. nu prezint importan timpul cnd se mobilizeaz. 16. Pentru alimentaia lehuzei se fac urmtoarele recomandri: a. s consume lichide n primele 24 ore; b. s evite alimentele flatulente; c. nu sunt restricii alimentare. 17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medical i acord urmtoarele ngrijiri: a. supravegheaz pierderile de snge din punct de vedere cantitativ i caliatativ; b. observ aspectul tegumentelor , msoar TA, greutatea corporal; c. asigur repausul total la pat. 18. Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul gravidei cu disgravidie tardiv se recomand : a. regim hiposodat; b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor; c. internarea gravidei n spital pentru supraveghere. 19. Manifestrile de dependen : edeme, HTA, albuminurie se ntlnesc n : a. disgravidie precoce; b. disgravidie tardiv; c. iminen de avort. 20. D-na M.V, 30 de ani, este luz cu operaie cezarian de dou zile. Se constat c involuia uterin este de 1,5 cm. Cum apreciai aceasta: a. normal; b. subinvoluie; c. rapid. 21. n primul trimestru de sarcin gravida poate prezenta ca manifestri: a. sialoree; b. scdere n greutate; c. greuri ,vrsturi. 22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul ise pune pe baza:

a. micrilor active fetale; b. examenului ecografic; c. BCF-urilor. 23. Urmtoarele manifestri ale gravidei ne pot face s suspectm nceperea travaliului: a. durerile epigastrice; b. pierderea dopului gelatinos; c. apariia contraciilor uterine dureroase. 24. Perioadele naterii sunt : a. dilataia , angajarea craniului, delivrena , luzia; b. dilataia , expulzia ftului, delivrena,consolidarea hemostazei; c. angajarea craniului, coborrea craniului n excavaie,degajarea la strmtoarea inferioar. 25. Circumferina abdominal la o gravid la termen are aproximativ: a. 75 cm; b. 95cm; c. 125cm 26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul II se pune pe : a. micri active fetale; b. btile cardiace fetale; c. ecografie. 27. Data naterii se poate calcula : a. DUM + 10 zile + 9 luni; b. DUM 10zile + 9 luni; c. DUM + 280 zile. (DUM data ultimei menstruaii) 28. Consultaiile periodice prenatale pentru o gravid fr risc obstetrical se efectueaz n primele 6 luni de sarcin: a. bilunar; b. sptmnal; c. lunar. 29. Prin hidramnios se nelege o cantitate de lichid amniotic: a. mic( sub 500 ml) ; b. normal; c. mare( peste 2000 ml). 30. Prima consultaie prenatal urmrete: a. verificarea diagnosticului de sarcin; b. stabilirea bilanului de sntate al femeii;

141

c. pregtirea femeii n vederea asistrii naterii. 31. Pentru depistarea activitii cardiace fetale i pentru msurarea fluxului sanguin n vasele ombilicale se folosete ca investigaie: a. ecografia; b. auscultaia Dopller; c. amnioscopia. 32. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt: a. lohiile, secreia lactat; b. involuia uterin; c. vrsturile. 33. n trimestrul III , gravida cu sarcin normal poate prezenta urmtoarele manifestri determinate de adaptarea organismului la sarcin: a. dispnee; b. constipaie; c. insomnie . 34. Interveniile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt urmatoarele, cu excepia: a. observarea atent a tegumentelor i mucoaselor;

b. meninerea unei stri nutriionale adecvate, cntrirea gravidei; c. reducerea srii din alimentaie. 35. n travaliu gravida poate prezenta urmtoarele semne: a. contracii uterine dureroase, ritmice, cu frecven i intensitate crescnd; b. ruperea membranelor; c. contracii uterine dureroase, rare. 36. ngrijirea luzei cu operaie cezarian cuprinde urmtoarele laturi: a. ngrijirea snilor; b. ngrijirea igienic i urmrirea evoluiei aparatului genital; c. ngrijiri acordate operaiei pe abdomen. 37. Furia laptelui se manifest prin : a. semne locale; b. semne generale; c. ambele. 38. n cazul apariiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomand: a. punerea snului respectiv n repaus; b. aezarea la sn a nou-nscutului ct mai des; c. golirea snului prin muls cu un dispozitiv special.

142

BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC Nr. ntrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Rspuns Bibliografie TESTUL I- ADEVRAT / FALS 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 Pagina

A F A A F A A F A F A F

99 99 99 99 99 99 99 202 223 205 111 221

idem idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 TESTUL II- ASOCIERE ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

A 1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5

c e a b d

220 221 222 223 123

idem idem idem

Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988

e a b c d

124 124 124 123 225

idem idem idem

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 TESTUL III- GRIL 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

c a a,c c a,c a b a,b,c c a c

94 95 95 95 95 95 115 96 96 96 97

143

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

a,c a,b,c a,c a a,b b b,c b a a,c b b,c b b a,b,c a,c c c a,b b a,b a,b,c c a,b a,b,c c a,c

1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea,1997

97 97 216 97 98 98 98 98 98 206 131 132 132 113 131 131 204 131 205 203 123 210 212 213 224 125 225

idem idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea,1997

idem
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008 Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea,1997 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

idem idem idem

Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988 ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

144

MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere. 2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea tegumentelor. 3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam. 4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie. 5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor respiratorii superioare prin aspiraie. 6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic. 7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool 70 grade. 8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital. 9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar. 10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat ( umanizat). TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 2 3 4 5

icter fiziologic al nou nscutului criza genital involuia cordonului ombilical febra tranzitorie a n. nscutului meconiu

A B C D E

glande mamare tumefiate urina , scaun normal colorate scaun verzui eliminat dup natere mumificarea treptat a bontului ligaturat ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 bont ombilical A periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nounscut 2 lanugo B nitrat de Ag 1% 3 vernix caseosa C alcool 70 grade 4 scdere fiziologic n D substan gras pe tegumente greutate 5 profilaxia oftalmiei E dup eliminarea meconiului gonococice

145

Testul III Indicati raspunsurile corecte 1. Perioada de nou-nscut este cuprins ntre : a) 0-1 an; b) 0-5 zile; c) 0-28 zile; d) 0-3 luni. 2. Prin scorul Apgar nu se urmresc: a) reflexele arhaice; b) frecvena cardiac; c) micrile respiratorii; d) culoarea tegumentelor; e) greutatea la natere; f) tonicitatea muscular. 3. Alimentaia la sn a nou-nscutului este corect s fie instituit: a) dup 24 ore; b) n primele 4 ore; c) n primele 6-12 ore. 4. n asfixia albastr a nou-nscutului se acord urmtoarele ngrijiri , cu excepia: a) Se efectueaz respiraie artificial; b) Se dezobstrueaz cile respiratorii superioare; c) S e aeaz nou-nscutul n poziie decliv; d) Se efectueaz intubaie artificial. e) Se administreaz oxigen. 5. Principalul icter al nou-nscutului este: a) icterul hemolitic; b) icterul fiziologic; c) icterul mecanic. 6. Imediat dup supt, sugarul trebuie: a) aezat n decubit ventral; b) inut n poziie vertical cu capul sprijinit i tapotat uor pe spate pentru favorizarea eructaiei; c) aezat n decubit lateral. 7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt: a) starea febril a sugarului; b) curba ponderal descresctoare; c) hipogalactia real a mamei. 8. Prima baie a nou-nascutului se face: a) imediat dup natere; b) la 2-3 zile dup cderea bontului ombilical; c) la 30 zile de la natere. 9. Alimentaia artificial const n : a) alimentarea sugarului n primele 3-4 luni cu un alt lapte dect cel de femeie; b) alimentarea sugarului cu lapte de mam i un alt preparat din lapte; c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe. 10. Dezavantajele alimentaiei artificiale sunt : a) intolerana la lapte; b) supraalimentaia; c) posibilitatea apariiei infeciilor digestive. 11. Recoltarea scaunului pentru coprocultur la copil se efectueaz astfel: a) din scaunul eliminat pe scutec sau n oli; b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdus prin anus i rect; c) se administreaz purgativ salin i se recolteaz scaunul ntr-un recipient curat i uscat. 12. Indicaiile probei suptului sunt: a) diareea sugarului; b) plnsul, agitaia la puin timp dup supt; c) curba ponderal staionar sau n scdere; 13. Meconiul este: a) o malformaie congenital;

146

b) scaunul nou-nscutului n primele 2-3 zile; c) scaun cu mucoziti i celule descuamate de culoare verde. 14. Primo-profilaxia TBCse face n maternitate cu vaccin: a) BCG; b) DTP; c) PPD. 15. Prima vaccinare BCG se face n maternitate: a) la toi nou-nscuii , fr excepie; b) dup aprecierile medicului; c) la nou-nscuii sntoi cu greutate peste 2500 g n primele 4-8 zile. 16. La un sugar de 7 luni n convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acord urmtoarele ngrijiri: a) hidratare pe cale oral; b) administrare de Diazepam 0,10 fiol; c) anunarea medicului; d) administrare de supozitor antitermic; e) administrare de Fenobarbital o tablet per os. 17. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai cu biberonul prematurii: a) de orice grad; b) de gradul I; c) de gradul I i II. 18. Reflexul de supt i de deglutiie lipsete: a) n prima zi dup natere; b) la nou-nscuii agitai ; c) la prematurii cu greutate sub 1500 g. 19. Prematurii de gradul III i IV sunt alimentai : a) cu biberonul; b) la sn; c) cu linguria;

d) prin gavaj. 20. Carena de vitamina D la sugar i copilul mic se numete: a) scorbut; b) rahitism; c) pelagr. 21. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face: a) n rect, cu termometru individual lubrifiat; b) n plica axilar; c) n cavitatea bucal , cu termometru special. 22. Un copil cu deshidratare acut prezint: a) tegumente i mucoase umede; b) persistena pliului cutanat; c) deprimarea fontanelei; d) cianoza peri-oro-nazal. 23. n boala diareic acut sugarul prezint: a) tenesme vezicale; b) scaune lichide i/sau mucoase; c) colici abdominale; d) edeme. 24. Temperatura copilului msurat n rect este: a) egal cu cea msurat n axil; b) mai mic dect cea msurat n axil; c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C. 25. Eritemul feiser al sugarului se previne prin: a) aplicarea de unguente protectoare; b) toaleta local de ap i spun; c) toaleta parial dup fiecare scaun, aplicare de unguent protector n regiunea fesier i schimbarea ritmic a lenjeriei de corp. 26. Prima vaccinare antihepatitic se efectueaz : a) la vrsta de 6 luni;

147

b) la nou- nscut n maternitate; c) ambele rspunsuri sunt corecte. 27. Diversificarea alimentaiei sugarului presupune: a) introducerea de noi alimente ,n afar de lapte , la vsta de 3-4 luni; b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare; c) introducerea n alimentaie a sucurilor de fructe. 28. Regimul de via al femeii care alpteaz const n: a) regim alimentar echilibrat, bogat n lichide i vitamine; b) somn corespunztor din punct de vedere cantitativ i calitativ; c) plimbri zilnice n aer liber; d) nu prezint importan pentru sugar. 29. Principiile diversificrii alimentaiei la copil sunt urmtoarele : a) selectivitatea ; b) tatonarea toleranei digestive a sugarului; c) progresivitatea ; d) introducerea a dou alimente noi o dat; e) primul aliment este obligatoriu finosul n late. 30. La nou- nscut i sugarul n primele luni de via pulsul se poate msura: a) la artera pedioas; b) la artera radial; c) la nivelul fontanelei anterioare. 31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi urmtoarele: a) infecii acute digestive, respiratorii; b) supraalimentaia; c) alimentaia cu lapte praf; d) administrarea unor antibiotice pe cale oral.

32. Cauzele vrsturilor pot fi urmtoarele , cu excepia: a) boli ale tubului digestiv; b) stenoza hipertrofic de pilor; c) administrarea medicamentelor pe cale parenteral; d) ingerarea unor medicamente. 33. Cea mai frecvent form de anemie nlnit la sugar este: a) anemie posthemoragic; b) anemie feripriv prin caren de fier exogen; c) anemie hemolitic. 34. Locul de elecie al injeciei intramusculare la sugar este: a) musculatura fesier; b) musculatura coapsei; c) n muchiul deltoid. 35. Prin vernix caseosa nelegem: a) prezena unor peri fini; b) prezena unor puncte albicioase c) strat grsos. 36. Icterul fiziologic se caracterizeaz prin : a) urini hipercrome; b) tegument galben deschis; c) scaune decolorate. 37. Supa de legume poate fi primit de sugar cnd e sntos , de la : a) 2 luni; b) 4 luni; c) 6 luni. 38. n icterul fiziologic : a) se administreaz obligatoriu hepatoprotectoare; b) se administreaz obligatoriu gamaglobulin; c) nu necesit tratament special. 39. Criza genital a nou-nscutului necesit : a) administrare de hormoni; b) curarea secreiilor; c) oprirea alimentaiei la sn. 40. Primii dini apar n jurul vrstei de ;

148

a) 6 luni; b) 12 luni; c) 18luni. 41. O contraindicaie a supei de morcov este: a) diareea cu scaune apoase; b) vrsturile repetate; c) stomatita micotic. 42. Curirea unui biberon folosit se ncepe cu: a) splarea cu detergent; b) cltirea cu ap rece; c) fierberea. 43. Pansamentul bontului ombilical l efectum: a) la 2 zile; b) ori de cte ori este nevoie; c) dup cicatrizarea plgii. 44. Copilul prezint enurezis cnd nu-si controleaz sfincterul vezical: a) nainte de 18 luni; b) dup 2 ani; c) dup 4 ani. 45. La ce vrst este mai frecvent debutul rahitismului carenial? a) la 9-12 luni; b) la 3-6 luni; c) la 2-3 ani. 46. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenial comun se ncepe : a) la vrsta de 2 luni ;

b) n primele zile dup natere; c) la vrsta de 1 an. 47. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu; a) paracetamol, ampicilin; b) tetraciclin; c) penicilin. 48. Poziia care trebuie asigurat copilului n convulsii este; a) eznd; b) decubit dorsal; c) decubit lateral. 49. ngrijirile plgii ombilicale care prezint granulom se realizeaz prin: a) badijonri cu tinctur de iod; b) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat; c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag 5%; d) se introduce pulbere cu sulfamid n plag. 50. n caz de gangren umed a plgii ombilicale se indic: a) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat; b) atingerea bontului cu o compres nmuiat n tinctur de iod; c) se aplic pulbere de sulfamid.

149

BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC NR. NTREBARE 1 2 3 4 5 6 RSPUNS BIBLIOGRAFIE TESTUL I- ADEVRAT / FALS 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997 NR. PAGIN 125 125 125 125 125 25

A F F A A F

7 8 9 10 A 1

A F A F

idem idem idem idem

TESTUL II- ASOCIERE B Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997 21

25 25 25 33

2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 c a,e c d b b b,c b a a,c b b,c b

A D E C C A D E B

idem idem idem idem idem idem idem idem idem

TESTUL III- GRIL 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Proceduri de nursing 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008

21 21 21 25 21 25 19 21 25 113 114 114 114 115 115 115 115 116 116 208 116 117

150

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

a c b,c,d b c d b a b,c b,c c c b a a,b,c a,b,c c a,b,d c b a c b b

1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea , 1997

117 117 117 119 119 119 120 120 120 121 121 121 121 121 122 122 122 123 123 124 124 143 144 72

idem
Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997 Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, Liliana Rogozea , 1997

38 39 40 41

c b a b

144 144 144 80

idem idem
Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

42 43 44 45 46 47 48 49 50

b b c b b c c b,c a,b,c

idem idem idem idem idem idem idem

1150 teste nursing L.Titirc, 2008 Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988

80 107 107 146 147 163 219 120 137

151

MODULUL 48- NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie. 2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie. 3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit. 4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie. 5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize . 6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza. 7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal. 8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson. 9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice. 10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada postoperatorie. 11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator. 12.LCR normal are culoare uor glbuie. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Pneumoencefalografie 2 EEG 3 Puncie rahidian 4 5 Articularea cuvintelor Lipsa mirosului

A B C D E

LCR Anosmie Afazie Aer Activitate bioelectric a creierului

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Epilepsie 2 Com 3 Mers cosind 4 Diplopie 5 Hipertensiune intracranian C. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Paraplegie 2 Obnubilare 3 Epilepsie 4 Cecitate 5 Scotom

A B C D E

Hemiplegie Tulburare vizuala Vrsturi spontane Convulsii tonico-clonice Scala Glasgow Aur Cmp vizual Timp,spaiu Membre inferioare . Pierderea vederii

A B C D E

152

Testul III Indicati raspunsurile corecte 1.Pneumoencefalografia reprezint: a)examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene,folosind ca substan de contrast aerul; b) examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene ,folosind ca substan de contrast iodul; c)examen radiologic ce realizeaz imagini ale circulaiei cerebrale. 2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregti urmatoarele materiale: a)electroencefalograful; b)seringi,ace,tvia renal,soluii dezinfectante; c)nu sunt necesare materiale. 3.EEG reprezint: a) nregistrarea biocurenilor produi de creier; b)nregistrarea biocurenilor produi de muchi; c)examen radiologic al coninutului cranian. 4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesit urmtoarele pregtiri: a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)splarea prului; c)intreruperea medicaiei sedative sau excitante. 5.Urmtoarele manifestri de dependen sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii: a)tremurturile,convulsiile; b)ataxia static i locomotorie; c)monoplegia. 6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt: a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; b)paresteziile; c)ambele. 7.n leziunile nervului I cranian,pacientul prezint ca problem de dependen: a) anosmie,hiposmie; b)lipsa vederii; c)midriaz. 8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele caracteristici: a)au totdeauna coninut alimentar; b)sunt spontane,n jet,neprecedate de greuri; c)sunt precedate de greuri. 9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt: a)diminuarea mobilitii; b)eliminri necontrolate de urin; c)euforie; d)alterarea comunicrii verbale i n scris. 10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie pot fi: a)stimuli din mediu-sonori,luminoi; b)alimentaia bogat n glucide; c)nerespectarea tratamentului. 11.Interveniile asistentei n faza tonicoclonic a crizei epileptice sunt urmtoarele ,in afar de: a)se descleteaz dinii,se pune un rulou ntre dini; b)se lrgesc hainele prin descheierea nasturilor; c)se aeaz apratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele. 12.Problemele pacientului n timpul crizei epileptice pot fi : a)oprirea respiraiei; b)riscul de traumatizare; c)depresia. 13.n comoia cerebral,pacientul prezint: a)stare comatoas profund; b)pierderea contienei pentru scurt timp; c)pareze,paralizii. 14.n traumatismele craniocerebrale n care se scurge LCR prin nas,urechi,plag cranian,se va proceda astfel: a)aplicarea unui pansament compresiv; b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea ei; c)nu se efectueaza tamponare. 15.n acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac urmtoarele manevre,n afar de: a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul; b)observarea strii de contien; c)examinarea plgilor craniene; d)evidenierea parezelor si paraliziilor. 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint ca manifestri de dependen specifice: a)hipotensiune arterial; b)ameeli,vrsturi,urmate de stare comatoas; c)hipotermie; d)hemiplegie.

153

17.Recuperarea deficitului motor n cazul AVC se ncepe astfel: a)imediat dup producerea accidentului; b)cu miscri pasive; c)la 1-2 luni de la debut. 18.Pregtirea local n vederea interveniilor chirurgicale craniene const n: a)splarea prului ; b)raderea prului pe toata suprafaa craniana; c)raderea prului numai n zona n care se va face operatia. 19.Poziia n pat a pacientului comatos neintubat n perioada postoperatorie este : a)decubit dorsal; b)decubit lateral sau semidecubit ventral; c)Trendelenburg. 20.n stabilirea cii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ine seam n primul rnd de: a)preferinele pacientului; b)prezena reflexului de deglutiie; c)starea de contien a pacientului. 21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului urmtoarele intervenii autonome: a)linitete pacientul,l educ pentru a evita micrile n pat; b)limiteaz consumul de lichide; c)instaleaz perfuzie cu soluie de Manitol,Glucoz. 22.Problemele pacientului n fazele tardive ale sclerozei in plci sunt: a)pierderea controlului sfincterelor; b)hipertermie; c)alterarea tranzitului intestinal. 23.Pentru stabilirea gradului de com se utilizeaz scala Glasgow,care const n: a)examinarea reaciei oculare la diveri stimuli; b)examinarea controlului eliminrilor; c)examinarea rspunsului verbal,motor la un stimul. 24.ngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos const n: a)instilarea soluiilor de antibiotice; b)acoperirea ochiului cu o compres mbibata n ser fiziologic; c)instilarea lacrimilor artificiale. 25.Aezai in ordine primele ngrijiri ce se acord pacientului comatos:

a)recoltarea produselor pentru examene de laborator; b)curarea cavitii bucale; c)introducerea pipei Gueddel; d)msurarea TA,pulsului; e)instalarea unei perfuzii. 26.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziia : a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen; b)eznd,susinut de dou persoane; c)decubit lateral cu brbia n piept i membrele inferioare flectate pe abdomen. 27.Starea de com se definete astfel: a)pierderea parial sau total a contienei; b)pierderea parial sau total a contienei cu alterarea funciilor vitale; c)pierderea parial sau total a contienei,motilitii,sensibilitii cu conservarea celor mai importante funcii vegetative. 28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifest prin: a)ambliopie,amauroz; b)ngustarea cmpului vizual; c)ambele. 29.Pacientul care prezint paralizia nervului facial are ca manifestri de dependen: a)asimetrie facial; b)pacientul nu poate fluiera,sufla; c)afazie. 30.Obiectivele imediate ale ngrijirii pacientului cu HTIC constau n : a)meninerea funciilor vitale si vegetative in limite fiziologice; b)prevenirea complicaiilor; c)reducerea presiunii HTIC. 31.Convulsia reprezint: a)pierderea contienei; b)micri neateptate ale membrelor inferioare; c)contracii musculare urmate de relaxare. 32.Pareza reprezint: a)contractur muscular; b)diminuarea forei musculare; c)rigiditate vascular. 33.Hemiplegia reprezint: a)absena forei musculare; b)paralizie generalizat; c)paralizia unei jumti de corp. 34.Paraplegia reprezint:

154

a)paralizia unui singur membru; b)paralizia prii inferioare a corpului; c)paralizia celor patru membre. 35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a)lipsa posibilitii de a fluiera; b)tulburri de echilibru; c)paralizie masticatorie. 36.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de: a)febr; b)antecedente heredocolaterale; c)traumatisme craniene. 37.Tremurtura degetelor minii la un parkinsonian seamn cu: a)micarea de pendulare; b)micarea de numrare a banilor; c)micarea de ntors ceasul. 38.Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit: a)micarea de pedalare; b)micarea de batere a msurilor muzicale; c)micarea de balansare. 39.Narcolepsia reprezint: a)nevoia brusc de somn; b)somn superficial cu treziri dese; c)somn cu durat peste limitele normale. 40.Pacientul cu parkinson prezint: a)tremurtur; b)rigiditate; c)mers ncet cu pai mici. 41.Accesul epileptic major are ca manifestri: a)relaxare sfincterian; b)incontinen de fecale; c)mucarea limbii. 42.n timpul crizei grand-mall pacientul prezint : a)pierderea contienei; b)risc de accidente; c)alterarea percepiei senzitive i senzoriale. 43.n AVC semnele de debut sunt: a)vertij; b)cefalee occipital; c)valori tensionale crescute. 44.La pacienii cu AVC nu efectum: a)trecerea rapid n ortostatism; b)micri brute necontrolate ale capului; c)transport pe distane mari. 45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:

a)prul lung l vom lega pe cretet; b)ndeprtm obiectele radioopace; c)dezbrcm regiunea de examinat. 46.Asistenta medical menine mandrenul acului spinal n timpul punciei lombare: a)steril; b)nesteril; c)l depune n sacul colector. 47.Dup efectuarea punciei occipitale: a)se asigur 8h repaus total pacientului; b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute; c)se asigur pacientului repaus fizic 60 minute. 48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic urmtoarele profesiuni,cu excepia: a)conductor auto; b)macaragiu; c)conductor metrou; e)economist. 49.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a)asigurarea colaborrii familiei pacientului; b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns; c)nceperea precoce a interveniilor de reeducare; d)efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte. 50.Capacitatea de autoservire general const n: a)igien personal; b)activiti manuale diverse; c)mbrcat-dezbrcat. 51.Retraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a)meninerea corect a membrelor paralizate; b)meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului; c)evitarea micrii. 52.Pacientul cu deficit motor parial se imbrac: a)ncepnd cu membrul sntos; b)ncepnd cu membrul plegic; c)nu conteaz. 53.Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie: a)tonic,clonic,automatism,com; b)aur,clonic,tonic,somn; c)clonic,tonic,somn,automatism; d)aur,tonic,clonic,somn.

155

54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient ct mai repede posibil dup un AVC (parez)cea mai important aciune este : a)poziionarea corect a membrului respectiv; b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv; c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n 10 ore; d)aplicarea de atele la membrele afectate. 55.Comunicarea ineficient la nivel motor se manifest prin : a)stare comatoas; b)pareze i paralizii; c)obnubilare. 56.Coma este reprezentat de urmtoarele semne: a)tulburri circulatorii i respiratorii; b)pierderea contienei cu pstrarea respiraiei i circulaiei; c)pierderea imaginii de sine.

57.Paraplegia se definete ca pierdere total a forei motorii : a)a jumtii drepte a corpului; b)a membrelor inferioare; c)a unui singur membru. 58.Obiectivele ngrijirii pacientului care comunic deficitar la nivel senzorial i motor sunt: a)echilibrarea psihic a bolnavului; b)orientarea lui n timp si spaiu; c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial. 59.Afazia este tulburarea: a)de sensibilitate a pielii; b)scderea volumului muscular; c)incapacitatea de a pronuna cuvinte. 60.Puncia lombar se execut de ctre: a)asistenta medical de salon; b)asistenta medical de laborator; c)medic.

156

BAREM DE CORECTARE MODULUL NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR. NTREBARE

RSPUNS F F A A A A A A A A F F

TESTUL I- ADEVARAT/FALS BIBLIOGRAFIE L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, 2003 Idem Idem Idem Idem Idem S. Dachievici- Chirugie L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, 2003 Idem Idem L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali, 2002 Idem TESTUL II - ASOCIERI L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,2003

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

A 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3

NUMR PAGIN 310 319 319-320 320 316 315 106 320 302 325 62 62

d e a c b d e a b c d c a e b a b a

302 305 306 319 318 316 328 308 313 313 319 320 316 318 311 104 104 104

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem
TESTUL III- GRILA Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003

157teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43

b,c b b a b a,d a,c a a,b b c a b,d b b,c b b a,b a a,c b,c a,b,c,d,e c c c a,b a,b,c c b c b b a,b,c b,c a,b a a,b,c a,b,c a,b,c a,b,c

Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing,2003

104 104 104 105 105 105 105 105 105 105 105 106 106 106 106 106 106 106 106 107 107 107 107 107 107 107 107 99 99 99 100 101 101 101 101 102 102 103 103 104

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

158

44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

a,b,c a,b,c a b d a,b,c,d a,b,c a b b b b b b a,c c c

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem
L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing,2003

104 105 106 106 108 108 108 108 108 109 110 215 215 215 215 216 106

159

MODULUL 49-PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva. 2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la excitatiile din mediu 3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare. 4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase, depresie etc. 5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat. 6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de locuri inchise, hidrofobia frica de apa 7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii 8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori 9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc. 10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 Comunicarea eficienta Respectul Dialogul cu bolnavul Gesturi scurte, repetate involuntar fara necesitate obiectiva Mimica A B C D tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientelor pacientului sursa principala de informatie ticuri transmitere de mesaje simple, clare, precise din punct de vedere al continutului, al timpului si spatiului alocat tip de comunicare nonverbala folosind drept suport expresia faciala si modificarile acesteia

k. E

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Hipoestezia Iluziile gustative si olfactive Hiperprosexia Amnezie Gandirea A B perceperea eronata a gustului si mirosului cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in psihopatologie C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii D pierderea totala a memoriei E m. functia cea mai complexa a creierului

l.

160

C. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 Fuga de idei Agorafobie Oxifobia teama de spatii deschise sau locuri publice frica de obiecte ascutite bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta fara legatura intre ele D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism, asociata de obicei cu logoree mimica expresiva, mobilitate exagerata A B C

4 5

Euforia Anorexie

D. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Instinct de aparare activitate psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse constient prin activitati nervoase superioare Vointa B impulsivitate Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia Insomnia D transsexualitate Tulburare in care un individ este genetic si p. E q. scaderea timpului total de somn anatomic barbat sau femeie crede ca el/ ea apartine sexului opus si ca atare, traieste ca un membru al sexului opus ori de cate ori este posibil A

2 3 4 5

E. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 Atacul de panica Raspunsul la expunerea unui eveniment traumatic care implica vatamare corporala, amenintarea cu moartea etc. Schizofrenia Suprimarea voluntara a cursului vietii datorita unor tulburari psihice Risc de suicid r. A B sindrom de stres posttraumatic boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire dezorganizata, simptome negative suicid dependenta de droguri

3 4

C D

E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin sentimente de teroare, gandire dezorganizata, neputinta, activitate fara scop

161

F. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 2 3 4 5 Amfetamina Hiperpirexia la adultii consumatori de droguri Violenta Probleme de ingrijire ale unui pacient depresiv Anorexie t. A B C D clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu cearceafuri umede drog psihostimulent al SNC inapetenta, scadere ponderala, deshidratare, insomnie, agitatie manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti

E u. lipsa poftei de mancare

G. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Alimentatie inadecvata prin deficit se corecteaza 2 Combaterea constipatiei se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa spuna ce-l preocupa B se instituie un program de miscare zilnica, alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza, legume, fructe, medicamente laxative C apatie D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in conformitate cu necesitatile organismului v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de alimente A

3 Comunicarea eficienta 4 Starea de indiferenta si de absenta a emotiilor 5 Bulimie

H. Asociati notiunile din cele doua coloane 1 Pierderea posibilitatii de a vorbi sau de a intelege limbajul vorbit in urma unei leziuni corticale Compulsie Ecolalie Impulsivitate Panica comportament ritualic pe care un individ se simte obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in constiinta si e contrar dorintelor sale B afazie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor emise de alta persoana D stare de anxietate care este atat de puternica incat dezorganizeaza personalitatea individului x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil, negandit A

2 3 4 5

162

Testul III Indicati raspunsurile corecte 1.Vrsta de debut a schizofreniei, este n majoritatea cazurilor: a) 18-35 de ani; b) dup 50 de ani; c) dupa 65 de ani, 2.Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare: a) formrii protrombinei; b) sistemului nervos; c) circulaiei sanguine; d) diurezei. 3.Dieta bogat n proteine i vitamine, previne distrugerea crui organ care detoxific alcoolul? a) pancreasul; b) ficatul; c) rinichii; d) plmnii 4.Pacientul cu delirum tremens, te ntreab, speriat, dac vezi gndacii care se urc pe patul su. Rspunsul optim este: a) dau cu spray i v scap de ei; b) nu vd niciun gndac; c) stau cu dvs,, pn suntei mai calm; d) aceti gndaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ; e) taci din gur, beivule ! 5.Pacientul care umple spaiile albe din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii i lipsite de consecven: a) confabuleaz; b) minte; c) are halucinaii. 6.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete b) transpiratii, tahicardie, HTA c) iritabilitate, impulsivitate 7.La anamnez, pacientul i exprim convingerea ferm c va fi omort de ctre securitate, acest exemplu ilustreaz: a) halucinaie; b) idee delirant de autoacuzare; c) delir de persecuie. 8.Starea timic manifestat cel mai frecvent de ctre schizofrenic, este: a) optimism, exaltare timic; b) tristee, depresie; c) apatie, detaare emoional, ostilitate, negativism. 9.Repetarea frazelor pe care ceilali le-au spus, se numete: a) autism; b) ecopraxie; c) ecolalie; d) balbism. 10.Fraza sunt bolnav deoarece prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu laser, chiar cnd scot televizorul din priz, exemplific: a) gndirea autist; b) iluzia; c) ideea delirant de influen exterioar. 11.Indicai rspunsul fals: a) antidepresivele triciclice poteneaz efectele alcoolului; b) se indic asocierea alcoolului i a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecrii depresiei endogene; c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice. 12.Ce este comunicarea? a) activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie b) o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect c) o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala 13.Comunicarea este eficienta daca: a) se desfasoara dupa un ritual bine definit b) mesajele sunt simple, clare si precise c) se desfasoara verbal 14.Diazepamul este contraindicat n: a) starea de com; b) agitaia psihomotorie din demena senil; c) sevrajul etanolic; d) tulburrile psihosomatice. 15. Indicai cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatic: a. Antideprin; b. Diazepam;

163

c. Meprobamat; d. Clordelazin. 16.Indicai ce metod contraceptiv ar fi util la o tnr epileptic, tratat cu Fenobarbital: a. contraceptive orale; b. sterilet; c. vasectomie. 17. Haloperidolul este contraindicat la pacienii cu: a. boala Parkinson; b. demen senil; c. boala Alzheimer. 18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului psihiatric: a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului b. sa respecte gradul de confidentialitate c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament 19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt: a. informarea pacientului asupra sanatatii b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere c. aplicarea unor interventii in situatii de criza 20. Dementa etanolica este: a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov c. scleroza hepatica 21. Tulburarea afectivitii, constnd n trirea simultan i paradoxal a unor sentimente i afecte diametral opuse fa de acelai subiect, semnific: a. ambivalen; b. autism; c. catatonie; d. negativism e. i se ntlnete n: f. schizofrenie (simptom pricipal); g. paranoia; h. depresie endogen; i. nevroza obsesional (impulsiune i compulsiune). 22. Ce elemente caracterizeaz eclampsia? a. HTA; b. edeme periferice; c. edem cerebral;

d. hipotensiune arterial; e. apare dup 45 de zile de la natere; f. apare numai dup a patra sarcin. 23. Notai rspunsul fals: tabesul i PGP apar n: a. perioada ancrului cerebral; b. faza secundar a infeciei luetice; c. faza teriar a infeciei sifilitice. 24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric? a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete 25. Care din semnele urmtoare, nu caracterizeaz delirium tremens? a. delir oniric cu halucinaii terifiante; b. transpiraii i tremurturi; c. puseu hipertensiv; d. hipotensiune cu tendin de colaps. 26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor, are si variate modificari psihice care au la baza: a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic; b. sclerozei cerebrale c. avitaminozei PP si B6 27. Sindromul discordant este carcateristicpentru: a. schizofrenie; b. alcoolism; c. demen; 28. Ce este respectul? a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor 29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie: a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea aplicarii ingrijirilor b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista

164

tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi pedepsit c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza un plan de ingrijire 30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare: a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de transpiratie, haine patate) b. fuga de idei c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare 31. Hipoestezia reprezinta: a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii b. perceptia distorsionata a unui obiect c. aparitia de asa zise dureri migratorii 32. Ce este agorafobia a. teama de spatii deschise b. teama de obiecte ascutite c. frica de apa 33. Ipohondria este: a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii 34. Bulimia este: a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde 35. Ce este impulsivitatea? a. incapacitatea totala de a actiona b. scaderea fortei de a se adapta c. lipsa de stapanire a comportamentului 36. Ce este senzatia: actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive 37. Percepia senzorial fals, n absena unui obiect real, semnific: a. halucinaie;

b. iluzie; c. compulsiune; d. stupor. 38. Fobia sociala este: a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive 39. Interventiile in schizofrenie au ca scop: a. scaderea anxietatii pacientului b. diminuarea comportamentului agresiv c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de perceptie 40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie: a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative b. implicarea pacientului in activitati recreative c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita discutiile in contradictoriu 41. Dementa de tip Alzheimer este: a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor b. determinata de abuzul de alcool c. determinata de consumul de droguri 42. In postpartumul precoce, pot aprea: a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice; b. stri depresive, cu idei de autoliz; c. idei de infanticid i tendine de suicid n doi (mama i nou-nscutul). 43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt: a. agresivitate, labilitate afectiva b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca c. tulburari cognitive 44. Abstinenta alcoolica este: a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei c. deficit de autoingrijire 45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool: a. se masoara functiile vitale

165

b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic c. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea convulsiilor 46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata: a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu sarcina fantoma 47. Psihopatiile apar la vrsta: a. copilriei; b. adolescenei; c. adultului. 48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica: a. survine secundar traumatismelor craniene repetate b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom parkinsonian posttraumatic 49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza: a. afectarii encefalului in luesul tertiar b. consumului de droguri c. dementei progresive in boala Alzheimer 50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ: a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii 51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologic a. se instaleaza secundar consumului cronic de etanol b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor craniene c. degencrescenta neurofribriloza 52. Disprosexiile sunt: a. tulburari ale atentiei b. tulburari de vorbire c. tulburari de memorie 53. Ambivalenta afectiva reprezinta:

a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana apropiate din familie b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul 54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie: a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate b. crize epileptice, ticuri c. afazie si dezorientare 55. Teama de microbi se numeste: a. tanatofobie b. zoofobie c. bacilofobie 56. Sindromul oniric este : a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavului b. usoara dezorientare, apatie c. dificultate de intelegere si sinteza 57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabile b. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altul c. proceseaza stimulii din mediul inconjurator 58. Pedofilia reprezinta: a. intretinerea de contacte sexuale cu copii b. dragoste exagerata pentru membri familiei c. profanarea cadavrelor 59. Sanatatea mintala este: a. lipsa oricarei afectiuni neurologice b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice 60. Frustrarea este: a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a

166

atinge un anumit scop sau de a realiza o anumita dorinta c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie 61. Fobia este: a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari majore in viata subiectului b. teama cumplita de intuneric c. teama de a ramane fara baterie la telefon 62. Dementa este : a. alterarea constientei memoriei depersonalizare b. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeasca c. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila a functiilor intelectuale 63. Dezorientarea este: a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului eu cu timpul, spatiul, celelalte persoane b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice 64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia: a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre morfofunctional b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca organele de simt si nervii functioneaza normal c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul 65. Hiperprosexia reprezinta : a. cresterea ritmului cardiac b. cresterea exagerata a unor dorinte c. cresterea atentiei

66. Sitiofobia este: a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta b. refuzul total de a se alimenta c. teama de ridicol 67. Starea confuzionala poate fi definita ca: a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la un moment dat b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate, perceptii senzoriale gresite 68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii: a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul simptomatologiei si frecventa cu care se repeta b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul inconjurator 69. Prevenirea izolarii unui pacient psihic se face prin: a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului 70. Prin ecolalie se intelege: a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti b. bilbiiala c. refuzul de a vorbi

167

BAREM CORECTAREPSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE NR INTREBARE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A 1. 2. 3. 4. 5. B 1. 2. 3. 4. 5. C 1. 2. 3. 4. 5. D 1. 2. 3. 4. 5. E 1. 2. 3. 4. 5. F 1. 2. RASPUNS A F A A F A A F A F TESTUL I- ADEVARAT /FALS BIBLIOGRAFIE Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie TESTUL II- ASOCIERI Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie PAGINA 33 34 35 36 41 50 60 75 86 103

D A B C E C A B D E C A B E D C A B E D E A B C D B A

21 25 31 33 32 36 37 39 40 41 41 50 42 44 45 45 46 47 47 46 51 54 57 68 70 118 118

168

3. 4. 5. G 1. 2. 3. 4. 5. H 1. 2. 3. 4. 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

D C E D B A C E B A C E D a b b d a a,b, c c c c c b a b a b,c b a a,b a,b,c a a,e, f a, b, c c a,b,c c a a a a a,b,c

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie TESTUL III- GRILA A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie

120 60 45 336 63 337 131 131 130 132 133 135 136 275 226 221 220 199 220 275 275 275 275 275 21 21 286 286, 265 288 286 20 16 222 206 236 244 22 220 246 274 24 28 32-34

169

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69

a a a b c a a a a,b,c a,b, c a a,b,c a,b,c a a, b, c a, b b a, c a a, b, c b a b a c c a a c b a a,b,c a b a b c c a

70

A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie L. TitircaIngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie

36 42 43 45 47 195 196 50 57 61 86 236 90 90 91 196 214 242 344 98 252 197 206 241 207 213 137 208 137 134 134 133 133 130 39 45 83 84 338

275

170

MODUL 51 CONDUITA IN URGENTE MEDICO CHIRURGICALE TESTUL I Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals 1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i capacitatea vaselor. 2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea victimei n poziie de drenaj postural. 3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup permeabilizarea cilor respiratorii. 4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor. 5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin urechi i nas i se aplic tampoane compresive. 6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea. 7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei. 8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este caracteristic pentru IMA. 9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat. 10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal. TESTUL II A. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. 2. 3. 4. 5. Traumatism cranian Traumatism toracic Traumatism al coloanei vertebrale Traumatism al fetei Traumatism abdominal A B C D E Sezand cu capul aplecat in fata Decubit dorsal cu capul intr-o parte Sezand cu spatele sprijint Decubit dorsal cu genunchii flectati Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociati notiunile din cele doua coloane 1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala care dureaza de la 30 de minute pana la cateva ore si nu cedeaza la nitroglicerina Tuse uscata urmata de eliminare de sputa spumoasa, rozata, aerata Junghi toracic violent , apare brusc dupa un effort, o chinta de tuse, durere comparata cu o lovitura de pumnal Dispnee cu caracter expirator prelungit , urmata de tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare Durere retrosternala sau precordiala care dureaza 2-3 minute pana la 1015 minute si cedeaza la nitroglicerina

2 3

Infarctul miocardic acut Edemul pulmonar acut

B C

Criza de astm bronsic

Angina pectorala

171

Testul III Indicati raspunsurile corecte MEDICINA INTERNA 1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita: a) TA 160/90 mmHg; b) poliurie; c) extremitatilor reci. 2. Durerea din infarctul miocardic acut : a) este indicata cu degetul; b) este declansata de respiratii profunde; c) cedeaza la antialgice majore. 3. Durerea din infarctul miocardic acut : a) cedeaza la nitroglicerina; b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice; c) dureaza maxim 1 minut. 4. Tratamentul de urgenta in angina pectoral consta in administrare de : a) izoket; b) nitroglicerina; c) carbocromen. 5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin: a) hipertensiune arterial; b) poliurie, polifagie; c) tahicardie. 6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii: a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o criza de polipnee expiratorie; b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este rozata; c) nu este nici o diferenta. 7. Infarctul miocardic este produs de: a) indigestie; b) o scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;

c) scaderea contractiilor ventriculare. 8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive, anxietate, dispnee i se pot administra: a) mialgin; b) nitroglicerina; c) cofedol. 9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin; a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute; b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior; c) diaree. 10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin: a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala; b) prezenta aerului in cavitatea pleurala; c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala. 11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin: a) bradipnee; b) bradicardie; c) hipotensiune arteriala. 12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin: a) junghi toracic; b) matitate toracica; c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar 13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin: a) bradipnee; b) cianoza; c) bradicardie. 14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de: a) oxigen; b) dioxid de carbon; c) ambele afirmatii sunt adevarate. 15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:

172

a) administrarea de antibotice; b) administrarea de miofilin; c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii. 16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din: a) tubul digestive; b) aparatul excretor; c) caile respiratorii. 17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza: a) miofilin; b) morfina; c) mincortid. 18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este: a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen; b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate, jugulare turgescente; c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie. 19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a) contine resturi alimentare; b) sangele este aerat; c) apare in timpul unui efort de varsatura. 20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina: a) D; b) C; c) K. 21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt: a) racirea cadaverica progresiva; b) oprirea respiratiei; c) relaxarea sfincterelor. 22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt: a) suprimarea reflexului cornean; b) mioza urmata de midriaza; c) lividitatea cadaverica. 23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt: a) racirea cadaverica progresiva; b) oprirea respiratiei; c) relaxarea sfincterelor. 24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:

a) suprimarea reflexului cornean; b) mioza urmata de midriaza; c) lividitatea cadaverica. 25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt: a) oprirea batailor inimii; b) putrefactia cadaverica; c) disparitia sensibilitatii. CHIRURGIE 26.Ce intelegem prin ressucitarea cardio respiratorie: a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace: b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace; c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare; d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara artificiala. 27.Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie: a) in insuficienta respiratorie acuta; b) in congestia pulmonara si pleurezie; c) in stopul respirator si respiratie insuficienta; d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator. 28.Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator: a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale; b) extremitatile cianotice; c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din plamani; d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca. 29.Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii: a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii; b) oxigenoterapia;

173

c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati; d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala. 30.Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem pentru a impiedica caderea limbii in faringe: a) sa fixam capul in flexie accentuata; b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam in sus; c) sa efectuam oxigenoterapie; d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe. 31.In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza: a) intubatie orotraheala; b) dezobstructia cailor respiratorii superioare; c) traheostomie; d) oxigenoterapie. 32.Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului, care sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura: a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie deschisa; b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga; c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului; d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa

miscarea de expansiune a toracelui; e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se produce pasiv expiratia. 33.Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac: a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala; b) absenta pulsului la arterele periferice; c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor; d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva. 34.Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac: a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern; b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern; c) de restabilire a functiilor cardiorespiratorii spontane; d) de postresuscitare. 35.Cum se realizeaza masajul cardiac extern: a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara; b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului; c) se deprima coastele cu 2-3 cm; d) sternul se deprima cu 5-8 cm. 36.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace: a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale; b) marirea midriazei; c) recolorarea tegumentelor; d) scaderea midriazei.

174

37.Masajul cardiac extern este contraindicate in: a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac; b) la copii si varstnici; c) tamponada cardiac, embolie gazoasa; d) fracturi costale cu volet. 38.Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac: a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax; b) hemoragii ale tubului digestiv; c) embolii gazoase; d) rupturi de ficat, splina, inima. 39.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace: a) disparitia contractiei normale a cordului; b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat; c) marirea fortei de contractie a miocardului; d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. 40.Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului: a) stopul cardiac; b) tulburarile de ritm; c) fibrilatia ventriculara; d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nusi reia bataile si nu avem posibilitatea efectuarii EKG. 41.Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii: a) cord flasc dupa 30-60 minute; b) aparitia miozei;

c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA; d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate. 42.Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea tratamentului: a) restabilirea volemica; b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta; c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare; d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane (simpaticomimetice, cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine). 43.Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I: a) flictene sero-sangvinolente; b) paloare, urmata de eritem; c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile; d) cianoza la nivelul regiunii. 44.Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate: a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie; b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor; c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului; d) formarea de tromboze intravasculare. 45.In degeratura de gradul III apar: a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor; b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;

175

c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv; d) flictene, dupa 2-3 zile. 46.Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV: a) agitatie, hiperreflexivitate; b) somnolent, depresiune fizica si psihica; c) hipotensiune arterial; d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic. 47.Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei: a) somnolenta, astenie, hiporeactivitate; b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase; c) excitatie nervoasa, tahicardie; d) tegumente rosii, tahipnee. 48.Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei: a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C; b) sedative, antialgice; c) antitermice, vasoconstrictoare; d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie. 49.Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi: a) intolerant si aportul insuficient de lichide; b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei; c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce; d) gradul si profunzimea arsurilor. 50.Gravitatea socului electric depinde de:

a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric; b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp; c) locul unde s-a produs accidentul; d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului. 51.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate? a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica; b) cresterea volumului circulant; c) scaderea volumului circulant si staza sangvina; d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata. 52.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului: a) soc hemoragic; b) soc traumatic; c) soc septic; d) soc prin arsura. 53.Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic: a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular; b) asigurarea hemostazei; c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti hipovolemici; d) tratament sedative si hemostatic. 54.Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic: a) antibioterapie bacteriostatica; b) antibioterapie bactericida; c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant; d) administrarea de vasoconstrictoare;

176

e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie. 55.Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura: a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului; b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg; c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati sangelui; d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei. 56.Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic: a) scaderea diurezei, hipotensiune; b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic; c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie; d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza. 57.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen: a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic; b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra; c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora; d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice. 58.In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice: a) socul toxico-septic, socul prin arsuri; b) socul cardiogen, socul anafilactic;

c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic; d) Socul traumatic insotit de delabrari mari. 59.In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica: a) soc operator, soc anafilactic; b) soc traumatic, soc prin arsuri; c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic ); d) in orice traumatism generator de soc. 60.Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc: a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor care devin calde; b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant; d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal. NURSING 61.Manifestrile de dependent prezentate de pacientul cu hemoragie intern sunt: a) stare de lipotimie; b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterial; c) hipertensiune arterial, bradicardie. 62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop: a) prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii; b) nlturarea anxietii pacientului; c) reducerea durerii. 63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza: a) atele Kramer sau din lemn; b) basma; c) ambele procedee.

177

64.Tratamentul de urgent n cazul unei fracturi de coast vizeaz: a) imobilizarea ct mai solid a fracturii; b) transportul accidentatului n poziie eznd care s-i favorizeze respiraia; c) calmarea durerii. 65.Transportul unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se face: a) pe targa rigid n decubit dorsal; b) n decubit ventral pe o targa obinuit; c) semieznd cu spatele sprijinit. 66.Manifestarile de dependenta ce caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt urmtoarele, cu excepia: a) midriaz, oprirea respiraiei i circulaiei; b) relaxare sfincterian, paliditate, cianoz, pierderea contientei; c) hipotensiune arterial, tahicardie. 67.Respiraia artificial se poate realiza la locul accidentului astfel: a) prin metode interne - gur la gur, gur la nas; b) cu burduful Ambu, Ruben; c) cu aparatul Potain. 68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aezat: a) n decubit lateral stng; b) n decubit dorsal pe un plan dur; c) n poziie Trendelenburg. 69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face: a) n 1/3 medie a sternului; b) n 1/3 superioar a sternului; c) n 1/3 inferioar a sternului. 70.Controlul eficienei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la dou minute de la nceperea reanimrii prin: a) cercetarea pulsului la artera carotid; b) cercetarea pulsului la artera pedioas; c) observarea micrilor cutiei toracice. 71.Semnele sigure de moarte sunt: a) absena activitii electrice a inimii timp de 15 min; b) absena activitii electrice a inimii timp de 60 min;

c) midriaz, opacitatea corneei; mioz; d) cianoz cu lividiti. 72.Arsura electric prezint urmtoarele caracteristici: a) este rotund sau ovalar, puin dureroas; b) apare la locul de intrare a curentului electric; c) ambele. 73.Pentru acordarea corect a primului ajutor n electrocutare se are n vedere: a) s fie acordat n primele 5 min de la producere; b) sursele de curent nu se ating cu mna neprotejat; c) sursa de curent se ndeprteaz cu orice obiect n timp util. 74.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz metan, sunt gsite n stare de incontien dou persoane. Care este prima msur luat? a) examinarea victimelor; b) deschiderea ferestrelor; c) nchiderea surselor de nclzire. 75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de munc: explozia unei instalaii. Asistenta sosit cu salvarea constat prezena arsurilor la fa, mini, antebrae. Hainele sunt arse pe toracele anterior. Execut imediat: a) dezbrcarea hainelor arse; b) acoperirea suprafeelor arse ale minilor cu comprese sterile ; c) transportul pacientului la spital. 76.Parametrii de apreciere a gravitii unei arsuri sunt: a) suprafaa ars, cauza arsurii; b) gradul de alterare a funciilor vitale; c) suprafaa ars i profunzimea arsurii. 77.Toaleta chirurgical primar a arsurii are drept scop: a) ndeprtarea zonelor arse i a corpilor strini; b) aplicare soluiilor antibiotice; c) prevenirea infeciilor. 78.Salonul n care e supravegheat i ngrijit pacientul cu arsuri necesit urmtoarele condiii: a) temperatur 23-24 C;

178

b) temperatur 23-24 C, lenjerie steril de pat; c) umiditatea aerului 75%. 79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: a) meninerea cldurii corpului; b) meninerea micrii; c) ambele. 80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedeaz astfel: a) se provoac vrstura; b) se administreaz antidoturi specifice; c) se efectueaz spltur gastric n primele ore; d) se administreaz antidoturi generale. 81.n intoxicaiile cu substane necunoscute se utilizeaz pentru neutralizarea toxicului urmtoarele antidoturi: a) alcool etilic; b) crbune animal; c) ap albuminoas. 82.Pacientul cu hemoragie acut se transport n poziie: a) eznd, cu spatele sprijinit; b) decubit lateral; c) Trendelenburg. 83.n insuficiena respiratorie acut oxigenoterapia se aplic n toate formele respectnd urmtoarele principii: a) dezobstruarea cilor respiratorii; b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm; c) umidificarea oxigenului; d) introducerea sondei nazale pe o lungime egal cu distana dintre tragus i fosa nazal; e) stabilirea debitului pe minut. 84.Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile subglotice se realizeaz: a) prin poziie de drenaj postural; b) aspirarea secreiilor cu seringa Guyon; c) aezarea pacientului n decubit dorsal cu capul n hiperextensie. 85.Obiectivele interveniilor de urgen n criza de astm bronic constau n: a) asigurarea i meninerea n poziie eznd a pacientului

b) oxigenoterapiaterapia c) asigurarea poziiei decubit dorsal. 86.Conduita de urgen n criza de astm bronic const n: a) sngerare 300 ml b) oxigenoterapiaterapia c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare i antialergice. 87.Manifestrile de dependen n insuficiena respiratorie acut a copilului sunt: a) dispnee ,cianoz; b) acces paroxistic astmatiform; c) diaree post prandial. 88.Conduita de urgen n colapsul vascular al copilului const n: a) comprese calde pe abdomen; b) permeabilizarea cilor respiratorii; c) oxigenoterapie; d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice i instituirea unei perfuzii. 89.Accesul eclamptic n faza de convulsii tonice se caracterizeaz prin: a) convulsii cu durata de 30"; b) contractura generalizat - inclusiv a muchilor respiratori; c) trismus; d) hipotensiune; e) relaxare muscular. 90.n fracturile de coloan cervical se aplic urmtoarele msuri de urgen: a) fixare suplimentar pe targa a capului fa de trunchi; b) confecionarea unui guler rigid aezat n jurul coloanei cervicale; c) asigurarea poziiei semieznd. 91.n intoxicaiile cu substane organofosforate asistenta medical pregtete ca antidot specific: a) crbune animal; b) atropin; c) ap bicarbonat 10%. 92.Problemele pacientului cu intoxicaie cu ciuperci sunt: a) risc de deshidratare; b) disconfort abdominal; c) alterarea contientei. 93.n cazul unui accident colectiv de munc pentru a evalua ordinea de acordare a primului ajutor, asistenta medical folosete urmtoarele aciuni:

179

a) privete victimele; b) privete i ascult victimele; c) privete, ascult, atinge (simte) victimele. 94.n cazul unui accident colectiv sunt primii crora li se va acorda primul ajutor: a) cei care ip, strig dup ajutor; b) cei ineri; c) nu au importan aceste elemente. 95.Pentru a interveni n mod eficient n cazul unei persoane ce pare lipsit de via" e necesar: a) s te asiguri c locul e sigur; b) s nu te supui unui pericol vital, s te protejezi; c) s-i riti propria via pentru a salva pacientul. 96.Pentru a verifica dac o persoan incontient respir poi aciona astfel: a) priveti dac toracele se ridic; b) asculi dac se aude respiraia i simi respiraia pe obrazul tu; c) ambele. 97.Semnele specifice prezenei unui corp strin n cile respiratorii superioare sunt: a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira; b) pacientul e cuprins de panic; c) pacientul duce mna la gt. 98.Primul ajutor n cazul corpilor strini supraglotici const n: a) prinderea victimei din spate cu pumnul n regiunea epigastric i apsarea regiunii (manevra Heimlich); b) aezarea victimei n decubit lateral stng; c) aplicarea unei lovituri interscapular. 99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident const n: a) minimalizarea situaiei existente a pacientului; b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate; c) exagerarea situaiei existente a pacientului. 100.Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai: a) s eliberm cile respiratorii; b) s o punem in poziia de siguran;

c) s-i controlm respiraia. 101.In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main funcionand, salvatorul trebuie: a) s opreasc motorul; b) s controleze respiraia; c) s scoat persoana afar din garaj. 102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate; b) evaluarea rapid a situaiei; c) stabilirea prioritilor de prim ajutor; d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie. 103.Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis: a) administrare de calmante; b) transport de urgen la spital; c) hemostaz local. 104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in: a) oprirea hemoragiei externe; b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare; c) imobilizarea fracturilor osoase. 105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de oc hipovolemic; b) fr complicaii; c) cu stare de oc toxicoseptic. 106.Primul ajutor in caz de arsur const in: a) administrarea de antialgice; b) administrarea de antialergice; c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 107.Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin. a) eritem; b) flictene; c) gangrena. 108.Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile: a) frigul umed; b) frigul uscat; c) imobilitatea prelungit; d) inclmintea lejer. 109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutrii:

180

a) se efectueaz resuscitarea cardiorespiratorie ca prim msur; b) se indeprteaz sursa de curent i apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie; c) se transport victima la spital. 110.Care din urmtoarele manevre se practic in cazul mucturilor de arpe veninos: a) incizia i excizia esutului cutanat in zona lezat; b) aplicarea garoului deasupra leziunii; c) aspiraie local i administrare de ser antiveninos. 111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in: a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei; b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot; c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot. 112.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar: a) acordul pacientului; b) s catigi increderea pacientului; c) s cunoti natura substanei ingerate. 113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal superficial,se face prin compresiune direct pe: a) regiunea preauricular; b) marginea inferioar a mandibulei; c) trunchiul carotidian de aceeai parte. 114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se evit flectarea capului pe torace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce: a) oc hemoragie; b) accentuarea durerilor; c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii. 115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint: a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut; b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien; c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare

sfincterian. 116.In resuscitarea respiratorie prima manevr este: a) administrarea oxigenului; b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii; c) insuflaia aerului gur la gur. 117.Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie? a) 3- 4 minute; b) 8-10 minute; c) 20 minute. 118.Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea poziie: a) decubit lateral drept; b) in orice poziie; c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie. 119.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul putand fi inc resuscitat: a) midriaz fix; b) hipotonie muscular i pete cianotice; c) prezena activitii cardiace pe EKG. 120.Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin: a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile sternale; b) dispariia midriazei; c) recolorarea tegumentelor. 121.In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in: a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului; b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului; c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea patului. 122.Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical pregtete: a) instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie; b) medicaie tonic cardiac; c) trusa pentru traheostomie. 123.In starea de oc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaiei i a proceselor metabolice la nivelul esuturilor; b) tulburri renale;

181

c) tulburri respiratorii. 124.Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de dependen: a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls filiform; b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; c) pacient somnolent, transpirat. 125.Criza de angin pectoral dureaz in general sub: a) 5 min.; b) 15 min.; c) 30 min. 126.Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in: a) angina pectoral; b) infarct miocardic acut; c) stenoz mitral. 127.Unul din semnele pneumotoraxului este: a) sput cu sange; b) durere toracic surd; c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei. 128.Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie: a) decubit dorsal tar pern; b) decubit lateral sau semi-ventral; c) Trendelenburg. 129.In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral:

a) poziia decubit dorsal; b) poziia decubit ventral; c) poziia semiezand; d) poziia decubit lateral (de siguran). 130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean: a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa; b) hemiplegie, afazie; c) agitaie psiho-motorie, sete de aer. 131.Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific: a) o leziune meningean; b) o leziune cerebral; c) o leziune medular. 132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceaf; b) hemiplegia; c) hipertensiunea arterial. 133.Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este: a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon; b) extracia corpului cu pensa; c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat. 134.Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este: a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin; b) suprimarea alimentaiei pe cale oral; c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.

182

BAREM DE CORECTARECONDUITA IN URGENTE MEDICO CHIRURGICALE TESTUL I- ADEVARAT/FALS BIBLIOGRAFIE 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem idem idem TESTUL II- ASOCIERI BIBLIOGRAFIE

NR. INTREBARE 1.

RASPUNS CORECT A

PAGINA 141

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

F A A F A A F A F

141 141 141 141 141 141 141 141 141

NR. INTREBARE A 1.

RASPUNS CORECT B

PAGINA

2. 3. 4. 5. B 1. 2. 3. 4. 5.

C E A D C A B D E

1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia Titirca, Editura Medicala, 1999 idem idem idem idem TESTUL III - GRILA Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003 idem idem idem idem idem idem idem idem idem

137

137 137 137 137 32 42,43 37 25 79,81

MEDICINA INTERNA 1. c 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. c b b c b b b b b

54 42 42 44 44 42 42 42 41 41

183

11. c 12. a 13. b 14. a 15. c 16. c 17. a 18. b 19. b 20. b,c 21. b 22. a 23. a,c 24. c 25. b CHIRURGIE 26 b,d

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura Medicala, 2007 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

41 41 41 41 38 38 37 39 36 36 34 34 34 34 34 460

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

a,c d a b,d c a,c,d,e b,c,d a,c,d b,d a,c,d c,d a,c,d a,b c,d a,c,d a,b,d b,c b,d b b,d c,d a,d b,c a,d a,c,d b,d b,c b,c,e a,c,d b,c

460 461 461 461 461 463 465 465 466 466 467 467 467 467 351 351 351 351 348 351 352 352 415 415 415 416 416 418 418 419

184

57 58 59 60 NURSING 61

a,c,d a,d b,d a,c,d a,b

idem idem idem idem 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem 1555 teste de evaluare continua in nursing coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002

419 421 421 422 132

62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100

a,c c b,c a,b c a,b b c a,c b,c,e c a,b b b,c c c b c a,c b,c c a,c,d,e a,b a,b b,c a,b b,c,d a,b,c a,b b a,b,c c b a,b c a,b,c a,c b c

132 132 132 133 133 133 133 133 134 134 134 134 134 135 135 135 136 136 136 136 136 137 137 137 137 138 138 138 138 139 139 139 139 139 139 139 140 140 209

185

101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134

c a,b,c b b b a a c b,c a,b,c a c a c c b a c c a,b,c c a,b a,c a b a c b b,d a b a a b

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem

209 209 209 210 210 210 210 210 211 211 211 211 211 212 213 213 213 213 213 214 214 214 214 214 214 214 214 215 215 215 215 215 216 216

186

1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte) 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5 puncte. 2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale: Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29); Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29); Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29); Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29); nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29); Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29); Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal (sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29); Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului 2 puncte(pag. 29); Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29); Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple, cale de administrare) 2 puncte(pag. 29); Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag. 29).

Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

187

2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte) 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5 puncte. 2. Pregtirea psihic: Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54) Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54) 3. Pregtirea fizic: Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54) Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54) Se cntarete pacientul 0,5 puncte Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54) Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54) 4. ngrijirea pacientului dup puncie: Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54) Se aplic pansament steril 1 punct Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54) Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag. 54) Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct (pag. 54) Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54) Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n primele 24 de ore 1 punct (pag. 54) Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

188

3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte) 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5 puncte. 2. Pregtire psihic : Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233) Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct (pag.233) 3. Pregtirea fizic: Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233) Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234) Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233) 4. ngrijirea pacientului dup tehnic: Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct (pag.234) Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234) Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s nu bea) 2 puncte (pag.234) Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini 1 punct (pag. 234) Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i acuz dureri 3 puncte (pag.234) Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

189

4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte) 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5 puncte. 2. Pregtire psihic : Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228) Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat aceast examinare 1 punct (pag.228) 3. Pregtirea fizic: Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct (pag.228) Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la acest anestezic 1 punct (pag 228) La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii, ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228) Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2 puncte (pag.228) ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba, orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic, instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi laringiene 2 puncte (pag.228) Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228) 4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie: Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229) Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229) Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229) Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229) Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) 1 punct (pag.229) Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

190

5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZBAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte) 1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte. 2. Pregrirea psihic: Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50) ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42) 3. Pregtire fizic: Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni accidentele 1 punct (pag. 50) Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului pneumogastric) 1 punct (pag. 50) 4. Precizarea poziiei pacientului: eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf, coatele nainte 3 puncte (pag.50) Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50) Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la marginea patului 2 puncte (pag. 52) 5. ngrijirea pacientului dup puncie: Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52) Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic) 1 punct (pag. 52) Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

191

6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie, semne, intervenii) BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5 puncte 2. Definete luzia imediat - 1 punct luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz hemostaza 3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte (enumerarea a 5 semne din 7): oboseal; tendin la somn; puls rar, bradicardic; uneori frison; uter dur , contractat; glob de siguran la nivelul ombilicului; sngerare moderat. 4. Precizeaz interveniile asistentei medicale : masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine 1punct i formarea globului de siguran 1 punct supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct administreaz ceai , limonad 1 punct controleaz funciile vitale 1 punct depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct transport luza la salon 1 punct

Total: 20 puncte BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii medicali, Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical Romneasc2008

192

7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA DE NATERE BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte 2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond Nelaton de dimensiune mic - 1 punct 3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii ai scorului Apgar - 2 puncte) : respiraia; ritmul cardiac; tonicitatea muscular; reflexul de iritaie; coloraia tegumentelor. 4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 1015 cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5 puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte 5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct 6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu alcool de 70 grade- 0,5 puncte 7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct 8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte 9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct 10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se cntrete- 0,5 puncte 11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, nclzit; - 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte 12. Infarea cu scutece sterile 1 punct 13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n condiii de protecie termic. - 1 punct 14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1 punct Total: 20 puncte Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitareCoordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia 1988.

193

8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte 2. Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine linitirea aparintorilor 1 punct 3. mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari sau tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele dentare la copilul cu dini - 2 puncte 4. Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct 5. Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate : decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct 6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic introdus n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct 7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau IM -1 punct 8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct 9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct 10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol, aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct 11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra copilului - 1 punct 12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul etiologic - 1 punct 13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va asigura lenjerie curat-1 punct 14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte ( enumerarea a 4 semne din 6) Total: 20 puncte

Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali Lucreia Titirc Editura Medical Bucureti , 2012

194

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte 2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in: pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p); transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 1015 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p); asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p); in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p); montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p); 3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel: rosu la mana dreapta (0,5 p); galben la mana stanga (0,5p); negru la piciorul drept (0,5 p); verde la piciorul stang (0,5 p); 4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel: v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p); v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p); v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p); v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ; v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara anterioara (1 p); v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p). 5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p). Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean Pag 138-139

195

10. PRECIZATI ACCIDENTELE/INCIDENTELE IN CAZUL TRANSFUZIEI DE SANGE SI MASURILE CE SE POT LUA BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte Accidente si incidente 2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p) ; 3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee, cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte ) (2p) 4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p); 5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii); 6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru) (1 p); 7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p); 8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale ,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre medicul anastezist- reanimator (3 p); 9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p); 10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5) infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul; sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se schimba flaconul si perfuzorul ; iesirea acului din vena; perforarea venei; coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul. Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183

196

11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA BAREM CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte 2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct interzicerea oricarei miscari 1 punct psihoterapie 1 punct 3. Sedarea durerii: 4 puncte morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct fortral i.v. sau i.m. 1 punct daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin, fenobarbital, codeina 1 punct 4. Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1 punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte glucoza 5% dextran marisang HHC 5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1 punct ) 2 puncte 6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct 7. Oxigenoterapie 1 punct 8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu unitati coronariene 1 punct

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45

197

12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte 2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau Scop (1 p) - deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele donatorului; - pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ). Executie (5p) - recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p); - pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la donator (1 p) - respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p); - citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p); - adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si citeste rezultatul (1 p); Interpretare: (1 p) - daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu sangele donatorului - daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat. 3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker Scop (1 p) - verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus prin transfuzie. Executie - instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange (1 p); - regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p); - daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul (2p); - daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5 minute (2 p); - daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul prescris(1 p). Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-

198

13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA PROVIZORIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5 puncte. 2. Scopul 5 puncte (pag.349): Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct; Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct; Diminueaza durerea 1punct; Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte. 3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350); Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct; Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de fractura 2 punct; Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct; Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1 punct; Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans, prea lejer)- 2 puncte; Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte - specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn, atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct); - improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele, coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)

Total = 20 puncte.

Bibliografie L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

199

14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE EPILEPSIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5 puncte. 2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte ) - aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p) - debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea pacientului- 0,5p - pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 1520 secunde);1p - convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p - dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p 3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul. se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale patului, etc se administreaza tratamentul recomandat de medic 4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte se verifica permeabilitatea cailor respiratorii se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice) se monitorizeaza functiile vitale si vegetative se verifica eventualele leziuni sau limba muscata

200

 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica impachetari reci se asigura igiena corporala (dupa incontinenta) se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu

Bibliografie L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316 Total = 20 puncte.

201

15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE) BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5 puncte 2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte - pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei - pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila 3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte - seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile - tampoane sterile si eter - manusi de protectie 4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p Preparare dilutiei: se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF. Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se injecteaza intradermic 1p 5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte - asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei - se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi - se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului - se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului - se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm - se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei 6. Supravegherea pacientului 1 punct - pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei - se citeste reactia 7. Interpretarea reactiei- 1 punct Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit, urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina. Bibliografie C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20 Total = 20 puncte

202

16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII (METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE, COMPLICATII) BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct. 2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. : compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct. aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct. hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct 3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a unui vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8): pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia; pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale; artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia; artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta; artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial); arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la nivelul mainii; artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale; artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime; in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ; 4. Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct. enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt. bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2 pct 5. Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui i culoarea sngelui-2 pct. : *In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus deasupra leziunii. -1pct *n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis), garoul se pune sub leziune. -1 pct. 6. Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre spital-2 pct. timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la 15-30 de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia

203

esuturilor situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune digital, pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota ora/minutul aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct 7. Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a cel puin 2 din cele 3 enunuri). compresiunea asupra nervilor gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou

Total 20 puncte BIBLIOGRAFIE CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE - Editura Medical, Bucureti 2005 - Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI -pag.240-245

204

17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN TIERE DE ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII) BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct. 2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional) 3. Examenul obiectiv al plgii -1 pct cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii generale -0,5 pct. 4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii generale-3 pct. oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct. Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct. 5. Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii: - Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii - Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului - Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin - Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate - Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident) - Pansarea plgii. 6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct

205

18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte 2. Pregatirea consta in: se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell, determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct se va monta sonda vezicala permanenta -1pct eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) 2pct se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii 1pct se va badijona zona cu antiseptic -1pct daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct

206

19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct 3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct 4. Ingrijirea consta in : dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic (0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj vezical (0,5pct).-2pct pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de sange sau serozitate -1pct daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un hipnotic usor. - 1pct

207

20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct 3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct 4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct 5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct 6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct 7. Capul in hiperextensie- 1 punct 8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct 9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct ) 10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala, ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace ) 11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute ( 2 puncte ) 12. Transport de urgenta la spital- 1 punct 13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct 14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct

208

21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale Coma diabetica 8 puncte Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct ) Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte ) - tegument uscat - extremitati reci, de aspect violaceu - pliu cutanat persistent - uscaciunea limbii, a mucoaselor - facies supt, nas ascutit - hipotonia globilor oculari, infundati in orbite - hipotensiune arteriala, colaps Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte ) Transport de urgenta la spital ( 1 punct ) Coma hipoglicemica 7 puncte Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct ) Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte ) - transpiratii profuse - agitatie psihica - contracturi musculare convulsii - hiperflexia osteo-tendinoasa - hipertonia globilor ocular - semnul Babinski bilateral Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte ) Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

209

22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC BAREM DE CORECTARE 1. 2. 3. 4. 5. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct Pozitie sezand ( 1 punct ) Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct ) Anuntarea medicului imediat ( 1 punct ) Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte ) medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct ) bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct ) simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct ) 6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte ) primul acces hipertensivi coronarieni hipertiroidieni 7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte ) - mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct ) - umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct ) - administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

210

23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical: repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul transportului - 3 puncte colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului ( 1 punct ) - 2 puncte asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte

211

24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT. BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p) se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p, se noteaz aspectul tegumentelor-1p, se noteaz zonele de masaj-1p 3. Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p) se asigur confortul pacientului-1p se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p se menin tegumentele uscate-1p 4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p) saltele speciale-1p perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p 5. Alimentaie i hidratare (2 p) alimente bogate n proteine -1p hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p 6. Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p 7. Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p

Bibliografie: -Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentaleCoordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-268-270

212

25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I MSURI DE PREVENIRE). BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Definiia perfuziei intravenoasa: (2p) introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase. 3. Scop: (5p) hidratarea i mineralizarea organismului(1p) administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p) depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p) completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p) alimentarea pe cale parenteral(1p) 4. Accidente: (4p) hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p) embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p) flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p) coagularea sngelui pe ac sau branul (1p) 5. Msuri de prevenire (4p) reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p) se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la acul de puncie (1p) supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p) perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)

Bibliografie: -Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-134-136

213

26.CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Anunarea medicului-1pct 3. Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct 4. Administrarea medicaiei: (6pct) administrarea adrenalinei(1 pct) ; -cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci) -mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct) -menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm lent) administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul ,fr cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ; -cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct) 5. Reechilibrare volemica (2pct) : dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct) 6. Oxigenoterapie (2pct ): daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct, dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal 0.5 pct 7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct): n caz de bronhoconstricie sever(1 pct) Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1 pct) 8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)

Bibliografie Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura Medical, Bucureti,2001, pag.270-271

214

27.COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA BAREM DE CORECTARE 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct 2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct durere (1 pct) caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct) nelinite, agitaie, anxietate (1 pct) poziie antalgic (1 pct) tenesme vezicale (1 pct) disurie, polakiurie (1 pct) 3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct repaus la pat (1 pct) calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1 pct),prin : - aplicaii locale de caldur (1 pct), - administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct) analgezice(Algocalmin) (1 pct) ; - antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct) indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct) internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)

Bibliografie Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura Medical, Bucureti,2001, pag.115

215