Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a.
b.
c.
d.
meteorism;
regurcitaie;
eructaie;
pirozis.
3048. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a. intravenoas;
b. subcutanat;
c. intradermic.
3049. Administrarea soluiilor injectabile uleioase se face:
a. intramuscular;
b. intravenos;
c. pe orice cale.
3050. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se:
a. se retrage aerul;
b. se alege alt loc de injectat;
c. se continu injectarea.
3051. Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:
a. embolie gazoas;
b. hematom;
c. paralizie.
3052. Medicul prescrie unei bolnave digital, al crui efect este definit ca:
a. depresiv;
b. tonic cardiac;
c. coagulant;
d. stimulator respirator.
3053. Betablocantele sunt medicamente indicate in urmtoarele afeciuni, in afar de:
a. bradicardie mai mic decat 50 bti/minut;
b. H.T.A.;
c. cardiopatie ischemic;
d. infarct miocardic necomplicat.
3054. Care din urmtoarele medicamente nu se administreaz unui bolnav astmatic
care sufer de H.T.A. complicat cu E.P.A.:
a. Miofilin;
b. Diuretic;
c. Morfin.
3055. Corticoizii au toate aciunile de mai jos cu excepia uneia:
a. antiinflamatorie cu scderea edemului mucoasei bronice;
b. cresc vascozitatea sputei;
c. inhib secreia mucoasei bronice;
d. cresc numrul de receptori beta-adrenergici.
3056.Sindromul de deshidratare acut este:
a. o pierdere de lichide in cantiti mici;
b. o pierdere de lichide in cantitate mare i in timp scurt
c. o perturbare a compoziiei hidroelectrolitice a organismului intr-un timp
relativ scurt.
3057. Incercuii electrolitul care controleaz distribuia apei in organism:
a. Na+;
b. K+;
c. Ca++;
d. Mg++.
d. o radiculit;
e. o pancreatit acut.
3077. Durerea din angina pectoral este cel mai frecvent declanat de:
a. pauz alimentar;
b. efortul fizic;
c. lipsa aportului vitaminei C.
3078. Durerea precordial este o manifestare pentru:
a. bronite;
b. infarctul de miocard;
c. pneumotoraxul spontan.
3079. Factorii de risc ce favorizeaz apariia HTA, sunt:
a. fumatul i alcoolul;
b. obezitatea i alimentaia bogat in grsimi;
c. bolile digestive.
3080.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului
i TA i calmarea durerii, reprezint:
a. tratamentul de baz al durerii toracice;
b. atitudinea de luat in urgenele cu durere toracic;
c. tratamentul de urgen al nevralgiei intercostale.
3081.Dup efectuarea punciei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:
a. urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b. compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;
c. hrnirea imediat a bolnavului.
3082. In cazul efecturii unui EKG, electrodul rou se aplic la:
a. mana dreapt;
b. mana stang;
c. piciorul drept.
3083. Pregtirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemntoare cu:
a. pregtirea pentru intervenii chirurgicale;
b. nu are pregtire special;
c. const doar din efectuarea unei clisme evacuatoare.
3084. Pregtirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmrete compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide;
b. repaus la pat;
c. oxigenoterapie;
d. medicaie tonicardiac.
3085. Un bolnav suferind de tromboflebit a membrelor inferioare, va beneficia de
urmtoarele ingrijiri, cu excepia:
a. administrarea de anticoagulante i salicilai;
b. repaus la pat cu membrele inferioare ridicate;
c. gimnastic medical cu masaj i pedalare a piciorului;
d. inregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 in 4 h
3086. Care din urmtoarele manifestri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a. dureri nocturne i inainte de mese;
c. s inghit.
3097. In momentul extragerii sondei gastrice, aceasta se:
a. penseaz;
b. innoad;
c. nu exist indicaie expres in acest sens.
3098. Sondajul duodenal se realizeaz cu:
a. sonda Foley;
b. sonda Einhorn;
c. sonda Faucher.
3099. Tratamentul dietetic major pentru prezena ascitei impune:
a. proteine in cantitate crescut;
b. potasiu in cantitate crescut;
c. restricie de sodiu.
3100. Pacientul sangereaz. Planul de ingrijire al acestuia, ar trebui s includ, ca o
prioritate:
a. acomodarea cu plosca;
b. administrarea rapid de sange i fluide;
c. monitorizarea semnelor vitale;
d. meninerea pH gastric.
3101. Cazul se complic spre oc hemoragie. Care sunt deciziile urgente, in ordinea
imediat:
a. corectarea volemic, transfuzie;
b. intubaie;
c. msuri generale de TI;
d. toate, concomitent.
3102. In prima zi postoperator dup hemigastrectomie pentru ulcer duodenal,
bolnavul sangereaz prin tubul de aspiraie gastric, sange rou. Conduita asistentei
medicale este:
a. observ aspectul secreiilor drenate, la intervale de 30 de minute;
b. anun imediat medicul;
c. este sigur c este o situaie normal;
d. va intrerupe drenajul pensand tubul.
3103. A.I. - 18 ani, este internat cu diagnostic apendicit perforat i este pregtit
pentru intervenie. Pentru care din urmtoarele motive, stomacul trebuie s fie golit
inainte de anestezia general:
a. pentru a reduce greaa;
b. pentru a reduce producerea de acid clorhidric;
c. pentru a opri peristaltismul i ileusul paraclinic;
d. pentru a preveni in caz de regurgitare a coninutului stomacului, aspiraia
in arborele traheobronic.
3104. Evaluarea eficienei interveniei nursing la un pacient operat de peritonit
generalizat, cuprinde urmtoarele, cu o excepie:
a. reluarea micrilor peristaltice;
b. reechilibrarea hidroelectrolitic;
c. limitarea durerilor in etajul abdominal inferior.
3105. Cum pregtim preoperator colonul:
a. prin regim alimentar bogat in fibre celulozice;
a. durerea;
b. prezena calculilor;
c. deshidratarea.
3116.Conduita de urgen in caz de retenie urinar se refer la:
a. administrare de diuretice;
b. administrare de antispatice;
c. sondaj vezical sau puncie vezical.
3117. IRC este:
a. sindrom ireversibil de alterare a funciei renale;
b. sindrom reversibil de alterare a funciei renale;
c. oprirea diurezei.
3118.Cistita este:
a. boala cea mai frecvent a tractului urinar la femei;
b. mai frecvent la brbai;
c. caracterizat prin frison i febr mare;
d. caracterizat prin disurie i polakiurie.
3119. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz:
a. in condiii sterile, in recipient special;
b. un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore;
c. numai dup administrarea a 2 l de ceai neindulcit.
3120. Pentru depistarea germenilor patogeni din urin cea mai indicat metod este:
a. colectarea intregii miciuni dup efectuarea toaletei organelor genitale
externe;
b. colectarea in condiii sterile a unei mici cantiti de urin;
c. colectarea a 2-3 probe (mostre) de urin in timp de 24 h.
3121. In ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va avea in
vedere in principal urmtoarea activitate:
a. msurarea debitului urinar, orar;
b. schimbarea pansamentului;
c. s previn intoarcerea bolnavului pe partea opus.
3122. Urocultura a ieit pozitiv cu Escherichia coli, care este sensibil la toate
antibioticele testate de antibiogram. Care dintre msurile urmtoare este adecvat
pentru ingrijirea pacientului?
a. administrarea antibioticului recomandat de medic;
b. repetarea sptmanal a uroculrurii dup oprirea tratamentului timp de o
lun, apoi lunar, timp de 6 luni;
c. efectuarea unei cistografii in urmtoarea sptman dup oprirea
tratamentului.
3123. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat:
a. absena urinei in vezica urinar;
b. scderea cantitii de urin/24 ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
3124.Convulsia reprezint:
a. pierderea contientei;
b. micri neateptate ale membrelor inferioare;
c. contracii musculare urmate de relaxare.
3125.Pareza reprezint:
a. contractura muscular;
b. diminuarea forei musculare;
c. rigiditate vascular.
3126. Afazia reprezint:
a. dificultatea in articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-i coordona micrile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.
3127. Starea confuzional poate fi provocat de:
a. intreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.
3128. Narcolepsia reprezint:
a. nevoia brusc de somn;
b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durat peste limitele normale.
3129. In timpul crizei convulsive generalizat:
a. imobilizm forat pacientul;
b. poziionm postural pacientul;
c. ateptm s se termine criza.
3130. Pacientul cu miastenie prezint:
a. oboseal muscular exagerat;
b. tulburri oculare;
c. tulburri de vorbire.
3131. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteo-tendinoase
i cutanate:
a. com profund grad III;
b. com vigil grad I;
c. com propriu-zis grad II;
d. com ireversibil grad IV.
3132. In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziia decubit
dorsal;
a. poziia decubit ventral;
b. poziia semiezand;
c. poziia decubit lateral (de siguran).
3133. Termenul medical pentru scderea apetitului este:
a. caexie;
b. anorexie;
c. inapeten.
3134. Diureza reprezint:
a. eliminarea din organism a substanelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urin eliminat din organism in 24 h;
c. actul prin care urina acumulat in vezic este eliminat sub forma
emisiunilor urinare.
3135. Pentru ca un pacient cu constipaie s aib un tranzit intestinal in limite
fiziologice, asistenta medical intervine:
3164. Cand ingrijim un pacient cu meningit, cea mai potrivit intervenie de ingrijire
nursing este:
a. asigurarea unui mediu linitit, cu lumin puin;
b. efectuarea de exerciii pasive ale membrelor inferioare;
c. aplicaii calde in regiunea occipital i a spatelui.
3165. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:
a. prin tatuaje;
b. prin proceduri medicale i nemedicale;
c. prin contact sexual;
d. de la mam la fat.
3166. Care este pericolul cel mai mare in cazul pacientei C.Z., operat cu cezarian
prin intubatie orotraheal in perioada de trezire:
a. hipotensiune arterial;
b. sangerare prin vagin;
c. cderea limbii in orofaringe;
d. agitaie din cauza durerii.
3167. Care din urmtoarele metode contribuie la buna pregtire psihic a bolnavului:
a. inlturarea factorilor nocivi;
b. inlesnirea vizitei familiei;
c. grija pentru odihn, somn linitit;
d. combaterea durerii;
e. combaterea manifestrilor ce provoac disconfort;
f. crearea siguranei c operaia i starea postoperatorie vor fi favorabile.
3168. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului:
a. crearea condiiilor care s impiedice traumele psihice;
b. cunoaterea bolnavului i a bolii;
c. respectarea prescripiilor medicale i efectuarea explorrilor;
d. catigarea increderii bolnavului in echipa de ingrijire.
3169. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaiei:
a. regim alimentar obinuit;
b. regim hidric;
c. dimineaa i la pranz regim obinuit, seara hidric;
d. nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaiei.
3170. Care din urmtoarele obiective sunt urmrite prin efectuarea anesteziei
generale:
a. hipnoza;
b. analgezia;
c. relaxarea muscular;
d. protecia antiinfecioas.
3171. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat
prin intubaia orotraheal:
a. sangerarea plgii;
b. hTA;
c. cderea limbii, astuparea glotei i asfixierea bolnavului;
d. agitaia bolnavului din cauza durerii mari.
3172. Ce complicaie deosebit este de temut dup rahianestezie:
a. greuri, vrsturi;
b. tahicardie, dispnee;
c. cefalee persistent;
d. intoleran la medicamente
3173. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aezat in
urmtoarea poziie pe pat:
a. in decubit dorsal cu dou perne sub cap;
b. in poziie Trendclenburg;
c. in poziie lateral stang sau dreapt;
d. in decubit dorsal, fr pern; nu va ridica capul.
3174. Mobilizarea precoce a bolnavului urmrete:
a. combaterea durerii;
b. combaterea tulburrilor hidro-electrolitice;
c. prevenirea stazei venoase i producerea bolii tromboembolice;
3175. Pentru ingrijirea unui bolnav, in perioada postoperatorie, inem seama de:
a. natura operaiei;
b. felul anesteziei;
c. starea general a bolnavului;
d. complicaiile care apar.
3176. Care din urmtoarele se consider complicaii aprute la un bolnav imobilizat
timp indelungat la pat:
a. artrit acut;
b. escar de decubit;
c. tulburri circulatorii periferice;
d. epistaxis i lipotimie.
3177. Pentru prevenirea complicaiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizai,
asistenta va efectua urmtoarele activiti in afar de:
a. schimbarea poziiei dup un plan bine stabilit;
b. meninerea tegumentelor uscate i curate;
c. protejarea zonelor de presiune;
d. administrarea unor medicamente specifice.
3178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaii
pulmonare:
a. la bolnavii varstnici;
b. la copii;
c. la fumtori;
d. la cei cu leziuni pulmonare preexistente, insuficient tratate.
3179. In prima or dup anestezia general, obiectivele planului de ingrijire sunt
urmtoarele, cu excepia:
a. monitorizarea funciilor vitale din 15 in 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vrsturilor i a aspiraiei;
d. mobilizarea la marginea patului.
3180. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit
pentru bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi
urmtoarele ci:
a. gastrostomia;
b. calea intravenoas;
c. sonda nazogastric sau nazojejunal
b. 8-10 minute;
c. 20 minute.
3191. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraia gur la gur se instituie
masajul cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a. 60- 80/min.;
b. 40- 60/min.;
c. 100-120/min.
3192. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul
dintre insuflaii i masajul cardiac extern este de:
a. 1 la 8;
b. 2 la 15;
c. 1 la 2.
3193. Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin:
a. apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile
sternale;
b. dispariia midriazei;
c. recolorarea tegumentelor.
3194. In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in:
a. clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b. clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c. poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.
3195. Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
a. instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie;
b. medicaie tonic cardiac;
c. trusa pentru traheostomie.
3196. In starea de oc indiferent de cauza sa se produce:
a. perturbarea circulaiei i a proceselor metabqlice la nivelul esuturilor;
b. tulburri renale;
c. tulburri respiratorii.
3197. Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
a. pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls
filiform;
b. pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c. pacient somnolent, transpirat.
3198. Criza de angin pectoral dureaz in general sub:
a. 5 min.;
b. 15 min.;
c. 30 min.
3199. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15
min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
a. angina pectoral;
b. infarct miocardic acut;
c. stenoz mitral.
d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor
3283. Curenii Trbert:
a. nu sunt indicai n lombalgii
b. au efect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmai de o pauza de 5 ms
3284. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvena
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importana
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasa
e. aplicaia poate dura mai multe ore
3285. Sunt adevarate urmatoarele afirmaii:
a. curenii de medie frecvena nu prezinta aciune vasoactiva
b. curenii de medie frecvena produc contracii asupra musculaturii scheletice si
muschilor netezi
c. singura forma de aplicare este cu un curent unic de medie frecvena
d. curenii de medie frecvena produc analgezie
e. curenii de medie frecvena produc contracii musculare dureroase
3286. Efectele fiziologice ale curenilor interfereniali
a. excitomotor pe muschi sanatosi, normoinervai
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neteda
3287. Contraindicaii ale aplicarii electroterapiei prin cureni interfereniali:
a. procese inflamatorii articulare
b. afeciuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activa
d. neoplazii
e. casexie
3288. Tehnici de aplicare a curenilor interfereniali
a. tehnica interfero triplex
b. tehnica statica
c. tehnica cinetica
d. tehnica mixta
e. nici una din cele de mai sus
3289. La aplicaia de cureni interfereniali:
a. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade brusc
b. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade tot lent
c. este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
d. nu este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaza pentru obinerea senzaiei de furnicatura
3290. Procedeul curenilor interfereniali:
a. se bazeaza pe ncrucisarea a doi cureni de medie frecvena, cu frecvene diferite
b. se bazeaza pe ncrucisarea a patru cureni de medie frecvena, cu frecvene diferite
b. Ascendente
c. Alternante
d. Pariale
e. Generale
3321. Baile calde includ:
a. Baia de 36 C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumatate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37 C
3322. Baia de sare are urmatoarele efecte:
a. Creste capacitatea de aparare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataie cutanata
3323. Efectele bailor cu CO2 sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economica a cordului
d. Realizeaza un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
3324. Alegei raspunsurile corecte:
a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaza o coloana de apa
fara presiune
b. Dusul scoian este un dus sul sub forma alternanta
c. Perierile pot fi: complete, pariale, uscate si umede
d. Compresele stimulante au o durata de aplicare de 6 ore
e. Dusurile sunt proceduri prin care se aplica apa, aburi, aer cald cu jetul foarte
aproape de tegument
3325. Alegei raspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafina pentru mini si
picioare, fesi parafinate, placi de parafina
b. Temperatura la care se utilizeaza este de 70C
c. Parafina are proprietai termopexice
d. mpachetarile cu parafina sunt indicate n artroze, sechele posttraumatice ale
aparatului locomotor, articulaii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiia sa fie sterilizata
3326. Termoterapia contrastanta cuprinde:
a. Hidroterapia mica
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
3327. Balneaia cu ape minerale clorurate sodice este indicata n:
a. Afeciuni reumatismale degenerative
b. Afeciuni ORL si bronhopulmonare
c. Afeciuni ginecologice
d. Reumatisme abarticulare
c. posturile de facilitare
d. contenia
e. contracia izometrica
3336. Tehnicile anakinetice apeleaza la:
a. mobilizare pasiva
b. imobilizare
c. posturare
d. contracie izometrica
e. contracie izotona
3337. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. mobilizarea libera
b. contracia izometrica
c. relaxarea musculara
d. mobilizarea pasiva pura asistata
e. mobilizarea auto-pasiva
3338. Mobilizarea pasivo-activa aparine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizarilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizarilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
3339. Contracia reflexa din cadrul mobilizarilor active reflexe este provocata prin:
a. reflex de ntindere (stretch-reflex)
b. miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziie
e. cresterea tensiunii muschiului
3340. Mobilizarea activa libera este o tehnica n cadrul:
a. mobilizarii active reflexe
b. mobilizarii pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarii active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
3341. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor active voluntare:
a. mobilizarea activa libera
b. mobilizarea activo-pasiva
c. mobilizarea pasivo-activa
d. mobilizarea activa cu rezistena
e. contracia izokinetica
3342. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. contracia izometrica
b. relaxarea
c. traciunile
d. mobilizarea pasivo-activa
e. mobilizarea pasiva pura asistata
3343. Stretchingul are urmatoarele avantaje:
a. scade flexibilitatea esuturilor
b. creste abilitatea de a nvaa sau performa diferite miscari
3351. Capacitatea de a manifesta valori mari de fora n cea mai mica unitate de timp
se numeste:
a. fora maxima relativa
b. fora maxima absoluta
c. fora exploziva
d. fora dinamica
e. fora de rotaie
3352. Marimea forei musculare depinde de mai muli parametri, dintre care:
a. diametrul de seciune al muschiului
b. numarul unitailor motorii n aciune
c. frecvena impulsurilor nervoase
d. tipul articulaiei
e. aranjamentul fibrelor musculare
3353. Dezavantajele contraciilor izometrice sunt:
a. maresc munca ventriculului stng, tensiunea arteriala, frecvena cardiaca
b. amelioreaza supleea esuturilor periarticulare
c. tonifica n special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria
d. antreneaza muschi pentru o contracie mai lenta
e. nu amelioreaza coordonarea pentru miscari mai complexe
3354. Avantajele contraciilor izometrice:
a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompa
c. tehnica este simpla
d. durata exerciiilor este scurta
e. solicita articulaiile
3355. Pentru a creste fora musculara se executa:
a. exerciii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct fora
musculara
c. posturile declansatoare de reflexe tonice
d. exerciii dinamice cu rezistena
e. coordonarile paliative
3356. Exerciiile izometrice practicate pentru cresterea forei musculare sunt:
a. exerciii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciiul maximal scurt
c. exerciii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciii rezistive regresive
e. exerciiul maximal cu repetiie
3357. Exerciiile unice scurte izometrice zilnice constau n:
a. o contracie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele o sedina pe zi
c. grupaj de 3 contracii a 6 secunde, cu o pauza de 30-60 de secunde ntre contracii
d. o contracie de 12 secunde pe zi
e. o contracie de 10 secunde pe zi
3358. Dintre exerciiile dinamice cu rezistena fac parte:
a. exerciiul maximal scurt
b. exerciiul maximal cu repetiie
c. exerciiile rezistive regresive
b. hipotrofia musculara
c. ameliorarea mobilitaii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scaderea rezistentei musculare
3367. Exerciiile dinamice cu rezistena presupun:
a. viteza miscarilor nu are importana
b. durata exerciiilor nu reprezinta un parametru de dozare
c. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d. durata exerciiilor este un parametru de dozare
e. la nceputul exerciiilor se testeaza fora grupului muscular simetric
3368. n situaiile deficitelor mari de fora musculara este necesar sa se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reflexe tonice
b. ntinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
3369. Rezistena musculara depinde de:
a. fora musculara
b. valoarea circulaiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generala a organismului
e. pH-ul sngelui
3370. Testarea rezistenei muschiului se face:
a. testarea se face cu greutai ntre 60-70% din fora maxima
b. prin testarea capacitaii de meninere a unei contracii
c. testarea se face cu greutai ntre 15%-40% din fora maxima cronometrndu-se
timpul meninerii contraciei
d. testarea se face cu greutai ntre 50%-60% din fora maxima
e. calculnd numarul de repetari posibile la ncarcare si la un ritm de metronom
precizat
3371. Pentru a realiza cresterea rezistenei musculare:
a. scadem durata exerciiilor
b. crestem durata exerciiului
c. utilizam terapia ocupaionala
d. se lucreaza la intensitai mai joase de efort dar prelungite n timp
e. se lucreaza la intensitai mari de effort
3372. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afeciuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
3373. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scarilor si pantelor
d. terapia ocupaionala
e. crioterapia
3374. Cea mai moderna exprimare a intensitaii unui efort se face prin:
a. urcatul scarilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica
3375. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraii reci
e. oboseala
3376. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:
a. 30-40% din consumul maxim de oxigen
b. 40-50% din consumul maxim de oxigen
c. 20-30% din consumul maxim de oxigen
d. 60-80% din consumul maxim de oxigen
e. 60-80% din capacitatea funcionala testata a pacientului
3377. Durata efortului n cazul antrenamentului la efort este de:
a. 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta la 3060 minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
3378. Frecventa sedinelor de efort la pacienii cardio pulmonari este de:
a. 1 pe saptamna
b. 2, 2-3 pe saptamna
c. 5 pe saptamna
d. 6 pe saptamna
e. 10 pe saptamna
3379. Metodica unei sedine de antrenament la efort mparte programul n:
a. prima parte 6-15 minute ncalzire
b. partea a doua alcatuita din exerciiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute
d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute
e. partea a treia dureaza 25 minute
3380. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a. creste rezistena vasculara periferica
b. scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste extracia de O2 la nivelul esuturilor
e. creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
3381. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:
a. exerciiile de coordonare trebuie sa se execute de cteva ori pe zi, fara ntrerupere,
pna ce coordonarea este obinuta
b. orice contracie a muschiului care nu este necesara unei activitai date trebuie
evitata
c. se vor utiliza explicaii verbale, nregistrari cinematice, desene
b. musculatura vizata
c. preferina terapeutului
d. temperatura corporala
e. presiunea atmosferica
3412. Notai semnificaiile adevarate n legatura cu numarul de seturi pentru
exerciiile aerobice:
a. se ncepe cu un set pentru fiecare exerciiu
b. se creste din 3 n 3
c. se creste progresiv, pna la maxim 6 seturi
d. se creste din 5 n 5
e. se creste din 10 n 10
3413. Ordinea aplicarii exerciiilor aerobice ncepe cu:
a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
3414. Variaia programului aerobic semnifica modificarea:
a. poziionarii segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciiu
d. orelor la care se realizeaza antrenamentul
e. numarului de participani la antrenament
3415. Conform principiului ncarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa
fie:
a. la acelasi nivel cu activitaile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescuta progresiv
d. scazuta progresiv
e. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea forei musculare
3416. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat n antrenamentul aerobic, este:
a. direct proporional
b. invers proporional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de nalimea pacientului
3417. Exerciiul aerobic muscular poate fi:
a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf
3418. Specificai care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur,
deoarece nu determina cresterea VO2 max:
a. de andurana
b. de flexibilitate
c. de fora
d. submaximal
e. supramaximal
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilitaii articulare si a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorarii n continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaiei locale
3427. Clinica gonartrozei este caracterizata de urmatoarele elemente, cu excepia
unuia singur:
a. Subfebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senzaie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulburari de statica la nivelul genunchiului
3428. O singura afirmaie cu privire la spondiloza cervicala din cele enumerate mai
jos este falsa. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizari, CDD, cureni de medie frecvena si nalta
frecvena
c. mpachetarile cu parafina pelerina au efect benefic
d. Exerciiile urmaresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat n formele cu tulburari neurologice severe si
progresive
3429. Alegei raspunsul fals. Discopatia lombara de faza IV se manifesta astfel:
a. 60-70% din pacieni sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c. Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutai
d. Sciatica vrstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coada de cal
3430. Alegei raspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde urmatoarele entitai
clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Periartrita coxofemurala
d. Algoneurodistrofia
e. Maladia Dupuytren
3431. Alegei raspunsurile corecte. La inspecia tegumentelor pacienilor cu sindrom
rheumatoid se pot evidenia:
a. Leziuni eritemato-scuamoase n psoriazis
b. Noduli reumatoizi n spondilita anchilozanta
c. Noduli Bouchard si Heberden n boala artrozica
d. Tofi gutosi n poliartrita reumatoida
e. Eritem facial n fluture n lupusul eritematos diseminat
3432. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:
a. Indicele Schber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
3433. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:
a. Deviaia cubitala a degetelor si minii
b. Police n Z
c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu flexum
3434. n poliartrita reumatoida, posturarea minii cu ajutorul ortezelor se realizeaza
astfel:
a. Pumn n extensie 10-20
b. Deviaia cubitala a minii si degetelor
c. Flexie usoara a metacarpofalangienelor
d. Police n abducie si opoziie
e. Interfalangiene proximale n extensie
3435. Alegei raspunsurile corecte. n poliartrita reumatoida:
a. Se evita poziiile sau activitaile ce solicita flexorii degetelor
b. Se recomanda purtarea de susinatori plantari
c. Se evita poziia seznda pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomanda exerciiile care antreneaza prehensiunea de fora
e. Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
3436. n poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:
a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superficial al degetelor
c. Flexorilor antebraului
d. Flexorilor coapsei si gambei
e. Musculaturii intrinseci a minii
3437. Sindromul Reiter:
a. Este artrita reactiva
b. Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita
c. Nu este nsoit de manifestari generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. Poate evolua catre spondilita anchilozanta
3438. Care din urmatoarele afirmaii cu privire la artrita psoriazica sunt adevarate:
a. Manifestarile cutanate constau n placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi,
trunchi
b. Este nsoita de manifestarile extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. n majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d. Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor
articulare
3439. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
a. n spondilita anchilozanta cura balneara este indicata n special n staiunile de pe
litoralul Marii Negre
b. Spondilita anchilozanta afecteaza cu preponderena sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozanta sunt lombosacralgiile n a doua jumatate a
nopii, cu iradiere n bascula
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozanta include si disfuncia ventilatorie restrictiva
e. n stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala poziia de schior
3440. n timpul activitailor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumite
posturi:
a. Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b. Seznd pe scaun cu spatar nalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu
spatarul
d) Diaforez
3465.Urmtoarele simptome formeaz triada clasic n Diabetul Zaharat, cu exceptia:
a) Polipnee
b) Polifagie
c) Poliurie
b) Polidipsie
3466.Locul de elecie pentru puncia vezicii urinare este:
a) Punctul Berthelemy
b) Linia median abdominal, la 2 cm deasupra simfizei pubiene
c) Pe linia Monroe Richter, la unirea 1/3 externe cu 1/3 mediana
d) n loja renal, stng sau dreapt, dup caz.
3467.Prevenirea complicaiilor tromboembolice n infarctul miocardic se face cu:
a. analgezice
b.oxigenoterapie
c. antiaritmice
d.anticoagulante
3468. La compresiunile toracice dn cursul manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie la adult sternul trebuie sa fie infundat cu:
a. 5 6 cm
b. 2 3 cm
c. 2 5 cm
d. 8 cm
3469. In intoxicaia cu ciuperci din grupul celor cu perioad scurt de circulaie
semnele i simptomele apar:
a. la 2 ore dup ingestie
b. dup 30 minute
c. dup 15 minute pn la 3 ore
d. dup ngurgitare, imediat
3470. Tabloul clinic n starea de oc cuprinde:
a. Extremiti calde, hipotensiune arterial, poliurie, cianoza periferic
b. Extremiti reci, hipotensiune arterial, oligo-anurie, cianoz extremiti
c. Extremiti reci, bradicardie,polakiurie, redoarea cefei
d. Hipertensiune arterial, vene colabate, extremiti uscate, incontinen
3471. Unul dintre simptomele importante n ocluzia intestinal este:
a. Vrstura cu snge
b. Vrstura hemoptoic
c. Vrstura fecaloid
d. Vrstura n za de cafea
3472. Hipofuncia lobului posterior hipofizar determin:
a. Nanism
b. Diabet insipid
c. Acromegalie
d. Diabet zaharat
3473.ncercuii literele corespunztoare afirmaiilor adevrate:
a) V.N. glicemie = 0,66 1,10 g%
b) V.N. leucocite = 6.000 8000/ml
b) 40 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm
3483.La sondajul duodenal la adult, se considera c sonda a ajuns in douden cnd
marcajul sondei la nivelul arcadei dentare indic:
a) 25 cm
b) 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm
3484. Pentru efectuarea sondajului vezical la brbat se pot folosi urmtoarele sonde:
a) Sonda Nelaton
b) Sonda Foley
c) Sonda Faucher
d) Sonda Blakemore
3485. Flictena alb, cu coninut serocitrin, limpede, insoit de eritem accentuat i
edem sunt caracteristtice pentru arsurile de:
a) Gradul I
b) Gradul II
c) Gradul III
d) Gradul IV
3486.Dispeea descris ca inspir pauza expir pauza se numete:
a) Kusmaul
b) Cheynes Stokes
c) Biot
d) Paradoxal
3487.Insuficienta respiratorie acuta poate fi:
a. de cauza pulmonara
b. de cauza extrapulmonara
c. ambele raspunsuri sint corecte
3488.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a. hemoragia venoasa
b. hemoragia capilara
c. hemoragia arteriala
d. hemoragia venoasa si capilara
3489.Unde se dezvolta cu predilectie hidrosadenita?
a. regiunea paroasa a capului
b. regiunea axilara
c. regiunea perianala
d. regiunea inghinal
3490.Care esste agentul etiologic al erizipelului?
a. bacilul perfringens
b. streptococul
c. bacilul Colli
d. bacilul piocianic
3491.Care este agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii?
a. stafilococul
b. streptococul
c. bacilul coli
d. microbii gangrenei gazoase
3492. Antraxul este produs de:
a. bacilul Koch
b. bacteridia carbunoasa
c. infectia cu germeni aerobi
d. infectia cu germeni anaerobi
3493. Masajul cardiac extern este contraindicat :
a. la copii si varstnici
b. in aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cardiac
c. in fracturi costale cu volet
3494. Unde se face rahianestezia?
a. intrarahidian
b. spatiul peridural
c. spatiul paravertebral
d. spatiul subdural
3495. Ce solutie de xilina se foloseste in anestezia de suprafata?
a. 0,5-1%
b. 5-10%
c. 12-14%
3496. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
a. arteriale,venoase, capilare,mixte
b. externe,interne,exteriorizate,interstitiale
c. accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale
d. mici,mijlocii,mari,cataclismice
3497.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?
a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
d. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea arteriala a
accidentatului
3498.Ce intelegem prin furuncul antracoid?
a.-mai multi furunculi diseminati la distanta
b.-prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini
c.-furuncul al cefei
3499.La ce arsura gasim flictene cu continut sero-citrin?
a.-arsura de gr.I
b.-arsura de gr.II
c.-arsura de gr.III
d.-arsura de gr.IV
3500.Ce consecinta are imobilizarea prelungita a unei fracturi?
a.-hipertrofia musculara
b.-hipotrofia musculara
c.-exacerbarea miscarilor articulare prin relaxarea capsulei si ligamentelor
d.-redoare articulara
3501.In care forme de soc este indicata administrarea de antibiotice?
b) sond Foley
c) tub Thieman
d) tub Nelaton
3521. Desfacerea postoperatorie sau postraumatica a aponevrozelor i muschilor
peretelui abdominal i iesirea sub piele a unor organe abdminale, care ramana
acoperite cel putin de piele, se numeste:
a) evisceratie abdominala
b) hernie crural
c) herni epigastric
d) eventratie
3522. Ieirea din cavitatea abdominala a anselor intestinale subiri si a marelui
epiploon, care nu sunt acoperite nici mcar de piele se numeste:
a) hernie giganta
b) eventratie
c) evisceratie abdominala
d) hernie a liniei albe
3523. Trecerea organelor abdominale in torace, printr-un orificiu existent in diafragm
se numeste:
a) hernie interna
b) hernie pulmonara
c) hernie muscular
d) hernie hiatal
3524. Extirparea chirurgicala a colecistului se numeste
a) colecistotomie
b) colecistorafie
c) colecistectomie
d) coledocorafie
3525. Localizarea durerii n colecistita calculoas acut este:
a) sub rebordul costal stng, in bar
b) partea medie sau externa a hipocondrului drept
c) epigastru cu iradiere retrosternal
d) flancul drept si fosa iliaca dreapt, cu iradiere in omoplatul drept
3526.Durerea din infarctul miocardic acut prezint urmtoarele caracteristici:
a .este foarte intens, insuportabil
b. poate fi localizat ntr-un punct ce poate fi indicat cu degetul
c. dureaz 3-4 minute
3527.Ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implic:
a. combaterea durerii
b. mobilizarea precoce a pacientului n vederea prevenirii complicaiilor
c. combaterea anxietii
3528.Purtarea ciorapilor elastici este recomandat pacienilor cu:
a. arteriopatie obliterant a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
c. insuficien cardiac congestiv
3529.Regimul alimentar al pacientului cu insuficien cardiac este:
a. hiposodat, hipolipidic, hipocaloric
b. hiposodat, hiperlipidic, hipocaloric
c.hiposodat, hipolipidic, hipercaloric
b. hipertensiune arterial
c. dispnee de repaus
3541.Durerea din angina pectoral:
a. poate iradia n umrul i membrul superior drept
b. se asociaz frecvent cu dispnee i senzaie de ameeal
c.cedeaz la administrarea de nitroglicerin
3542.In cazul monitorizrii continue EKG, a unui pacient internat ntr-o unitate de
terapie intensiv, electrozii vor fi schimbai:
a. la fiecare 12 ore
b. n fiecare zi
c. la dou zile
3543.Tabletele de nitroglicerin vor fi nlocuite cu altele dac sunt mai vechi de:
a. 1 lun
b. 3 luni
c. 5 luni
3544.Pentru pacientul cu insuficien cardiac sever se recomand poziia:
a. decubit lateral stng
b. decubit dorsal
c.semieznd sau eznd
3545.Echocardiografia este util pentru diagnosticul:
a. valvulopatiilor
b. cardiopatiei ischemice nedureroase
c. blocului atrioventricular grad II
3546.Inainte de efectuarea echocardiografiei se recomand:
a. post alimentar 12 ore
b. oprirea tratamentului cardiologie
c.explicarea motivului pentru care se realizeaz aceast explorare
3547.Colica renal simpl din litiaza renal necomplicat se nsoete de:
a. hematurie
b. piurie
c. febr
3548.Poliuria reprezint:
a. creterea cantitii de urin emis pe 24 de ore
b. creterea numrului de miciuni n 24 de ore
c.creterea numrului de miciuni n timpul nopii
3549.Oliguria reprezint scderea volumului de urin eliminat n 24 de ore sub
a.1 OOOml
b. 500 ml
c. lOOml
3550.Bacteriuria patologic se caracterizeaz prin:
a. mai mult de 10 000 germeni/ml urin
b. mai mult de 100 000 germeni/ml urin
c. mai mult de 1 000 000 germeni/ml urin
3551.Valoarea normal a ureei sangvine este de:
a.20 - 40 mg%
b.40 - 80 mg%
c.10-20mg%
3552.Cistografia:
a. este o explorare endoscopic a aparatului urinar
b. este o explorare morfofuncional a rinichilor
c. necesit administrarea unei substane de contrast (iodur de sodiu 10 20
%)
3553.Edemul renal din glomerulonefrita acut:
a. este expresia hipervolemiei
b. este dependent de nivelul proteinuriei
c. este moale, pufos, dureros
3554.Puncia venoas periferic se realizeaz cu pacientul aezat n poziie:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral
c. ortostatism
3555.Principiile alimentrii pacientului pe gastrostom sunt:
a. nu se administreaz mai mult de 100 ml o dat, pentru a nu se destinde brusc
stomacul
b. nu se introduc la o mas mai mult de 400 grame pasate, din cauza tulburrilor
de digestie i absorbie existente
c. se pot administra aproximativ 500 ml la o singur mas
3556. Ingrijirea pacientului cu gastrostom implic:
a fixarea sondei de alimentaie n poziie vertical, paralel cu toracele
b. evitarea poziiei de decubit dorsal dup mas, ntruct favorizeaz
"regurgitarea" coninutului pe sond
c. alimentarea pe gastrostom se face obligatoriu cu pacientul n poziie de
ortostatism
3557.Alimentarea prin sonda nazogastric se recomand la pacienii:
a. incontieni
b. cu tulburri de deglutiie
c. operai pentru arteriopatie obstructiv a membrelor inferioare
3558.Msurarea temperaturii corpului permite:
a. aprecierea evoluiei unor boli
b. determinarea nivelului curent al cldurii corpului
c. aprecierea stabilitii hemodinamice a pacientului
3559.Msurarea temperaturii corpului se poate face la nivel:
a axilar
b. rectal
c. auricular la nou-nscui
3560.Pentru msurarea temperaturii la nivel axilar:
a pacientul va fi aezat n decubit dorsal
b. termometrul se menine n axil 10 minute
c. termometrul se menine n axil 20 minute
3561.Pentru msurarea temperaturii la nivel rectal se vor respecta urmtoarele reguli:
a. pacientul este aezat n decubit lateral
b. termometrul va fi meninut intrarectal timp de 10 - 15 minute
c. la copil, termometrul va fi introdus prin anus 2,5 cm
b. ascit neoplazic
c. pancreatit acut necrotico - hemoragic
3595. Reacia Rivalta permite:
a. identificarea lichidului pleural de tip exudat
b. identificarea lichidului pleural de tip transudat
c. identificarea elementelor celulare atipice din lichidul pleural
3596.Aspectul macroscopic al lichidului obinut prin puncie pleural poate fi:
a. serocitrin
b. hemoragie
c. limpede "ca apa de stnc"
3597.Incidentele punciei pleurale includ:
a. lezarea plmnului
b. pneumotoraxul
c. pneumoperitoneul
3598.Puncia pericardic permite:
a. evacuarea lichidului din cavitatea pericardic
b. stabilirea etiologiei lichidului pericardic
c. recoltarea unui fragment de esut pericardic n vederea examenului
histopatologic
3599.Accidentele punciei pericardice includ:
a. lipotimie
b. ocul pericardic
c. ocul hipovolemic
3600.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterant include:
a. atrofia fanerelor
b.tegumente palide, reci
c. dilatarea venelor superficiale
3601.Tabloul clinic al insuficienei cardiace include:
a. cianoza perioronazal i a extremitilor
b. edeme
c.hemoptizia
3602.Factorii favorizani de apariie a infarctului miocardic acut includ:
a. efortul fizic exclusiv
b. situaiile stresante, emoiile puternice
c. imobilizarea prelungit la pat
3603.n timpul tratamentului cu antic oagulante pot aprea urmtoarele manifestri
clinice:
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c.hematuria, disuria, oligoanuria
3604.Complicaiile reumatismului articular acut includ:
a. cardita reumatismal
b. valvulopatiile
c.pielonefrita acut sau cronic
3605.Tabloul clinic al pericarditei include:
c.hiperhidratare
3627.Terapia cu diuretice este indicat la pacienii cu:
a. insuficiena cardiac dreapt
b. hipertensiune arterial
c. arteriopatie obliterant cronic
3628.Semnele de agravare a disfunciei cardiace la pacientul cu insuficien cardiac
sunt:
a. creterea n greutate
b. tuea seac iritativ
c. apariia insomniilor
3629.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficien cardiac sever va
fi:
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic
3630.Valoarea tensiunii arteriale este determinat de:
a. debitul cardiac
b. amplitudinea pulsaiilor periferice
c. vscozitatea sngelui
3631.Mica circulaie include:
a. aorta
b. artera pulmonar
c. venele pulmonare
3632.Cateterismul cardiac:
a. apreciaz presiunile din cavitile cordului
b. gradul de saturaie n oxigen a sngelui din cavitile cordului
c. este indicat chiar i la pacienii cu tulburri severe de coagulare
3633.Durerea din cardiopatia ischemic dureroas cedeaz la:
a. nitroglicerin
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
3634.Pericardita se manifest clinic prin:
a. dureri precordiale neinfluenate de poziie
b.dureri precordiale ce se amelioreaz atunci cnd pacientul st n poziie
eznd cu toracele aplecat anterior
c. frectur pericardic
3635.Cauzele cardiopatiei ischemice includ:
a. stenoza mitral
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
3636.Retenia de urin poate aprea n:
a. cardiopatie ischemic
b. stricturi uretrale
c. traumatisme renale
3637.Retenia de urin:
b.deeuri nepericuloase
c.deeuri infecioase
3649.Deeurile periculoase se clasific n:
a.deeuri anatomo-patologice
b.deeuri clinice i farmaceutice
c.deeuri menajere
3650.Sacii de polietilen pentru depozitarea deeurilor infecioase trebuie s
ntruneasc urmtoarele condiii:
a.s se poat nchide uor i sigur
b.s fie confecionai din polipropilen galben
c.s fie marcai cu pictograma Pericol biologic
3651.Termosuturile sacului pentru deeuri infecioase trebuie s ntruneasc
urmtoarele condiii:
a.s fie continue
b.s fie rezistente
c.s nu permit scurgeri de lichid
3652.Recipientul destinat colectrii deeurilor neptoare tietoare trebuie :
a.s fie impermeabile
b.s prezinte etaneitate
c.s aib grosimea cuprins ntre 50 70 microni
3653.In containerele mobile cu perei rigizi nu se depun:
a. deeuri periculoase neambalate
b. deeuri asimilabile celor menajere
c. pri anatomice ambalate i refrigerate
3654.In realizarea cureniei la saloane trebuie luate n considerare:
a. ngrijirile curente
b. interveniile medicale
c. contaminarea salonului
3655.Nu se admit vase cu flori tiate n:
d. secii de hematologie
b. secii de dializ
c. n nici o secie
3656.Scopul decontaminrii materialului medico-chirurgical dup folosire este:
a. evitarea contaminrii personalului
b. reducerea contaminrii mediului de spital
c. evitarea fixrii pe instrumente a materiei organice
3657.In funcie de tipul de microorganisme patogene distruse i timpul necesar
substanelor dezinfectante s distrug aceste microorganisme, dezinfecia se clasific
pe patru nivele:
a.sterilizare chimic
b.sterilizare biochimic
c.sterilizare termic
d.dezinfecie de nivel nalt
3658.Folosirea fenolilor este limitat doar pentru dezinfecia:
a. aerului
b. suprafeelor
c. mediului
b. atela Cramer;
c. atela gipsata.
3741. Imobilizarea gipsata a unei fracture trebuie sa cuprinda:
a. articulatia situate deasupra focarului de fractura;
b. articulatia situates dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura.
3742. Imbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membre, se face astfel:
a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, iar imbracarea se incepe cu
membrul bolnav;
b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, iar imbracarea cu membrul
sanatos;
c. nu are importanta ordinea.
3743. Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:
a. flictena alba, cu continut serocitrin;
b. hipertermie, usturime;
c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure.
3744. Escara din arsura de gradul IV:
a. cuprinde epiderma si dermul;
b. are o culoare ce variaza de la alb la negru;
c. se insoteste cu usturimea.
3745. Gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa:
a. intinderea in suprafata arsurii;
b. gradul de profunzime a arsurii;
c. natura agentului etiologic.
3746. Arsura de gradul IV evolueaza cu:
a. cicatrici vicioase;
b. epitalizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2;
c. invaliditati grave.
3747. Socul din arsuri este:
a. traumatic;
b. anafilactic;
c. hipovolemic.
3748. Hemoconcentratia din arsuri:
a. este influentata de suprafata arsa;
b. este prezenta in prima perioada;
c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.
3749. Evolutia unei arsuri:
a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului;
b. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat;
c. este in functie de locul unde se produce arsura.
3750. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:
a. 9%;
b. 18%;
c. 36%.
3751. Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de:
a. 1ml solutie pentru fiecare procent din suprafata arsa X greutatea corporala;
b. nu este influentata de evolutia clinica;
c. nu tine seama de examenul de laborator.
3763. Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:
a. felul vasului lezat si cantitatea de sange pierduta;
b. locul unde se dezvolta si se evidentiaza hemoragia;
c. felul hemostazei.
3764. In hemoragiile arteriale, sangele are urmatoarele caracteristici:
a. culoare rosu inchis;
b. culoare rosu deschis;
c. tasneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.
3765. Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in:
a. hemoragia venoasa;
b. hemoragia venoasa capilara;
c. hemoragia arteriala.
3766. In cazul hemoragiei venoase, sangele are urmatoarele caracteristici:
a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;
b. culoare rosu inchis;
c. sangerare difuza greu de stapanit.
3767. Se considera o hemoragie mica atunci cand:
a. hemoragia este numai capilara;
b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde o cantitate neinsemnata de sange.
3768. Consideram o hemoragie mare atunci cand:
a. se pierde 1/3 din cantitatea de sange din organism;
b. se pierde 1/3-1/2 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde mai mult de din cantitatea de sange din organism.
3769. Gravitatea unei hemoragii este data:
a. numai de cantitatea de sange pierduta;
b. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta, greutatea corporala a
individului si viteza cu care se produce pierderea de sange;
c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange.
3770. In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este:
a. pierderea de 1l sange la un adult de 90 kg;
b. pierderea de 400 ml sange la un copil de 10 kg;
c. toate sunt aceeasi gravitate.
3771. In functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel:
a. hemoragie capilara, intratisulara, exteriorizata;
b. hemoragie externa, arteriala, intratisulara;
c. hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.
3772. Hemoragia intratisulara este:
a. hemoragia care se dezvolta numai sub piele;
b. hemoragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleura, pericardita);
c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat,
creier, muschi).
3773. Poate fi considerate hemoragie interna urmatoarele situatii:
3848. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la
pat:
a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice;
b. atrofierea musculara, escarele de decubit;
c. hipotensiune arterial.
3849. Inactivitatea ndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea
repercursiuni asupra sistemului osos producnd:
a. rarefierea structurii osoase;
b. aparitia osteoporozei de inactivitate;
c. artroze.
3850. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp ndelungat?
a. saltea cu structura de burette;
b. saltea din material plastic cu structura de burette;
c. saltea antidecubit.
3851. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare;
b. plagi n care sunt ntlnite mase mari vasculare si tendoane;
c. plagi cu leziuni osteo-articulare.
3852. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a. plagile recente;
b. plagile care secreta abundant;
c. Tromboflebite.
3853. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast;
b. fixare cu plasa autoadeziva;
c. fixare cu basma (capelina).
3854. Leziunile capsulei articulare n cazul luxatiilor sunt:
a.mai importante dect cele din entorse;
b. mai putin importante dect cele din entorse;
c. nu se produc leziuni articulare.
3855. Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce ct mai urgent capetele articulatiei n pozitie normala;
c. se administreaza sedative.
3856. Aplicarea atelelor se va face astfel nct sa depaseasca ntotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate;
b.articulatia de dedesuptul zonei fracturate;
c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate.
3857. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:
a. fractura n "lemn verde";
b.luxatia deschisa a cotului;
c.fractura diafizei peroneului.
3858. In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea
urmari grave:
a. hemartroze, hidrartroze;
b. compresiunile vasculare si nervoase;
c. deformarea regiunii si impotenta functionala.
3859. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la:
a. articulatia scapulo-humerala;
b.articulatia coxo-femurala;
c. articulatia cotului.
3860. Recunoastem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de
producere:
a. fracturi prin ndoire si rasucire;
b. fracturi nchise si deschise;
c. fracturi complete si incomplete.
3861. Prin fractura deschisa se ntelege:
a. fractura acoperita de piele,dar cu leziuni masive a muschilor, tendoanelor si
vaselor;
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale;
c. fractura n care pielea a fost lezata si osul ajunge n contact cu exteriorul.
3862. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente n fracturile deschise
comparativ cu cele nchise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale;
b. socul traumatic si hemoragic;
c. procesele septice de osteita sau osteomielita.
3863. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
a. fractura n "vrf de clarinet";
b. fractura n "lemn verde";
c. fractura prin nfundare.
3864. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru;
b. fracturi multiple ale oaselor;
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os.
3865. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os:
a. echimozele si hematomul;
b. durerea n punct fix, care se accentueaza cnd miscam fragmentele osoase;
c. deformarea regiunii.
3866. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:
a. leziuni pulmonare cu pneumotorax;
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei;
c. leziuni pulmonare cu hemotorax.
3867. Care din fracturile de mai jos este mai grava:
a. fractura de col femoral;
b. fractura deschisa n 1/3 medie a antebratului;
c. fractura oaselor gambei.
3868. n cazul unei fracturi fara deplasare, la spital se i-au urmatoarele masuri:
a. se pune diagnostic clinic si radiologic;
b. se face anestezie generala;
c. se asigura reducerea fracturii.
3869. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este
nevoie de reducere chirurgicala la:
a. fractura de rotula;
b. fractura de humerus;
c. fractura de olecran.
3870. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti;
b. plaga prin ntepare, taiere, prin muscatura;
c. plaga produsa de frig, acizi, raze gama.
3871. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor;
b. plagi care patrund n cavitatile naturale;
c. plagi care patrund n cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective.
3872. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse n ziua respective;
b. plagi produse sub 6-8 ore;
c. plagi produse n ultimele 48 ore.
3873. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:
a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena;
b. peste pansamentul de la nivelul plagii;
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera..
3874. Hemostaza spontana este:
a. oprirea fara interventie a unei hemoragii;
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia;
c. oprirea definitiva a hemoragiei.
3875. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a. paliditate, tahicardie si hipertensiune;
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.
3876. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile
cutanate amenintate se poate realiza prin:
a. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare;
b. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu
schimbarea pansamentului;
c. asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat.
3877. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie;
b. abcesul fesier;
c. infectarea plagii chirurgicale.
3878. Cele mai frecvente fracturi ale antebraului sunt localizate n
a. 1/3 distal;
b. 1/3 medie;
c. 1/3 proximal.
3879. Tratamentul fracturii de clavicul presupune:
a. imobilizare simpl;
c. colecistectomie cu coledocotomie
3944. Nu se administeaz pe cale venoas:
a. soluii uleioase
b. soluii iritante
c. suspensii
3945. Pe lng efectuarea tratamentului, asistenta va urmri:
a. apariia unor noi simptone
b. apariia complicaiilor
c. igiena corporal a bolnavilor
3946. n care din hemoragiile de mai jos se pierde mai repede snge:
a. hemoragia venoas
b. hemoragia venoas i capilar
c. hemoragia arterial
3947. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaz definitiv?
a. administrare de hemostatice
b. ligatura i sutura vasului
c. poziia Trendelenburg
3948. Durerea n colica biliar se combate cu:
a. antispastice
b. nitroglicerin
c. morfin
3949. Profilaxia escarelor p.o. se realizeaz prin:
a. mobilizare precoce, schimbarea poziiei n pat, asigurarea lenjeriei
corespunztoare
b. mobilizare numai la schimbarea pansamentului
c. asigurarea alimentaiei corespunztoare
3950. Cea mai grav complicaie infecioas p.o. este:
a. septicemia
b. abcesul fesier
c. infectarea plgii chirurgicale
3951. Miciunea dureroas se numete:
a. disurie
b. oligurie
c. anurie
3952. Greutatea la nghiire se numete:
a. anorexie
b. polifagie
c. disfagie
3953. Anasarca este:
a. edemul feei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
3954. Furunculoza este produs de:
a. streptococ
b. stafilococul auriu
c. gonococ
3955. Este sonda vezical:
a. sonda Nelaton
b. sonda Blackmore
c. sonda Einhorn
3956. Hemocultura reprezint:
a. viteza de sedimetare a hematiilor
b. introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru ex.bacteriologic
c. identificarea anticorpilor n serul bolnavului
3957. Asepsia nseamn ndeprtaraea germenilor patogeni de pe:
a. piele
b. mucoase
c. obiecte
3958. Care din urmtoarele antiseptice este un bun hemostatic?
a. alcoolul
b. apa oxigenat
c. tinctura de iod
3959. Coaja de portocal este caracteristic pentru injecia:
a. intradermic
b. subcutanat
c. intravenoas
3960. Introducerea accidental de aer ntr-un vas de snge produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoas
3961. Insulina se administreaz cu:
a. orice sering
b. sering de 2 ml
c. sering marcat special
3962. Pacientul operat de 3 zile va avea o diet:
a. HLZ
b. complet
c. sucuri carbogazoase
3963. Prezena puroiului n urin se numete:
a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
3964. Preoperator, unui bolnav cu stenoz piloric, i se va efectua:
a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea coninutului gastric i spltur gastric
3965. Cum se pregtete preoperator colonul?
a. regim alimentar srac n reziduuri, administrare de ulei de parafin, clisme
repetate
b. regim alimentar bogat n fibre celulozice
b.
c.
d.
e.
la internare
naintea unor proceduri invazive
naintea meselor
nainte de culcare
b. la gravide
c. n colecistite
3986. Consecinele imobilizrii ndelungate la pat pot fi:
a. spasmele musculare
b. atrofia muscular
c. escarele
3987. Problemele ntlnite n practica nursing-ului sunt:
a. de ordin legal
b. de ordin moral
c. ambele
3988. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a. curat
b. dezinfectat
c. steril
3989. Ce este infecia intraspitaliceasc?
a. mbolnviri contractate n spital
b. mbolnviri ce se manifest dup externare
c. mbolnviri contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau
dup externare
3990. Prin perfuzie i.v. se pot introduce soluii:
a. izotonice
b. hipertonice
c. uleioase
3991. n colica biliar se administreaz:
a. antalgice
b. fortral
c. morfin
d. mialgin
3992. Durerea n pancreatita acut se manifest:
a. durere n bar, cu localizare n etajul superior
b. durere n hipocondrul drept
c. durere n hipocondrul stng
3993. Semne de oc pot fi:
a. tahicardie, dispnee, hipotensiune
b. tahicardie, hipotensiune, tahipnee
c. bradicardie, hipertensiune, anxietate
3994. Cauzele ocluziei intestinale mecanice pot fi:
a. invaginaia intestinal
b. volvulus de intestin
c. tumori maligne
3995. Conduita de urgen n ocluzia intestinal este:
a. montarea sondei de aspiraie
b. se administreaz purgative
c. combaterea strii de oc prin perfuzii
3996. Investigaia cea mai sugestiv n precizarea cauzei HDS este:
A. Limfangit
B. Cistit
C. Flebit
D. Salpingit
E. Nefrit
c. laparoscopie
4103. Substana de contrast utilizat pentru realizarea colangiografiei se
administreaz pe cale:
a. intravenoas
b. intramuscular
c. c.per os
4104. Substana de contrast folosit pentru realizarea urografiei este:
a. odistonul
b. iodura de sodiu 10%
c. osmofundin 15%
4105. Biopsia cutanat:
a. este util n stabilirea diagnosticului bolilor de piele
b. este contraindicat la pacienii cu boli de piele
c. se realizeaz doar dup obinerea consimmntului informat al pacientului
4106. Unui pacient cu HDS asistenta medical i va administra diet:
a. hidric (lichide reci)
b. hidro-lacto-zaharat
c. hipoglucidic, hipocaloric
4107. Investigaia paraclinic obligatorie pentru diagnosticul de apendicit acut este:
a. numrul de leucocite
b. hemoglobina
c. amilazemia
4108. Apariia hematuriei la un pacient cu tratament anticoagulant cronic sugereaz:
a. doz insufucient de anticoagulant
b. doz crescut de anticoagulant
c. nu are legtur cu tratamentul anticoagulant
4109. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomand:
a. administrarea de diuretice
b. imobilizarea la pat
c. montarea unei sonde urinare
4110. Tratamentul postoperator dup operaia de boal varicoas include obligatoriu:
a. antispastice
b. antiemetice
c. anticoagulante
4111. Contractura muscular abdominal este semn de:
a. hemoragie intern
b. iritaie peritoneal
c. ocluzie intestinal
4112. Scopul punciei venoase poate fi:
a. recoltarea sngelui pentru examene de laborator
b. administrarea unor medicamente n scop terapeutic
c. administrarea unei substane de contrast pentru efectuarea radiografiei
abdominale simple
4113. Condiiile unui bun pansament sunt:
a. s nu fie dureros
cu actiune prompta
c.
metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte,
plosti urinare;
4146. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa
prin:
a.
curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b.
pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c.
hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.
4147. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a.
pastrarea cunostintei;
b.
mobilitatea globilor oculari;
c.
absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.
4148. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin:
a.
forta musculara de obicei diminuata mult
b.
semne de paralizie faciala, hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite,
semnul Babinski prezent.
c.
absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene
4149. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se
complica :
a.
cu soc hipovolemic
b.
nu se complica
c.
cu soc toxico-septic
4150. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a.
dezobstructia cailor respiratorii
b.
anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c.
traheostomie
4151. Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:
a.
administrarea de substante medicamentoase diuretice
b.
punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana
c.
reinterventie chirurgicala
4152. In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale
se impune:
a.
reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b.
numai tratament medical cu hemostatice
c.
numai punga cu gheata local
4153.
a.
b.
c.
4154.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este:
a.
edemul pulmonar acut
b.
embolia pulmonara
c.
tromboflebita postoperatorie
4155. In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in:
a.
comprese reci in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice
generale
b.
comprese calde in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice
generale
c.
nu necesita tratament medical
4156. Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta
poate fi facut prin:
a.
rezultatul hemoleucogramei
b.
sediul durerii
c.
starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei
4157 .Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:
a.
numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b.
la toti bolnavii chirurgicali
c.
la bolnavii care au ureea sanguina crescuta
4158. Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:
a.
unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b.
unei septicemia pentru identificarea agentului patogen
c.
unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase
4159 .Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile
determinate de un traumatism care:
a.
intereseaza si deschide peretele abdominal
b.
b.nu intereseaza peretele abdominal
c.
produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal
4160.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a.
ale ficatului
b.
ale pancreasului
c.
c.ale splinei
4161 .La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a.
a.barbiturice
b.
b.antialgice
c.
c.antialgice majore (morfina, mialgin)
4162. Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile
chirurgicale pe tubul digestiv, se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat:
a.
pozitionarea corespunzatoare, mobilizarea precoce, gimnastica respiratorie
b.
administrarea antibioticelor si mobilizarea
c.
combaterea tusei si gimnastica respirator
4163.Tratamentul in plastronul apendicular consta in:
a.
se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical
b.
se intervine chirurgical de urgenta
c.
se trateaza medical
4164. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:
a.
de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza
o patura rulata sau o perna
b.
de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c.
semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea
abdomenului
c.
b.
c.
soc anafilactic;
urticarii.
Asepsia :
este o metod profilactic
este o metod de prevenire a infeciilor
reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere i ndeprtare a germenilor
este o metod curativ
se realizeaz prin sterilizare
d.
e.
apendiculara
anexiala
4194. Toracocenteza:
a.
este stabilirea unei legturi cavitatea pleural i mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncie
b.
are scop explorator
c.
are scop evacuator
d.
stabilete o legtur ntre cavitatea pericardic i mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncie
e.
poate determina pneumotorax
4196. Accidentele care pot surveni n cazul splturii gastrice sunt:
a.
ptrunderea sondei n calea aerian
b.
perforaia intestinului subire
c.
pneumotorax
d.
tamponad cardiac
e.
ptrunderea sondei n stomac
4197. Sondajul vezical:
a.
este indicat n retenia acut de urin
b.
reprezint introducerea sondei vezicale n uretr
c.
se efectueaz cu bolnavul n decubit lateral stng
d.
nu necesit msuri riguroase de asepsie
e.
este contraindicat la femeia gravid
4198. Identificai asocierea corect:
a.
vrstur bilioas ulcer gastric
b.
vrstur cu snge boal hemoroidal
c.
vrstur cu aspect fecaloid ocluzie intestinal
d.
vrstur sanguinolent TBC pulmonar
e.
vrstur n za de cafea ulcer hemoragic
4199. Interveniile nursing n caz de degertur sunt:
a.
se aeaz pacientul ntr-un loc cald
b.
se nclzete bine aria degerat
c.
se ndeprteaz flictenele
d.
se maseaz zonele degerate
e.
se administreaz treptat buturi calde i dulci
4200. Herniile inghinale
a.
Sunt mai frecvente la brbai datorit persistenei canalului peritoneo-vaginal
b.
Sunt mai frecvente la femei unde se pot i strangula
c.
Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii
d.
Pot apare dup apendicectomie
e.
Sunt afeciuni maligne
4201. Infeciile acute ale snului sunt:
a.
Mastita acut i distrofia sclero-chistic
b.
Boala Reclus i chistul solitar
c.
Adenomul i boala Paget a snului
d.
Mastita acut i abcesul snului
e.
Mastita carcinomatoas i Boala Reclus
4202. Cauza determinant a infeciilor chirurgicale este reprezentat de o serie de
germeni patogeni , din care cei mai importani sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
taenia echinococus
salmonella
stafilococul auriu
streptococul
gonococul
a.
b.
c.
d.
e.
c.angiocolita acuta
4360.Dieta in litiaza biliara consta in:
a.reducerea consumului de grasimi
b.evitarea consumului de alimente si lichide prea reci
c.regim hipoglucidic
4361.Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a) hemoptizie i hematemeza;
b) hematemeza i melen;
c) hematurie i melen.
4362.Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b) constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c) eliminarea frecvent a gazelor intestinale
4363.Culoarea scaunului n caz de melen este:
a) rou deschis;
b) negru ca pcura;
c) maron-verzui
4364.Alimentele indicate n gastrita cronic hipoacid sunt:
a) oule i smntn;
b) carnea de vit sau pasre fiart sau fript;
c) biscuiii
4365.Alimentele permise n ulcerul gastric sunt:
a) laptele dulce i preparatele cu lapte (gris, tiei, orez);
b) maioneza i rntaurile;
c) carnea slab de pete fiert sau fript.
4366.Alimentele care sunt contraindicate n ulcerul gastric sunt:
a) finosul cu lapte;
b) fructele i legumele crude;
c) sosurile pe baz de rnta.
4367.In hemoragia gastric, n prima zi, se consum:
a) ceai fierbinte;
b) ceai rece;
c) ap zaharat cald\
4368.In hepatita cronic nu se consum:
a) unt, frica, smntn, foarte proaspete;
b) buturi alcoolice;
c) laptele dulce;
4369.In litiaza biliar se contraindic:
a) carnea afumat;
b) conservele;
c) preparatele cu brnz de vaci;
4370. n litiaza biliar se consum:
a) viscere;
b) icre;
c) came slab de pasre sau vit.
c) urografie.
4412. Melena este o hemoragie exteriorizata prin scaun si provine din:
a) stomac sau duoden;
b) rect sau sigmoid;
c) jejun sau ileon.
4413. Printre complicatiile ulcerului gastroduodenal se regaseste:
a) ocluzia;
b) stenoza;
c) refluxul.
4414. Varsaturile bilioase se intalnesc in:
a) ulcerul gastric;
b) colecistopatii;
c) esofagite.
4415. Scaunele melenice au urmatorul aspect:
a. culoare neagra,aspect lucios, "ca pacura", miros fetid;
b) semilichide, cu sange rosu, rutilant
c) dure, cu striatii sanguinolente
4416. Ocluzia intestinala se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice cu o
exceptie:
a) dureri abdominale, varsaturi
b) oprirea gazelor si scaunului
c) stare generala alterata, hipertensiune arteriala, febra
4417. Colecistita acuta necesita urmatoarele masuri de urgenta:
a) antibiotic in primele 6-8 ore .
b) administrare de lichide per oral in formele medii sau grave
c) repaus la pat, repaus alimentar, antispastice, antibiotice la indicatia medicului
4418. Alimentatia artificiala prin sonda nazo-gastrica necesita:
a) gust agreabil al alimentelor componente
b) permeabilitatea sondei si continut caloric adecvat
c) 24 ore repaus
4419. Dintre factorii de nutritie proteinele au rol:
a. in reglarea schimburilor hidrice, in echilibru acido-bazic al sangelui
b. este cea mai importanta sursa de energie a organismului
c. ajuta la reglarea termica
4420.Nexium este um medicament folosit pentru tratamentul:
a). ulcerului duodenal
b). colicii biliare
c). pancreatitei acute
4421.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o
Inaltime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
4422.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nusi modifice pozitia timp de:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
4423.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4424.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b.reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
4425. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:
a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta
c. ambele variante sunt corecte
4426.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:
a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte
4427.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
4428.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4429.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale
intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
4430.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:
a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte
4431. Preparatele alimentare ce urmeaz a fi administrate pe gastrostom pentru
alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian n stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi sczute pentru a crete tolerana digestiv a pacientului
4432.La pacienii cu anemie cronic, scaunul poate avea aspect nchis la culoare,
negricios dup administrarea de:
a. snge, produse de snge
b. preparate de fier pe cale oral
c. vitaminele B1, B6, B12
4433.Regimul alimentar al unui pacient n preziua efecturii irigoscopiei va fi:
a.hidric
b.alimente bogate n celuloz
c. alimente srace n celuloz
4434.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numete:
a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie
4435.Pacienii cu stenoz piloric prezint:
a.vrsturi cu coninut alimentar vechi
b.vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea
c. vrsturi bilioase
4436.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:
a. verific identitatea pacientului
b. verific bonul de comand pentru snge sau produse de snge
c. ambele variante sunt corecte
4437.Hepatita de tip B se transmite:
a. pe cale digestiv, boala minilor murdare"
b.pe cale sangvin
c.ambele variante sunt corecte
4438. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinal este:
a. durerea
b. vrstura
c.ntreruperea tranzitului intestinal
4439.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar recoltarea unui set de analize
n condiii de urgen, va include n mod obligatoriu i determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c.glicemiei
4440.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un
regim alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat
4441.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un
regim alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat
4442.Vrsturile ce apar postprandial precoce nsoite de gust amar i cefalee
sugereaz:
a. suferine biliare
b. ulcer duodenal
c. stenoz piloric
4443. Interveniile asistentei medicale m cazul urni pacient cu hemoragie digestiva
superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funciilor vitale
b. aezarea pacientului n poziie Trendelenburg chiar dac este cu stare de
contient alterat
c.montarea sondei urinare
4444.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
4445.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:
a. irigator
b. plosc (bazinet)
c. sond urinar
4446.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aezat n poziie:
a. decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i membrul inferior
drept flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziie genupectoral
4447.n regimul alimentar al unui pacient cu pancreatit acut se vor evita:
a. alcoolul
b. alimentele bogate n grsimi
c. alimentele srate
4448.La un pacient cu pancreatit cronic se recomand determinarea amilazelor
pancreatice n:
a. snge
b. urin
c. lichid cefalorahidian
4449.Tabloul clinic al colecistitei acute include:
a. dureri n hipocondrul drept
b. febr
c.hematemez
4450.ngrijirea unui pacient cu hemoragie digestiv superioar exteriorizat prin
hematemez i melen implic:
a. pung cu ghea
b. aplicarea local de cldur n zona epigastric
c.repaus la pat
4451.La un pacient cu hemoragie digestiv masiv exteriorizat prin hematemez i
melen se impune recoltarea urmtoarelor analize:
a. hemoleucogram
b. grup sanguin, Rh
c.VSH, fibrinogen
4452.Regimul alimentar recomandat pacienilor cu flatulen se caracterizeaz prin:
a. coninut sczut de legume
b. coninut sczut de lactoz
c. 36,5 C0,3-0,6
4464.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului
se face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
4465.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
4466.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice
4467.Starea de sanatate se defineste ca fiind:
a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile
vitale ale organismului
4468.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4469.Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:
a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale
4470.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b.reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
4471.Hemoptizia reprezinta:
a. sputa cu sange
b.varsatura cu sange
c. urina cu sange
4472.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
d.rectoragii
4473.Hematemeza reprezinta:
a. varsatura cu sange
b. sputa cu sange
c. urina cu sange
4474 .Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:
a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului
4475.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4476.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical
se modifica astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
4477.Determinarea glicemiei se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4478.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:
a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte
4479. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
4480.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone
4481.Se recomanda administrarea PPC unui pacient cu:
a. ciroza hepatica
b. tulburari de coagulare
c. ambele variante sunt corecte
4482. La pacientul incontient se recomand:
a. alimentaia per os cu pacientul n decubit lateral stng
b. alimentaia parenteral prin administrarea de soluii perfuzabile ce conin
principiile elementare de baz
c.ambele variante sunt corecte
4483.Regimul alimentar al unui pacient cu dischinezie biliar va evita:
a. alimentele bogate n grsimi
b. alimentele srate
c. dulciurile
c. stenoz piloric
4505. Interveniile asistentei medicale in cazul unui pacient cu hemoragie digestiva
superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funciilor vitale
b. aezarea pacientului n poziie Trendelenburg chiar dac este cu stare de
contient alterat
4506.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
4507.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:
a. irigator
b. plosc (bazinet)
c. sond urinar
4508.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aezat n poziie:
a. decubit lateral drept cu membrul inferior stng ntins i membrul inferior
drept flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziie genupectoral
4509.Cele 14 nevoi fundamentale ale individului uman, conform modelului
conceptual al Virginiei Henderson, includ:
a. nevoia de a respira
b. nevoia de a avea o bun circulaie
c. nevoia de a se mica i a avea o bun postur
4510.La un pacient cu pancreatit cronic se recomand determinarea amilazelor
pancreatice n:
a. snge
b. urin
c. lichid cefalorahidian
4511.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra sunt reale:
a.
b.
c.
d.
e.
numai incubatia
numai invazia
numai perioada de stare
numai perioada de declin
incubatie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +
convalescenta
4513. Aparitia constanta ntr-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de
mbolnaviri, fara legatura evidenta ntre ele, caracterizeaza:
a.
periodicitatea
b.
endemicitatea
c.
d.
e.
sporadicitatea
epidemia
pandemia
e.
rubeola
a.
b.
c.
d.
e.
d. amilaza
e. transcriptaza inversa
4582. Afirmaiile de mai jos sunt adevrate cu excepia:
a. primoinfectia HIV este adeseori asimptomatica
b. spontan favorabila
c. spontan nefavorabila
d. cu vrf de replicare virala
e. cu cretere tranzitorie a CD4.
4583. n stadiul de boala SIDA pot apare urmtoarele infecii oportuniste:
a. pneumocistoza
b. toxoplasmoza
c. tuberculoza
d. criptococoza
e. micobacterioze atipice
4584.Este obligatorie investigarea pacienilor HIV pozitiv pentru:
a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia
b. hepatite:A,B,C
c. serologie Epstein- Barr
d. serologie CMV
e. serologie toxoplasma
4585. Pentru pacienii infectai HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, urmtoarele
afirmaii sunt adevrate, cu excepia :
a. tratamentul este indicat in cazul co-infeciei cu VHC sau VHB
b. diabet zaharat
c. in nefropatia HIV
d. la pacienii peste 50 ani
e. la tineri
4616. Agenii etiologici bacterieni care determin tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Coxiella burnetti
d. Streptococcus pneumoniae
e. Enterococcus spp
4617. Agenii etiologicivirali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Virusul sinciial respirator
b. Virusul Epstein Barr
c. Enterovirusuri
d. Rotavirusuri
e. Coronavirusuri
4618.Eficacitatea vaccinului antigripal este influenat de urmtorii factori intrinseci:
a. Vrsta bolnavului
b. Comorbiditi
c. Caracteristicile noii tulpini emergente
d. Terapii imunosupresoare
e. Toate rspunsurile sunt corecte
4619. Pentru ntreruperea transmiterii gripei se impun msuri precum:
a. Izolarea bolnavilor i a contacilor
b. Limitarea transportului aerian n zonele declarate cu epidemie
c. Portajul mtilor de protecie de ctre personalul medical
d. Splarea corect a mniilor cu soluii iodate
e. Limitarea vizitelor
4620. Cele mai importante aspecte legate de grip sunt reprezentate de:
a. Gradul nalt de contagiozitate
b. Mortalitate indirect datorit terenului imunodeprimat
c. Mortalitate direct mare prin suprainfecii bacteriene
d. Este necesar vaccinarea periodic anual la personalul medical
e. Morbiditate ridicat
4626. Cele mai frecvente cauze de febr acut la bolnavul vrstnic sunt:
a. Infarctul miocardic acut
b. Pneumonia de aspiraie
c. Infecia urinar
d. Bronhopneumonia de decubit
e. Accident vascular cerebral
4627. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta
febr n contextul unui tablou clinic sugestiv pentru:
a. Pancreatit acut
b. Pneumonie de aspiraie
c. Sindrom dispeptic acut
d. Hepatopatie cronic etanolic
e. Neuropatie periferic senzitiv
4628. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile urinare nosocomiale
sunt adevarate:
a. sunt infectiile nosocomiale cele mai frecvente.
b. preced cu 24 h internarea in unitatea santiara
c. semnele clinice sunt estompate
d. Se ntlnesc ntotdeauna la persoanele cu sond urinar
e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.
4629. Infectia nosocomial este acea entitate nosologic care poate aprea n
urmtoarele condiii, cu exceptia:
a. Bolnav cu cateter urinar ngrijit la domiciliu
b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinar
c. Bolnav internat n sectie de terapie intensiv
d. Bolnav care efectueaz un examen fibroscopic toracic
e. Niciuna de mai sus
4630. Principalul factor de risc n infectia nosocomial pulmonar este reprezentat de
ctre:
a. Decubit prelungit
b. Intubatia endotraheal
c. Interventia chirurgical recent
d. Disfunctie locomotorie
e. Niciun rspuns corect
4631. Imunitatea dobandit poate fi:
a) congenital;
b) natural;
c) artificial.
4632. Calea de transmitere in bolile infecioase poate fi:
a) direct;
b) mixt;
c) indirect.
4633. Factorii naturali, ca factori epidemiologici secundari, pot fi: a) casnici;
b) geografici;
c) condiiile de munc;
d) roztoarele.
4634. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice;
b) prin vectori;
c) sporiciditatea;
d) epidemia.
4635. Mijloacele nespecifice i specifice prin care se apr organismul sunt:
a) bariera anatomic;
b) sistemul imun;
c) fagocitele.
4636. Rezistena specific a organismului este realizat de:
a) imunoglobuline;
b) piele;
c) complement.
4637. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecioase se vor obine o serie de date:
a) epidemiologice;
b) chimice;
c) de laborator.
4638. Care sunt cele 3 elemente care trebuie s fie prezente pentru producerea unei
infecii:
a) calea de transmitere;
b) gazda receptiv;
c) temperatura adecvat;
d) sursa de infecie.
4639. In cadrul sindromului febril apar i alte manifestri de dependen:
a) astenie, inapeten;
b) cefalee, herpes labial;
c) deshidratare, tahicardie.
4640. Sindromul eruptiv intalnit in unele boli infecioase se manifest cu:
a) exantem;
b) enantem.
4641. La erupia cutanat se observ:
a) modul de distribuie;
b) tulburrile de tranzit intestinal;
c) hTA i hipotermia;
d) dinamica erupiei.
4642. Punerea in eviden a agentului cauzal se realizeaz prin:
a) examen biochimic;
b) examen hematologic;
c) examen bacteriologic.
4643. Insmanri pe mediul de cultur se pot face cu:
a) sange;
b) urin;
c) materii fecale.
4644. Care din urmtoarele examene serologice (reacii de imunitate) sunt metode
imunoenzimatice:
a) reacii de aglutinare - Widal;
b) reacii de fixare a complementului;
c) testul Elisa.
4645. IDR Mantaux, care utilizeaz tuberculina purificat PPD, ajut la punerea
diagnosticului:
a) tuberculozei;
b) difteriei;
c) scarlatinei.
4646.Cand recoltm produsele biologice i patologice trebuie:
a) s respectm msurile de asepsie;
b) s respectm msurile de autoprotecie;
c) s inem cont de acceptul bolnavului.
4647. Transmiterea infeciilor se face pe calea aerului i se produce:
a) prin ap;
b) prin picturile lui Pflugge;
c) prin mainile murdare.
4648. Culegerea de date, la afeciunile transmise pe cale respiratorie, va face referiri
la:
a) cele 14 nevoi fundamentale;
b) receptivitatea organismului;
c) datele epidemiologice.
4649. In afeciunile respiratorii, obiectivele de ingrijire vizeaz:
a) limitarea propagrii infeciei;
b) identificarea agentului patogen;
c) supravegherea funciilor vitale;
d) reducerea anxietii.
4650. Riscul de deshidratare, ca problem a pacientului cu scarlatin, este in legtur
cu:
a) hipertermia;
b) consumul redus de lichide;
c) scaunele diareice, multiple.
4651. Varicela are acelai agent etiologic cu:
a) rubeol;
b) Zona zoster;
c) rujeola;
d) parotidit epidemic.
4652.Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnvirii de varicela, se va folosi:
a) ceaiul de mueel;
b) alcoolul iodat;
c) alcoolul mentolat;
d) pudra de talc cu mentol.
4653. Triplul cater ocular, nazal i traheobronic - este caracteristic in
imbolnvirile cu:
a) varicel;
b) scarlatin;
c) rujeol.
4654. Pentru diminuarea i reducerea febrei:
a) se aerisete camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute;
b) se administreaz medicaia antitermic, dup dorin;
endocorditei
bacteriene,
Raa
4673. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeol; are febr de 39,5C i transpir din
abunden, in planul de ingrijire, asistenta nu va uita s fixeze urmtoarele obiective:
a) hidratarea corespunztoare a copilului;
b) meninerea T corporale in limite fiziologice;
c) asigurarea tegumentelor curate;
d) asigurarea lenjeriei curate, uscate.
4674. Supravegherea contacilor intr-un focar de scarlatin se efectueaz prin:
a) control clinic zilnic pe intreaga perioad de incubaie;
b) controlul temperaturii i aspectul fundului de gat;
c) controlul tegumentelor;
d) controlul sclerelor, culoarea lor.
4675. Asistenta recomand contactilor de scarlatin dintr-o clas recoltarea unui
exudat faringian pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine diminea:
a) fr s fi mancat, but sau fumat;
b) fr s se fi splat pe dini;
c) nu se cer ingrijiri speciale;
d) s fi fcut gargar cu ap bicarbonatat.
4676. Realizai relaia posibil intre urmtoarele vaccinri i afeciuni:
A) DiTe; a) tetanos;
B) DiTePer; b) difterie;
C) AP; c) scarlatin;
D) AR; d) tuse convulsiv;
E) BCG; e) rujeol;
F) v.HB. f) parotidit epidemic.
4677. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizat prin administrarea de:
a) vaccin DiTePer pan la varsta de 3 ani;
b) vaccin DiTe toat viaa;
c) nu are importan.
a. ocul hipovolemic
b.boala diareic acut
c.accident vascular cerebral
4683.Materialele necesare efectuarii tratmentului de hemodializa cu
Masinile FME sunt:
a.linii sange corespunzatoare tipului de tratament ales
b.fistuline
c.concentrat acetate
d.concentrat bicarbonate si acid
e.ser fiziologic
f.dializor
g.toate elementele enumerate
4684.Ce intelegeti prin membrana asimetrica?
a.dimens porilor din partea de sange=cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
b.dimens porilor din partea de sange>cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
c.dimens porilor din partea de sange<cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
4685.Hematuria macroscopic poate aprea:
a. dup administrarea de anti coagul ante
b. dup traumatisme renale
c.dup administrarea de aspirin
4686.Restituirea sangelui de pe sistem la sfarsitul tratamentului
Se realizeaza:
a.cu ajutorul programului de reinfuzie
b.se scoate fistulina arteriala si se introduce in punga cu SF
c.se deconecteaza linia arteriala de la fistulina si se adapteaza la punga cu SF.
4687.Proteinuria:
a. apare n mod fiziologic, urina coninnd cantii semnificative de albumin
b. apare n suferinele renale acute
c. apare n suferinele renale cornice
4688.Cat de des efectuati curatarea externa a masinii de dializa in centrul d-voastra si
cu ce solutii?
Raspuns.______________________________________________________
4689.Ureea sangvin crete n:
a. strile de deshidratare
b. disfunciile renale
c.tulburrile de coagulare
4690.Se poate modifica dimensiunea segmentului de pompa?Daca raspunsul este
afirmativ ,cum?
Raspuns.________________________________________________________
4691.Ce masuri sunt importante pentru prevenirea coagularii?
a.ajustarea debitului pompei de sange la valoarea cea mai mare posibila
b.utilizarea unor fistuline corespunzatoare cu gradul de dezvoltare al fistulei
c.evitarea opririlor repetate ale pompei sange
d.ajustarea dozei de heparina in functie de timpul de coagulare al fiecarui pacient
e.toate cele de mai sus
f.nici una din cele de mai sus
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4714.Pentru determinarea VSH sunt necesare:
a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte
4715.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:
a. se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular
4716.Montarea sondei nazogastrice este contraindicata la pacientii cu:
a. ocluzie intestinala
b. hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor esofagiene
c. ambele variante sunt corecte
4717.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:
a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte
4718. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
4719.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone
4720.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentala a unei
Substante uleioase intr-un vas de sange,se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanat
b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramuscular a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte
4721.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:
a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median
4722.La pacientii cu deshidratare severa se recomanda administrarea pe cale
intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
4723.Perfuzarea pacientului se poate face prin:
a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte
4724.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:
a.criza genital
b. icter fiziologic
c.fimoza
d. scaderea fiziologica in greutate
4763.In timpul exsangvinotransfuziei trebuie monitorizate urmatoarele:
a.greutatea nou-nascutului
b. semnele vitale
c.cantitatea de sange schimbata
d. nivelul de hemoglobina si bilirubina la inceperea si la finalul exsangvinotransfuziei
4764.Cauze frecvente de icter la nou-nascut:
a.icterul prin resorbtia echimozelor
b.icterul prin incompatibilitate grupe sanguine
c.Policitemia
4765.Debutul clinic al icterului la nou-nascut are loc la nivelul, cu exceptia:
a.palmelor si plantelor
b. scalpului
c.mucoaselor si sclerelor
4766.Principalele incidente in alimentatia nou-nascutului la san sau cu tetina sunt:
a.febra de sete
b.cianoza
c.regurgitarea inafara eructatiei postprandiale fiziologice
d.constipatia
4767.Dupa alimentatie nou-nascutul trebuie:
a. obligatoriu schimbat de scutec
b. ridicat in pozitie vertical si tatotat usor pe spate pentru a eructa
c.asezat in patut,in decubit lateral
4 7 6 8 . V a este adus in sectie un prematur de 1800g si varsta gestationala 34saptama
ni, echilibrat cardiorespirator, normal clinic pentru varsta de gestatie.Metoda
de
alimentatie initiala este urmatoarea, cu exceptia:
a.alimentatie parenterala
b.alimentatie prin gavaj continuu cu durata de o ora
c.alimentatie la sin
d. alimentative cu tetina
4769.Intervalul de la nastere la care se indica initierea alimentatiei naturale la nounascutul sanatos este, cu exceptia:
a.4ore
b. 1ora
c. 24 ore
4770.Pozitia mamei in timpul alaptarii poate fi:
a.in picioare
b. pe scaunel cu sezut inclinat
c. pozitia in care mama se simte confortabil
d. nici una din cele de mai sus
4771.Sonda de gavaj se poate introduce:
a.pe nas
b. oral
c. anal
cu
4792. Care din valorile urmatoare sunt limitele normale ale frecventei respiratorii la
nou-nascutul normal?
a.16-20/min
b.20-30/minut
c.40-60/min
d.80-95/min.
4793. Care sunt valorile normale ale pH-ului arterial la nou-nascut?
a.7,15-7,25
b.7,20-7,30
c.7,35-7,45
d.7,5-7,6
4794. Un nou-nascut cu asfixie la nastere va primi perfuzie parenterala pe una din
urmatoarele cai:
a.vena jugulara
b.artera ombilicala
c.vena periferica
d.nici una de mai sus
4795. Corectia acidozei respiratorii in terapia asfixiei se face prin:
a.asigurarea unei ventilatii adecvate
b.administrarea de bicarbonat de sodiu intravenous
c.administrarea de ser fiziologic
d.asigurarea confortului termic.
4796. Principalele metode de diagnostic ale asfixiei perinatale includ urmatoarele
metode, cu exceptia:
a.Scorul Apgar
b.Echografie transfontanelara
c.pH-ul din cordon
d.teste biochimice specifice
4797. Nou-nascutul cu asfixie trebuie monitorizat:
a.clinic la 6 ore
b.continuu in sectia de terapie intensive
c.intermitent biochimic si radiologic in sectia de rooming-in
d.nici una de mai sus nu este corecta.
4798. Tratamentul profilactic al asfixiei la nou-nascut vizeaza urmatoarele, cu
exceptia:
a.prevenirea prematuritatii
b.reanimare prompta la nastere
c.administrarea de oxigen parturientei
d.prevenirea traumatismului obstetrical.
4799. Tratamentul curativ al asfixiei la nou-nascut incepe cu:
a.administrarea de oxigen parturientei
b.prevenirea traumatismului obstetrical.
c.prevenirea prematuritatii
d.reanimare prompta la nastere
4800. In evaluarea eficacitatii manevrelor de combatere a asfixiei la nastere se
urmaresc urmatorii parametrii:
a.culoarea tegumentelor,
b.tonusul muscular
c.frecventa cardiac
d.toate cele de mai sus.
4801. In asfixia severa tensiunea arteriala a nou-nascutului este:
a.scazuta
b.crescuta
c.normala
d.nici una de mai sus.
4802. In asfixia severa culoarea tegumentelor nou-nascutului este:
a.cianotica
b.eritematoasa
c.palida
d.icterica
4803.Tonusul muscular in asfixia usoara este
a.normal
b.scazut
c.exagerat
d.absent
4804.Unui nou-nascut i s-a adminsitrat ventilatie cu presiunepozitiva, el are frecventa
cardiac mai mare de 100 de batai pe minut si respira spontan. Trebuie:
a.Sa continuati administrarea ventilatiei cu presiune pozitiva
b.Sa intubati traheea si sa continuati sa administrati ventilatie cu presiune pozitiva
c.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva
d.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva, si administrati stimulare blanda si sa
adminsitrati oxigen in flux liber
4805.Care sunt caile adecvate pentru administrarea adrenalinei in cadrul reanimarii
neonatale?
a.Intravenos
b. Subcutanat
c. Endotraheal
4806.Cele mai frecvente probleme de adaptare la care este supus un prematur
in perioada de adaptare postnatala sunt:
a.hipotermia
b.hipoglicemia
c.hipocalcemia
d.toate cele de mai sus
4807. Principala afectiune a nou-nascutului la termen care reflecta o insuficienta
adaptare respiratorie la viata extrauterina este:
a.boala membranelor hyaline
b.aspiratia de meconiu
c.tahipneea tranzitorie neonatal
d.bronhodisplazia pulmonara.
4808.Principalii factori de risc ai nou nascutului mic pentru varsta de gestatie sunt:
a.hipoglicemia
b.hipocalcemia
c.policitemia
d.toate raspunsurile sunt corecte
4809.Nou-nascutul postmatur cu suferinta fetala are ca principal factor de
risc perinatal:
d. nu contine proteine.
4828. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la protectia fata de infectii prin
alaptare este adevarata?
a.imunizarea nu este completa fara alaptare;
b.protectia este valabila doar pentru primele 10 zile postnatal
c.alaptarea reprezinta prima vaccinare;
d.alaptarea accelereaza recuperarea dupa o boala.
4829. Urmatorii factori prezenti in laptele matern au rol in apararea antiinfectioasa:
a. vitamina K;
b. leucocite;
c. Ig A;
d. lizozim
4830.Care dintre urmatoarele constitue cauze ale angoarjarii sanilor?
a.prea mult lapte in sani;
b.alaptare inceputa cu intarziere;
c. supt ineficient;
d.supturi rare si de scurta durata.
4831. Care dintre urmatoarele sunt semne localizate pentru canale galactofore
obstruate?
a.ragade mamelonare;
b.induratie usor sensibila;
c.eritem localizat;
d. mama febrile
4832.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:
a.
37 C 0,3 - 0,6
b.
37,5 C0,3-0,6
c.
36,5 C0,3-0,6
4833.Frecventa normala a respiratiei la nou-nascut este de:
a.
30 - 80 respiratii/minut
b.
20 - 40 respiratii/minut
c.
15 -25 respiratii/minut
4834.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:
a.
30 - 80 respiratii/minut
b.
20 - 40 respiratii/minut
c.
15-25 respiratii/minut
4835.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:
a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte
4836.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind
culoarea:
a. albastra
b. rosie
c. verde
4837.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :
a. arterei radiale
b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne
4838.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:
a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
4839.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului
se face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
4840.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
4841.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice
4842.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de
sus a dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie
4843.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine
seama de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg
4844.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:
a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte
4845.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:
a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara
b. spalaturi vezicale
c. ambele variante sunt corecte
4846.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:
a. decubit dorsal
b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
4847.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:
a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala
b. 5 litri/minut
c. 6 litri/minut
4858.Starea de sanatate se defineste ca fiind:
a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile
vitale ale
organismului
4859. Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. se bazeaza pe rezultatul explorarilor paraclinice
c. reprezinta baza intocmirii unui plan de ingrijire
4860.Paralizia jumatatii inferioare a corpului se numeste:
a. paraplegie
b. hemiplegie
c. tetraplegie
4861.Necesarul fiziologic de somn la adulti este de:
a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore
4862.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4863.Anxietatea se defineste ca find:
a. teama fata de un pericol iminent pe care nu il poate preciza
b. teama fata de un pericol bine precizat
c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorinte
4864.Dreptul la confidentialitate al pacientului nseamna:
a. informatiile primite de la pacient nu vor fi dezvaluite nici unei alte persoane
b. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite membrilor familiei
acestuia
c. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite autoritatilor, daca
reprezinta o
amenintare directa la binele societatii
4865.Conform modelului conceptual al lui Abraham Maslow, nevoile fiziologice ale
individului includ:
a. nevoia de hrana
b. siguranta fizica (adapost, locuinta)
c. siguranta psihica (confort, protectie)
4866.Prin activitatea sa, asistentul medical:
a. este parte importanta a echipei medicale, avand rolul sau bine definit
b. este implicat activ in educatia pentru sanatate a populatiei
c. afazie
4878.Coma se defineste prin:
a. abolirea starii de constienta
b. hipotensiune arteriala severa
c. tahicardie
4879.Procesul de ingrijire vizeaza:
a. educatia pentru sanatate
b. individul, dar si comunitatea
c. ambele variante sunt corecte
4880.Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:
a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului
4881.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4882.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical
se modifica
astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
4883.Actiunile de natura interdependenta ale asistentului medical includ colaborarea
acestuia cu:
a. pacientul
b. medicul
c. scoala, biserica
4884.Problema de dependenta se defineste ca fiind:
a. semn observabil care permite identificarea pierderii starii de independen
b. schimbarea defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi
fundamentale, care se manifest prin semne observabile
c. incapacitatea individului de a-sj satisface cele 14 nevoi fundamentale,
conform
modelului conceptual al Virginiei Henderson
4885.Manifestarea de dependen consta in:
a. expresia subiectiva a unei disfunctii organice a pacientului
b. expresia subiectiva a dificultatii individului de a-si mentine starea de bine
biopsihosocial
c.ambele variante sunt incorecte
4886.In cadrul procesului de ingrijire, analiza si interpretarea datelor presupun:
a. formularea diagnosticului de ingrijire
b. formularea obiectivelor sj a interventiilor ce vor fi aplicate in ingrijirea
pacientului
c.identificarea disfunctiilor organice ale pacientului
periferic
c. este o metod neinvaziv de monitorizare a saturaiei cu dioxid de carbon a
sngelui arterial periferic
4917.Introducerea pipei Guedel n cavitatea bucal se face cu:
a. concavitatea n sus spre palatul dur
b. concavitatea n jos spre limb
c. concavitatea n lateral spre cavitatea bucal
4918.Pentru a fi eficient pipa Guedel trebuie s aib o lungime egal cu:
a. distana dintre menton i cartilajul cricoid
b. distana dintre comisura bucal i lobul urechii
c. distana dintre menton i lobul urechii
4919.Bronita cronic se manifest clinic prin:
a. tuse i expectoraie 3 luni/an, 2 ani consecutiv
b. tuse i expectoraie 2 luni/an, 3 ani consecutiv
c. tuse seac iritativ care nu cedeaz la antitusive
4920.Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obinut prin
toracocentez
sugereaz:
a. neoplasm bronic
b. pneumonie pneumococic
c. traheobronit acut viral
4921.Tuea productiv cu expectoraii apare de obicei n:
a. bronita cronic
b. laringita cronic
c. TBC pulmonar
4922.Sputa purulent se ntlnete de obicei la pacienii cu:
a. edem pulmonar acut
b. abces pulmonar
c. traheobronit viral
4923.Tabloul clinic al astmului bronic include:
a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratorie, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi toracic, febr
4924.Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevrat c:
a. se pot administra dou antibiotice n aceiai sering
b. administrarea se face ntotdeauna n bolus rapid (3 -5 minute)
c. pot aprea reacii alergice mergnd pn la oc anafilactic
4925.Antibioprofilaxia:
a poate nlocui msurile de asepsie i antisepsie
b. este obligatorie n cazul infeciilor virale respiratorii
c se aplic pe durat scurt de timp
4926. Bacteriile :
a. sunt organisme eucariote
b. se vd doar cu microscopul electronic
c.sunt organisme procariote
4927.Stabilirea antibioterapiei "de prim intenie" trebuie s in seama de:
a. etiologie
b. poarta de intrare
c. ambele variante sunt corecte
4928.Tratamentul infeciilor severe include:
a. tratament antibiotic
b.asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical
c. ambele variante sunt corecte
4929.Pentru tratamentul infeciilor cu germeni anaerobi se folosesc:
a. Penicilina G
b. Metronidazolul
c. Ampicilina
4930.Spectrul de aciune al Metronidazolului include:
a. exclusiv germeni aerobi
b. germeni anaerobi
c. ambele variante sunt corecte
4931.In tratamentul infeciilor stafilococice severe se pot folosi:
a.Vancomicina
b. Tetraciclin
c.Metronidazolul
4932.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:
a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte
4933. Preparatele alimentare ce urmeaz a fi administrate pe gastrostom pentru
alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian n stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi sczute pentru a crete tolerana digestiv a pacientului
4934.Inainte de efectuarea unei intervenii chirurgicale se recomand o perioad de
post alimentar complet de:
a. 36 ore
b. 24 ore
c. 6 - 12 ore
4935.La un pacient propus pentru o intervenie chirurgical major ce implic
pierderi sangvine importante intraoperator este obligatorie determinarea
preoperatorie a:
a. grupului sangvin i Rh
b. glicemiei
c. coagulogramei
4936.Hipertensiunea aprut imediat postoperator la un pacient fr valori crescute
ale tensiunii arteriale preoperator poate indica:
a. analgezie inadecvat
b. hidratare insuficient
c.ambele variante sunt corecte
4937. Transportul la pat al pacientului contient operat pentru apendicit acut
flegmonoas sub rahianestezie se face cu:
a. targa
b. cruciorul
4949.Mioclonia reprezint:
a. contracia brusc a unui muchi;
b. micarea involuntar;
c. relaxarea muscular.
4950.Micrile coreice reprezint:
a. tremurtura involuntar;
b. micri involuntare brute care dispar n somn;
c. fasciculaii involuntare.
4951.Convulsia reprezint:
a. pierderea contientei;
b. micri neateptate ale membrelor inferioare;
c. contracii musculare urmate de relaxare.
4952.Pareza reprezint:
a. contractura muscular;
b. diminuarea forei musculare;
c. rigiditate vascular.
4953.Hemiplegia reprezint:
a. absena forei musculare;
b. paralizie generalizat;
c. paralizia unei jumti de corp.
4954. Paraplegia reprezint:
a. paralizia unui singur membru;
b. paralizia prii inferioare a corpului;
c. paralizia celor patru membre.
4955. Hemibalismul reprezint:
a. micri ample, dezordonate numai la membrele de aceeai parte;
b. mers ca de beiv - mers ebrios";
c. mers cu pai mici, trii.
4956. Acalculia reprezint:
a. incapacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a efectua calcule;
c. pierderea vocii.
4957. Afazia reprezint:
a. dificultatea n articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-i coordona micrile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.
4958. Agrafia reprezint:
a. capacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a citi;
c. incapacitatea de a scrie selectiv.
4959. Lezarea nervului olfactiv produce:
a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplcute;
b. hiperosmia = exacerbarea mirosului;
c. anosmia = absena mirosului.
a. micarea de pedalare;
b. micarea de batere a msurilor muzicale;
c. micarea de balansare.
4972. Tremurtura pacientului cu etilism cronic se amelioreaz:
a. dup abstinena prelungit;
b. dup consumul de alcool;
c. dup consumul de droguri.
4973. Tulburrile de mers, isterice, au caracter:
a. psihogen;
b. endocrin;
c. renal.
4974. Scderea brusc a valorilor TA la pacient cu ATS avansat conduce la:
a. ameliorarea strii generale;
b. accidente vasculare cerebrale;
c. accidente coronariene.
4975. Starea confuzional poate fi provocat de:
a. ntreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.
4976. Narcolepsia reprezint:
a. nevoia brusc de somn;
b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durat peste limitele normale.
4977. In timpul crizei convulsive generalizat:
a. imobilizm forat pacientul;
b. poziionm postural pacientul;
c. ateptm s se termine criza.
4978. Pacientul cu miastenie prezint:
a. oboseal muscular exagerat;
b. tulburri oculare;
c. tulburri de vorbire.
4979. Pacientul cu parkinson prezint:
a. tremurtura;
b. rigiditate;
c. mers ncet cu pai mici.
4980. Tremurtura la un pacient cu parkinson:
a. dispare n timpul somnului;
b. este tremurtura de repaus;
c. dispare n timpul micrilor voluntare.
4981. Pacientul cu scleroz multipl prezint:
a. tulburri oculare;
b. tulburri vestibulare;
c. tulburri motorii.
4982. Hipertensiunea intracranian este prezent n:
a. tumori cerebrale;
d. economist.
5025. Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b. stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c. nceperea precoce a interveniilor de reeducare;
d. efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.
5026. Autonomia de deplasare este asigurat prin:
a. meninerea ortostatismului;
b. poziia eznd;
c. mers.
5027. Capacitatea de autoservire general const n:
a. igien personal;
b. activiti manuale diverse;
c. mbrcat-dezbrcat.
5028. Refraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:
a. meninerea corect a membrelor paralizate;
b. meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c. evitarea micrii.
5029. Reeducarea funcional a membrului paralizat trebuie nceput:
a. dup 30 de zile de la debut;
b. n perioada acut;
c. nu conteaz momentul ales.
5030. Pacientul cu deficit motor parial se mbrac:
a. ncepnd cu membrul sntos;
b. ncepnd cu membrul plegic;
c. nu conteaz.
5031. Pentru mobilizarea pasiv a membrului superior poziia pacientului n pat este:
a. de decubit dorsal;
b. Trendeleburg;
c. de decubit lateral.
5032.D-lui M. E. i s-a pus dg. de HT-intracranian i este internat n serviciul de
neurologie. Planul de ngrijire include poziionarea prin ridicarea capului patului la
30. Asistenta recunoate c aceast ngrijire este eficient pentru c:
a. pacientul va respira mai uor, mai bine;
b. promoveaz drenajul venos;
c. crete valoarea TA;
d. reduce intensitatea durerii.
5033. Pacientul ncepe s manifeste o respiraie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraie
este explicat astfel:
a. respiraie complet neregulat, cu amplitudine superficial i adnc;
b. inspiraii prelungite cu pauze inspiratorii i/sau expiraii;
c. respiraie cu amplitudini crescnde pn la maxim i apoi scznd pn la
apnee, ce dureaz 10-20 sec;
d. respiraii rapide, regulate susinute cu creterea n amplitudine.
5034. Ioana, 12 ani, inteligent, instruit, singurul copil al unor prini de vrst
mijlocie, n timpul orei de istorie are o criz de epilepsie. Este internat la spital,
contient, nsoit de mama ei, care este anxioas i dominatoare. Care din
urmtoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei n
spital:
a. s-i administrm un sedativ prescris i odihn strict la pat, timp de 24 h,
sub
b. observaie;
c. s-i permitem s se aeze linitit pe marginea patului i s mearg nsoit
la WC;
d. s-i permitem s se ridice, s se mite, dar s fim asigurai unde se afl.
5035. Care din urmtoarele va fi aciunea prioritar cnd Ioana va avea o alt criz,
n timp ce urmrete un program la TV n holul seciei:
a. o poziionm postural pe podea, ndeprtnd obiectele traumatizante din
apropiere;
b. o aezm n decubit ventral pe podea i solicitm urgent o surs de ajutor;
c. o aezm n decubit dorsal, capul va fi ntors pe o parte pentru scurgerea
secreiilor i rugm celelalte persoane s prseasc ncperea.
5036. Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:
a. tonic, clonic, automatism, com;
b. aur, clonic, tonic, somn;
c. clonic, tonic, somn, automatism;
d. aur, tonic, clonic, somn.
5037. Care din urmtoarele situaii i se par iniial Ioanei ca fiind cea mai dificil:
a. s spun rudelor sale despre boal;
b. s se ntoarc la coal i s-i ntlneasc colegii;
c. s se bazeze pe medicaie pentru stabilizarea bolii;
d. gndul de a fi supraprotejat de mama ei.
5038. Dioptria reprezinta:
a. vedere dubla
b. unitatea de masura a sistemului optic
c. unitatea de masura a presiunii intraoculare
5039. Miopia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se formeaza :
a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte
5040. Unui pacient cu miopie se recomanda :
a. lentile biconvexe (convergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta
5041. Hipermetropia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se
formeaza :
a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte
5042. Unui pacient cu hipermetropie se recomanda :
a. lentile biconvexe (corvergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta
5043.Optotipul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. unitatea de masura a sistemului optic
5044.Tonometrul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare
5045. Midriaza este :
a. contractia pupilei
b. glob ocular mic
c. dilatarea pupilei
5046. Mioza este:
a. dilatarea pupilei
b. scaderea presiunii oculare
c. contractia pupilei
5047. Pseudofakia reprezinta:
a. lentila artificiala,implant de cristalin
b. opacifierea cristalinului
c. dilatarea pupilei
5048. Diplopia reprezinta:
a. scaderea acuitatii vizuale
b. vedere dubla
c. inegalitatea celor doua pupile
5049.Afakia reprezinta:
a. absenta cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. opacifierea cristalinului
5050.Chemozisul este :
a. inflamatia pleoapelor
b. edem al conjunctivei
c. edem al corneei
5051.Dacriocistita reprezinta:
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia sacului lacrimal
c. edemul corneei
5052. Blefarita este :
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia glandei lacrimale
c. inflamatia marginii libere a pleoaspelor
5053.Entropionul este reprezentat prin :
a. retroversia marginii ciliare a pleoapelor
b. inflamatia conjunctivei
c. edemul corneei
5054.Hyphema este :
a. hemoragie subconjunctivala
b. hemoragie in camera anterioara a ochiului
c. scaderea presiunii intraoculare
5055.Keratita reprezinta :
a. infectia corneei
b. infectia conjunctivei
c. infectia sclerei
5056.Conjunctivita este reprezentata prin urmatoarele simptome principale:
a. jena oculara,senzatie de arsura, secretii abundente
b. scaderea acuitatii vizuale, edem cornean
c. durere oculara marcata,midriaza
5057.Scaderea acuitatii vizuale brusc poate fi determinate de:
a. traumatisme oculare
b. cataracta senila
c. conjunctivita acuta
5058. Cataracta este caracterizata prin:
a. tulburarea transparentei cristalinului
b. hipertransparenta cristalinului
c. fotofobie, lacrimare,scaderea acuitatii vizuale
5059.Cel mai frecvent tip de cataracta este :
a. cataracta senila
b. cataracta traumatica
c. cataracta congenitala
5060. Pacientul operat de cataracta va sta culcat postoperator :
a. pe partea operata
b. pe partea neoperata
c. nu conteaza partea
5061. La pacientul operat de cataracta pansamentul postoperator va fi :
a. monocular
b. binocular
c. nu se aplica pansament
5062.Pacientul cu cataracta senila prezinta urmatoarele simptome :
a. scaderea progresiva a acuitatii vizuale
b. secretie oculara purulenta
c. dureri oculare si perioculare vii
5063.Glaucomul reprezinta :
a. opacifierea cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. infectia canalului lacrimal
5064.Glaucomul se caracterizeaza prin :
a. cresterea tensiunii intraoculare
b. scaderea tensiunii intraoculare
c. ambele variante sunt corecte
5065.Tratamentul chirurgical in glaucomul cronic:
a. este contraindicat
a.10%
b.20%
c.30%
d.40%
e.50%
5140. Antigenul Rh este format din:
a. 3 factori:A,C,D
b. 4 factori:A,B,C,D
c. 6 factori:Cc.Dd,Ee
d. 6 factori:Aav,Cc,Dd
5141. Factori de mediu interni in avort sunt cu exceptia:
a.traumatism extern
b.efort fizic
c. frig
d.umezeala
e.consum de vitamine
5142. Manifestari clinice in iminenta de avort sunt cu exceptia:
a.semne de sarcina
b. mici hemoragii
c.dureri hipogastrice
d.dureri lombare
e.poliurie
5143.Diagnostic paraclinic in SEU tubar sunt cu exceptia:
a.examen ecografic
b.diagnostic immunologic de sarcina
c.chiuretaj bioptic
d.cilioscopia
e.RMN
5144.Data probabila a nasterii se calculeaza tinand cont de urmatoarele criterii,cu
exceptia:
a.cresterea ponderala
b.ultima menstruatie
c.primele miscari fetale
d.inaltimea fundului uterin
e.ecografie
5145.Ce cuprinde sfatul medicului de familie pentru pregatirea contraceptiei:
a.identificarea factorilor de risc
b.recomandarea consultului stomatologic
c.administrarea de acid folic profilactic
d.intreruperea contraceptiei
e.toate variantele de mai sus
5146.Investigatiile de rutina recomandate in cadrul consultatiei prenatale privesc
urmatoarele,cu exceptia:
a. examen sumar urina
b. grup de sange si Rh
c .glicemia
d.dozarea beta HCG
e. FCB si CD
c. foliculilor involutivi
5156. Care sunt limitele valorilor normale ale Ph-ului secretiei vaginale:
a. 3-4
b. 3,5-5
c. 3-6
5157. Cum se poate stabili DPN
a. DUM 7 zile
b. DUM 9 zile
c. DUM 10 zile
5158. O delivrenta normala are:
a. doi timpi
b. trei timpi
c. patru timpi
5159. Cum trebuie sa se efectueze corect oprirea alaptarii:
a. prepresiei
b. inaintea ,, furiei laptelui
c. brusc
5160. Prolapsul utero-vaginal are mai multe grade de definire:
a. 2 grade
b. 3 grade
c. 5 grade
5161. Ce simptome insotesc frecvent existenta unui fibrom uterin:
a. hipertermia
b. hemoragia sub toate formele
c. durere, compresiune, polakiurie,tensiune
5162. Cre sunt leziunile asociate asociate fibromelor ce pot sa intereseze uterul:
a. prolapsul
b. adenomioza
c. sapingita
5163. Fibromul uterin in timpul sarcinii:
a. creste
b. se ramoleste
c. ramane la aceeasi dimensiune
5164. Colostrul contine;
a. proteine, imunoglobuline
b. grasimi, carbonati
c. cazeina
5165. Incidenta avorturilor spontane nu este in:
a. tuberculoza
b. sifilis
c. infectii cu Ricketssi
5166. Uterul este dureros in:
a. sarcina extrauterina,fibromiom
b. endometrita puerperala
c. flegmonul uterin
e. intrauterina
5178. Clasificarea avortului este urmatoarea cu exceptia:
a. spontan
b. la cerere
c. terapeutic
d. delictual
e. medical
5179. In sarcina pot sa apara :
a. cresterea tolerantei la glucoza
b. hipoinsulinemia
c. diabet gestational
d. cresterea hormonului hipoglicemiant STH
e. hiperinsulinemia scade progresiv spre trimestrul III
5180. Factori fetali care determina suferinta fetala cronica:
a. patologia placentara
b. malformatii cardiace fetale
c. nod de cordon
d. RPM
e. patologia lichidului amniotic
5181. Diagnosticul clinic in moartea intrauterina dupa saptamana a 20-a de sarcina:
a. BCF absente
b. BCF prezente
c. dimensiunea miscarilor active fetale
d. investigatia Doppler
5182. Metode medicamentoase de declansare a nasterii cu fat mort:
a. estrogenii( + oxitocina in perfuzie)
b. antispastice
c. perfuzie cu ser clorurat
d. cortizon
e. antibiotice intraamniotic
5183. In accesul eclamsiei, nu se utilizeaza:
a. petidina
b. sulfat de Mg
c. fenitoina
5184. Ce intelegeti prin notiunea prolaps genital:
a. anomalie de statistica
b. retroversie uterina
c. ,,caderea in axul vaginal al peretilor vaginali si al uterului
5185. Involutia uterului se realizeaza continuu, progresiv si in fiecare zi, se produce
scaderea FU cu:
a. 2 cm
b. 1-1,5 cm
c. 2-3 cm
5186. Laohiile dupa nastere, au un miros caracteristic:
a. ,, spalatura de carne
b. fad
c. fetit
a. 50cm
b. 15cm
c.25 cm
d. 35 cm
5217.Asocieri frecvente ale obezitatii asociate cu sarcina sunt cu exceptia:
a. disgravidie precoce
b. HTA
c. prezentatii distocice
d. macrosomie
e. nastere precoce
5218. In timpul sarcinii:
a. intalnim tipul respirator inferior
b. intalnim tipul respirator superior
c. capacitatea respiratorie scade
d. capacitatea vitala creste
e. volumul rezidual creste
5219. Pentru evitarea sindromului hipotensiv postural se indica:
a. decubit dorsal prerlungit
b. pozite semisezanda
c. decubit lateral stang
d. decubit lateral drept
e. ortostatism
5220. In sarcina intalnim:
a. proteinurie functionala
b. flux renal scazut
c. filtrate glomerular scazut
d. anemie
e. corpi cetonici in urina
5221. In sarcina apar modificari la nivelul:
a. simfizei pubiene prin impregnarea hormonala
b. nu apar dureri simfiziare
c. nu apara dureri sacro-iliace
d. cultura pelvina nu sufera modificari
5222. Segmentul inferior provine din:
a. corpul uterin
b. colul uterin
c. istmul uterin
d. trompe uterine
5223. Formule sangvina in sarcina:
a. hemoglobina 14-15 grame %
b. hematocrit 45%
c. hematii 3.500.000 cm3
d. nu prezinta variatii in sarcina
5224. Prognosticul de nastere (si modul de nastere) se stabileste:
a. de la prima consultatie prenatala
b. la 18-20 saptamani
c. la 24-26 saptamani
d. la 28 saptamani
d. hormonii estrogeni
e. imunosupresia
5244.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt:
a.neutropenia
b.transplantul medular
c.alterarea imunitatii celulare si umorale
d. folosirea de catetere
e.administrarea de vaccinuri
5245.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:
a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara
b.scintigrafia osoasa
c.rezonanta magnetica nucleara
d.medulograma
e.glicemia a jeune
5246.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:
a.sputa
b.lichid de lavaj
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala
5247.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:
a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d.amprentare pe lama
5248. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt:
a. fisa onc.1
b. fisa onc.2
c. certificatul medical
d. foaia de observatie oncologica
e. fisa onc.3
5249.In cazul supradozei de opiaceu apar:
a. midriaza
b. cianoza intensa
c. edemul pulmonar acut
d.cresterea tonusului general
e.coma
5250.Sindroame dureroase in cancer:
a.durerea din metastazele osoase
b.plexopatii
c.dureri ale extremitatilor
d.durerea abdominala
e. toate cele de mai sus
5251.Infectiile in oncologie sunt favorizate de:
a.stimularea imunitatii celulare
b.leucocitoza
c. alterarea imunitatii umorale
d. hormonoterapie
e.insuficienta renala
5268.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:
a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e.determinari hormonal
5269. Etapele carcinogenezei :
a. hiperplazia
b.promovarea
c. metaplazia
d. hipertofia
e. invazia si metastazarea
5270.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare:
a. modificari de permeabilitate
b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale
c.modificari de mobilitate(crestere)
d.modificari antigenice
e.cresterea adezivitatii intercelulare
5271.Caracteristicile procesului neoplazic:
a. diferentiere crescuta
b. evolutia controlata
c. reversibilitatea
d. monoclonalitatea
e. evolutia lent progresiva
5272.Criterii de clasificare a tumorilor:
a. de evolutivitate
b.histogenetic
c. de localizare
d.histologic si functional
e. toate de mai sus sunt corecte
5273.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul
radiant:
a. ingrosarea cromozomilor
b.rupturi cromozomiale
c.accelerarea mitozei
d.diferentierea celulara
e.moartea celulara
5274.Organele foarte radiosensibile:
a. cristalin
b. tesut conjunctiv
c .tegument
d. mucoase
e. maduva osoasa
5275. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt:
a. profilactic
b.diagnostic
c.stadializare
d.curativ
e.toate cele de mai sus sunt corecte
5276.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in
cazul:
a.leziunilor esofagului
b.leziunilor gastrice
c.leziunilor tractului genito-urinar
d.leziunilor colonului
e. leziunilor cardiace
5277.Terapia hormonala este:
a. ablativa
b. aditiva
c.competitiva
d.toate cele de mai sus sunt false
e. toate cele de mai sus sunt corecte
5278.Rolul nursei in terapia durerii:
a. administreaza medicatia antalgica
b. modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza
c. urmareste efectul tratamentului antalgic
d. urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice
e. in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia
intai, administreaza opiacee
5279. Rolul nursei n efectuarea tranzitului baritat esofagian consta din:
a. prepara cantitatea de bariu necesara explorarii
b. recomanda repaus alimentar pacientului, cu 12 ore naintea investigatiei
c. stabileste necesitatea efectuarii ei
d. administreaza preventiv antialgice
e. stabileste efectuarea ei naintea endoscopiei digestive
5280. Rolul nursei n educatia pacientului consta n:
a. informarea lui asupra bolii sale n sedinte scurte si termeni clari
b. ncurajarea pacientului sa puna ntrebari legate de boala sa
c. implicarea pacientului n decizia terapeutica
d. implicarea pacientului n decizia procedurilor de diagnostic
e. sa raspunda corect la toate ntrebarile puse de pacient n legatura cu boala
lui
5281. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune :
a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie
b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice
c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei
d.stabilirea tratamentului antiemetic
e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale
5282. Rolul nursei in diagnosticul oncologic:
a. recolteaza probe biologice
b. pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice
c. pregateste psihologic pacientul
d. insoteste pacientul la anumite investigatii
e. prescrie medicatia necesara unor explorari
5283. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:
a.
b.
c.
d.
e.
medicala
5284. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:
a. respecta riguros regulile de asepsie
b. urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia
medicala
5285. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:
a. hidratarea p.o. si parenterala a pacientului
b. tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului
c. monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii
d. tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor
e. supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice
5286. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului,rolul
nursei consta in:
a. supravegherea dietei
b. dministrarea de medicatie antidiareica
c. hidratare-minim 2l/zi
d. clismare
e. administrarea de anxiolitice
5287. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:
a. invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b. informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c. punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare
despre curatenia personala,desfasurarea activitatii,etc.
d. psihoterapie
e. urmarirea clinica a evolutiei bolii
5288. Hipocratismul digital poate sa apara n urmatoarele afeciuni:
a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecioasa
5289. Suspiciunea de cancer de prostata poate fi indicata de :
a. Prezena hematuriei;
b. Tuseul rectal sugestiv;
c. Valori scazute ale PSA (antigenul prostatic specific);
d. Retenia completa de urina;
5290. Care din urmatoarele forme histopatologice se ntlnesc n cancerul testicular ?
a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;
e. Carcinomul embrionar;
5291. Tratamentul cancerului tiroidian difereniat nu presupune:
a. Lobectomie total de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la
pacienii sub 45 ani
b. Iradiere intern (Iodoterapie)
c. Iradiere extern folosit rar
d. Hormonoterapie, imediat postoperator, n scop substitutiv
e. Chimioterapia indicat la toi pacienii
5292. Urmtoarele afirmaii legate de cancerul de sn nu sunt adevrate:
a. Frecvena bolii a crescut considerabil n ultimii ani
b. Reprezint cea mai frecvent form de cancer la femeie
c. Boala se ntlneste la ambele sexe
d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidat
e. Incidena maxim a bolii apare la pubertate
5293. Care din urmatoarele situaii se asociaza cu un risc crescut de cancer
bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala ndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
5294. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza:
a. sngerarilor din tumora
b. sindromului de impregnare neoplazica
c. scaderii aportului alimentar
d. tuturor acestor cauze
e. nici uneia din aceste cause
5295. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si
semne:
a. balonari postprandiale
b. constipaie recenta, progresiva
c. rectoragii si/sau hematochezie
d. transpiraii nocturne
e. tenesme rectale
5296. Diagnosticul diferenial al cancerului bronhopulmonar se face, n special, cu
urmatoarele afeciuni:
a. staza pulmonara din insuficiena cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar
5297. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. Carcinomul bazocelular
b. Melanomul
c. Carcinomul spinocelular
5298. Care este tratamentul de elecie al cancerelor cutanate?
a. Fototerapia
b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg
d. Secreia androgenica;
e. Fumatul;
5307. Tratamentul cancerului de prostata localizat include :
a. Radioterapia interstiiala;
b. Prostatectomia radicala;
c. Chimioterapia sistemica;
d. Iradierea externa;
e. Imunoterapia;
5308. Tratamentul de elecie n cancerul renal parenchimatos localizat este
reprezentat de:
a. nefroureterectomie;
b. radioterapie externa;
c. nefrostomia percutanata;
d. chimioterapia sistemica;
e. nefrectomia radicala;
5309. Care din urmatoarele forme histopatologice se ntlnesc n cancerul testicular ?
a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;
e. Carcinomul embrionar;
5310. Diagnosticul diferenial al gusii se face cu:
a. Cancerul tiroidian
b. Tumori mamare
c. Adenopatii cervicale
d. Chisturi branhiale
e. Tumori de glomus carotidian
5311. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:
a. Limfatic
b. Neural
c. Sangvin
d. Prin contiguitate
e. Toate variantele
5312 . Dintre explorrile paraclinice ale cancerului tiroidian:
a. Ecografia cervical evideniaz numrul nodulilor
b. Ecografia cervical evideniaz dimensiunile nodulilor
c. T3 si T4 sunt crescui la majoritatea pacienilor
d. T3 si T4 sunt sczui la majoritatea pacienilor
e. Nici o variant nu este corect
5313.Modificrile anatomo-patologice din mamela sngernd pot fi reprezentate de:
a. Dilataii simple ale unui canal galactofor
b. Cancer mamar
c. Mastoz fibro-chistic
d. Tumora Phyllodes
e. Nici una
5314. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmtoarele caractere
morfologice:
a. Lobulaia tumorii
e.stenozanta
5338.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa
nu-si modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
5339.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele
principii,cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a
preveni lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de
absorbtie
5340. Instrumentele cele mai des folosite in sfera ORL sunt:
a. oglinda frontala, specule nazale, specule auriculare, stilete;
b. apasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringa Guyon;
c. tub Kehr, canula de aspiratie cu apasator perforat.
5341. Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta se executa:
a. sub anestezie generala;
b. rahianestezie;
c. anestezie locala ( pulverizare de lidocaina).
5342. Pregatirea prealabila in vederea laringoscopiei directe consta din:
a. administrarea unui calmant somnifer cu 30 minute inainte;
b. administrarea cu 10 minute inainte de hemostatice;
c. nu se face pregatire prealabila.
5343. Condro-pericondrita se caracterizeaza prin:
a. insomnia, cefalee, febra, frison;
b. fatigabilitate, acufene, pirozis;
c. inrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si conductului auditiv, durere,
stare generala alterata.
5344. Tratamentul in furunculoza conductului auditiv extern consta din:
a. radiatii cu raze ultrascurte;
b. aplicatii de caldura locala;
c. administrarea de antibiotic, badijonari locale cu tincture de iod.
5345. Simptomele otitei medii supurate sunt:
a. durere, stare generala alterata, febra;
b. frisoane, hipoacuzie de transmisie, senzatii de pulsatii arteriale in ureche;
c. pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate.
5346. Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt:
a. osteomelita temporala/occipital;
b. paralizia nervului facial;
c. angina Ludwig.
5347. Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin:
a. disfonie, disfagie, dispnee, fotofobie;
b. leucocitoza ridicata, frison, hipoacuzie;
c. torticolis , paralizii ale nervului facial, febra.
a. de la nivelul faringelui
b. de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului
5359. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:
a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte
5360. Hipoacuzia reprezint:
a. scderea acuitii auditive
b. abolirea acuitii auditive
c. ambele variante sunt corecte
5361. Sinuzita acut reprezint:
a. inflamaia acut a mucoasei sinusurilor oaselor feei
b. inflamaia acut a mucoasei foselor nazale
c. inflamaia acut a mucoasei sinusurilor, faringelui i laringelui
5362. Agentul patogen implicat cel mai frecvent n apariia amigdalitei acute:
a. streptococul
b. stafilococul
c. ambele variante sunt corecte
5363. Intervenia chirurgical pentru abcesul periamigdalian se face cu:
a. anestezie local
b. rahianestezie
c. anestezie general
5364. Disfonia reprezint:
a. tulburare vocal cu emiterea de sunete mai groase (rgueal)
b. b.tulburare n pronunia cuvintelor
c. ambele variante sunt corecte
5365. Tulburarea vocal cu emiterea de sunete mai groase se numete:
a. disfonie
b. dizartrie
c. disfagie
5366. Antibioticele recomandate unui pacient cu otit medie supurat sunt:
a. ampicilina
b. amiodaron
c. ciprofloxacin
5367. Abolirea sensibilitii olfactive se numete:
a. anosmie
b. ambioplie
c. nici o variant nu este corect
5368. Soluia terapeutic pentru dispneea obstructiv din neoplasmul laringian este:
a. traheostoma
b. bronhoscopia
c. ambele variante sunt corecte
5369. Alegerea antibioticului administrat n otita medie supurat se face n funcie de
rezultatul:
sare inclzit;
5399. Otita medie acut poate fi:
a. congestiva, cataral i supurat;
b. difuz i focalizat;
c. dureroas i nedureroas.
5400. Sindromul Meniere este:
a. sindrom algic;
b. proces supuraiv;
c. sindrom vertiginos.
5401. Otomicoza este:
a. o afeciune congenital a urechii;
b. o dermit a conductului auditiv extern;
c. o durere la nivelul urechii medii.
5402. Proteza auditiv este contraindicat in:
a. otoscleroz;
b. hipoacuzie posttraumatic;
c. supuraie otic.
5403. Spltura auricular pentru dopul de cerumen se efectueaz cu soluie de:
a. rivanol 1%;
b. alcool 70;
c. bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20.
5404.Cand se efectueaz o instilaie auricular la un copil se va trage uor pavilionul
urechii:
a. in sus i inainte;
b. in sus i inapoi;
c. in jos i inapoi.
5405. Pentru recoltarea de secreie in cazul unei otoragii abundente folosim:
a. o sering cu un ac scurt;
b. o compres steril i o pens;
c. un porttampon intr-o eprubet steril.
5406.Surditatea brusc instalat se trateaz cu:
a. antibiotice, antipiretice, hipnotice;
b. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
c. antimicotice, hipotensoare, betablocante.
5407. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mea va fi meninut pe loc:
a. 24 h;
b. 48 h;
c. 72 h;
d. 24 h, dac apare o cretere a T corpului sau apar dureri sinusale.
5408.Diafanoscopia este o metod de examinare a:
a. laringelui;
b. nasului;
c. sinusurilor;
d. cavitii bucale.
5409. In prezena vegetaiilor adenoide, un copil prezint:
a.
b.
c.
d.
e.
a. exudatul faringian
b. ASLO
c. hemoculturile pentru germeni anaerobi la pacienii afebrili
5430.Tratamentul abcesului periamigdalian implic:
a. antibioterapie
b. incizie i evacuarea coleciei purulente
c. hemostatice
5431.Intervenia chirurgical pentru adenoidectomie se face cu:
a. anestezie local
b. anestezie general
c. anestezie subarahnoidian
5432.Tabloul clinic al neoplasmului laringian include:
a. adenopatia laterocervical
b. disfonia
c. hematemez, melen
5433.Tratamentul neoplasmului laringian include ;
a. tratament chirurgical
b. chimioterapie
c. nutriia exclusiv enteral
5434.Etiologia laringitei acute poate fi:
a. bacterian
b. viral
c. obstructiv
5435.Amigdalita acut se manifest clinic prin:
a. disfagie
b. febr
c. c.epistaxis
5436.Eliminarea corpilor strini din conductul auditiv extern se realizeaz prin:
a. extragerea corpilor cu ajutorul unei pense
b. introducerea unei soluii uleioase
c. efectuarea unui lavaj auricular cu o sering Guyon
5437. Afazia reprezint:
a. reducerea ntregii mase musculare;
b. tulburarea vederii pn la cecitate;
c. incapacitatea de a pronuna cuvintele.
5438. Imobilizarea prin bandaj Desault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai
des folosit pentru:
a. leziunile claviculei i umrului
b. pentru fracturile braului
c. fracturile antebratului
5439.Se consider c cea mai bun atel pentru imobilizare este:
a. atela gipsata
b. atela Cramer
c. atela din material plastic gonflabi
5440.Comportamentul personalului medical care ngrijeste bolnavii imobilizati timp
ndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:
a.
b.
c.
5472. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la
pat:
a.
formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice
b.
atrofierea musculara, escarele de decubit
c.
hipotensiune arterial
5473. Inactivitatea ndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea
repercursiuni asupra sistemului osos producnd:
a.
rarefierea structurii osoase
b.
aparitia osteoporozei de inactivitate
c.
artroze
5474. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp ndelungat?
a.
saltea cu structura de burete
b.
saltea din material plastic cu structura de burete
c.
saltea antidecubit
5475. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a.
plagi cu hemoragie mare
b.
plagi n care sunt ntlnite mase mari vasculare si tendoane
c.
plagi cu leziuni osteo-articulare
5476. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a.
plagile recente
b.
plagile care secreta abundent
c.
Tromboflebite
5477. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a.
fixare cu leucoplast
b.
fixare cu plasa autoadeziva
c.
fixare cu basma (capelina)
5478.Leziunile capsulei articulare n cazul luxatiilor sunt:
a.
mai importante dect cele din entorse
b.
mai putin importante dect cele din entorse
c.
nu se produc leziuni articulare
5479. Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxatii:
a.
se administreaza analgetice majore
b.
se readuce ct mai urgent capetele articulatiei n pozitie normala
c.
se administreaza sedative
5480. Aplicarea atelelor se va face astfel nct sa depaseasca ntotdeauna:
a.
articulatia de deasupra zonei fracturate
b.
articulatia de dedesuptul zonei fracturate
c.
articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate
5481. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:
a.
fractura n "lemn verde"
b.
luxatia deschisa a cotului
c.
fractura diafizei peroneului
5482.In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea
urmari grave:
a.
hemartroze, hidrartroze
b.
c.
5493. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este
nevoie de reducere chirurgicala la:
a.
fractura de rotula
b.
fractura de humerus
c.
fractura de olecran
5494. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?
a.
plaga prin caldura, agenti ionizanti
b.
plaga prin ntepare, taiere, prin muscatura
c.
plaga produsa de frig, acizi, raze gama
5495. Prin plagi perforante intelegem:
a.
plagi ale tegumentelor
b.
plagi care patrund n cavitatile naturale
c.
plagi care patrund n cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective
5496.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
imobilizare simpl
obligatoriu tratament chirurgical
nici o variant nu este corect
5514. In efectuarea unui pansament, curarea tegumentelor din jurul plgii se face:
a. cu comprese mbibate n soluie dezinfectant
b. de la plag spre periferie
c. circular, n jurul plgii
5515. Crampele musculare sunt:
a. contracii voluntare permanente ale muchilor
b. manifestri de dependen ale imobilizrii prelungite la pat
c. contracii involuntare dureroase ale muchilor
5516. ngrijirile postoperatorii se difereniaz n funcie de:
a. tipul tehnicii anestezice folosite
b. preferinele exprimate de pacient sau aparintorii acestuia
c. starea biologic a pacientului
5517.Regimul alimentar al pacientului n primele zile postoperator se stabilete n
funcie de:
a. tolerana digestiv
b. reluarea tranzitului digestiv
c. preferinele alimentare ale pacientului
5518. Semnele locale ale unui pacient cu arteriopatie obliterant a membrelor
inferioare includ:
a. tegumente cianotice
b. cldur local
c. tegumente reci
5519.Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebit evideniaz:
a. cordon venos dureros
b. tegumente roii, calde
c. tegumente marmorate, reci
5520. In cte ore de la accident trebuie intervenit n rezolvarea unei fracturi deschise:
a.
dup 6 ore de la accident
b.
n primele 6 ore de la accident
c.
dup 24 de ore de la accident
5521. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a.
poziie de decubit dorsal
b.
poziie Trendelenburg
c.
poziie ventral
5522. Cnd bolnavul este adus de la sala de operaie, asistenta medical are obligaia:
a.
s schimbe pansamentul dac este mbibat cu snge
b.
s examineze pansamentul
c.
dac pansamentul este mbibat cu snge, s anune imediat medicul
5523. Omoplatul, mpreun cu extremitatea superioar a humerusului formeaz:
a.
articulaia scapulo humeral
b.
articulaia acromio clavicular
c.
articulaia sterno clavicular
5524. Clavicula este un os al :
a. umrului
b. bazinului
c. coapsei
5525. Scheletul minii este alctuit din:
a. carpiene, metacarpiene, falange
b. tarsiene, metatarsiene, falange
c. radius, cubitus
5526. Curburile coloanei vertebrale n plan frontal sunt:
a. cifoza toracal
b. scolioza toracal
c. lordoza lombar
5527. Hallux valgus:
a. este o diformitate a degetului mare al piciorului;
b. este o diformitate a degetului mic al piciorului
c. este mai frecvent la sexul masculin
5528.Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare
este:
a. Imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani.
b. Imobilizare in bandaj Dessault pentru 6-8 saptamani;
c. nu se imobilizeaza
5529. Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:
a. imobilizarea cotului in flexiune de 90 pentru 3-4 saptamani.
b. Bandaj Dessault
c. Interventie chirurgicala de urgenta
5530. O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:
a.
a.12-16 saptamani.
b.
b.1 luna
c.
2 saptamani
5531. In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:
a.
in cazul luxatiilor recidivante;
b.
in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;
c.
intodeauna
5532. Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a.
recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat
de ceilalti
b.
stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c.
modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie
de tratamentele urmate
5533. Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:
a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale
5534.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in
spital o reprezinta:
a.
cateterizarea vezicii urinare
b.
c.
igiena defectuoasa
imunitatea scazuta a pacientului
Melena indic:
fisura anal
hemoragie digestiv superioar
hemoroizi
d. la macrosomi.
5564. Care din urmtorii parametri ndeplinesc condiiile incubatorului:
a. temperatura 37C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de eliminare a
dioxidului de carbon, sistem de alarm;
b. temperatura de 40C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de alarm;
c. temperatura 36C, umiditate constant, oxigen 40 vol%, sistem de eliminare
a dioxidului de carbon.
5565. Interveniile asistentei medicale n cazul nou-nscutului cu apnee tranzitorie
sunt.
a. masarea blnd a toracelui;
b. respiraie artificial manual sau cu aparat portabil;
c. dezobstruarea cilor respiratorii;
d. gavaj.
5566. Asistenta medical recunoate icterul fiziologic al nou-nscutului dup
urmtoarele caracteristici:
a. stare general alterat;
b. se instaleaz dup 2-3 ore de la natere;
c. scaunul, urina sunt normal colorate;
d. apare n a 3-a zi dup natere;
e. starea general este bun.
5567. Copilul xx de 8 luni, are febr i diaree, este propus pentru vaccinare
antipolio:
a. i se face tratament i reprogramare;
b. i se face reprogramare pentru anul viitor;
c. i se face vaccinare conform programrii;
d. nu va fi vaccinat deloc.
5568. Pentru interpretarea IDR la tuberculin n cazul tnrului V., de 15 ani,
asistenta l cheam la cabinet:
a. dup 24-72 ore;
b. dup 2-4-6 ore;
c. urmrete reacia imediat;
d. nu are rost s fie chemat la control.
5569. Copilul xx., de 12 ani, nu are poft de mncare, prezint stare de disconfort i
prurit anal; prioritar, n interveniile medicale, este:
a. baia general, baia pe poriuni;
b. recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic;
c. alimentarea la timp a copilului;
d. scoaterea la aer a copilului.
5570. La 7 luni, xx. are o dezvoltare normal psihomotorie; ultima realizare,
probabil, este:
a. ntoarcerea de pe o parte pe alta;
b. s stea n ezut fr sprijin;
c. s stea n picioare, susinut;
d. s apuce obiecte cu minile.
5571. In care din urmtoarele faze ale procesului de ngrijire stabilii ca pacientul L.
V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunztoare vrstei:
a. evaluare;
b. planificare;
c. implementare;
d. diagnostic de nursing.
5572. B.F., n vrst de 6 ani, este adus la spital cu febr i disurie; i se efectueaz
urocultura care este pozitiv; numrul de germeni prezeni trebuie s fie:
a. sub 10.000 germeni/ml;
b. ntre 10.000-100.000 germeni/ml;
c. peste 100.000 germeni/ml.
5573. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priz 1 gr. soluie medicamentoas la un
interval de 6 ore; cte prize sunt n 24 ore i cte picturi, folosindu-se pipeta pentru
administrare:
a. 4 prize x 20 pic. pe priz;
b. 6 prize x 10 pic. pe priz;
c. 2 prize x 40 pic. pe priz;
d. nu se administreaz medicamente cu pipeta.
5574. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi ntre:
a. 120-140/min.;
b. 80-100/min.;
c. 60- 80/min.;
d. 90-100/min.
5575. Ce se nelege prin enurezis:
a. inversarea emisiilor de urin cu predominan noaptea;
b. pierderea de urin n cursul nopii;
c. pierderea involuntar de urin noaptea la copii peste vrsta de 3 ani.
5576. Nu se administreaz tablete i drajeuri nepisate copilului:
a. sub 6 luni;
b. sub 2 ani;
c. sub 6 ani;
d. sub 1 an.
5577. Condiiile recoltrii scaunului pentru examenul parazitologic sunt:
a. 3 zile consecutiv;
b. de sub unghii;
c. din anus;
d. din scaunul spontan.
5578. Alimentaia sugarului de 6 luni poate fi:
a. natural;
b. diversificat;
c. mixt;
d. artificial.
5579. Pentru pregtirea copiilor n vederea explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a. clism evacuatoare;
b. pauz alimentar de 12 ore;
c. administrare de purgativ;
d. nu se efectueaz dect clism baritat.
5580. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecvent a convulsiilor este:
a. epilepsia;
b. febra;
c. temperamentul agitat;
d. glicozuria.
5581. Noiunea de copil febril" este echivalent temperaturii msurate rectal a crei
valoare poate fi:
a. 37,5C;
b. 38C;
c. 39^K)C;
d. 36,5-37
5582. CI., de 2 ani, este internat cu otit medie acut bilateral, febr 39C i
contracii tonicoclonice, medicul recomand recoltarea de LCR pentru depistarea
eventualilor ageni patologici; dup puncie, poziia copilului va fi:
a. decubit dorsal fr pern sub cap;
b. decubit dorsal cu pern;
c. decubit lateral;
d. decubit ventral.
5583. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vrsturilor se va face:
a. dup 6 ore de la ingestie;
b. n primele 4 ore de la ingestie;
c. nu se practic provocarea vrsturii;
d. se practic mai nti spltura gastric.
5584 . Intoxicaia acut cu substane pesticide i organofosforice se manifest prin
mirosul de:
a. usturoi;
b. aceton;
c. migdale;
d. mere coapte.
5585. Care din interveniile de mai jos nu sunt valabile n profilaxia rahitismului:
a. aerisirea ncperii;
b. introducerea Slinosului n primele 5 luni de via;
c. administrarea de vitamina D2 la ieirea nou-nscutului din maternitate;
d. administrarea de calciu i vitamina D2 n luna a Vlll-a de sarcin.
5586. Care din urmtoarele manifestri de dependen nu fac parte din semnele
BDA:
a. tegumente curate integre;
b. pliu cutanat persistent;
c. scaune frecvente modificate;
d. buna dispoziie.
5587. Medicamentele pe cale bucal la copiii internai n spital sunt administrate:
a. de mamele nsoitoare;
b. de asistentele medicale;
c. de infirmiere;
d. se las pe noptier pentru a fi luate de copil conform prescripiilor.
5588. Pacientului G., de 10 ani, i se recomand examenul copropazitologic; pentru
recoltare foloseti:
a. un borcan curat;
b. o cutie de chibrituri;
c. coprocultor direct;
a. caexie;
b. anorexie;
c. inapeten.
5660. Polifagia reprezint:
a. nevoia exagerat de a mnca fr senzaie de saietate;
b. senzaia exagerat de foame cu ingestie mic de alimente;
c. lipsa senzaiei de foame.
5661. Arsura retrosternal care uneori nlocuiete durerea, are caracter ritmic,
periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numete:
a. meteorism;
b. regurcitaie;
c. eructaie;
d. pirozis.
5662. Care din urmtorii termeni sunt factori psihologici ce pot influena satisfacerea
nevoii de a beai a mnca:
a. climatul;
b. anxietatea;
c. religia.
5663. Asistenta medical calculeaz necesarul de calorii/24 ore n funcie de:
a. activitatea i vrsta individului;
b. vrst, n exclusivitate;
c. perioadele de activitate sau repaus.
5664. Insuficiena aportului alimentar i lichidian, determin tulburri:
a. la nivelul funcionrii tuturor aparatelor organismului;
b. la nivelul funcionrii tuturor sistemelor organismului;
c. numai la nivelul funcionrii aparatului cardio-vascular.
5665. n alimentaia neadecvat n deficit, ca problem de dependen, care din
urmtoarele formulri sunt manifestri de dependen:
a. disfagia, anorexia;
b. consum redus de lichide i sruri minerale;
c. polifagia.
5666. n ngrijirea pacientului cu alimentaie neadecvat n surplus, asistenta
medical i propune urmtoarele obiective:
a. pacientul s desfoare o activitate fizic crescut;
b. pacientul s fie echilibrat psihic;
c. pacientul s aib o stare de bine, fr vrsturi i greuri.
5667. Care din urmtoarele formulri pot fi intervenii ale asistentei medicale n
susinerea obiectivului ca pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic:
a. efectuarea bilanului lichidelor ingerate i eliminate;
b. contientizarea pacientului asupra importanei regimului alimentar;
c. asigurarea unui climat cald, confortabil.
5668. Alimentaia neadecvat - ca problem de dependen - se poate manifesta prin:
a. deficit;
b. surplus;
c. greuri, vrsturi;
d. disfagie.
5669. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uoar sunt de:
a. 35-40 cal/kg corp/24 h;
b. 40-4-5 cal/kg corp/24 h;
c. 25 cal/kg corp/24 h;
d. 45-60 cal/kg corp/24 h.
5670. Diureza reprezint:
a. eliminarea din organism a substanelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urin eliminat din organism n 24 h;
c. actul prin care urina acumulat n vezic este eliminat sub forma emisiunilor
urinare.
5671. Care din urmtoarele formulri sunt corecte, cu referire la caracterele urinei,
cnd este prezent o ingestie mare de lichide:
a. densitate crescut 1020-1040, culoare deschis, poliurie;
b. densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, oligurie;
c. densitate normal 1015-1020, culoare nchis, anurie;
d. densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, poliurie.
5672. Evaluarea eliminrii scaunelor ar trebui s includ observaii asupra:
a. obiceiurilor alimentare;
b. regularitii scaunelor;
c. uurinei defecrii;
d. perioadei de zi sau noapte;
e. culorii, mirosului, consistenei.
5673. Care din enunurile de mai jos nu se refer la cantitatea de urin:
a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie;
e. anurie.
5674. Tratamentul oliguriei include:
a. asigurarea unei hidratri adecvate;
b. msurarea densitii urinare;
c. folosirea de soluii intravenoase;
d. msuri de prevenire a deshidratrii.
5675. Excreia deeurilor din organism se efectueaz:
a. prin piele;
b. prin aparatul renal;
c. prin aparatul genital feminin;
d. prin aparatul cardiovascular;
e. prin aparatul respirator.
5676. Meninerea constant a compoziiei mediului intern se realizeaz prin:
a. diurez;
b. hematemez;
c. procesul de homeostazie;
d. melen.
5677. Printre factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a elimina se
numr:
a. vrsta;
b. programul de eliminare intestinal;
c. educaia i cultura.
5678. Sursele de dificultate n cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina, pot fi:
a. lipsa de control a sfmcterelor;
b. spasmele vezicale;
c. poluarea apei;
d. alimentele alterate.
5679. Aspectul ca zeama de orez" a scaunului diareic, se poate ntlni n:
a. gastrita cronic;
b. intoxicaii;
c. ulcerul gastro-intestinal;
d. apendicit acut.
5680. Scaunul n constipaie poate lua aspectul:
a. unor bile dure de mrimea mslinelor;
b. unor bile conglomerate;
c. de zeam de pepene.
5681.Pentru ca un pacient cu constipatie sa aiba tranzit intestinal in limite
fiziologice,asistenta medicala intervine:
a. determinnd pacientul s efectueze exerciii fizice cu regularitate;
b. administrnd laxative, la indicaia medicului;
c. efectund la nevoie o clism evacuatoare simpl.
5682. Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a. hemoptizie i hematemeza;
b. hematemeza i melen;
c. hematurie i melen.
5683. Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b. constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c. eliminarea frecvent a gazelor intestinale.
5684. Culoarea scaunului n caz de melen este:
a. rou deschis;
b. negru ca pcura;
c. maron-verzui.
5685. Hipoglicemia poate fi provocat de:
a. doz prea mare de insulin;
b. doz mai mic de insulin dect cea prescris;
c. aport alimentar mai bogat dect cel planificat n diet.
5686. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:
a. transpiraia, tulburrile de somn, ameeala, anxietatea, palpitaiile;
b. simptomele de acidoz diabetic;
c. pierderea contienei.
5687. Injecia subcutanat se efectueaz n:
a. esutul muscular;
b. sub piele n esutul celular subcutan sau hipodermic;
c. n grosimea pielii.
5688.Hipoxia este:
a. Mediusul in "Z"
b. Inelarul in "Z"
c. Policele in "Z"
5731. In poliartrita reumatoida, articulatiile piciorului sunt:
a. afectate adesea de la inceputul bolii
b. afectate tardiv
c. nu sunt afectate niciodata
5732. In poliartrita reumatoida, artrita tempora-mandibulara:
a. nu se intalneste in practica
b. este rara
c. este frecventa, dar rareori grava
5733. Nodulii reumatoizi subcutanati:
a. apar mai ales pe suprafetele de flexie
b. apar mai ales pe suprafetele de extensie
c. odata aparuti,: sunt definitivi
5734. In cadrul poliartritei reumatoide, musculatura:
a. nu este efectata
b. prezinta atrofii si hipotrofii
c. este afectata numai la nivelul gambelor
5735. Poliartrita reumatoida a varstnicului:
a. are un prognostic mai bun la femei, dar nu si la barbati
b. are un prognostic mai bun la barbati, dar nu si la femei
c. are in general un prognostic mai bun
5736. In poliartrita reumatoida, modificarile hematologice cuprind:
a. sindrom inflamator si disimunitar
b. fibrinogenul normal, indiferent de evolutia bolii
c. VSH normal, indiferent de evolutia bolii
5737. Sclerodermia:
a. este caracterizata prin fibroza excesiva si leziuni degenerative ale pielii si
organelor interne
b. afectarea pulmonara este principala cauza de mortalitate
c. nu afecteaza cordul.
5738. In terapia poliartritei reumatoide, se poate utiliza corticoterapia:
a. sistemica, in cazuri deosebite, care nu raspund la alte tratamente
b. in toate cazurile de poliartrita reumatoida
c. este o forma de terapie contraindicata
5739. In poliartrita reumatoida, kinetoterapia are un rol:
a. important in pastrarea functiei mioartokinetice
b. negativ
c. lipsit de importanta
5740. In poliartrita reumatoida, printre obiectivele principale ale kinetoterapiei se
numara:
a. mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii
b. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
c. decomprimarea medulara prin manipulari vertebrale
5741.Miopatiile inflamatorii idiopatice(dermatomiozitele):
a. se contraindica la coxotici
b. este importanta pentru mobilizarea articulara la coxotici
c. este indicata numai la copii
5785. Printre obiectivele kinetoterapiei in coxartroza se numara:
a. cresterea stabilitatii soldului
b. cresterea mobilitatii genunchiului
c. gimnastica respiratorie
5786.In coxartroza se pot folosi pentru posturari:
a. atat posturile libere, cat si cele fixe
b. numai posturile libere
c. numai posturile fixe
5787. In coxartroza, in cadrul programului kinetic:
a. tonifierea musculara a abductorilor soldului este deosebit de importanta
b. mobilitatea soldului se considera mai importanta ca stabilitatea
c. tonifierea extensorilor genunchiului este prioritara
5788. Pentru refacerea mobilitatii articulare in coxartroza:
a. se pot utiliza mobilizari active libere
b. se folosesc numai mobilizari pasive
c. se folosesc numai mobilizari pasive
5789. Igiena ortopedica a soldului presupune:
a. odihna in fotolii comode
b. evitarea mersului si a ortostatismului prelungit
c. mersul pe jos, pe terenuri accidentate
5790. Igiena ortopedica a soldului propune:
a. mersul simplu pe jos
b. preferinta pentru mersul pe bicicleta
c. purtarea pantofilor cu toc inalt
5791. In etapa finala a gonartrozei:
a. nu se mai poate indica artrodeza
b. nu se indica niciodata artrodeza
c. se indica artrodeza in gonartroza unilaterala majora, foarte avansata, cu
genunchi dislocat
5792. Sporturi indicate in gonartroza
a. inotul si ciclismul
b. atletism
c. tenisul
5793.Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la:
a. sold
b. genunchi
c. glezna
5794. La nivelul genunchiului exista:
a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica
5795.Simptomul principal in gonartroza este:
a. durerea
b. mobilitatea patologica
c. anchiloza
5796. Durerea din gonartroza este:
a. de tip mecanic
b. de tip inflamator
c. de tip neprecizat
5797. In gonartroza, VSH-ul:
a. este in general normal
b. este in general crescut
c. este in general mult crescut
5798.AINS:
a. potenteaza activitatea antidiabeticelor si anticoagulantelor orale
b. diminueaza efectul diureticelor si betablocantelor
c. nu interactioneaza cu ale medicamente
5799. In etapa finala din gonartroza:
a. durerile sunt prezente si in repaus
b. durerile apar numai la mers
c. durerile apar numai la urcatul scarilor
5800.In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarele reguli:
a. se evita mersul cu bicicleta
b. se evita mersul pe teren accidentat
c. se va merge mult pe jos
5801. In gonartroza, exercitiile cu incarcare de tipul genuflexiunilor:
a. se evita
b. se prefera
c. se indica la varsta a 3-a
5802. In gonartroza, hidrokinetoterapia:
a. este contraindicata
b. se face la 36-36,50C
c. se face la 40-700C
5803.Infiltratia intraarticulara cu corticoizi in gonartroza se face:
a. cat mai des
b. fara a depasi 4-5 infiltratii/ an
c. fara a depasi 20 infiltratii/an
5804. In lombalgia acuta:
a. kinetoterapia nu se aplica
b. kinetoterapia se aplica
c. kinetoterapia este unica forma de tratament
5805. Kinetoterapia in lombosacralgie se face in functie de perioada/etapa de evolutie
a bolii, astfel:
a. in perioada acuta se recomanda relaxarea musculaturii lombare
b. in perioada acuta se recomanda tonifierea musculaturii lombare
c. in peroada acuta se va asupliza trunchiul inferior
microorganisme
5826. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
a: proteus
b: enterobacter
c: serratia
d: staphylococcus aureus
e: escherichia coli
5827. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la
femeile fara date clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
a: 3 zile
b: 7 zile
c: 14 zile
d: 21 zile
e: 6 saptamini
5828. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
a: cefalosporine
b: aminoglicozide
c: chinolone
d: toate
e: nici unul
5829. In infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:
a: cefalosporine
b: doxiciclina
c: trimetoprim-sulfametoxazol
d: toate
e: nici unul
5830. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita
acuta?
a: febra
b: greata
c: bradicardie
d: sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e: diaree
5831. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:
a: coci g(+)
b: bacili g(-)
c: coci g(-)
d: fungi
e: virusuri
5832. Inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata
prin:
a: teste de inflamatie (vsh, leucocitoza, fibrinogen, crp)
b: examen sumar de urina
c: cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana
d: ecografie abdominala
e: urografie
5833. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli
urologice asociate este cauzata in majoritatea cazurilor de:
a: klebsiella
b: proteus
c: escherichia coli
d: pseudomonas
e: serratia
5834. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter
urinar, litiaza sau anomalii urologice este:
a: proteus
b: enterobacter
c: klebsiella
d: escherichia coli
e: pseudomonas
5835. In care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica
suspiciunea infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
a: enterobacter
b: neisseria gonorrhoeae
c: enterococcus
d: staphylococcus aureus
e: serattia spp
5836. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:
a: penicilina
b: ofloxacina
c: amoxicilina
d: trimetoprim
e: doxiciclina
5837. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:
a: in primul trimestru
b: in al doilea trimestru
c: in al treilea trimestru
d: in primele 6 luni de gestatie
e: intreaga perioada gestationala
5838. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:
a: mixovirusuri
b: rinovirusuri
c: togavirusuri
d: citomegalovirusuri
e: adenovirusuri
5839. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
a: grupa sanguina b
b: rasa neagra
c: hla drw8
d: folosirea spermicidelor si diafragmelor
e: abuzul de laxative
5840. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste
prin una din variantele de mai jos:
a: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la
eradicarea episodului precedent
b: reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de
peste 3 saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
c: repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
d: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la
terminarea tratamentului de sterilizare a urinei
e: infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la
oprirea terapiei
5841. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai
infectiei de tract urinar (ITU):
a: refluxul vezico-ureteral
b: litiaza renala si urinara
c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare
5842. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:
a: polakiurie
b: febra inalta
c: dureri lombare
d: greturi, varsaturi
e: epigastralgii
5843. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic
utilizat este:
a: ampicilina
b: nolicinul
c: gentamicina
d: doxiciclina
e: amoxicilina
5844. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la
terapie in:
a: 24 ore
b: 48- 72 ore
c: 4-5zile
d: 7 zile
e: 10 zile
5845. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
a: e. coli
b: proteus
c: klebsiella
d: streptococ
e: stafilococ
5846. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este
cauzata in majoritatea cazurilor de:
a: e. coli
b: proteus
c: klebsiella
d: serratia
e: pseudomonas
5847. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
a: bacilii gram negativi
b: staphylococcus aureus
c: enterococcus spp
d: candida spp
e: virusuri
5848. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice
sau calculi este dominata de:
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: enterobacter spp
e: pseudomonas spp
5849. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu
adenovirusuri este adevarata?
a: adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri,
deseori in epidemii
b: adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari
c: adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale
d: adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara
e: adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu
simptomatologie urinara joasa
5850. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la
nivelul tractului urinar inferior, cu exceptia :
a: fluxul urinar normal
b: proprietatile antibacteriene ale urinii
c: proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
d: staza urinara
e: polimorfonuclearele din peretele vezical
5851. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza
infectia la nivelul vezicii urinare, cu exceptia:
a: disurie
b: polakiurie
c: sensibilitate suprapubiana
d: febra inalta
e: urina deseori opaca, urat mirositoare
5852. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de
tract urinar inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al
simptomatologiei de peste 7 zile?
a: chlamydia trachomatis sau neisseria gonorhoeae
b: adenovirusuri
c: herpes simplex
d: escherichia coli
e: pseudomonas aeruginosa
5853. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua
zile inaintea consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie
macroscopica?
a: klebsiella spp
b: pseudomonas spp
c: escherichia coli
d: neisseria gonorrhoeae
e: chlamydia trachmatis
5854. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de
infectie de tract urinar superior?
a: cloramfenicol
b: gentamicina
c: ceftriaxona
d: tetraciclina
e: trimetoprim-sulfametoxazol
5855. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai
infectiei de tract urinar (ITU):
a: litiaza renala si urinara
b: refluxul vezico-ureteral
c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare
5856.Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate in sarcina, cele mai
utilizate medicamente sunt:
a: norfloxacin
b: ampicilina
c: gentamicina
d: nitrofurantoin
e: metronidazol
5857. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:
a: persoane varstnice fara hematurie
b: barbati tineri cu un episod de itu
c: femei tinere cu rare episoade de itu
d: pacienti cu itu necomplicata
e: toate persoanele varstnice
5858. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:
a: de urgenta, in timpul episodului de itu
b: de rutina
c: fara riscuri
d: pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (rvu)
e: pentru decelarea adenomului de prostata
5859. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:
a: polakiurie
b: febra inalta
c: frisoane
d: greturi, varsaturi
e: artralgii
5860. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de
infectare a parenchimului renal?
a: calea hematogena
b: calea ascendenta
c: calea limfatica
d: prin contiguitate
e: toate cele de mai sus
5861. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:
a: febra
b: frisoane
c: dureri lombare
d: manifestari digestive
e: toate acestea
5862. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:
a: bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femei
b: pielonefrita acuta necomplicata
c: barbatii cu anomalii urologice
d: pacienti cu neutropenie
e: pacienti diabetici
5863. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
a: staphylococus aureu
b: escherichia coli
c: klebsiella
d: serratia
e: streptococul
5864. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cu :
a: ciprofloxacina
b: doxiciclina
c: ampicilina
d: trimetropim-sulfametoxazol
e: nitrofurantoin
5865. Urografia este indicata la:
a: femei cu un singur episod de itu sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte
mari de timp
b: femei cu cel putin 2 episoade de itu/6 luni
c: femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriuriei
d: femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de itu
e: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
5866. In tratamentul prostatitei bacteriene cronice, cu cel mai mare succes au fost
folosite:
a: aminoglicozidele
b: cefalosporinele
c: fluorochinolonele
d: sulfonamidele
e: nitrofurantoiul
c: 12-24 h
d: 6-7 h
e: 1-2 sapt
5875. D.p.d.v microbiologic NU exista infectie a tractului urinar la nivelul
a: urina
b: vezica urinara
c: ileus
d: rinichi
e: prostata
5876. Recoltarea uzuala a urinei se face de obicei:
a: din mijlocul jetului urinar
b: prin punctie suprapubiana la adulti
c: prin cateterizare uretrovezicala
d: din prima urina de dimineata
e: din intregul jet urinar
5877. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarate:
a: este frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectie
b: este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar
c: lezarea renala se coreleaza cu refluxul
d: lezarea renala se coreleaza cu infectia
e: refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomic
5878. Piuria sterila poate indica:
a: infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti
b: nefropatie diabetica
c: infectia cu mycobacterium tuberculosis
d: infectii cu fungi
e: boala polichistica renala
5879. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara:
a: pe cale hematogena
b: pe cale limfatica
c: pe cale intraluminala
d: pe cale periuretrala
e: in decurs de 2-3 saptamani
5880. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua:
a: cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati
b: timp de 3 zile cu antibiotic la femei
c: timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati
d: cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
e: cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor
microorganisme rezistente la antibiotice
5881. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:
a: timp de 7 zile
b: timp de 14 zile
c: cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initiala
d: cu trimetoprim-sulfametoxazol
e: cu o fluorochinolona
e: siclemie
5904. In necroza papilara apar:
a: durere in flanc
b: oligoanurie
c: hipertensiune
d: proteinurie selectiva
e: hematurie
5905. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:
a: febra inalta
b: frisoane repetate
c: dispnee de repaus
d: durere lombara acuta
e: bradicardie
5906. Urografia este indicata la:
a: femei cu recaderi ale infectiei urinare
b: femei cu istoric de infectii urinare in copilarie
c: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
d: femei cu calculi urinari
e: barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala
5907. Piuria sterila poate indica infectia cu:
a: chlamydia trachomatis
b: escherichia coli
c: mycobacterium tuberculosis
d: streptococcus
e: toate cele de ma sus
5908. Necroza papilara apare mai frecvent la:
a: bolnavi cu siclemie
b: bolnavi cu ulcer duodenal
c: diabetici
d: alcoolism cronic
e: anemie feripriva
5909. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:
a: durere lombara
b: febra, frisoane
c: disurie
d: diaree
e: prostata foarte sensibila, moale
5910. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:
a: sarcina
b: obstructia cailor urinare
c: disfunctia neurogena a vezicii urinare
d: refluxul vezico-ureteral
e: nici unul
5911. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt :
a: fimbriile
b: pilii p
c: productia de hemolizine
d: kinaze
e: rezistenta la actiunea bactericida a serului uman
5912. Infectiile tractului urinar superior determina:
a: cresterea semnificativa a ac serici impotriva antigenului o al tulpinii infectate
b: prezenta in urina a cilindrilor leucocitari
c: defect temporar in capacitatea renala de concentrare a urinii
d: cresterea proteinei c reactive
e: absenta proteinuriei
5913. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:
a: peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomatici
b: 100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de e. coli, klebsiella, proteus la femeile
simptomatice cu piurie
c: prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubian
d: peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizare
e: peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea
zonei periureterale
5914. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
a: c trachomatis
b: u urealyticum
c: m tuberculosis
d: ricketsii
e: fungi
c: antibioterapie orala
d: utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru larg
e: terapie cu fluorochinolone
5925. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar
inferior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese renale
5926. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese intrarenale si perinefretice
5927. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt
adevarati?
a: prezenta a mai mult de 100000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata
corect semnifica infectie
b: prezenta a 100-10000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica
infectie
c: un numar de 100-10000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana
indica in general infectie
d: un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie
e: un numar de 1000000 bacterii/ml urina semnifica contaminarea probei
5928. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:
a: iu recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initiale
b: iu recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana noua
c: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot semnifica o infectie renala/prostatica nerezolvata
d: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot rezulta dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la
reinfectarea rapida a vezicii urinare
e: iu recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodata
5929. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:
a: sunt mai frecvente la pacientii necateterizati
b: apar la 1-3% din fetele de varsta scolara
c: marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinere
d: i.u simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 ani
e: la femei, iu acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexuale
5930. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice,
calculi sau obstructie este dominata de:
a: proteus spp
b: klebsiella spp
c: pseudomonas spp
d: escherichia coli
e: enterobacter spp
5931. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la
femei diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
a: chlamydia trachomatis
b: neisseria gonorrhoeae
c: virusul herpes simplex
d: escherichia coli
e: staphylococcus aureus
5932. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este
reprezentata de:
a: difteroizi
b: streptococi
c: lactobacili
d: bacili gram negativi
e: trichomonas vaginalis
5933. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai
jos sunt adevarate?
a: in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei
b: microorganismele gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul,
mucoasa periuretrala si uretra distala
c: la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara
d: aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea
microbului, numarul de germeni invadanti si mecanismele locale si sistemice de
aparare
e: cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de
bacteriemie cu bacili gram negativi
5934. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili
gram negativi?
a: alterarea florei perineale normale prin antibiotice
b: prezenta de infectii genitale
c: utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor
d: utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului
e: corticoterapia de scurta durata
5935. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate
cu obstructie urinara?
a: obstructia urinara favorizeaza infectia
b: infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului
renal
c: in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare
trebuie sa vizeze si indepartarea factorului obstructiv
d: pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie
obligatoriu corectate chirurgical
e: etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de proteus spp
5936. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
a: disuria
b: polakiuria
c: sensibilitatea suprapubiana
d: voma
e: febra inalta
5937. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
a: febra inalta
b: tahicardia
c: disuria si polakiuria
d: adenopatia inghinala
e: sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
5938. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat
urinar?
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: adenovirus
e: chlamydia trachomatis
5939. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale
infectiilor de tract urinar, sunt adevarate?
a: factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si
corectati daca este posibil
b: reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
c: infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament
comparativ cu cistita
d: recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui
focar infectios nerezolvat la nivelul tractului urinar
e: la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta
trebuie suspectati germeni rezistenti la antibiotice
5940. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in
tratamentul cistitelor acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: tetraciclina
d: vancomicina
e: cloramfenicol
5941. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in
tratamentul unei pielonefrite acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: aminoglicozide
d: cefalosporine gen a iii-a
e: tetraciclina
5942. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de
cistita acuta?
a: amoxicilina
b: nitrofurantoin
c: cefalosporine
d: fluorochinolone
e: tetraciclina
5943. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu
simptomatologie sugestiva pentru o pielonefrita acuta(primul episod)?
a: cefalosporine
b: enterobacter
c: staphilococus aureus
d: klebsiella
e: proteus
5959. Semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar sunt:
a: febra
b: oligoanurie
c: disurie
d: izolarea a doua sau mai multe bacterii
e: polakiuria
5960. Cistita din sarcina nu se trateaza cu:
a: aminoglicozide
b: trimetroprim-cotrimoxazol
c: amoxicilina
d: fluorochinolone
e: cefalosporine
5961. Infectii ale tractului urinar cu invazie tisulara sunt:
a: uretrite;
b: prostatite;
c: cistite;
d: supuratia renala;
e: pielonefrita.
5962. Uretrita produsa de c. trachomatis, n. gonorrhoeae si virusul herpes simplex se
manifeste cu:
a: absenta hematuriei;
b: episod brusc de boala;
c: absenta durerii suprapubiene;
d: simptomatologia > 7 zile;
e: hematurie macroscopica.
5963. n prostatita nebacteriana se folosesc urmatoarele urmatoarele antibiotice pe o
durata de 4 - 6 saptamani:
a: ampicilina;
b: eritromicina;
c: ibuprofen;
d: doxicilina;
e: trimetoprim - sulfametoxazol.
5964. Prostatita nebacteriana se caracterizeaza prin:
a: leucocitoza in secretiile prostatice exprimate si in urina postmasaj prostatic
b: fara crestere bacteriana in culturi
c: semne si simptome de prostatita
d: fara semne si simptome de prostatita
e: istoric de episoade recurente de prostita
5965. Prostatodinia se caracterizeaza prin:
a: numar mare de leucocite in secretia prostatica
b: culturi urinare negative
c: semne si simptome de prostatita
d: numar de leucocite normal in secretiile prostatice
e: culturi urinare pozitive pt e. coli, proteus, klebsiella
c: abcese intrarenale
d: uretrite
e: abcese perinefretice
5989. Dintre circumstantele care influenteaza patogeneza fac parte:
a: sarcina
b: sexul si activitatea sexuala
c: abcese intrarenale
d: obstructia
e: factori genetici
5990. Un numar mic de colonii in prezenta infectiei se intalneste in urmatoarele
circumstante:
a: tratament antibiotic
b: concentratie crescuta de uree in urina
c: proba de urina cu osmolaritate scazuta
d: proba de urina cu osmolaritate crescuta
e: ph scazut
5991. Terapia antibiotica in cazurile in care cateterul nu poate fi indepartat este:
a: nefolositoare
b: eficienta, in doze maximale
c: administrata sistemic, daca exista risc de bacteriemie
d: generatoare de tulpini rezistente
e: administrata oral, in cure lungi
5992. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.
5993. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b. culoarea sangelui este inchisa
c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.
5994. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange:
a. hemoragie venoasa
b. hemoragie venoasa si capilara
c. hemoragie arteriala.
5995. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi:
a. exteriorizate
b. arteriale, venoase, capilare, mixte
c. interne, externe, interstitiale.
5996. Hemoragia este:
a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene
inferioare
b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea
c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de
tuse.
5997. In hemoragiile venoase:
a. sangerarea este difuza
b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace
c. la baza gatului .
6084. Durata durerii in angorul pectoral este :
a. 2-3 minute
b. mai rar pana la 10 -15 minute ;
c. mai mult de 30 de minute.
6085. Testul patognomonic in angina pectorala :
a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei ;
b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar ;
c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.
6086. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza :
a. la adiministarea unor medicamente ;
b. concomitent cu un efort fizic, emotional, digestiv ;
c. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.
6087. Moartea clinica :
a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac.
6088. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei:
a. cu oprirea inimii;
b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida ;
c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea
respiratorie sa aiba succes.
6089. Inainte de a incepe reanimarea cardio - respiratorie salvatorul se va asigura
foarte rapid ca este intr- adevar vorba de oprire cardiaca prin :
a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu
se va aburi cand exista respiratie)
b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural) ;
c. controlul reflexului pupilar (midriaza).
6090. Respiratia artificiala trebuie continuata :
a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.
6091. Stopul cardiac:
a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.
6092. Deficitul motor apare n:
a. sindromul hemiplegic
b. sindromul paraplegic si tetraplegic
c. nevralgia sciatica
6093. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:
a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele
b.
bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica,
perturband dezvoltarea normala a societatii;
c.
boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile
etc.
6105. Profilaxia generala presupune :
a.
masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;
b.
supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;
c.
masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.
6106.Profilaxia speciala se refera la :
a.
masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
b.
prevenirea unor noi cazuri secundare;
c.
masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .
6107. Triajul epidemiologic presupune :
a.
termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;
b.
masurarea T.A. puls, diureza;
c.
informarea privind eventualele contacte la domiciliu .
6108.Triajul epidemiologic se efectueaza :
a.
zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;
b.
in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;
c.
la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .
6109.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :
a.
de catre asistenta medicala ;
b.
saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
c.
zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .
6110.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:
a.
spalarea, aerisirea, ventilatia;
b.
stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;
c.
radiatii ultraviolete .
6111.Metodele fizice de dezinfectie :
a.
sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;
b.
se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;
c.
se realizeaza prin denaturarea proteinelor .
6112.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :
a.
spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;
b.
scufundarea in substante dezinfectante;
c.
iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .
6113.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a.
vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b.
vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c.
vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.
6114.Anginele sunt :
a.
cele mai frecvente infectii streptococice;
b.
inflamatii ale istmului faringian;
c.
afectiuni intalnite numai la copii .
b.
c.
semnul Koplick;
catar ocular, nazo-bronsic.
c.
6200.Hematemeza este:
a. Varsatura sanghinolenta
b. Expectoratia sanghinolenta
c. Scaun sanghinolent
6201.Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:
a. Meteorismul
b. Agitatia extrema
c. Abdomen de lemn
6202.Complicatia cea mai frecventa in ulcerul gastro-duodenal este:
a. Cancerul gastric
b. Hemoragia digestiva
c. Gastrita cronica
6203.Sangele in hemoptizie este:
a. De culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
b. De culoarea zatului de cafea digerat
c. De culoare rosu aprins, aerat
6204.Hemoptizia consta in eliminarea de sange:
a. Din cavitatea nazala
b. Din stomac
c. Din caile respiratorii inferioare
6205.Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este:
a. Rosu aerat, spumos
b. Rosu neaerat
c. Rosu inchis, brun
6206.Sunt manifestari de incompatibilitate de grup:
a. Bradipnee respiratorie
b. Durerile lombare
c. Inapetenta
6207.Hematuria:
a. Apare in cazul incompatibilitatii de grup
b. Apare in socul hemolitic
c. Apare la administrarea de sange ce contine alergeni
6208.Bronhopneumopatia cronica obstructiva nespecifica cuprinde urmatoarele
afectiuni:
a. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta
b. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita cronica
c. Bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara
6209.Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin:
a. Reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu
crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante
b. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante
c. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante
6210.Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de:
a. Aparitia sputei vascoase, albicioase (perlata)
c. Tromboflebita postoperatorie
6221.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor
venoase sau declansarii tromboemboliei in:
a. Preoperator
b. Postoperator
c. Pre-,intra- si postoperator
6222.Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa
interventia chirurgicala in pozitia:
a. Decubit lateral stang
b. Decubit dorsal
c. Decubit ventral
6223.Atunci cand se practica interventia chirurgicala pe abdomenul superior si
esofag, cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este:
a. Insuficienta respiratorie acuta
b. Atelectazia pulmonara
c. Bronhopneumonia
6224.In abcesul fesier, aparut in postoperator, tratamentul este chirurgical:
a. In faza de congestie
b. In faza de colectie
c. Cand zona este indurata
6225.Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. Septicemia postoperatorie
b. Abcesul fesier
c. Infectarea plagii chirurgicale
6226.Diagnosticul diferentiat dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta
poate fi facut prin:
a. Rezultatul hemoleucogramei
b. Sediul durerii
c. Starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei
6227.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:
a. Numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b. La toti bolnavii chirurgicali
c. La bolnavii care au ureea sanguina crescuta
6228.Determinarea grupului sanguin si Rh-ului este obligatorie:
a. Numai la bolnavii care necesita transfuzie
b. La bolnavii internati in serviciul de chirurgie
c. Numai la bolnavii cu hemoragii
6229.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:
a. Unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b. Unei septicemii pentru identificarea agentului patogen
c. Unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase
6230.Cele mai frecvente hemoragii in 2 timpi sunt cele:
a. Ale ficatului
b. Ale pancreasului
c. Ale splinei
a. Injectia intravenoasa
b. Administrarea tabletelor
c. Administrarea intraarticulara
6253.Care din urmatoarele medicamente sunt utilizate in edem cerebral:
a. Manitol
b. Spironolactona
c. Indapamid
6254.Care sunt in ordine masurile de urgenta in fata unui soc anafilactic:
a. Repletie volemica, cortizon, adrenalina
b. Adrenalina, cortizon, repletie volemica
c. Cortizon, adrenalina, repletie volemica
6255.Care din urmatoarele radiatii sunt utilizate la dezinfectia aerului:
a. Radiatii ultraviolete
b. Radiatii X
c. Radiatii gama
6256.Ascita reprezinta:
a. Acumulare de lichid in cavitatea peritoneala
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Acumularea de lichid in cavitatea pleurala
6257.Retentia acuta de urina presupune:
a. Anurie
b. Imposibilitatea evacuarii continutului vezicii biliare
c. Mictiuni intermitente
6258.Relatia dintre puls si temperatura este urmatoarea:
a. Pulsul scade odata cu cresterea temperaturii
b. Frecventa pulsului creste odata cu temperatura
c. Nu exista nici un fel de relatie intre puls si temperatura
6259.Tratamentul cu heparina se administreaza pe cale:
a. Intramuscular
b. Intravenos sau subcutan
c. Toate aceste cai
6260.Pentru tratarea in urgenta a unei crize convulsive se administreaza:
a. Diazepam, sulfat de magneziu
b. Fenobarbital, sulfat de bariu
c. Diazepam asociat cu fenobarbital
6261.Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile
sanitare sunt:
a. Galben pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare intepatoare,
chimice si farmaceutice)
b. Verde pentru deseurile periculoase (deseurile chimice si farmaceutice)
c. Rosu pentru deseurile periculoase
6262.Clasificarea pe categorii a deseuriloe rezultate din activitatea medicala se face
pe criterii practice dupa cum urmeaza:
a. Deseuri periculoase
b. Deseuri chimice si farmaceutice
c. Deseuri radioactive
6281.In cazul unei hemoragii mari, cand TA scade sub 60-80 mm Hg, cum
reactioneaza rinichiul?
a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. apare insuficienta renala acuta
c. acumularea de metaboliti, creste volumul sangerarii
6282.Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. meteorism accentuat
b. matitate deplasabila in flancuri
c. hematemeza si melena
6283.Alcoolul se foloseste la dezinfectia:
a. plagii
b. tegumentelor
c. mucoaselor
6284.Materialul textile se sterilizeaza la:
a. autoclav, 30 minute, 1040 C 1,5 atm
b. autoclav, 30 minute, 1330 C 2 atm
c. etuva cu aer cald, 30 minute, 1290 C 1,5 atm
6285.Pensa Pean este o pensa:
a. anatomica
b. chirurgicala
c. hemostatica
6286.Examenul macroscopic de urina determina:
a. volumul urinar
b. sedimentul urinar
c. reactia pH
6287.Stopul respirator este urmat de stop cardiac in:
a. 1-3 minute
b. 10-30 minute
c. 30-50 secunde
6288.Absenta pulsului la carotida confirma:
a. prezenta stopului cardiac
b. prezenta stopului respirator
c. instalarea starii de colaps vascular
6289.Pansamentul compresiv este o metoda de hemostaza definitiva pentru:
a. vasele mici
b. hemoragiile parenchimatoase
c. hemoragiile venoase
6290.In hemoragia externa lezarea vasului se produce:
a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului
6291.In hemoragia exteriorizata lezarea vasului se produce:
a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului
a. in stadiul I
b. doar in stadiul II
c. in stadiul III
6303.Una din urmatoarele variante nu este factor declansator al astmului supraacut:
a. stress psihologic
b. expunerea alergenica masiva
c. suprainfectia bronsica
6304.Care din urmatoarele explorari nu fac parte din bilantul initial al unui cancer
bronho-pulmonar indiferent de tipul histologic:
a. fibroscopia bronsica
b. markeri tumorali
c. CT cerebral
6305.Care din urmatoarele infectii sunt considerate intotdeauna infectii nosocomiale:
a. infectiile urinare
b. pneumopatiile infectioase
c. infectiile legate de catetere
6306.Care din urmatoarele raspunsuri nu este un semn de deshidratare extracelulare:
a. febra
b. sete moderata
c. pliu cutanat persistent
6307.Explorarea imagistica de prima intentie in cazul unui icter este:
a. ecografia abdominala
b. CT abdominal
c. Colangio-RMN
6308.Emfizemul pulmonar este definit prin urmatoatele elemente cu exceptia:
a. largirea anormala a spatiilor aeriene
b. largirea reversibila a spatiilor aeriene
c. distrugerea peretilor alveolari
6309.Care din urmatoarele variante nu reprezinta un semn clinic de soc?
a. tahicardia
b. polipneea
c. insuficienta renala functionala
6310.Care din urmatoarele variante nu este cauza a icterului mecanic de origine
extrahepatica:
a. cancerul pancreatic cefalic
b. ampulomul vaterian
c. obstructia cailor biliare intrahepatice de origine tumorala
6311.Persoanelor de sex feminin aflate la menopauza si care sunt diagnosticate
imagistic cu un chist de ovar, suspect malign, le este recomandat dozajul urmatorului
marker tumoral:
a. CA 125
b. CA 15-3
c. CA 19-9
6312.Care din urmatoarele enunturi nu este factor de risc al cancerului colorectal:
a. rectocolita ulcero-hemoragica
b. diverticuloza
c. antecedente heredocolaterale
6313.Manifestarile clinice in cancerul colo-rectal necomplicat sunt urmatoarele cu
exceptia:
a. tulburarile de tranzit
b. durerea abdominala cu apararea musculara abdominala, la examenul clinic.
c. Rectoragie
6314.Un pacient cu gastrectomie totala isi va relua almentatia orala in:
a. ziua 2 postoperator
b. ziua 5 postoperator
c. ziua 7 postoperator
6315.Intr-o colecistita acuta necomplicata, nu se intilneste :
a. durere in hipocondrul drept
b. sindrom inflamator
c. lipaza anormala
6316.Una din complicatiile locale ale pancreatitei acute este:
a. socul septic
b. infectia necrozei pancreatice
c. insuficienta multiorganica
6317.Manevrele BLS includ urmatoarele, cu exceptia:
a. deschiderea si mentinerea ca atare a cailor aeriene superioare
b. administrarea de oxigen pe masca sau IOT
c. compresii toracice externe
6318.Indicatiile endoscopiei digestive superioare sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. caracterizarea si verficarea unor modificari evidentiate radiologic la nivelul
esofagului si stomacului,
b. rectoragia
c. sindromul disfagic
6319.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilatia 30:2 in resuscitarea la adult
se face pana cand:
a. pacientul este intubat si ventilat mecanic
b. soseste echipa care efectueaza suport vital avansat
c. toate raspunsurile de mai sus
6320.Indicatiile colonoscopiei sunt urmatoarele cu exceptia:
a. hemoragia digestiva inferioara
b. diagnosticul bolii inflamatorii intestinale
c. boala ulceroasa
6321.Xilina se foloseste in urmatoarele situatii cu exceptia:
a. fibrilatia ventriculara
b. tahicardia ventriculara fara puls
c. brahicardia cu extrasistole ventriculare
6322.Referitor la clisma baritata, urmatoarea afirmatie este adevarata:
a. este superioara colonoscopiei
b. nu este utila in diagnosticul diverticulozei colonice
a. angiopatia diabetica
b. neuropatia diabetica
c. infectiile urinare
6363.Curatarea tegumentelor din jurul unei colostome se face cu:
a. polyiodina
b. alcool sanitar
c. apa si sapun
6364.In cazul un pacient cu ileostoma care are pierderi mai mari de 1500ml/24h
constiparea acestuia se poate face cu:
a. Loperamid/Imodium
b. Codeina
c. toate raspunsurile sunt corecte
6365.Pentru recoltarea urinii cu scopul determinarii AVM, trebuie respectate
urmatoarele:
a. bolnavul va consuma o dieta hiperglucidica, cu ciocolata, cacao, citrice
b. recoltarea urinei se va face numai in vase sterile
c. urina colectata pe 24h se va pastra in vase colorate care nu permit
actiunea directa a luminii
6366.La un pacient cu o afectiune a glandei tiroide, tahicardia cu valori de 100-140
batai pe minut, se intalneste in:
a. hipertiroidie
b. hipotiroidie
c. gusa multinodulara
6367.Valoarea AVM creste in:
a. hipofunctie tiroidiana
b. feocromocitom
c. hipertensiune arteriala
6369.Feocromocitomul este:
a. tumora situata la nivelul corticosuprarenalei
b. tumora situata la nivelul hipofizei superioare
c. tumora situata la nivelul medulosuprarenalei
6370.Tratamentul anemiei Biermer se face cu:
a. vitamina B12
b. vitamina B6
c. acid folic
6371.Compresiunile toracice la o gravida aflata in stop cardio-respirator in ultimul
trimestru de sarcina se fac pozitionand-o in:
a. decubit dorsal
b. semidecubit lateral drept
c. semidecubit lateral stang
6372.Care este primul ajutor n edemul Quinke:
a. corectarea hipovolemiei prin administrarea de ser fiziologic si plasma;
b. administrarea de adrenalina, dezobstruarea cailor respiratorii, oxigen;
c. eliminarea cauzei declansatoare a socului prin efectuarea testelor la
alergenii incriminati
c. administrarea de diuretice.
6382.Care este motivul principal pentru inregistrarea cantitatii de urina eliminata in
perioada imediata postoperatorie?
a. sa monitorizeze strict functia renala
b. sa monitorizeze capacitatea vezicii urinare;
c. sa puna in evidenta o fistula urinara.
6383.Prin volvulus intestinal se intelege:
a. rasucirea ansei intestinale in jurul axului sau mezenteric;
b. telescoparea unei portuni de intestin in altul;
c. formarea unei aderente intre ansele intestinale.
6384.Manifestarea clinica caracteristica litiazei renale este:
a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.
6385.Conduita de urgenta intr-o colica renala este:
a. administrarea de analgezice-antispastice;
b. efectuarea urografiei;
c. examenul endoscopic.
6386.Coma este caracterizata prin:
a. pierderea completa sau partiala a cunostintei, motilitatii si sensibilitatii cu
conservarea principalelor functii vegetative;
b. pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, cu abolirea totaIa a
functiilor vegetative datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei
cerbrale;
c. diminuarea functiilor vegetative si a functiilor de relatie cu pastrarea
cunostintei.
6387.Care este cea mai importanta cauza a hemoragiilor digestive superioare:
a. ciroza hepatica;
b. tumorile gastrice;
c. ulcerul gastroduodenal.
6388.Transfuzia de singe este indicata in:
a. insuficiente cardiace;
b. stari de soc hemoragic pierderi importante de volum sanguin circulant.
c. insuficientele renale si hepatice.
6389.Posesorii carei grupe sangvine sunt considerati primitori universali:
a. O I;
b. A II, B III;
c. AB IV.
6390. Hematemeza reprezinta eliminarea de singe prin:
a. scaun;
b. varsaturi;
c. sputa.
6391.Proeminenta organelor abdominale sub piele, prin zonele slabe,la nivelul unei
cicatrici postoperatorii ale peretelui abdominal, se numeste:
a. eventratie;
b. hernie ombilicala;
c. evisceratie.
6392. Modificarile caracteristice ale tesuturilor in caz de inflamatie sunt:
a. tumefactie si durere;
b. hiperemie si caldura;
c. echimoze.
6393.Pielonefritele:
a. se definesc prin infectia urinara;
b. sunt mai frecvente la femei;
c. sunt un proces supurativ al parenchinului renal.
6394. Pentru inregistrarea corecta a derivatiilor electrocardiografice corespunzatoare
membrelor, electrodul rosu va fi conectat la:
a. membrul inferior drept;
b. membrul superior stang;
c. membrul superior drept;
6395.Enzimele de necroza cardiaca sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. GGT;
b. Creatinkinaza;
c. CreatinkinazaMB;
6396.Bronhoscopia se efectueaza:
a. in primul rind in scop diagnostic, dar si curativ-terapeutic.
b. seara inainte de operatie;
c. obligatoriu in urma bronhografiei.
6397. Edemele de cauza renala sunt:
a. albe, moi, nedureroase vizibile la nivelul pleoapelor dimineata;
b. violacee, ferme, simetrice;
c. violacee, moi, localizate in partile de clive.
6398.Polakiuria se defineste ca fiind:
a. dificultate sau durere la mictiune;
b. cresterea frecventei mictiunilor;
c. scaderea cantitatii de urina.
6399.In enterocolita acuta regimul primelor 24-48 ore este:
a. hidric;
b. proteic;
c. lactozaharat.
a. intramusculara, subcutanata;
b. intravenoasa, intraarteriala;
c. subcutanata, intradermica;
6410.Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?
a. in orice regiune a corpului lispita de par;
b. pe fata anterioara a antebratului drept;
c. pe fata dorsala a antebratului stang;
6411.Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?
a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;
6412.Care dintre caile de administrare a injectiilor este mai putin dureroasa si
traumatizanta pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata;
c. intravenoasa;
6413.Punctia venoasa pentru recoltare de sange se face in scop:
a. terapeutic;
b. de evacuare;
c. de diagnostic si explorare;
6414.Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criza de astm bronsic;
6415.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
6416.Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva:
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
6417.La adult secventa corecta de resuscitare cardiopulmonara de baza este:
a. 15 compresiuni / 2 ventilatii;
b. 30 compresiuni / 2 ventilatii;
c. dezobstructia cailor aeriene, 2ventilatii;
6418.Doza maxima de atropina utilizata in resuscitare la adult este:
a. 1 mg;
b. 3 mg;
c. 0,1 mg/kgC;
6428.Care din urmatoarele tipuri de infectii a tractului urinar nu este de tip inalt:
a. pielonefrita acuta si cronica
b. cistita
c. abcesele nefritice si perinefritice
6429.In BPOC diagnosticul diferential nu se face cu:
a. astmul bronsic persistent
b. insuficienta ventriculara dreapta
c. alte afectiuni respiratorii care se insotesc de tuse, expectoratie si dispnee
6430.Tratamentul adjuvant in BPOC consta in:
a. oxigenoterapie
b. corticoterapie
c. educarea tehnicii de tuse
6431.Unul din factorii declansatori ai starii de rau astmatic este:
a. afectiune digestiva grava asociata
b. intreruperea brusca a corticoterapiei
c. intreruperea brusca de 2 simpatomimetice (salbutamol)
6432.Perforatia ca si complicatie majora a ulcerului poate avea loc:
a. in peritoneul liber
b. blocata in pancreas
c. blocata in ficat
6433.Care din urmatoarele tipuri de ritm cardiac beneficiaza in prima faza de
defibrilare?
a. tahicardia ventriculara fara puls
b. asistola
c. activitatea electrica fara puls
6434. In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R. (excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii alergice.
6435. In cazul I.D.R. dezinfecia local se face cu:
a) alcool 70;
b) tinctur de iod;
c) nu se face dezinfecie.
6436. Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
6437. Acumularea de lichid seros in esuturi se manifest prin.
a) edem;
b) scderea sodiului seric;
c) deshidratare.
6438. Care din condiiile de mai jos duc la apariia dispneei acute:
a) scderea coninutului de O2;
b) creterea consumului de O2 in efort;
c) scderea coninutului de CO2 in sange;
d) ingroarea membranei alveolo-capilare.
6439. In care din urmtoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem
pulmonar acut;
b) pleurezie;
c) pneumotorax;
d) nevroz.
6440. Tusea umed este caracteristic in urmtoarele afeciuni:
a) pleurite;
b) broniectazie;
c) laringite.
6441.
a)
b)
c)
6444.
a)
b)
c)
6445. Hemoragia:
a)
Exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza;
b)
Exteriorizata prin materii fecale se numeste melena;
c)
Datorita ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie;
6446. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa
fie in partea superioara:
a)
Rosu inchis reprezintat de hematii sedimentale;
b)
Galben citron reprezinta de plasma;
c)
Albicios format din leucocite;
6447. Hemoptizia consta in elimiarea de sange:
a)
Din cavitatea nazala;
b)
Din stomac;
c)
Din caile respiratorii inferioare;
6448. inflamatia din bronsita acuta intereseaza:
a)
Tot arboreal bronsic:
b)
c)
c)
Reducerea generalizata,ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee expiratorie si raluri ronflante;
6459.Bronsita astmatiforma, complicatie a astmului bronsic are una din, uramtaorele
caracteristici:
a)
Se maifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator;
b)
Este precedata intotdeauna de crize astmatice;
c)
Nu este urmarea infecarii asramului bronsic;
6460.Durata crizei de astm bronsic poate fi:
a)
De citeva minute sau ore;
b)
Peste 24 de ore;
c)
De citeva secunde, pina la citeva minute;
6461.In tratamentul asmului bronsic, corticoterapia:
a)
Nu se administreaza in formele grave;
b)
Este tratamentul cel mai eficace;
c)
Administrate pe cale orala, nu prezinta riscuri;
6462.Tratamentul profilactic din insuficienta respiratore corica, urmareste:
a)
Tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie;
b)
Tratamentul corect al bolilor care duc la insuficenta respiratorie;
c)
Restabilirea permeabilitatii bronsice, prin dezobstruare bronsica cu substante
bronho dilatatoare;
6463.Tuberculoza pulmonara este o bolala infecto-contagioasa cu uramoarele
caracteristici:
a)
Este provocata de bacilul Koch;
b)
Are de obicei o evolutie acuta;
c)
Afecteaza organismul in intregime , interesind cu precadere plaminul;
6464.Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa cu uramatoarele
caracteristici;
a)
Este provocata de pneumococ;
b)
Pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tubreculoza primara si secundara;
c)
Are de obicei o evolutie cronica;
6465.In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:
a)
Niciodata pe calea cutanata sau transplacentar;
b)
Frecvent pe cale digestiva;
c)
Pe cale aeriana,aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman;
6466.Patrunderea in organism a bacilului Koch determina:
a)
Semen clinice constant;
b)
Reactii la tuberculina negative;
c)
Leziuni anatomice;
6467.Leziunea initiala (primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape
intotdeauna:
a)
La nivelul cordului;
b)
La nivelul pleurei;
c)
La nivelul plaminului;
6468.In tuberculoza pulmonara, bacilul Koch se pune in evidenta in:
a)
Urina;
b)
Expectoratie si lichid de varsatura gastrica;
c)
Lichid cefalo-rahidian;
b)
Distrugerea tuturor microrganismelor patogene si nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizarea medicala;
c)
Inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instumentelor chiurgicale;
6479.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi impartasite:
a)
Echipei medicale;
b)
Familiei;
c)
Publicatiilor stiintifice;
6480.Care din agentii patogeni (bacteria,virusuri,protozoare,fungi) pot produce
infectii nosocomiale?
a)
Nici unul;
b)
Toti;
c)
Numai bacteriile;
6481.Triajul epidemiologic presupune;
a)
Termomentrizarea,ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjuctivelor;
b)
Masurarea T.A. plus , diureza;
c)
Informarea privind eventualele contacte la domiciliu;
6482.Dezifectia prin metode chimice se realizeaza prin:
a)
Spalarea si /sau stergera cu substante dezinfectante;
b)
Scunfundarea in substante dezinfectante;
c)
Iradierea cu ultraviolete pentru dezifectia aerului;
6483.Injectiile vor fi administrate numai daca:
a)
Fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor
prescrise;
b)
Aspectul solutiei de injectii sa fie clar, trasnsparent, fara precipitate;
c)
Sa aiba data de valabilitate, dar poate sa fie precipitat;
6484.La adminstrarea injectiei este necesar sa verifice:
a)
Intregritate fiolei;
b)
Intregitatea seringii si data valabilitatii;
c)
Nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;
6485.Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati conta
in:
a)
Asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului;
b)
Asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de
semnalizare (sonerie);
c)
Sa explice bolnavului programul sectiei;
6486.Infectia nozocomiala este:
a)
Infectia contractata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b)
Infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c)
Infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital;
6487.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:
a)
Respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratramentelor prescrise;
b)
Supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor
imobilizati;
c)
Supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma
si evolutia clinica a bolnavului;