Teste pentru asistentii medicali generalisti

3001. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse intre:

a. 16-20 r/min;
b. 12-14 r/min;
c. 23-25 r/min.

3002. Termenul de apnee inseamnă :

a. oprirea respiraţiei;
b. respiraţie normală ;
c. respiraţie modificată .

3003. Dispneea este:

a. oprirea respiraţiei;
b. respiraţie normală ;
c. tulburare a respirației,caracterizată prin modificarea ritmului și intensită ții mișcă rilor
respiratorii.

3004. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin:

a. perioade de respiraţii din ce in ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce,
urmează apnee; ciclul se reia;
b. respiraţie foarte slabă ;
c. perioade de respiraţii rapide, intrerupte de perioade de apnee.

3005. Respiraţia Kussmaul inseamnă :

a. respiraţie de tip superficial;
b. respiraţie modificată intalnită in stă rile febrile;
c. inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee.

3006. Ralurile reprezintă :

a. zgomote supraadă ugate, patologice, percepute in timpul ascultaţiei;
b. secreţii pe că ile respiratorii superioare;
c. murmurul vezicular.

3007. Ortopneea se defineşte ca o:

a. expectoraţie seroasă ;
b. respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c. respiraţie in poziţie orizontală a corpului.

3008. Mă surarea pulsului se poate efectua:

 a. numai pe artera carotidă ;
b. pe orice arteră accesibilă palpă rii, care poate fi comprimată pe un plan osos;
c. numai pe o venă vizibilă .
3009. Cand intervalele intre pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale, pulsul se
defineşte a fi:
a. filiform;
b. neregulat;
c. slab.

3010. Polifagia reprezintă :

a. nevoia exagerată de a manca fă ră senzaţie de saţietate;
b. senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente;
c. lipsa senzaţiei de foame.

3011. Arsura retrosternală care uneori inlocuieşte durerea, are caracter ritmic, periodic
(cauza fiind hiperaciditatea), se numeşte:
a. meteorism;
b. regurcitaţie;
c. eructaţie;
d. pirozis.

3012. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian, determină tulbură ri:

a. la nivelul funcţionă rii tuturor aparatelor organismului;
b. la nivelul funcţionă rii tuturor sistemelor organismului;
c. numai la nivelul funcţionă rii aparatului cardio-vascular

3013. Care din urmă toarele formulă ri pot fi intervenţii ale asistentei medicale in susţinerea
obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic:
a. efectuarea bilanţului lichidelor ingerate ş i eliminate;
b. conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar;
c. asigurarea unui climat cald, confortabil.

3014. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină :

a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie;
e. anurie.

3015. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin:

a. hemoptizie ş i hematemeza;
 b. hematemeza şi melenă ;
c. hematurie ş i melenă .

3016. Care din urmă toarele definiţii caracterizează ileusul:

a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale ş i gaze;
b. constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile;
c. eliminarea frecventă a gazelor intestinale.

3017. Culoarea scaunului in caz de melenă este:

a. roşu deschis;
b. negru ca pă cura;
c. maron-verzui.

3018. Care din urmă toarele mişcă ri sunt de flexie, extensie:

a. mişcă ri de apropiere sau indepă rtate a două segmente apropiate;
b. mişcă ri de indepă rtare faţă de axul median al corpului;
c. mişcă ri de apropiere faţă de axul median al corpului.

3019. Atrofia musculară este:

a. mă rirea de volum a unui muşchi;
b. scă derea forţei musculare;
c. diminuarea volumului unui muşchi, a contractibilită ţii sale.
d. perioada de declin;
e. perioada mixtă , combinativă .

3020. La pacientul care prezintă hipotermie, se administrează lichide:

a. numai foarte calde;
b. alcoolice;
c. uşor că lduţe, in cantită ţi mici, la intervale regulate de timp.

3021. Intre intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se gă sesc şi
urmă toarele:
a. efectuează toaleta cavită ţii bucale la pacienţii comatoş i;
b. alege mă suri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale;
c. ajută pacientul să -şi efectueze toaleta zilnică ;
d. efectuează toaleta pe regiuni, la nevoie.

3022. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin:

a. acnee şi prurit;
b. pierdere de substanţă rezultand dintr-un proces patologic ce acţionează asupra
pielii;
 c. dilatarea unor vene superficiale.

3023. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de:

a. durere;
b. dezechilibru metabolic;
c. dezechilibru electrolitic;
d. poluare;
e. surmenaj.

3024.Alterarea integrită ţii fizice se manifestă prin urmă toarele semne inflamatorii:
a. durere şi că ldură locală ;
b. tumefacţie;
c. roşeaţă locală ;
d. limitarea mişcă rilor segmentului afectat;
e. toate enunţurile sunt adevă rate.

3025.Pacientul să fie echilibrat psihic, este un obiectiv de ingrijire susţinut de urmă toarele
intervenţii ale asistentei medicale:
a. administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios;
b. furnizează mijloace de comunicare adecvate stă rii pacientului;
c. alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie;
d. favorizează adaptarea pacientului la noul mediu.

3026.Comunicarea, nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii să i, pune in

mişcare un proces:
a. verbal;
b. nonverbal;
c. dinamic.

3027.Modul de comunicare nonverbal foloseşte:

a. limbajul verbal;
b. limbajul corpului;
c. ambele enunţuri nu sunt reale.

3028. Infecţia se defineşte astfel:

a. reacţia locală sau generală rezultată din pă trunderea şi multiplicarea agentului
microbian in organism;
b. reacţia locală determinată de pă trunderea microbului in organism;
c. boala rezultată ca urmare a pă trunderii microbului in organism.

3029. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă :

 a. totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor;
b. totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c. totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul inconjură tor.

3030. Un obiect este steril dacă :

a. este lipsit de germenii cei mai patogeni;
b. a fost bine spă lat;
c. nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui.

3031. Un instrument sterilizat este contaminat dacă :

a. este prins cu pensa de servit;
b. este prins cu mă nuş i sterile;
c. este lă sat neacoperit o perioadă mai lungă de timp.

3032. Ce este antisepsia:

a. metodă profilactică de luptă contra infecţiilor;
b. metodă curativă de luptă contra infecţiilor;
c. metodă de indepă rtare şi distrugere a microbilor de pe piele, material moale,
obiecte din incă peri.

3033. Ce urmă reşte asepsia şi cui se adresează :

a. dezinfecţia mainilor chirurgilor şi imbră carea materialului steril;
b. sterilizarea instrumentelor, materialelor moi ş i de sutură ;
c. dezinfecţia tegumentului regiunii de operat ş i acoperirea bolnavului cu
campuri sterile.

3034. Ce este dezinfecţia :

a. metodă de indepă rtare şi distrugere a microbilor de pe piele, plă gi, obiecte din
incă peri, ploşti urinare, etc;
b. metodă de prevenire a infecţiei plă gii operatorii;
c. metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă .

3035. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice:
a. sterilizarea cu formol;
b. sterilizarea cu că ldură uscată ş i umedă ;
c. sterilizarea cu oxid de etilena;
d. sterilizarea prin ultrasunete.
3036. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la cură ţirea unei plă gi
accidentale:
a. H2O2;
b. tinctura de iod;
c. sol. cloramina 3%;
d. alcoolul de 70°.

3037. Conceptul de precauţiuni universale se referă la:

a. sangele, fluidele biologice ş i ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu
HIV,
b. HBV sau cu alţi agenţi patogeni;
c. toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV, HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de
transmitere sanguină ;
d. toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie.

3038. Contactul tegumentelor cu urmă toarele produse trebuie considerat la RISC:

a. sange, spermă , secreţii vaginale, ţesuturi;
b. lichid amniotic, pericardic, pleural, peritoneal, sinovial, LCR;
c. orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange.

3039. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la:

a. utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complect, corect;
b. spă larea mainilor şi a altor pă rţi ale tegumentelor;
c. personalul medico-sanitar infestat cu HIV;
d. numai b ş i c;
e. numai a ş i b;
f. prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională .

3040. Sodiul (Na) are rol in:

a. pă strarea excitabilită ţii neuro-musculare;
b. scă derea valorilor tensiunii arteriale;
c. reglarea distribuţiei apei in diferite sectoare ale organismului.

3041. Potasiul are rol in:

a. sinteza insulinei;
b. modificarea ritmului cardiac;
c. transformarea glucozei in glucogen.

3042. Dieta hidrică este indicată in:

a. dermatite;
b. gastroenterite acute toxice sau infecţioase;
 c. faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal;
d. după intervenţii chirurgicale;
e. boli infecţioase febrile.

3043. Dieta hidrică este contraindicată in:

a. obezitate;
b. colică renală ;
c. insuficienţă cardiacă avansată ;
d. acumularea de lichide in unele cavită ţi (ascită )..

3044. O soluţie hipertonă se administrează pe cale:

a. intramusculară , subcutanată ;
b. intravenoasă , intraarterială ;
c. subcutanată , intradermică

3045. Pe cale respiratorie se administrează :

a. anestezicele volatile;
b. aerosolii;
c. O2.

3046. Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce

au acţiune:
a. antiseptică ;
b. antiinflamatoare;
c. epitelizantă ;
d. antialgică .

3047. După administrarea medicamentelor, asistenta medicală va urmă ri efectele acestora;

la supravegherea bolnavului va ţine seama de:
a. modificarea comportamentului, a stă rii psihice şi constipaţiei;
b. erupţii cutanate, edeme palpebrale;
c. greţuri, frisoane, transpiraţii;
d. modifică ri ale valorilor P, TA.

3048. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru
injecţia:
a. intravenoasă ;
b. subcutanată ;
c. intradermică .

3049. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face:

 a. intramuscular;
b. intravenos;
c. pe orice cale.

3050. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin durere violentă se:

a. se retrage aerul;
b. se alege alt loc de injectat;
c. se continuă injectarea.

3051. Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a. embolie gazoasă ;
b. hematom;
c. paralizie.

3052. Medicul prescrie unei bolnave digitală , al că rui efect este definit ca:
a. depresiv;
b. tonic cardiac;
c. coagulant;
d. stimulator respirator.

3053. Betablocantele sunt medicamente indicate in urmă toarele afecţiuni, in afară de:
a. bradicardie mai mică decat 50 bă tă i/minut;
b. H.T.A.;
c. cardiopatie ischemică ;
d. infarct miocardic necomplicat.

3054. Care din urmă toarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care
suferă de H.T.A. complicată cu E.P.A.:
a. Miofilin;
b. Diuretic;
c. Morfină .

3055. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia:

a. antiinflamatorie cu scă derea edemului mucoasei bronşice;
b. cresc vascozitatea sputei;
c. inhibă secreţia mucoasei bronşice;
d. cresc numă rul de receptori beta-adrenergici.

3056.Sindromul de deshidratare acută este:

a. o pierdere de lichide in cantită ţi mici;
b. o pierdere de lichide in cantitate mare ş i in timp scurt
 c. o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului intr-un timp relativ
scurt.

3057. Incercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei in organism:

a. Na+;
b. K+;
c. Ca++;
d. Mg++.

3058. Acumularea de lichid seros in ţesuturi se manifestă prin.

a. edem;
b. scă derea sodiului seric;
c. deshidratare.

3059. Care din urmă torii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare:
a. pacientul cu arsură extinsă , peste 60% din suprafaţa corpului;
b. pacienta in varstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă ;
c. pacientul in varstă de 76 ani cu fractură de femur.

3060. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este:

a. diareea;
b. diabetul;
c. vă rsă turile.

3061.Care este semnul cel mai fidel in hipovolemia acută .

a. H.T.A.;
b. tahicardia;
c. h.T.A.;
d. dispneea

3062. Homeostazia este:

a. un echilibru hemodinamic;
b. valoarea normală a funcţiilor vitale;
c. echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului, in scop adaptativ.

3063. Intr-o deshidratare mare, pacientul prezintă :

a. edem cerebral;
b. agitaţie, confuzii, halucinaţii;
c. exagerarea reflexelor cutanate ş i tendinoase;
d. abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă .
3064. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia:
a. bolnavi varstnici;
b. tineri ş i copii;
c. hipertensivi, cardiaci.

3065. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu:

a. ser fiziologic;
b. ser glucozat;
c. soluţie Ringer.

3066. In care din urmă toarele boli, dispneea este simptom dominant:
a. edem pulmonar acut;
b. pleurezie;
c. pneumotorax;
d. nevroză .

3067. Sangele provenit din arboarele bronşic se defineş te ca:

a. hematemeză ;
b. melenă ;
c. hemoptizie.

3068 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea
O2:
a. se introduce sonda prin cavitate bucală , se roteşte la 180° in timp
ce se avansează ;
b. se alege o sondă potrivită şi se mă soară lungimea sondei pe obraz de la narină
la tragus;
c. se poziţionează pacientul şezand cand se introduce sonda.

3069. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a. şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b. şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se
practică puncţia;
c. şezand cu braţele pe langă corp.

3070. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmă toarele accidente
vitale:
a. tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criză de astm bronş ic;
d. anurie.
3071. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii in zona antero-superioară a trunchiului:
a. o pneumonie;
b. o pleurezie;
c. o fractură costală ;
d. un emfizem subcutanat.

3072. Cand este ingrijit un bolnav cu traheostomie recentă , asistenta medicală trebuie să
fie permanent atentă la:
a. apariţia hemoptiziei;
b. pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen;
c. dificultă ţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului;
d. scă derea tensiunii arteriale prin ş oc.

3073. Cand se aspiră tubul de traheostomie este important să se:

a. prevină contaminarea plă gii cu germenii patogeni;
b. utilizeze o sondă foarte fină ;
c. clă tească frecvent cateterul pentru indepă rtarea mucusului;
d. clă tească cateterul cu ser fiziologic.

3074. Pentru evitarea uscă rii ş i formă rii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este
important să se:
a. umecteze aerul respirat de bolnav;
b. pună cateva pică turi de apă distilată periodic in tub;
c. acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic;
d. utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului.

3075. Durerea toracică apă rută in urma unui efort este caracteristică pentru:
a. infarctul miocardic;
b. pericardită ;
c. angină pectorală .

3076. Iradierea durerii toracice in braţul stang este caracteristică pentru:

a. o afecţiune coronariană ;
b. o spondilartroză ;
c. un pneumotorax;
d. o radiculită ;
e. o pancreatită acută .

3077. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:
a. pauză alimentară ;
 b. efortul fizic;
c. lipsa aportului vitaminei C.

3078. Durerea precordială este o manifestare pentru:

a. bronşite;
b. infarctul de miocard;
c. pneumotoraxul spontan.

3079. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA, sunt:

a. fumatul şi alcoolul;
b. obezitatea ş i alimentaţia bogată in gră simi;
c. bolile digestive.

3080.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului şi TA

şi calmarea durerii, reprezintă :
a. tratamentul de bază al durerii toracice;
b. atitudinea de luat in urgenţele cu durere toracică ;
c. tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale.

3081.După efectuarea puncţiei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:

a. urmă rirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b. compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c. hră nirea imediată a bolnavului.

3082. In cazul efectuă rii unui EKG, electrodul roşu se aplică la:
a. mana dreaptă ;
b. mana stangă ;
c. piciorul drept.

3083. Pregă tirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemă nă toare cu:
a. pregă tirea pentru intervenţii chirurgicale;
b. nu are pregă tire specială ;
c. constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare.

3084. Pregă tirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmă reşte compensarea cordului prin:
a. regim alimentar cu multe lichide;
b. repaus la pat;
c. oxigenoterapie;
d. medicaţie tonicardiacă .
3085. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare, va beneficia de
urmă toarele ingrijiri, cu excepţia:
a. administrarea de anticoagulante şi salicilaţi;
b. repaus la pat cu membrele inferioare ridicate;
c. gimnastică medicală cu masaj ş i pedalare a piciorului;
d. inregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 in 4 h

3086. Care din urmă toarele manifestă ri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a. dureri nocturne şi inainte de mese;
b. dureri in epigastru, greţuri şi vă rsă turi postprandiale;
c. durere „in bară " in etajul abdominal superior.

3087. Cum se combate staza in ocluzia intestinală ?

a. se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică ;
b. prin administrare de antispastice;
c. aspiraţie prin sonda tip duodenală

3088. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmă toarele manevre cu excepţia:

a. cateterizarea intravenoasă ş i transfuzii de sange izogrup;
b. pungă cu gheaţă pe abdomen;
c. mobilizarea precoce a pacientului;
d. sonda de aspiraţie nazogastrică

3089.Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină in

pancreatita acută ?
a. pot determina dependenţă ;
b. inhibă centrul respirator bulbar;
c. produc spasm al sfincterului Oddi

3090. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel:
a. introduce o sondă pentru gaze;
b. anunţă de urgenţă medicul;
c. nu intervine, se rezolvă de la sine.

3091. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni:

a. edemele membrelor inferioare;
b. hemoragia;
c. deshidratarea.

3092. Compresele reci sunt indicate in:

a. hemoragii digestive;
 b. colică hepatică ;
c. inflamaţii cronice.

3093. In pregă tirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregă tirea:

a. psihică a bolnavului;
b. psihică a nursei;
c. psihică a anturajului bolnavului.

3094. In efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este:

a. autonom;
b. delegat şi autonom;
c. delegat.

3095. Inaintea introducerii in stomac a sondei gastrice asistenta medicală :

a. se va spă la pe maini;
b. va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei;
c. va efectua igiena cavită ţii bucale a bolnavului.

3096. In momentul trecerii sondei din faringe in esofag şi apoi din esofag in stomac, i se
cere bolnavului:
a. să respire profund;
b. să -şi ţină respiraţia pentru a pă trunde sonda;
c. să inghită .

3097. In momentul extragerii sondei gastrice, aceasta se:

a. pensează ;
b. innoadă ;
c. nu există indicaţie expresă in acest sens.

3098. Sondajul duodenal se realizează cu:

a. sonda Foley;
b. sonda Einhorn;
c. sonda Faucher.

3099. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune:

a. proteine in cantitate crescută ;
b. potasiu in cantitate crescută ;
c. restricţie de sodiu.

3100. Pacientul sangerează . Planul de ingrijire al acestuia, ar trebui să includă , ca o

prioritate:
 a. acomodarea cu plosca;
b. administrarea rapidă de sange ş i fluide;
c. monitorizarea semnelor vitale;
d. menţinerea pH gastric.

3101. Cazul se complică spre ş oc hemoragie. Care sunt deciziile urgente, in ordinea
imediată :
a. corectarea volemică , transfuzie;
b. intubaţie;
c. mă suri generale de TI;
d. toate, concomitent.

3102. In prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal, bolnavul

sangerează prin tubul de aspiraţie gastrică , sange roşu. Conduita asistentei medicale este:
a. observă aspectul secreţiilor drenate, la intervale de 30 de minute;
b. anunţă imediat medicul;
c. este sigură că este o situaţie normală ;
d. va intrerupe drenajul pensand tubul.

3103. A.I. - 18 ani, este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregă tită pentru
intervenţie. Pentru care din urmă toarele motive, stomacul trebuie să fie golit inainte de
anestezia generală :
a. pentru a reduce greaţa;
b. pentru a reduce producerea de acid clorhidric;
c. pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic;
d. pentru a preveni in caz de regurgitare a conţinutului stomacului, aspiraţia in
arborele traheobronş ic.

3104. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită

generalizată , cuprinde urmă toarele, cu o excepţie:
a. reluarea miş că rilor peristaltice;
b. reechilibrarea hidroelectrolitică ;
c. limitarea durerilor in etajul abdominal inferior.

3105. Cum pregă tim preoperator colonul:

a. prin regim alimentar bogat in fibre celulozice;
b. prin regim să rac in reziduri, clisme repetate;
c. prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg);
d. prin tratament cu antibiotice cu 48 h inaintea intervenţiei (tetraciclină ,
neomicină ).
3106 La cat timp după operaţie se reia tranzitul intestinal, in mod obijnuit:
a. la 7 zile;
b. la 4-5 zile, după rahianestezie;
c. in dimineaţa urmă toare, in intervenţiile fă cute in afara tubului digestiv;
d. după felul anesteziei;
e. la 48-78 ore.

3107.D-l D. B. are de 5 să ptă mani ileostomie ş i a inceput să utilizeze aparatul permanent

de contenţie. Se plange că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. Asistenta medicală
recomandă :
a. spă larea tegumentelor din jur cu apă că lduţă şi să pun neutru;
b. schimbarea imediată cand există regurgită ri de la pungă ;
c. utilizarea pungilor cu capă t deschis.

3108. Valoarea diurezei normale este cuprinsă intre:

a. 2500-3500 ml/24 h;
b. 1200-2500 ml/24 h;
c. 3500-4000 ml/24 h.

3109. Hematuria semnifică :

a. diabet zaharat;
b. o afecţiune a aparatului renal;
c. emisiune nocturnă de urină .

110. Poliuria reprezintă :

a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină ;
b. dureri la micţiune;
c. cantitate mare de urină eliminată in 24 h.

3111. Oliguria este o modificare a volumului diurezei, deci o cantitate de urină :

a. sub 100 ml/24 h;
b. sub 1000 ml/24 h;
c. intre 1200 şi 1500 ml/24 h.

3112. Tratamentul oliguriei include:

a. asigurarea unei hidrată ri adecvate;
b. mă surarea densită ţii urinare;
c. folosirea soluţiilor de manitol intravenos;
d. mă suri de prevenire a deshidrată rii ş i a dezechilibrelor electrolitice.

3113. Polakiuria este:

 a. cantitate mare de urină in 24 h;
b. incontinenţă urinară ;
c. micţiuni dese cu cantitate mică de urină .

3114. Una dintre afecţiunile urmă toare conduce la apariţia HTA secundare:
a. ulcerul gastroduodenal;
b. infarctul miocardic acut;
c. insuficienţă renală acută .

3115.Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este:

a. durerea;
b. prezenţa calculilor;
c. deshidratarea.

3116.Conduita de urgenţă in caz de retenţie urinară se referă la:

a. administrare de diuretice;
b. administrare de antispatice;
c. sondaj vezical sau puncţie vezicală .

3117. IRC este:

a. sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale;
b. sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale;
c. oprirea diurezei.

3118.Cistita este:
a. boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei;
b. mai frecventă la bă rbaţi;
c. caracterizată prin frison şi febră mare;
d. caracterizată prin disurie ş i polakiurie.

3119. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :

a. in condiţii sterile, in recipient special;
b. un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c. numai după administrarea a 2 l de ceai neindulcit.

3120. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este:
a. colectarea intregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe;
b. colectarea in condiţii sterile a unei mici cantită ţi de urină ;
c. colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină in timp de 24 h.
3121. In ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va avea in vedere in
principal urmă toarea activitate:
a. mă surarea debitului urinar, orar;
b. schimbarea pansamentului;
c. să prevină intoarcerea bolnavului pe partea opusă .

3122. Urocultura a ieş it pozitivă cu Escherichia coli, care este sensibilă la toate antibioticele
testate de antibiogramă . Care dintre mă surile urmă toare este adecvată pentru ingrijirea
pacientului?
a. administrarea antibioticului recomandat de medic;
b. repetarea să ptă manală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună ,
apoi lunar, timp de 6 luni;
c. efectuarea unei cistografii in urmă toarea să ptă mană după oprirea tratamentului.

3123. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :

a. absenţa urinei in vezica urinară ;
b. scă derea cantită ţii de urină /24 ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.

3124.Convulsia reprezintă :
a. pierderea conştientei;
b. mişcă ri neaşteptate ale membrelor inferioare;
c. contracţii musculare urmate de relaxare.

3125.Pareza reprezintă :
a. contractura musculară ;
b. diminuarea forţei musculare;
c. rigiditate vasculară .

3126. Afazia reprezintă :

a. dificultatea in articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-şi coordona miş că rile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.

3127. Starea confuzională poate fi provocată de:

a. intreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită ;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.

3128. Narcolepsia reprezintă :

a. nevoia bruscă de somn;
 b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durată peste limitele normale.

3129. In timpul crizei convulsive generalizată :

a. imobiliză m forţat pacientul;
b. poziţionă m postural pacientul;
c. aşteptă m să se termine criza.

3130. Pacientul cu miastenie prezintă :

a. oboseală musculară exagerată ;
b. tulbură ri oculare;
c. tulbură ri de vorbire.

3131. Că rui grad de comă ii este caracteristică pă strarea reflexelor osteo-tendinoase şi

cutanate:
a. comă profundă grad III;
b. comă vigilă grad I;
c. comă propriu-zisă grad II;
d. comă ireversibilă grad IV.

3132. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal;
a. poziţia decubit ventral;
b. poziţia semişezandă ;
c. poziţia decubit lateral (de siguranţă ).

3133. Termenul medical pentru scă derea apetitului este:

a. caşexie;
b. anorexie;
c. inapetenţă .

3134. Diureza reprezintă :

a. eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urină eliminată din organism in 24 h;
c. actul prin care urina acumulată in vezică este eliminată sub forma emisiunilor
urinare.

3135. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal in limite fiziologice,

asistenta medicală intervine:
a. determinand pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate;
b. administrand laxative, la indicaţia medicului;
c. efectuand la nevoie o clismă evacuatoare simplă .
3136. Pentru pacientul cu mişcă ri necoordonate, cu boală Parkinson, deficitul senzorial
este sursă de dificultate:
a. de ordin fizic;
b. de ordin psihologic;
c. de ordin sociologic.

3137. Hipertermia, ca problemă de dependenţă , se manifestă cu:

a. febră ridicată , continuă ;
b. piele roş ie caldă , umedă ;
c. sindrom febril.

3138. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine
comprese umede. Aceste materiale vor fi considerate:
a. nesterile;
b. sterile;
c. se pot utiliza numai in plă gile cu secreţii.

3139. Accesul epileptic major are ca manifestă ri:

a. relaxare sfincteriană ;
b. incontinenţă de fecale;
c. muşcarea limbii.

3140. Pacientul cu hemoragie cerebrală :

a. este poziţionat şezand in primele 24 h;
b. prezintă repaus obligatoriu la pat;
c. este transportat cu că ruciorul pentru investigaţii.

3141. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra:

a. vasodilatatoare;
b. anticoagulante;
c. hemostatice.

3142. Pentru AVC sunt factori de risc:

a. hipertensiunea arterială ;
b. obezitatea;
c. predispoziţia ereditară .

3143. La pacienţii cu AVC nu efectuă m:

a. trecerea rapidă in ortostatism;
b. mişcă ri bruşte necontrolate ale capului;
 c. transport pe distanţe mari.

3144. Edemul cerebral reprezintă :

a. creşterea de volum a creierului;
b. pă trunderea microbilor in substanţa cerebrală ;
c. evacuarea in exces de LCR.

3145. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat;
b. pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c. poziţia pacientului va fi in ortostatism.

3146. Ingrijirea cavită ţii bucale a pacientului de, mai sus:

a. se efectuează dimineaţa şi seara;
b. se folosesc tampoane de vată inmuiate in sol. de acid boric 1% sau ceai de
muşeţel;
c. mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi.

3147. Pacientul cu delirium tremens te intreabă , speriat, dacă vezi gandacii care se urcă pe
patul să u.Asistenta medicală va ră spunde:
a. vom scă pa de ei, dand cu spray;
b. nu vă d nici un gandac;
c. aceşti gandaci sunt o manifestare a bolii.

3148. Teama nejustificată de moarte se numeşte:

a. nosofobie;
b. anxietate;
c. thanatofobie;
d. halucinaţie;
e. acvafobie

3149. Pentru că isteria se poate manifesta asemă nă tor cu epilepsia, asistenta medicală va
cunoaşte in mod deosebit:
a. diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie;
b. pe ce cale se administrează diazepamul;

3150.Care din urmă toarele probleme este prioritară in cazul unui pacient care a suferit o
amputaţie:
a. potenţial de complicaţii;
b. anxietate;
c. perturbarea imaginii corporale.
3151.La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie:
a. incurajarea să -ş i privească bontul;
b. existenţa posibilită ţii de protezare;
c. existenţa fenomenului de „membru fantomă ";
d. necesitatea tracţiunii pentru vindecare;
e. poziţionarea corectă a corpului in mişcare.

3152. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă in urgenţă se face in:

a. aparat gipsat gambiero-podal;
b. aparat gipsat pelvi-podal;
c. atelă gipsată femuro-podală ;
d. atelă gipsată gambiero-podală .

3153. in cazul unui pacient cu extensie, tracţiune, internat in secţia de A.T.I., asistenta îşi
propune ca intervenţii:
a. verificarea poziţiei membrelor in funcţie de tracţiune;
b. urmă rirea culorii ş i temperaturii membrelor;
c. incurajarea pacientului;
d. interzicerea vizitatorilor;
e. program de mobilizare la 8 ore.

3154. In cazul unei bolnave de 70 de ani, cu fractură de col femural operată , care din
urmă toarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală ?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 orc in decubit lateral sau stang, dorsal sau ventral;
b. intoarce bolnavei din 2 in 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată
şi-i va aşez două perne intre membrele inferioare;
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute;
d. previne eventualele mişcă ri ale gambei, piciorului ş i a degetelor.

3155. Domnul B., are aparat gipsat la membrul inferior stang. Care dintre urmă toarele
semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotenţa funcţională şi cianoza degetelor;
b. senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplă cut;
c. dureri, senzaţii de furnică turi, ră ceală ş i albirea degetelor;
d. impotenţa funcţională şi anestezia degetelor.

3156. In timpul mobiliză rii active asistenta va urmă ri dacă pacientul:

a. execută mişcă rile permise;
b. este ajutat;
c. efectuează 10 mişcă ri in 8 ore.
3157. Diabetul zaharat prezintă urmă toarea triadă simptomatică :
a. polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b. polipnee, poliurie, tahicardie;
c. polifagie, polidipsie, poliurie.

3158. Hemofilia este:

a. o afecţiune renală ;
b. un sindrom hemoragie ereditar;
c. intalnită la bă rbaţi;
d. o afecţiune cu risc de complicaţii - hematoame.

3159. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:

a. pacientul să nu prezinte escare de decubit;
b. pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii;
c. determinarea bilanţului hidric, zilnic.

3160. Care din urmă toarele semne va alerta asistenta medicală in cursul unui tratament cu
anticoagulante:
a. sangeră ri gingivale, epistaxis, melena, hematurie, peteş ii, dureri articulare,
cefalee, dureri abdominale;
b. apariţia edemelor, a durerilor in membrele inferioare, junghi toracic;
c. apariţia greţuri lor şi a hematemezei;
d. dispnee, H.T.A., cefalee, semne neurologice de focar

3161. Ca accidente imediate in cazul puncţiei sternale putem intă lni:

a. hemoragie;
b. perforaţia inimii, plă manului;
c. fenomene de insuficienţă cardiacă .

3162. In ce afecţiuni poate apare purpura:

a. boli infectocontagioase;
b. vasculopatii ş i trombocitopenii;
c. alergii medicamentoase;
d. alergii alimentare.

3163. SIDA se poate transmite prin:

a. pică turile lui Flugge;
b. sangele contaminat;
c. salivă .
3164. Cand ingrijim un pacient cu meningită , cea mai potrivită intervenţie de ingrijire –
nursing este:
a. asigurarea unui mediu liniş tit, cu lumină puţină ;
b. efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare;
c. aplicaţii calde in regiunea occipitală ş i a spatelui.

3165. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:

a. prin tatuaje;
b. prin proceduri medicale şi nemedicale;
c. prin contact sexual;
d. de la mamă la fat.

3166. Care este pericolul cel mai mare in cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin
intubatie orotraheală in perioada de trezire:
a. hipotensiune arterială ;
b. sangerare prin vagin;
c. că derea limbii in orofaringe;
d. agitaţie din cauza durerii.

3167. Care din urmă toarele metode contribuie la buna pregă tire psihică a bolnavului:
a. inlă turarea factorilor nocivi;
b. inlesnirea vizitei familiei;
c. grija pentru odihnă , somn liniştit;
d. combaterea durerii;
e. combaterea manifestă rilor ce provoacă disconfort;
f. crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile.

3168. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului:

a. crearea condiţiilor care să impiedice traumele psihice;
b. cunoaşterea bolnavului şi a bolii;
c. respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea exploră rilor;
d. caştigarea increderii bolnavului in echipa de ingrijire.

3169. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaţiei:

a. regim alimentar obişnuit;
b. regim hidric;
c. dimineaţa şi la pranz regim obişnuit, seara hidric;
d. nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaţiei.

3170. Care din urmă toarele obiective sunt urmă rite prin efectuarea anesteziei generale:
a. hipnoza;
 b. analgezia;
c. relaxarea musculară ;
d. protecţia antiinfecţioasă .

3171. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin
intubaţia orotraheală :
a. sangerarea plă gii;
b. hTA;
c. că derea limbii, astuparea glotei ş i asfixierea bolnavului;
d. agitaţia bolnavului din cauza durerii mari.

3172. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie:

a. greţuri, vă rsă turi;
b. tahicardie, dispnee;
c. cefalee persistentă ;
d. intoleranţă la medicamente

3173. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aş ezat in urmă toarea

poziţie pe pat:
a. in decubit dorsal cu două perne sub cap;
b. in poziţie Trendclenburg;
c. in poziţie laterală stangă sau dreaptă ;
d. in decubit dorsal, fă ră pernă ; nu va ridica capul.

3174. Mobilizarea precoce a bolnavului urmă reşte:

a. combaterea durerii;
b. combaterea tulbură rilor hidro-electrolitice;
c. prevenirea stazei venoase ş i producerea bolii tromboembolice;

3175. Pentru ingrijirea unui bolnav, in perioada postoperatorie, ţinem seama de:
a. natura operaţiei;
b. felul anesteziei;
c. starea generală a bolnavului;
d. complicaţiile care apar.

3176. Care din urmă toarele se consideră complicaţii apă rute la un bolnav imobilizat timp
indelungat la pat:
a. artrită acută ;
b. escară de decubit;
c. tulbură ri circulatorii periferice;
d. epistaxis ş i lipotimie.
3177. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi, asistenta va
efectua urmă toarele activită ţi in afară de:
a. schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit;
b. menţinerea tegumentelor uscate ş i curate;
c. protejarea zonelor de presiune;
d. administrarea unor medicamente specifice.

3178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare:

a. la bolnavii varstnici;
b. la copii;
c. la fumă tori;
d. la cei cu leziuni pulmonare preexistente, insuficient tratate.

3179. In prima oră după anestezia generală , obiectivele planului de ingrijire sunt
urmă toarele, cu excepţia:
a. monitorizarea funcţiilor vitale din 15 in 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vă rsă turilor şi a aspiraţiei;
d. mobilizarea la marginea patului.

3180. Cand calea naturală eficientă in administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru
bolnavul chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator, putem folosi urmă toarele că i:
a. gastrostomia;
b. calea intravenoasă ;
c. sonda nazogastrică sau nazojejunală

3181. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite:

a. urmă rirea evoluţiei bolnavilor;
b. prevenirea apariţiei unor complicaţii;
c. urmă rirea eficacită ţii tratamentului aplicat;
d. modificarea conduitei, in funcţie de evoluţie.

3182. Care sunt avantajele traheotomiei:

a. reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%;
b. separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale;
c. evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%;
d. permite aspiraţia secreţiilor traheobronş ice şi reduce mişcă rile paradoxale in
voletul costal.
3183. De ce se fixează canula de traheotomie la piele:
a. pentru a nu se astupa cu corpi stră ini;
b. pentru a nu aluneca;
c. pentru a impiedica sangcrarea şi infecţia;
d. pentru a nu putea fi mobilizată , scoasă , de un bolnav agitat.

3184. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:

a. să eliberă m că ile respiratorii;
b. să o punem in poziţia de siguranţă ;
c. să -i controlă m respiraţia.

3185. Ce manifestă ri sunt tipice pentru o hemoragie internă :

a. tegumente palide şi reci;
b. stare de agitaţie;
c. sete accentuată ;
d. indiferenţă .

3186. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin:

a. vă rsă tură de sange roşu aerat;
b. vă rsă tură de sange ca zaţul de cafea,
c. vă rsă tură de sange negru lucios ca pă cura.

3187. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin:

a. aşezarea bolnavului in decubit dorsal;
b. aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv in fosa nazală ;
c. schimbarea tamponului din oră in oră ;
d. comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal.

3188. Semnele de certitudine intr-o fractură a membrelor sunt:

a. mobilitate anormală , crepitaţie osoasă , intreruperea continuită ţii osului;
b. netransmisibilitatea mişcă rilor distal de fractură , deformarea regiunii;
c. mobilitate anormală , crepitaţie osoasă , impotenţă funcţională .

3189. In resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a. administrarea oxigenului;
b. asigurarea permeabilită ţii că ilor respiratorii;
c. insuflaţia aerului gură la gură .

3190. Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?

a. 3- 4 minute;
b. 8-10 minute;
 c. 20 minute.

3191. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul

cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a. 60- 80/min.;
b. 40- 60/min.;
c. 100-120/min.

3192. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre

insuflaţii şi masajul cardiac extern este de:
a. 1 la 8;
b. 2 la 15;
c. 1 la 2.

3193. Eficienţa mă surilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin:

a. apariţia pulsului la nivelul arterelor mari ş i sincron cu compresiunile sternale;
b. dispariţia midriazei;
c. recolorarea tegumentelor.

3194. In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:

a. clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b. clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c. poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.

3195. Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală

pregă teşte:
a. instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;
b. medicaţie tonică cardiacă ;
c. trusa pentru traheostomie.

3196. In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:

a. perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor;
b. tulbură ri renale;
c. tulbură ri respiratorii.

3197. Starea de colaps vascular se recunoaşte după urmă toarele manifestă ri de

dependenţă :
a. pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b. pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c. pacient somnolent, transpirat.
3198. Criza de angină pectorală durează in general sub:
a. 5 min.;
b. 15 min.;
c. 30 min.

3199. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
care cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a. angina pectorală ;
b. infarct miocardic acut;
c. stenoză mitrală .

3200. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a. spută cu sange;
b. durere toracică surdă ;
c. absenţa miş că rilor toracice in timpul respiraţiei.

3201. Valoarea mobilitaţii unei articulaţii poate fi comparata cu:

a. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generala a mobilitaţii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaţiilor supraiacente
e. cea a articulaţiilor subiacente

3202. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale, altele decât poziţia
zero de testare articulara:
a. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d. aprecierea amplitudinii de miscare a pronaţiei si supinaţiei
e. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar

3203. Selectaţi enunţurile adevarate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
a. cotul si genunchiul nu au miscari de extensie
b. relaxarea si instruirea pacientului
c. asezarea pacientului în poziţia preferata de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea externa a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei)
e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comoda pentru pacient

3204. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de miscare se apreciaza la examenul obiectiv al

unei articulaţii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviaţiile în ax
d. tonusul muscular
e. forţa musculara

3205. Care sunt miscarile proprii ale umarului:

a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
e. coborâre

3206. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:

a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb
c. prin masurarea distanţei în centrimetri
d. prin masurarea distanţei în milimetri
e. prin raportarea la valorile umarului opus

3207. Care afirmaţii sunt adevarate pentru aprecierea mobilitaţii scapulo- humerale:
a. abducţia si adducţia se realizeaza în plan frontal
b. anteducţia se realizeaza în plan sagital
c. rotaţiile se realizeaza în jurul unui ax orizontal
d. rotaţiile se realizeaza în plan orizontal
e. anteducţia se realizeaza în plan frontal

3208. Pentru masurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerala, goniometrul se

plaseaza:
a. cu braţul fix pe linia axilara posterioara
b. cu braţul fix pe linia axilara medie
c. cu braţul mobil pe faţa posterioara a braţului
d. cu braţul mobil pe faţa mediala a braţului
e. indiferent, astfel încât pacientul sa aiba o poziţie comoda

3209. Pentru masurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerala:

a. goniometrul se plaseaza cu braţul fix orizontal
b. goniometrul se plaseaza cu braţul mobil pe linia mediana a feţei mediale a antebraţului
c. goniometrul se plaseaza cu braţul mobil pe linia mediana a feţei posterioare a
antebraţului
d. pozitia 0 este în sezând
e. pozitia 0 este în decubit dorsal

3210. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea miscarilor în articulaţia scapulo-
humerala:
a. abducţia – 1800
b. extensia (retroducţia) – 300
c. rotaţia interna – 700
d. rotaţia externa – 900
e. flexia – 1800

3211. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului:

a. poziţia sezând cu braţul întins
b. în decubit dorsal cu cotul în extensie completa
c. în ortostatism cu cotul în extensie completa
d. în decubit ventral cu cotul în extensie completa
e. poziţia sezând cu braţul flectat

3212. Care afirmaţii sunt adevarate, referitor la bilanţul articular al cotului:

a. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic
b. extensia nu e posibila din poziţia anatomica
c. la femei si copii cu hiperlaxitate ligamentara poate fi o hiperextensie de 50 –100
d. flexia activa are o amplitudine de 1450
e. flexia activa are o amplitudine de 1800

3213. Miscarea de pronosupinaţie este realizata de articulaţiile:

a. radiocubitala superioara
b. radiocubitala inferioara
c. humero-cubitala
d. radio – carpiana
e. toate articulaţiile de la nivelul antebraţului

3214. Miscarea de supinaţie este miscarea de:

a. rotaţie spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rotaţie interna a pumnului
d. orientare a palmei în jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit

3215. Cum se poziţioneaza goniometrul pentru aprecierea pronaţiei:

a. braţul fix pe faţa palmara a pumnului, paralel cu humerusul
b. braţul fix pe faţa dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c. braţul mobil de-a lungul stiloidelor
d. braţul mobil de-a lungul metacarpianului 3
e. braţul mobil de-a lungul metacapianului 1

3216. Complexul articular al pumnului este format din:

a. articulaţia mediocarpiana
b. articulaţia radio-carpiana
c. articulaţia carpo-metacarpiana
d. articulaţia metacarpo-falangiana
e. articulaţiile interfalangiene

3217. Care miscari sunt posibile la nivelul pumnului:

a. flexia si extensia
b. înclinarea cubitala si deviaţia radiala
c. abducţia si adducţia
d. rotaţie pasiva
e. circumducţia

3218. Selectaţi enunţurile adevarate în legatura cu bilanţul articular al articulaţiilor

metacarpofalangiene:
a. flexia activa are o amplitudine de 900
b. flexia independenta a degetelor din art. MCF este ajutata de ligamentul palmar
c. lateralitatea este miscarea de abducţie si adducţie a degetelor 2 – 5 faţa de axa ce trece
prin medius
d. lateralitatea are o amplitudine de 150 – 200
e. nu se realizeaza circumducţie

3219. Care enunţuri sunt false, privind bilanţul articulaţiei trapezoido- metacarpiene:
a. abducţia se realizeaza în planul palmei
b. flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei
c. flexia are 150
d. abducţia are 600 –700
e. participa la miscarea de opozabilitate

3220. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular:
a. sa preceada bilanţul articular
b. pozitionarea corecta a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de confort termic
d. înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5
e. pacient cooperant
3221. Selectaţi afirmaţiile adevarate, privind obiectivele bilanţului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcţional corect
c. evaluarea corecta a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticului funcţional
d. alcatuirea si evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel

3222. Care sunt posibilele erori care pot sa apara în cursul bilanţului muscular:
a. substituţie musculara
b. limitarea amplitudinii de miscare
c. variaţiile forţei musculare funcţie de vârsta, sex, gradul de antrenament
d. variaţiile forţei musculare funcţie de patologia locala
e. facilitarea amplitudinii de miscare

3223. Ce semnifica valoarea 1 a forţei musculare:

a. muschiul se contracta, deplasând segmentul pe toata amplitudinea într-un plan fara
gravitaţie
b. muschiul se contracta (vizibil sau palpabil), dar forţa e insuficienta sa deplaseze
segmentul pe toata amplitudinea într-un plan fara gravitaţie
c. muschiul nu prezinta contracţii
d. muschiul deplaseaza segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulara în plan
antigravitaţional
e. muschiul deplaseaza segmentul în plan antigravitaţional

3224. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevad:

a. poziţionarea corecta pentru miscarile realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
c. pentru aprecierea forţelor 3 – 5, rezistenţa se opune în treimea distala a segmentului
spre capatul cursei de miscare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv

3225. Care sunt muschii care realizeaza abducţia soldului:

a. fesierul mijlociu
b. fesierul mic
c. iliac
d. fesierul mare
e. tensorul fasciei late

3226. Selectaţi enunţurile gresite în ce priveste testarea muschiului psoasiliac:

a. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie
b. se stabilizeaza bazinul
c. se executa flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral
e. pentru forţa 3,4,5 se opune rezistenţa în treimea distala a coapsei pe faţa anterioara

3227. Ce muschi realizeaza rotaţia externa a soldului:

a. psoas
b. obturator intern si extern
c. gemen superior si inferior
d. piramidal si patrat femural
e. tensor fascia latae

3228. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:
a. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abducţie si
cu genunchii în extensie
b. se stabilizeaza pelvisul
c. pentru F1 se palpeaza muschii pe faţa anterioara a coapsei
d. pentru F2 se palpeaza muschii pe faţa laterala a coapsei
e. se identifica contracţii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe faţa posterioara a
coapsei

3229. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni ai soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu soldul si genunchiul
flectate la 90 grade
c. din FG, valoarea este 2 daca face rotaţia interna a coapsei, deplasând gamba spre
exterior
d. în AG se opune rezistenţa în treimea distala a feţei interne a gambei
e. se stabilizeaza gamba

3230. Care sunt muschii care realizeaza flexia gambei:

a. biceps femural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps

3231. Care sunt muschii care realizeaza flexia dorsala apiciorului:

a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. extensor propriu al halucelui
d. lungul peronier
e. extensor comun al degetelor

3232. Miscarea de inversie a piciorului este realizata de urmatorii muschi:

a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. extensor comun al degetelor
e. flexorul comun al degetelor

3233. Miscarea de eversie este realizata de urmatorii muschi:

a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. extensor al halucelui
e. extensor comun al degetelor

3234. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:

a. realizeaza flexia dorsala a piciorului
b. se stabilizeaza gamba
c. se stabilizeaza genunchiul
d. poziţia FG este în decubit homolateral, cu genunchiul flectat si piciorul în poziţie neutra
e. se opune rezistenţa în treimea distala a piciorului pe faţa plantara

3235. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muschiului cvadriceps:

a. este alcatuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern si vastul intermediar
b. în timpul testarii se stabilizeaza pelvisul
c. în timpul testarii se stabilizeaza coapsa
d. poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 900
e. poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat

3236. Urmatoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. Care este aceasta:

a. muschii ischiogambieri fac flexia gambei
b. poziţia AG pentru cvadriceps este în sezând la marginea planului de testare cu picioarele
atârnate
c. pentru muschiul gambier posterior se opune rezistenţa pe marginea externa a piciorului
d. pentru muschiul iliopsoas se opune rezistenţa pe faţa anterioara a coapsei în treimea
distala
e. muschiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin

3237. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muschilor abductori ai soldului:

a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat si cu
soldul si genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpeaza muschii (pentru forţa 1) pe faţa anterioara a coapsei
e. se palpeaza muschii (pentru forţa 2) pe faţa laterala a coapsei

3238. Care sunt factorii care influenţeaza postura si aliniamentul segmentelor corpului:
a. ereditatea
b. alimentaţia
c. obisnuinţa ( posturi vicioase)
d. afecţiuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului

3239. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului:
a. atitudinea corpului
b. cresterea în raport cu vârsta si sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vîrstei si sexului
d. forţa musculara
e. rezistenţa musculara

3240. Poziţia ortostatica se evalueaza prin:

a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal si sagital cu firul cu plumb
b. masurarea înalţimii si a taliei sezând
c. evaluarea alinierii segmentelor din faţa, din lateral si din spate
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb

3241. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinarile laterale:
a. apofiza spinoasa C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. pe marginea axilara a omoplatului
e. între condilii interni ai genunchilor

3242. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral, pentru
înclinarile sagitale:
a. anterior de umar
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei Chopart

3243. La examinarea din faţa se pot aprecia:

a. linia mamelonara
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero – superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus

3244. La examinarea din lateral se pot întâlni urmatoarele modificari patologice:

a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoza dorsala accentuata
d. hipolordoza lombara
e. picior plat

3245. La examinarea din posterior se pot întâlni urmatoarele modificari patologice:

a. atitudine scoliotica
b. scolioza structurala
c. flexum de sold
d. picior var
e. picior scobit

3246. La examinarea din spate se pot aprecia:

a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinala a piciorului
d. bolta orizontala a piciorului
e. relieful genunchiului

3247. Intensitatea curentului electric:

a. reprezinta fluxul densitaţii pe unitatea de timp
b. reprezinta fluxul densitaţii pe unitatea de suprafaţa
c. se masoara în amperi
d. se masoara în volţi
e. se masoara în amperi/m2

3248. Structuri foarte bune conducatoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluţiile electrolitice
b. sângele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele

3249. Rezistenţa electrica:

a. în circuit continuu se masoara în ohmi
b. în circuit continuu se masoara în volţi
c. în circuit alternativ poarta numele de impedanţa
d. este invers proporţionala cu intensitatea curentului
e. este direct proporţionala cu intensitatea curentului

3250. 1 volt este:

a. puterea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
b. tensiunea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
c. =1 amper x 1 hertz
d. =1 amper x 1 ohm
e. =1 watt x 1 joule

3251. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie:

a. determina efecte calorice
b. determina scaderea rezistenţei
c. determina efecte luminoase
d. determina scaderea conductibilitaţii
e. determina efecte electromagnetice

3252. Soluţiile sunt:

a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel puţin doua substanţe
c. constituite din substanţe care îsi pastreaza individualitatea chimica
d. formate dintr-un solvent si un dizolvant
e. formate dintr-un solvent si un dizolvat

3253. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate?

a. un ţesut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el
este mai mica
c. pe regiunea cuprinsa între electrozi, intensitatea curentului este egala
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mica
e. conductibilitatea electrica a unui ţesut este direct proporţionala cu conţinutul lui în apa

3254. Care sunt calitaţile stimulului electric pentru a declansa o excitaţie ?

a. intensitate maxim suportabila
b. intensitatea sa fie egala cu timpul
c. sa acţioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depaseasca “pragul”

3255. Stimularea membranei celulare permite urmatoarele:

a. migrarea masiva a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. cresterea foarte mare a permeabilitaţii pentru K+
c. viteza de migrare transmembranara a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+
d. reducerea potenţialului de repaus la -65mV
e. declansarea potenţialului de acţiune

3256. Ce reprezinta reobaza ?

a. intensitatea minima necesara declansarii excitaţiei
b. permeabilitatea celulara
c. intensitatea “prag”
d. potenţialul de acţiune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei

3257. Ce este repolarizarea ?

a. procesul de revenire la potenţialul de membrana
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cresterea fluxului de iesire a K+ din celula
d. cresterea fluxului de intrare a K+ în celula
e. modificarea dureaza 19 ms

3258. Stimularea electrica se produce astfel:

a. la variaţii ale intensitaţii curentului într-o perioada scurta de timp
b. la variaţii ale intensitaţii curentului într-o perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea “prag“
d. la intensitate peste valoarea “prag“
e. la intensitaţi mari ale curentului în timp prelungit

3259. Ce semnificaţie are electrotonusul ?

a. modificarile caracteristice ale proprietaţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul
curentului
b. modificarile caracteristice ale proprietaţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de
sensul curentului
c. catelectrotonusul semnifica cresterea excitabilitaţii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excitaţia la catod este la deschiderea circuitului

3260. Masurarea excitabilitaţii unui nerv / muschi se face prin:

a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “în treapta“
e. aplicarea unui stimul triunghiular

3261. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt:

a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. cronaxia
e. cronofagia

3262. Condiţiile esenţiale de raspuns la stimularea electrica sunt:

a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheţea curentului aplicat
d. cresterea lenta a intensitaţii
e. impulsul sa fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial

3263. Acomodarea este:

a. o proprietate a muschilor normal inervaţi
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muschii denervaţi
d. proporţionala cu forţa
e. masurata cu coeficientul de acomodare

3264. Frecvenţa stimulilor este importanta în producerea excitaţiei electrice pentru ca:
a. frecvenţa stimulilor este proporţionala cu intensitatea
b. exista o perioada de timp refractara la o noua excitaţie
c. musculatura neteda nu reacţioneaza la impulsuri izolate
d. musculatura neteda reacţioneaza la sumaţia temporara a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesita o frecvenţa mai mare a excitaţiilor

3265. Cresterea excitabilitaţii se produce :

a. fiziologic, în perioada de revenire lenta la potenţialul de repaus
b. prin scaderea ionilor de calciu
c. prin cresterea ionilor de calciu
d. în spasmofilie
e. prin substanţe anestezice.

3266. Ce este conductibilitatea si cum se manifesta ?

a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare
b. în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape
c. în fibrele mielinizate excitaţia se transmite saltator
d. sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizaţi si mielinizaţi este bidirectional
e. sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional

3267. Curentul galvanic reprezinta:

a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu

3268. Efectele fiziologice ale curentului galvanic

a. acţiunea analgezica se produce la nivelul polului pozitiv
b. acţiunea analgezica se produce la nivelul polului negativ
c. acţiunea analgezica se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizeaza
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea

3269. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii

a. polul negativ produce o crestere a pragului de excitaţie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scadere a pragului de excitaţie
d. cresterea brusca a intensitaţii curentului determina o contracţie musculara prompta
e. polul negativ produce scaderea excitabilitaţii

3270. Efectele terapeutice ale aplicarii curentului galvanic

a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activa la nivelul circulaţiei superficiale si profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cresterea excitabilitaţii nervoase la nivelul polului pozitiv

3271. Modalitaţi de aplicare a galvanizarilor

a. cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi
b. baie galvanica parţiala
c. baie galvanica generala
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus

3272. Galvanizarea simpla în scop antialgic:

a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari

3273. Baile galvanice

a. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. temperatura apei va fi 34-38 C
c. direcţia curentului va fi numai ascendenta
d. durata sedinţelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul sedinţelor la 3 zile

3274. Avantajele aplicarii iontoforezei

a. este posibila o acţiune locala reflexa la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substanţa care patrunde este necontrolabila
c. au efect local demonstrat si recunoscut
d. cantitatea de substanţa care patrunde nu poate fi dozata
e. se cumuleaza cu efectul analgezic al curentului galvanic

3275. Contraindicaţiile galvanoterapiei

a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii si nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraţii

3276. Curenţii de joasa frecvenţa sunt:

a. forme de curent continuu
b. curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponenţiale

3277. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasa frecvenţa

a. electrozii nu se plaseaza la nivelul inserţiilor musculare
b. electrozii se plaseaza la nivelul zonei de trecere muschi-tendon
c. electrodul pozitiv se plaseaza proximal de muschiul afectat
d. electrodul pozitiv se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii

3278. Electrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:

a. Curenţi exponenţiali de joasa frecvenţa
b. Curenţi de medie frecvenţa
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de crestere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauza de 600 ms
e. Ultrasunet

3279. Musculatura total denervata

a. raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lunga durata
b. raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurta durata
c. raspunde la impulsuri de scurta durata
d. nu raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurta durata
e. raspunde la impulsuri cu panta de crestere rapida

3280. Tehnica de aplicare a electrostimularii pentru musculatura total denervata

a. în tehnica bipolara electrodul negativ se aplica proximal, electrodul pozitiv distal
b. în tehnica bipolara electrodul negativ se aplica distal, electrodul pozitiv proximal
c. tehnica bipolara este indicata la denervarile accentuate
d. în tehnica monopolara, electrodul negativ se aplica pe muschiul afectat
e. nu se recomanda masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare

3281. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice:

a. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muschilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplica doua circuite de excitaţie separate, sincronizate
d. se utilizeaza un electrod
e. nu este indicata în tratamentul paraliziilor spastice

3282. Curenţii diadinamici au efecte:

a. contracţii musculare în muschii denervaţi
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor

3283. Curenţii Träbert:

a. nu sunt indicaţi în lombalgii
b. au efect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmaţi de o pauza de 5 ms

3284. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvenţa
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importanţa
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasa
e. aplicaţia poate dura mai multe ore

3285. Sunt adevarate urmatoarele afirmaţii:

a. curenţii de medie frecvenţa nu prezinta acţiune vasoactiva
b. curenţii de medie frecvenţa produc contracţii asupra musculaturii scheletice si muschilor
netezi
c. singura forma de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţa
d. curenţii de medie frecvenţa produc analgezie
e. curenţii de medie frecvenţa produc contracţii musculare dureroase

3286. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali

a. excitomotor pe muschi sanatosi, normoinervaţi
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neteda

3287. Contraindicaţii ale aplicarii electroterapiei prin curenţi interferenţiali:

a. procese inflamatorii articulare
b. afecţiuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activa
d. neoplazii
e. casexie

3288. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali

a. tehnica interfero triplex
b. tehnica statica
c. tehnica cinetica
d. tehnica mixta
e. nici una din cele de mai sus
3289. La aplicaţia de curenţi interferenţiali:
a. la începutul sedinţei intensitatea se creste lent si la sfârsit se scade brusc
b. la începutul sedinţei intensitatea se creste lent si la sfârsit se scade tot lent
c. este necesara cresterea intensitaţii pe parcursul procedurii
d. nu este necesara cresterea intensitaţii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaza pentru obţinerea senzaţiei de furnicatura

3290. Procedeul curenţilor interferenţiali:

a. se bazeaza pe încrucisarea a doi curenţi de medie frecvenţa, cu frecvenţe diferite
b. se bazeaza pe încrucisarea a patru curenţi de medie frecvenţa, cu frecvenţe diferite
c. prin interferenţa va rezulta tot un curent de medie frecvenţa, dar cu amplitudine variabila
d. prin interferenţa va rezulta un curent de joasa frecvenţa, între 1 si 100 Hz
e. la locul interferenţei direcţia si intensitatea curentului se modifica repetitiv

3291. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:

a. efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant-antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus

3292. Modalitaţi de aplicare a undelor scurte

a. metoda interfero - triplex
b. metoda în câmp condensator
c. metoda cu frecvenţe modulate
d. metoda în câmp inductor
e. metoda în cuplaj indirect

3293. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi:

a. în acelasi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. în oricare din poziţiile de mai sus

3294. Dozarea intensitaţii câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevarate:

a. doza I atermica are efect revulsiv
b. doza III se aplica în afecţiunile acute
c. doza II este oligotermica cu acţiune antispastica
d. doza I, II se recomanda în stadiile acute
e. numarul sedinţelor este fix

3295. Sunt false urmatoarele afirmaţii:

a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de
vestimentaţie
b. undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomanda undele scurte la pacientele cu sarcina
d. se evita zonele cu sensibilitate cutanata
e. pacientul trebuie supravegheat permanent

3296. Terapia cu înalta frecvenţa pulsatila are urmatoarele efecte:

a. amelioreaza osteoporoza
b. accelereaza vindecarea unor plagi
c. creste spasmele musculaturii netede
d. previne si trateaza cicatricile cheloide
e. accentueaza edemul tisular

3297. Avantajele utilizarii terapiei de înalta frecvenţa pulsatila

a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicat la orice vârsta, fara riscul de a provoca tulburari trofice
d. poate fi tratata orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort

3298. Sunt false urmatoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte
a. electrozii se aplica direct pe piele
b. electrozii se aplica la 2-3 cm faţa de regiunea de tratat
c. poziţia electrozilor nu are importanţa
d. efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse

3299. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:

a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavitaţie
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv

3300. Acţiunea biologica a ultrasunetului determina:

a. scaderea permeabilitaţii membranelor celulare
b. hiperemie tegumentara
c. efecte fibrolitice
d. cresterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distrucţii celulare si rupturi capilare

3301. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:

a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative

3302. Modalitaţi de aplicare a ultrasunetului:

a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzatoare radacinilor nervoase
medulare
b. segmentare directe pe cale neurala
c. aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzatoare organelor interne
d. aplicaţii reflexe la distanţa pe ganglionii simpatici
e. aplicaţii pe proeminenţele osoase

3303. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:

a. prin câmp inductor
b. cuplaj direct, utilizând o substanţa de contact
c. prin strat hidrofil
d. cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei

3304. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie:

a. în câmp inductor
b. în regim continuu
c. în câmp condensator
d. în regim discontinuu
e. toate raspunsurile sunt incorecte

3305. Alegeţi formularea corecta:

a. nu este indicata succesiunea terapeutica masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b. pacienţilor prezentând stari febrile li se recomanda tratament cu ultrasunet paravertebral
toracic
c. aplicaţiile cu ultrasunet pot precede sedinţele de kinetoterapie, datorita acţiunii
analgetice si miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinata ultrasunet-curenţi de joasa frecvenţa
e. este indicata aplicarea concomitenta a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeasi
regiune

3306. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizata în practica, depinde de:

a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cuplaj
d. tensiunea de reţea
e. starea generala a pacienţilor

3307. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afecţiuni neurologice

3308. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

a. stari inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generala alterata
d. boala artrozica
e. tromboflebite

3309. O singura afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Iradierea este transferul de energie calorica prin radiaţii infrarosii
b. Convecţia are doua componente: interna si externa
c. Evaporarea se activeaza în condiţii de confort termic si caldura umeda
d. Evaporarea consta în: secreţie sudoripara, perspiraţie insensibila si evaporare la nivelul
suprafeţelor respiratorii
e. Conducţia este transferul de caldura prin contact direct între obiecte cu temperature
diferite

3310. Alegeţi raspunsul corect:

a. Tipul constituţional microkinetic încadreaza persoanele cu extremitaţi calde si tendinţa la
vasodilataţie periferica
b. Reacţia dermovasculara reprezinta modalitatea de raspuns a circulaţiei superficiale la
aplicarea locala a factorului termic
c. Aplicaţiile termice de scurta durata scad excitabilitatea nervilor periferici
d. Aplicaţiile calde de lunga durata cresc randamentul muscular
e. Baile fierbinţi usureaza munca inimii, iar baile moderat reci solicita foarte mult cordul
3311. Baia cu peria se efectueaza la temperatura:
a. De indiferenţa
b. Rece
c. Calda
d. Hiperterma
e. Intens hiperterma

3312. O singura afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Baile de mâini determina vasodilataţie coronariana si bronhodilataţie
b. Baile alternante de mâini activeaza circulaţia periferica si descongestioneaza organelle
intraabdominale
c. Baile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale
membrelor inferioare
d. Baile calde de sezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, intestinale
e. Baile reci de sezut sunt contraindicate în cistite

3313. Zona periferica este alcatuita din:

a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. Ţ esut celular subcutanat
d. Muschi
e. Organe intracraniene

3314. Funcţiile zonei periferice sunt:

a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei într-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil

3315. Alegeţi raspunsurile corecte:

a. Termogeneza se realizeaza prin reacţii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizeaza prin procese fizice
c. Termogeneza netremurânda intervine la temperaturi mai mici de 14° C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgenţa în termogeneza, mari consumatoare de energie
e. Tremuraturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare

3316. Termoreceptorii periferici sunt:

a. Receptorii de tip A
b. Corpusculii Krause si Ruffini
c. Receptorii de tip B
d. Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente si mucoase
e. Terminaţiile nervoase libere de la nivelul viscerelor

3317. Aplicaţii generale de caldura sunt contraindicate în:

a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne

3318. Efectele aplicaţiilor locale de caldura sunt urmatoarele:

a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic

3319. Crioterapia are urmatoarele efecte:

a. Creste metabolismul local
b. Scade temperatura cutanata, subcutanata si musculara
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare

3320. În funcţie de suprafaţa pe care se aplica factorul termic, procedurile de termoterapie

se împart în:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Parţiale
e. Generale

3321. Baile calde includ:

a. Baia de 36° C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumatate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37° C

3322. Baia de sare are urmatoarele efecte:

a. Creste capacitatea de aparare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataţie cutanata

3323. Efectele bailor cu CO2 sunt:

a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economica a cordului
d. Realizeaza un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor

3324. Alegeţi raspunsurile corecte:

a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaza o coloana de apa fara
presiune
b. Dusul scoţian este un dus sul sub forma alternanta
c. Perierile pot fi: complete, parţiale, uscate si umede
d. Compresele stimulante au o durata de aplicare de 6 ore
e. Dusurile sunt proceduri prin care se aplica apa, aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de
tegument

3325. Alegeţi raspunsurile corecte:

a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafina pentru mâini si picioare,
fesi parafinate, placi de parafina
b. Temperatura la care se utilizeaza este de 70°C
c. Parafina are proprietaţi termopexice
d. Împachetarile cu parafina sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiţia sa fie sterilizata

3326. Termoterapia contrastanta cuprinde:

a. Hidroterapia mica
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp

3327. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicata în:

a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Afecţiuni ORL si bronhopulmonare
c. Afecţiuni ginecologice
d. Reumatisme abarticulare
e. Afecţiuni neurologice si posttraumatice

3328. Modalitaţile de terapie cu namoluri teraputice sunt:

a. Cataplasme
b. Oncţiuni
c. Împachetari
d. Bai
e. Aerosoli

3329. Capacitatea de miscare articulara se apreciaza prin:

a. bilanţ clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilitaţile de comunicare
d. bilanţ articular
e. bilanţ muscular

3330. Odata cu bilanţul articular se pun în evidenţa:

a. hipotrofii musculare
b. laxitatea ligamentara care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum)
c. contractura în flexie cu apariţia unui flexum, care în stadiul ireductibil face imposibila
extensia.
d. laxitate complexa capsulo-ligamentara
e. atrofii musculare

3331. Bilanţul articular se realizeaza:

a. prin testarea forţei musculare a muschilor adiacenţi unei articulaţii.
b. cu ajutorul goniometrului.
c. prin comparaţie cu mobilitatea normala contralaterala
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul firului cu plumb

3332. În analiza mobilitaţii articulare se apreciaza:

a. gradul maxim de mobilitate
b. unghiul funcţional
c. forţa musculara
d. spasticitatea
e. abilitatea

3333. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) apreciaza:

a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. forţa musculara
d. unghiul funcţional
e. rezistenţa musculara

3334. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare internaţionala.
Sistemul are scala:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
e. 0-3

3335. Care din urmatoarele tehnici aparţin imobilizarii:

a. poziţia de corecţie
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contenţia
e. contracţia izometrica

3336. Tehnicile anakinetice apeleaza la:

a. mobilizare pasiva
b. imobilizare
c. posturare
d. contracţie izometrica
e. contracţie izotona

3337. Care din urmatoarele modalitaţi tehnice aparţin mobilizarilor pasive:

a. mobilizarea libera
b. contracţia izometrica
c. relaxarea musculara
d. mobilizarea pasiva pura asistata
e. mobilizarea auto-pasiva

3338. Mobilizarea pasivo-activa aparţine:

a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizarilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizarilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
3339. Contracţia reflexa din cadrul mobilizarilor active reflexe este provocata prin:
a. reflex de întindere (stretch-reflex)
b. miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziţie
e. cresterea tensiunii muschiului

3340. Mobilizarea activa libera este o tehnica în cadrul:

a. mobilizarii active reflexe
b. mobilizarii pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarii active voluntare
e. tehnicilor anakinetice

3341. Care din urmatoarele modalitaţi tehnice aparţin mobilizarilor active voluntare:
a. mobilizarea activa libera
b. mobilizarea activo-pasiva
c. mobilizarea pasivo-activa
d. mobilizarea activa cu rezistenţa
e. contracţia izokinetica

3342. Care din urmatoarele modalitaţi tehnice aparţin mobilizarilor pasive:

a. contracţia izometrica
b. relaxarea
c. tracţiunile
d. mobilizarea pasivo-activa
e. mobilizarea pasiva pura asistata

3343. Stretchingul are urmatoarele avantaje:

a. scade flexibilitatea ţesuturilor
b. creste abilitatea de a învaţa sau performa diferite miscari
c. determina relaxarea fizica si psihica
d. determina o constientizare asupra propriului corp
e. creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport

3344. Care din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate?

a. încalzirea prealabila a ţesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziţionarea corecta a pacientului
d. iniţial se întinde doar o singura articulaţie, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3
articulaţii
e. se începe cu articulaţiile proximale si apoi cele distale

3345. Ce tipuri de stretching pentru muschi cunoasteţi?

a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv

3346. Miscarile jocului articular sunt:

a. rulare
b. alunecare
c. flexia
d. compresie
e. tracţiune

3347. Efectele jocului articular sunt:

a. asigura miscarile segmentelor în articulaţiile periferice
b. asigura o repartiţie fiziologica a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderenţe în articulaţie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. efect antialgic

3348. În timpul mobilizarilor vom ţine seama de o serie de reguli:

a. poziţia pacientului sa fie comoda, relaxata
b. poziţia articulaţiei care va fi mobilizata sa permita o cât mai buna relaxare locala
c. kinetoterapeutul sa aiba o poziţie comoda cu posibilitate de abordare usoara a
pacientului
d. mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de catre un
ajutor, sau de o mâna a kinetoterapeutului

3449. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele corecte:

a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de miscare
b. Gradul 2: miscari mai ample care însa nu ating extremele valorilor de mobilitate
c. Gradul 3: miscari ample spre excursia maxima, la nivelul rezistenţei tisulare
d. Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilitaţii care forţeaza rezistenţa tisulara (stretching)
3350. Tehnica manipularii. Alegeţi cei 3 timpi corecţi:
a. punerea în poziţie
b. punerea în relaxare
c. punerea în tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ

3351. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţa în cea mai mica unitate de timp se
numeste:
a. forţa maxima relativa
b. forţa maxima absoluta
c. forţa exploziva
d. forţa dinamica
e. forţa de rotaţie

3352. Marimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care:
a. diametrul de secţiune al muschiului
b. numarul unitaţilor motorii în acţiune
c. frecvenţa impulsurilor nervoase
d. tipul articulaţiei
e. aranjamentul fibrelor musculare

3353. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt:

a. maresc munca ventriculului stâng, tensiunea arteriala, frecvenţa cardiaca
b. amelioreaza supleţea ţesuturilor periarticulare
c. tonifica în special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria
d. antreneaza muschi pentru o contracţie mai lenta
e. nu amelioreaza coordonarea pentru miscari mai complexe

3354. Avantajele contracţiilor izometrice:

a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompa
c. tehnica este simpla
d. durata exerciţiilor este scurta
e. solicita articulaţiile

3355. Pentru a creste forţa musculara se executa:

a. exerciţii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct forţa musculara
c. posturile declansatoare de reflexe tonice
d. exerciţii dinamice cu rezistenţa
e. coordonarile paliative

3356. Exerciţiile izometrice practicate pentru cresterea forţei musculare sunt:

a. exerciţii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciţiul maximal scurt
c. exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciţii rezistive regresive
e. exerciţiul maximal cu repetiţie

3357. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în:

a. o contracţie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele – o sedinţa pe zi
c. grupaj de 3 contracţii a 6 secunde, cu o pauza de 30-60 de secunde între contracţii
d. o contracţie de 12 secunde pe zi
e. o contracţie de 10 secunde pe zi

3358. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţa fac parte:

a. exerciţiul maximal scurt
b. exerciţiul maximal cu repetiţie
c. exerciţiile rezistive regresive
d. exerciţiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 3 contracţii a 6 secunde

3359. Exerciţiul maximal cu repetiţie :

a. se urmareste prin cresterea progresiva a greutaţilor
b. se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de10 ori
c. la 5-7 zile se retesteaza noua rezistenţa pentru 10 RM
d. se executa 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe saptamâna
e. se numeste tehnica Oxford

3360. Tehnica De Lorme-Watkins are în structura urmatoarele seturi de exerciţii:

a. setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicari cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicari cu ½ 10 RM
e. setul V : 5 ridicari cu ½ 10 RM

3361. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins

a. între seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute
b. între seturi se intercaleaza o pauza de 10 minute
c. cele 3 seturi se executa o data pe zi, de 4 ori pe saptamâna
d. în ziua a 5-a se retesteaza 10 RM
e. seturile se executa de 5 ori pe zi

3362. Din câte seturi de exerciţii este compusa schema tehnicii Oxford?
a. 2 seturi
b. 3 seturi
c. 5 seturi
d. 4 seturi
e. 5 seturi

3363. În cazul exerciţiilor regresive:

a. muschiul oboseste treptat
b. progresia este asigurata prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. numarul de repetari într-o repriza depinde de greutate
d. schimbarea frecventa a greutaţilor face ca tehnica sa nu fie agreata de pacient si de
kinetoterapeut
e. se obţine o performanţa aproape maxima pentru starea fiziologica a muschiului în
momentul respectiv

3364. Schema tehnicii Oxford este compusa din:

a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu 90% 10 RM
c. setul III: 10 ridicari cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicari cu 70% 10 RM
e. setul V: 10 ridicari cu 5 RM

3365. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este:

a. seria I: de 10 ridicari cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicari cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicari cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicari cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicari cu 2 x 5 rm

3366. Exerciţiile dinamice cu rezistenţa sunt indicate pentru :

a. hipertofia musculara
b. hipotrofia musculara
c. ameliorarea mobilitaţii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scaderea rezistentei musculare

3367. Exerciţiile dinamice cu rezistenţa presupun:

a. viteza miscarilor nu are importanţa
b. durata exerciţiilor nu reprezinta un parametru de dozare
c. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d. durata exerciţiilor este un parametru de dozare
e. la începutul exerciţiilor se testeaza forţa grupului muscular simetric

3368. În situaţiile deficitelor mari de forţa musculara este necesar sa se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii

3369. Rezistenţa musculara depinde de:

a. forţa musculara
b. valoarea circulaţiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generala a organismului
e. pH-ul sângelui

3370. Testarea rezistenţei muschiului se face:

a. testarea se face cu greutaţi între 60-70% din forţa maxima
b. prin testarea capacitaţii de menţinere a unei contracţii
c. testarea se face cu greutaţi între 15%-40% din forţa maxima cronometrându-se timpul
menţinerii contracţiei
d. testarea se face cu greutaţi între 50%-60% din forţa maxima
e. calculând numarul de repetari posibile la încarcare si la un ritm de metronom precizat

3371. Pentru a realiza cresterea rezistenţei musculare:

a. scadem durata exerciţiilor
b. crestem durata exerciţiului
c. utilizam terapia ocupaţionala
d. se lucreaza la intensitaţi mai joase de efort dar prelungite în timp
e. se lucreaza la intensitaţi mari de effort

3372. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:

a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
3373. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scarilor si pantelor
d. terapia ocupaţionala
e. crioterapia

3374. Cea mai moderna exprimare a intensitaţii unui efort se face prin:
a. urcatul scarilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica

3375. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:

a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraţii reci
e. oboseala

3376. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:

a. 30-40% din consumul maxim de oxigen
b. 40-50% din consumul maxim de oxigen
c. 20-30% din consumul maxim de oxigen
d. 60-80% din consumul maxim de oxigen
e. 60-80% din capacitatea funcţionala testata a pacientului

3377. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:

a. 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta la 30-60
minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort

3378. Frecventa sedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:

a. 1 pe saptamâna
b. 2, 2-3 pe saptamâna
c. 5 pe saptamâna
d. 6 pe saptamâna
e. 10 pe saptamâna

3379. Metodica unei sedinţe de antrenament la efort împarte programul în:

a. prima parte 6-15 minute încalzire
b. partea a doua alcatuita din exerciţiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute
d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute
e. partea a treia dureaza 25 minute

3380. Antrenamentul la efort are ca efecte:

a. creste rezistenţa vasculara periferica
b. scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor
e. creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort

3381. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:

a. exerciţiile de coordonare trebuie sa se execute de câteva ori pe zi, fara întrerupere, pâna
ce coordonarea este obţinuta
b. orice contracţie a muschiului care nu este necesara unei activitaţi date trebuie evitata
c. se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrari cinematice, desene
d. antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala
e. este necesara o forţa mare pentru o miscare de precizie

3382. Controlul si coordonarea respiraţiei are urmatoarele componente:

a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul fluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat

3383. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai
mult limitat de:
a. medicaţia specifica afecţiunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecvenţei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenţei respiratorii
3384. În perioada de la 8-12 saptamâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice
corelat cu frecvenţa cardiaca este de:
a. 30% din frecvenţa maxima
b. 50% din frecvenţa maxima
c. 70%-80% din frecvenţa maxima
d. 100% din frecvenţa maxima
e. 90% din frecvenţa maxima

3385. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor coronarieni se pot realiza:

a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drenajul de postura
e. reeducarea tusei

3436. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:

a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la viaţa cotidiana
c. readaptarea socio-profesionala
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienţilor

3387. Imobilizarea prelungita la pat a pacienţilor coronarieni este urmata de multiple

complicaţii:
a. decondiţionarea cardio-vasculara
b. staza venoasa si bronsica
c. tulburari trofice
d. ameliorarea fracţiei de ejecţie
e. decompensari psihice

3388. Se considera infarct miocardic necomplicat în urmatoarele situaţii:

a. infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b. infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c. infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d. infarctul miocardic fara insuficienţa cardiaca
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular

3389. Parametrii urmariţi în recuperarea dupa infarctul miocardic acut necomplicat sunt:
a. frecvenţa cardiaca
b. EKG
c. tensiune arteriala
d. monitorizarea holter
e. toţi parametrii de mai sus

3390. În testarea de efort la cicloergometru, cresterea progresiva a intensitaţii efortului la

fiecare treapta de efort este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W

3391. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:

a. durerea anginoasa suportabila
b. extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculara
d. tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. cresterea TA peste 230/130mmHg

3392. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului

miocardic acut este de:
a. 5 sedinţe/saptamâna
b. 2 sedinţe/saptamâna
c. 3 sedinţe/saptamâna
d. 4 sedinţe/saptamâna
e. zilnic

3393. Complicaţiile posibile ale testarii la efort sunt:

a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficienţa respiratorie
d. insuficienţa circulatorie cerebrala acuta
e. insuficienţa cardiaca congestiva

3394. Contraindicaţii testarii la efort sunt.

a. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluţie
b. angina pectorala de efort
c. insuficienţa ventriculara stânga simptomatica severa
d. hipertensiunea arteriala (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoza aortica severa

3395. Antrenamentul aerobic se realizeaza printr-un program de exerciţii:

a. cu o anumita durata
b. cu o anumita frecvenţa
c. aplicate consecvent
d. de intensitaţi întâmplatoare
e. la temperatura de 37º

3396. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:

a. în timpul efortului prin exerciţiu fizic
b. în repaus
c. în cazul adaptarii la altitudini diferite
d. în cazul exerciţiilor anaerobe
e. în somn

3397. Modificarile adaptative apar la nivelul:

a. organismului ca întreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor

3398. Dintre factorii care condiţioneaza raspunsurile adaptative individuale la

antrenamentul aerobic, fac excepţie:
a. vârsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligenţa
d. nivelul de fitness iniţial
e. abilitaţile individuale

3399. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:

a. cresterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertrofie musculara
d. hipotrofie musculara
e. hipotonie musculara

3400. Cresterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:

a. mai mare la tineri
b. mai mare la vârstnici
c. aceeasi pentru toate categoriile de vârsta
d. aceeasi pentru indivizii cu aceeasi greutate si înalţime
e. independenta de alimentaţie

3401. Adaptarile cardio-vasculare în repaus înregistreaza urmatoarele modificari ale

parametrilor:
a. scaderea frecvenţei cardiace
b. scaderea volumului sanguin circulant
c. scaderea valorilor tensionale
d. cresterea volumului bataie cardiac
e. scaderea volumului bataie cardiac

3402. Adaptarile cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizeaza prin:

a. cresterea consumului de oxigen miocardic
b. scaderea volumului bataie cardiac
c. cresterea debitului cardiac corespunzator cerinţelor efortului
d. scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului

3403. Modificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a. cresterea valorilor colesterolului
b. scaderea valorilor trigliceridelor
c. scaderea cantitaţii de hemoglobina
d. scaderea hematocritului
e. scaderea trombocitelor

3404. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarece

prin modificarile adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creste riscul trombotic
c. creste fibrinoliza
d. previne apariţia ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza

3405. Modificarile adaptative respiratorii aparute în antrenamentul aerobic sunt

reprezentate de:
a. cresterea frecvenţei respiratorii în mod special
b. cresterea volumelor respiratorii
c. scaderea volumelor respiratorii
d. scaderea capacitaţii de difuziune alveolo-capilara
e. cresterea travaliului respirator

3406. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:

a. nu apar decât la pacienţii cu tulburari emoţionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile în managementul stresului
d. sunt utile pentru cresterea performanţelor cognitive
e. stimuleaza atenţia

3407. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primara

sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaza maxim o saptamâna
d. menţinute numai daca se menţine permanent un anumit grad de antrenament
e. menţinute numai daca se executa sporadic exerciţii aerobice

3408. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitaţi fizice:

a. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în prezenţa oxigenului
b. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în absenţa oxigenului
c. numai activitaţi sportive specifice
d. activitaţi cotidiene
e. orice activitate sportiva

3409. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de activitaţi:

a. Mersul cu ritm rapid
b. Efortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d. Exerciţii cu greutaţi
e. Baschet de performanţa

3410. Parametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:

a. intensitatea
b. durata
c. frecvenţa
d. variaţia
e. temperatura

3411. Factorii care condiţioneaza alegerea exerciţiilor aerobice sunt:

a. abilitaţile individuale
b. musculatura vizata
c. preferinţa terapeutului
d. temperatura corporala
e. presiunea atmosferica
3412. Notaţi semnificaţiile adevarate în legatura cu numarul de seturi pentru exerciţiile
aerobice:
a. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu
b. se creste din 3 în 3
c. se creste progresiv, pâna la maxim 6 seturi
d. se creste din 5 în 5
e. se creste din 10 în 10

3413. Ordinea aplicarii exerciţiilor aerobice începe cu:

a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept

3414. Variaţia programului aerobic semnifica modificarea:

a. poziţionarii segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciţiu
d. orelor la care se realizeaza antrenamentul
e. numarului de participanţi la antrenament

3415. Conform principiului încarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:

a. la acelasi nivel cu activitaţile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescuta progresiv
d. scazuta progresiv
e. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea forţei musculare

3416. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat în antrenamentul aerobic, este:

a. direct proporţional
b. invers proporţional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de înalţimea pacientului

3417. Exerciţiul aerobic muscular poate fi:

a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf

3418. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur,

deoarece nu determina cresterea VO2 max:
a. de anduranţa
b. de flexibilitate
c. de forţa
d. submaximal
e. supramaximal

3419. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele

perioade, cu excepţia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. încalzirea
d. exerciţiile
e. racirea

3420. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încalzire a

antrenamentului aerobic:
a. creste fluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigaţie coronariana
d. creste performanţa musculara
e. scade performanţa musculara

3421. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:

a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament în circuit cu intervale

3422. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte:

a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Tendinitele
d. Periartrita coxo-femurala
e. Miozitele
3423. Alegeţi raspunsul fals:
a. PR este o afecţiune reumatismala inflamatorie, cu evoluţie cronica progresiva
b. PR afecteaza cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c. PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d. În PR redoarea matinala dureaza cel puţin o ora
e. În stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa

3424. Alegeţi raspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt
urmatoarele:
a. Prezenţa factorului reumatoid
b. Absenţa nodulilor subcutanaţi
c. Prezenţa artritelor periferice
d. Afectarea articulaţiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale
e. Afectarea tegumentelor si mucoaselor

3425. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozanta sunt cele enumerate cu o singura

excepţie:
a. Menţinerea / corectarea posturilor si aliniamentului corpului
b. Menţinerea / ameliorarea mobilitaţii articulare si tonusului muscular
c. Prevenirea poziţiilor vicioase
d. Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice

3426. Obiectivele tratamentului în boala artrozica sunt urmatoarele, cu excepţia:

a. Combaterea durerii
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilitaţii articulare si a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorarii în continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaţiei locale

3427. Clinica gonartrozei este caracterizata de urmatoarele elemente, cu excepţia unuia

singur:
a. Subfebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senzaţie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulburari de statica la nivelul genunchiului

3428. O singura afirmaţie cu privire la spondiloza cervicala din cele enumerate mai jos este
falsa. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizari, CDD, curenţi de medie frecvenţa si înalta frecvenţa
c. Împachetarile cu parafina „pelerina” au efect benefic
d. Exerciţiile urmaresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburari neurologice severe si
progresive

3429. Alegeţi raspunsul fals. Discopatia lombara de faza IV se manifesta astfel:

a. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c. Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutaţi
d. Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coada de cal

3430. Alegeţi raspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde urmatoarele entitaţi clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Periartrita coxofemurala
d. Algoneurodistrofia
e. Maladia Dupuytren

3431. Alegeţi raspunsurile corecte. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom

rheumatoid se pot evidenţia:
a. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b. Noduli reumatoizi în spondilita anchilozanta
c. Noduli Bouchard si Heberden în boala artrozica
d. Tofi gutosi în poliartrita reumatoida
e. Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat

3432. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:

a. Indicele Schöber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete

3433. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:

a. Deviaţia cubitala a degetelor si mâinii
b. Police în „Z”
c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu flexum
3434. În poliartrita reumatoida, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizeaza astfel:
a. Pumn în extensie 10-20°
b. Deviaţia cubitala a mâinii si degetelor
c. Flexie usoara a metacarpofalangienelor
d. Police în abducţie si opoziţie
e. Interfalangiene proximale în extensie

3435. Alegeţi raspunsurile corecte. În poliartrita reumatoida:

a. Se evita poziţiile sau activitaţile ce solicita flexorii degetelor
b. Se recomanda purtarea de susţinatori plantari
c. Se evita poziţia sezânda pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomanda exerciţiile care antreneaza prehensiunea de forţa
e. Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida

3436. În poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:

a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superficial al degetelor
c. Flexorilor antebraţului
d. Flexorilor coapsei si gambei
e. Musculaturii intrinseci a mâinii

3437. Sindromul Reiter:

a. Este artrita reactiva
b. Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita
c. Nu este însoţit de manifestari generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. Poate evolua catre spondilita anchilozanta

3438. Care din urmatoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazica sunt adevarate:
a. Manifestarile cutanate constau în placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b. Este însoţita de manifestarile extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. În majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d. Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor
articulare

3439. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate:

a. În spondilita anchilozanta cura balneara este indicata în special în staţiunile de pe litoralul
Marii Negre
b. Spondilita anchilozanta afecteaza cu preponderenţa sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozanta sunt lombosacralgiile în a doua jumatate a nopţii,
cu iradiere în bascula
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozanta include si disfuncţia ventilatorie restrictiva
e. În stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala „poziţia de schior”

3440. În timpul activitaţilor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumite posturi:

a. Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b. Sezând pe scaun cu spatar înalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu spatarul
c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraţele pe masa
d. Evitarea sederii prelungite în fotoliu
e. În ortostatism pastrarea distanţei maxime xifoid-pube

3441. În spondilita anchilozanta menţinerea sau cresterea tonusului muscular se realizeaza

în special la nivelul anumitor grupe musculare:
a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului si trunchiului
e. Muschii abdominali

3442. Alegeţi raspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita

anchilozanta:
a. Se începe cât mai precoce si are continuitate absoluta
b. Ocupa primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
c. Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale si centurilor
d. Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice si abdominale
e. Kinetoterapia este adaptata stadiului evolutiv

3443. Care dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:

a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vârsta peste 50 ani
d. Sexul feminin
e. Rasa neagra

3444. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:

a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioara a coapsei
d. Mers schiopatat
e. Parestezii pe faţa anterioara a coapsei
3445. Igiena ortopedica a soldului consta în:
a. Mers si ortostatism prelungit
b. Greutate corporala ideala
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin în baston
e. Evitarea urcarii si coborârii scarilor

3446. Indicaţiile curei balneare în coxartroza sunt reprezentate de:

a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operata
e. Forme cu redoare strânsa si atitudine vicioasa ireductibila

3447. Igiena ortopedica a genunchiului consta în:

a. Evitarea tocurilor înalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Medicaţie antialgica
e. Descarcarea de greutate a genunchiului

3448. Procedurilor de electroterapie antialgica în gonartroza includ:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachetari cu parafina
c. Curenţi de joasa frecvenţa
d. Curenţi de medie frecvenţa
e. Biostimulare laser

3449. Kinetoterapia în gonartroza consta în:

a. Posturari în flexie a genunchiului
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciţii în lanţ kinetic închis
e. Exerciţii pentru coordonare

3450. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:

a. Cervicalgie iradiata occipital, în vertex, în umeri
b. Nevralgie cervico-brahiala
c. Sindrom Barré-Lieou
d. Puncte dureroase la nivelul umarului
e. Vertij, fosfene, acufene

3451. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombara sunt

urmatoarele:
a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular între agonisti si antagonisti
d. Restabilirea controlului adecvat al miscarii
e. Profilaxia recidivelor

3452. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:

a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Bai galvanice, 4 celulare
c. Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d. Împachetari cu parafina lombar în formele acute
e. Bai simple la 36-37° în cazul radiculopatiilor reziduale

3453. Kinetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:

a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare generala
d. Scaderea iritaţiei radiculare
e. Cresterea tonusului vagal

3454. „Scoala spatelui” consta în:

a. Constientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare si bazinului
b. Înzavorârea coloanei lombare
c. Menţinerea forţei musculare agonisti si antagonisti
d. Programul Williams fazele I si II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate

3455. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombara este indicat în cazul:

a. Durerilor care nu cedeaza la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassèque pozitiva la valori mici
d. Apariţiei sau agravarii unui deficit motor
e. Apariţiei sindromului de „coada de cal„

3456. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitaţii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. Aspect radiologic normal
e. Evoluţie favorabila la aplicarea curenţilor de joasa frecvenţa

3457.Care dintre urmă toarele afecţiuni poate determina instalarea Insuficienţei Renale Acute
?
a. Calculoza ureterală bilaterală
b. Insuficienţa perferică acută
c. Nefrita interstiţială
d. Glomerulonefrita posttstreptococică

3458.Semnul esenţial al Insuficienţei Renale Acute este:

a. Diateza hemoragică
b. Apariţia convulsiilor
c. Oliguria până la anurie
d. Oboseala cu stare de ră u general

3459. Ş ocul anafilactic poate apare ca urmare a:

a. Pierderilor de sânge sau de plasmă
b. Infecţiilor cu germeni gram-negativi
c. Administrarea de seruri pe cale parenterală
d. Scă derea funcţiei de pompă a inimii

3460. Recoltarea sângelui pentru determinarea grupului sanguin de face:

a. După administrarea substituienţilor de plasmă
b. Înaintea administră rii substituienţilor de plasmă
c. Pe parcursul administră rii substituienţilor de palsmă
d. Toate ră spunsurile sunt corecte.

3461.Care din urmă toarele substanţe nu sunt indicate pentru cură ţarea plă gii din fractura
deschisă ?
a) Ser fiziologic
b) Cloramină 0,2 %
c) Permanganat de potasiu 1/4000
d) Antibiotice

3462. Ridicare si ră sfirarea degetelor ca ră spuns la excitarea marginii externe a tă lpii cu un

ac se numeşte ca:
a) Semnul Blumberg
b) Semnul Babinski
c) Semnul godeului
 d) Semnul Chwostek

3463.Care este considerat antidotul intoxicaţiei cu monoxid de carbon ?

a. Bioxidul de carbon
b. Atropina
c. Laptele
d. Oxigenul

3464.Lipsa de interes faţă de mediul ambiantt şi faţă de propria persoană se numeşte:

a) Letargie
b) Inactivitate
c) Apatie
d) Diaforeză

3465.Urmă toarele simptome formează triada clasică în Diabetul Zaharat, cu exceptia:

a) Polipnee
b) Polifagie
c) Poliurie
b) Polidipsie

3466.Locul de elecţie pentru puncţia vezicii urinare este:

a) Punctul Berthelemy
b) Linia mediană abdominală , la 2 cm deasupra simfizei pubiene
c) Pe linia Monroe Richter, la unirea 1/3 externe cu 1/3 mediana
d) În loja renală , stângă sau dreaptă , după caz.

3467.Prevenirea complicaţiilor tromboembolice în infarctul miocardic se face cu:

a. analgezice
b. oxigenoterapie
c. antiaritmice
d. anticoagulante

3468. La compresiunile toracice dîn cursul manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie la

adult sternul trebuie sa fie infundat cu:
a. 5 – 6 cm
b. 2 – 3 cm
c. 2 – 5 cm
d. 8 cm
3469. In intoxicaţia cu ciuperci din grupul celor cu perioadă scurtă de circulaţie semnele şi
simptomele apar:
a. la 2 ore după ingestie
b. după 30 minute
c. după 15 minute până la 3 ore
d. după îngurgitare, imediat

3470. Tabloul clinic în starea de şoc cuprinde:

a. Extremită ţi calde, hipotensiune arterială , poliurie, cianoza periferică
b. Extremită ţi reci, hipotensiune arterială , oligo-anurie, cianoză extremită ţi
c. Extremită ţi reci, bradicardie,polakiurie, redoarea cefei
d. Hipertensiune arterială , vene colabate, extremită ţi uscate, incontinenţă

3471. Unul dintre simptomele importante în ocluzia intestinală este:

a. Vă rsă tura cu sânge
b. Vă rsă tura hemoptoică
c. Vă rsă tura fecaloidă
d. Vă rsă tura în „zaţ de cafea”

3472. Hipofuncţia lobului posterior hipofizar determină :

a. Nanism
b. Diabet insipid
c. Acromegalie
d. Diabet zaharat

3473.Încercuiţi literele corespunză toare afirmaţiilor adevă rate:

a) V.N. glicemie = 0,66 – 1,10 g%
b) V.N. leucocite = 6.000 – 8000/ml
c) V.N. uree sg. = 0,6 – 1,20 mg %
d) V.N. eritrocite = 4,5 – 5,5 mil/ml (B)

3474.Care din urmă toarele simptome reprezinta tulburari in emisiunea urinară ?

a) oliguria
b) anuria
c) polakiuria
d) nicturia

3475. Semnele majore de diagnostic în reumatismul articular acut sunt:

a) noduli subcutanaţi
b) artralgiile
 c) cardita
b) febra

3476.Care dintre urmă toarele simptome constituie semne de certitudine în fractura oaselor
lungi:
a) Hematomul
b) Crepitaţia osoasă
c) Lipsa transmiterii mişcă rii dincolo de fractura
d) Deformarea regiunii

3477. Dispneea cu ră rirea ritmului respirator se numeşte:

a) Polipnee
b) Bradipnee
c) Tiraj
d) Tahipnee

3478. Poliuria poate pare:

a) în cazul hemoragiilor abundente
b) după crize de colici renale
c) în caz de dezhidratare prin vă rsă turi, diaree sai transpiratii abundente
d) în caz de arsuri intinse

3479.Pentru tuşeul rectal, asistenta va poziţiona pacientul:

a) În decubit dorsal
b) În poziţie genupectorală
c) În decubit lateral stîng, cu genunchii flectati
d) În poziţie procliva

3480. Odupă ce au fost deschise fiolele de sticlă :

a) Nu mai pot fi pă strate
b) Pot fi pă strate maxin 12 ore
c) Pot fi pă strate maxim 24 de ore, la 4-8 grade Celsius
d) Pot fi pă strate doar pâna la urmă toarea administrare

3481. În obezitatea de gradul II se înregistrează depă şirea greută ţii ideale cu :

a) 5 – 10 %
b) 10 – 20 %
c) 20 – 30 %
d) Peste 30 %
3482.La sondajul duodenal la adult, se considera că sonda a ajuns in stomac când marcajul
sondei la nivelul arcadei dentare indică :
a) 20 – 25 cm
b) 40 – 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm

3483.La sondajul duodenal la adult, se considera că sonda a ajuns in douden când marcajul
sondei la nivelul arcadei dentare indică :
a) 25 cm
b) 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm

3484. Pentru efectuarea sondajului vezical la bă rbat se pot folosi urmă toarele sonde:
a) Sonda Nelaton
b) Sonda Foley
c) Sonda Faucher
d) Sonda Blakemore

3485. Flictena „albă ”, cu conţinut serocitrin, limpede, insoţită de eritem accentuat ş i edem
sunt caracteristtice pentru arsurile de:
a) Gradul I
b) Gradul II
c) Gradul III
d) Gradul IV

3486.Dispeea descrisă ca „ inspir – pauza – expir – pauza” se numeşte:

a) Kusmaul
b) Cheynes – Stokes
c) Biot
d) Paradoxală

3487.Insuficienta respiratorie acuta poate fi:

a. de cauza pulmonara
b. de cauza extrapulmonara
c. ambele raspunsuri sint corecte

3488.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a. hemoragia venoasa
b. hemoragia capilara
 c. hemoragia arteriala
d. hemoragia venoasa si capilara

3489.Unde se dezvolta cu predilectie hidrosadenita?

a. regiunea paroasa a capului
b. regiunea axilara
c. regiunea perianala
d. regiunea inghinală

3490.Care esste agentul etiologic al erizipelului?

a. bacilul perfringens
b. streptococul
c. bacilul Colli
d. bacilul piocianic

3491.Care este agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii?
a. stafilococul
b. streptococul
c. bacilul coli
d. microbii gangrenei gazoase

3492. Antraxul este produs de:

a. bacilul Koch
b. bacteridia carbunoasa
c. infectia cu germeni aerobi
d. infectia cu germeni anaerobi

3493. Masajul cardiac extern este contraindicat :

a. la copii si varstnici
b. in aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cardiac
c. in fracturi costale cu volet

3494. Unde se face rahianestezia?

a. intrarahidian
b. spatiul peridural
c. spatiul paravertebral
d. spatiul subdural

3495. Ce solutie de xilina se foloseste in anestezia de suprafata?

a. 0,5-1%
b. 5-10%
 c. 12-14%

3496. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a. arteriale,venoase, capilare,mixte
b. externe,interne,exteriorizate,interstitiale
c. accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale
d. mici,mijlocii,mari,cataclismice

3497.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?

a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
d. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea arteriala a
accidentatului

3498.Ce intelegem prin furuncul antracoid?

a.-mai multi furunculi diseminati la distanta
b.-prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini
c.-furuncul al cefei

3499.La ce arsura gasim flictene cu continut sero-citrin?

a.-arsura de gr.I
b.-arsura de gr.II
c.-arsura de gr.III
d.-arsura de gr.IV

3500.Ce consecinta are imobilizarea prelungita a unei fracturi?

a.-hipertrofia musculara
b.-hipotrofia musculara
c.-exacerbarea miscarilor articulare prin relaxarea capsulei si ligamentelor
d.-redoare articulara

3501.In care forme de soc este indicata administrarea de antibiotice?

a.-socul toxico-septic; socul prin arsuri
b.-socul cardiogen
c.-socul prin dilatatie acuta stomac; socul hemoragic
d.- socul anafilactic

3502.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace?

a.-aparitia pulsului sincron cu compresiuinile sternale
b.-marirea midriazei
 c.-decolorarea tegumentelor

3503.Contractura generalizata in opistotonus o putem intilni in:

a.-antrax
b.-gangrena gazoasa
c.-tetanos
d.-erizipel

3504.Atropina are indicatie majora in:

a.-combaterea bradicardiei
b.-marirea fortei de contractie a inimii
c.-combaterea iritabilitatii cordului

3505.Durere in epigastru calmata de alimente intalnim in:

a.-ulcer gastric
b.-ulcer duodenal
c.-colecistita calculoasa
d.-gastrita cronica

3506.In coma epileptica este prezenta:

a.-incontinenta de urina
b.-poliurie
c.-retentie de urina
d.-anurie

3507. Contractura generalizata in opistotonus o putem intilni in:

a.-antrax
b.-gangrena gazoasa
c.-tetanos
d.-erizipel

3508. Masajul cardiac extern este contraindicat in:

a.-la copii si varstnici
b.-aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cardiac
c.-fracturi costale cu volet

3509.Cind apar mai frecvent colicile biliare?

a.-dimineata pe nemincate
b.-dapa amiaza
c.-dupa o masa bogata in grasimi sau alimente colecistokinetice
3510.Semnul Giordano este pozitiv in:
a.-cistita acuta
b.-colica renala
c.-tbc renal
d.-enterocolita acuta

3511.Colica este:
a.-durere accentuata prin tuse
b.-durere surda,persistenta cu tendinta de revenire dupa un interval variabil
c.-o durere cu localizare lombara sau abdominala, brusca, intensa, cu caracter
spastic
d.-o durere ce nu cedeaza la analgezice

3512.Strigatul Douglasului il putem gasi in:

a.-ocluzie intestinala
b.-ileus dinamic
c.-ulcer gastro-duodenal perforat
d.-colecistita acuta

3513.La care dintre arterele din mai jos se dezvolta preponderent anevrismul artrial?
a. crosa aortei, aorta abdominala
b. artera posterioara tibiala,arterele digitale ale piciorului
c. artera ulnara,arcadele arteriale palmare

3514.Hemoragiile digestive inferioare cuprind pierderile de sange de la nivelul:

a. duodenului
b. stomacului
c. colonului,rectului si anusului

3515.Transfuzia are ca scop introducerea in sistemul circulator al bolnavului a:

a. sangelui
b. solutiilor coloidale
b. serului fiziologic si serului glucozat 5-10%

3516. De ce grad sunt considerate degeraturile caracterizate prin cianoza, edem, gangrena
uscata la cateva ore de la accident?
a. gradul I
b. gradul II
c. gradul III
d. gradul IV
3517. Ridicarea unui garou care a stat mai mult de 30 – 60 minute se face:
a) cu un gest rapid, dar sigur, pentru a nu reporni hemoragia
b) foarte lent, in 4-5 minute, pentru a se readapta circulatia sanguina
c) important este ca manevra sa fie aseptică , indiferent de durata acesteia

3518. Care dintre urmatoarele solutii destinate compensarii hemoragiei sunt solutii
macromoleculare ?
a) solutia Ringer
b) Macrodex
c) Dextran 70
d) Haemacel

3519. Care dintre urmatoarele instrumente chirurgicale sunt destinate prinderii si fixarii
campurilor operatorii ?
a) pensa en coeur
b) pensa Backhaus
c) pensa tip rac
d) pensa Pean

3520. Tubul de dren confecţionat din latex sau din silicon şi având forma literei „T” se
numeste:
a) tub Kehr
b) sondă Foley
c) tub Thieman
d) tub Nelaton

3521. Desfacerea postoperatorie sau postraumatica a aponevrozelor ş i muschilor peretelui

abdominal şi iesirea sub piele a unor organe abdminale, care ramana acoperite cel putin de
piele, se numeste:
a) evisceratie abdominala
b) hernie crurală
c) herni epigastrică
d) eventratie

3522. Ieşirea din cavitatea abdominala a anselor intestinale subţiri si a marelui epiploon,
care nu sunt acoperite nici mă car de piele se numeste:
a) hernie giganta
b) eventratie
c) evisceratie abdominala
d) hernie a liniei albe
3523. Trecerea organelor abdominale in torace, printr-un orificiu existent in diafragm se
numeste:
a) hernie interna
b) hernie pulmonara
c) hernie muscular
d) hernie hiatală

3524. Extirparea chirurgicala a colecistului se numeste

a) colecistotomie
b) colecistorafie
c) colecistectomie
d) coledocorafie

3525. Localizarea durerii în colecistita calculoasă acută este:

a) sub rebordul costal stâng, “in bară ”
b) partea medie sau externa a hipocondrului drept
c) epigastru cu iradiere retrosternală
d) flancul drept si fosa iliaca dreaptă , cu iradiere in omoplatul drept

3526.Durerea din infarctul miocardic acut prezintă urmă toarele caracteristici:

a .este foarte intensă , insuportabilă
b. poate fi localizată într-un punct ce poate fi indicat cu degetul
c. durează 3-4 minute

3527.Ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implică :

a. combaterea durerii
b. mobilizarea precoce a pacientului în vederea prevenirii complicaţiilor
c. combaterea anxietă ţii

3528.Purtarea ciorapilor elastici este recomandată pacienţilor cu:

a. arteriopatie obliterantă a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
c. insuficienţă cardiacă congestivă

3529.Regimul alimentar al pacientului cu insuficienţă cardiacă este:

a. hiposodat, hipolipidic, hipocaloric
b. hiposodat, hiperlipidic, hipocaloric
c.hiposodat, hipolipidic, hipercaloric

3530.Pacienţilor cu boala varicoasă li se recomandă repausul la pat:

a. cu picioarele atârnând la marginea patului
 b. cu membrele inferioare mai sus decât restul corpului
c. în poziţie de decubit lateral stâng

3531.Pacienţilor cu arteriopatie obliterantă a membrelor pelvine li se recomandă repausul

la pat:
a. cu picioarele atârnând la marginea patului
b.cu membrele inferioare mai sus decât restul corpului
c. în poziţie de decubit lateral stâng

3532.Problemele de dependenţă ale pacienţilor cu hemofilie includ:

a. dispneea
b. tulbură rile de mobilitate
c.dificultatea de a se alimenta

3533.La pacienţii cu anemie cronică , scaunul poate avea aspect închis la culoare, negricios
după administrarea de:
a. sânge, produse de sânge
b. preparate de fier pe cale orală
c. vitaminele B1, B6, B12

3534.Fragilitatea capilarelor sangvine este apreciată prin testul:

a. Rumpel- Leed
b.Pandy
c.Coomb

3535.Contraindicaţiile nutriţiei enterale includ:

a. ischemia intestinală
b. ischemia miocardică (infarct miocardic acut)
c. ischemia cerebrală (accident vascular cerebral)

3536.Prevenirea refluxului gastroesofagian şi a bronhopneumoniei de aspiraţie la pacienţii

cu sondă nasogastrică se face prin:
a. menţinerea pacientului în poziţie decubit dorsal
b. pensarea sondei nasogastrice timp de 3 - 4 ore de 3 ori/zi
c.menţinerea pacientului în poziţie ş ezândă (35 -40°)

3537.Prevenirea obstrucţiei sondei nasogastrice se face prin:

a. aspiraţia activă a sucului gastric
b. spă larea sondei cu 10 - 20 ml de apă ori de câte ori este nevoie
c. administrarea de medicaente prochinetice (metoclopramid)
3538.La un pacient cu hemoragie digestivă superioară (HDS) investigaţia diagnostică de
elecţie este:
a. gastrofibroscopia
b. examenul radiologie cu substanţă de contrast (tranzit baritat)
c. echografia

3539.Melena indică :
a. fisura anală
b. hemoragie digestivă superioară
c.hemoroizi

3540.In criza de angină pectorală pacientul prezintă :

a. dureri precordiale
b. hipertensiune arterială
c. dispnee de repaus

3541.Durerea din angina pectorală :

a. poate iradia în umă rul şi membrul superior drept
b. se asociază frecvent cu dispnee şi senzaţie de ameţeală
c.cedează la administrarea de nitroglicerină

3542.In cazul monitoriză rii continue EKG, a unui pacient internat într-o unitate de terapie
intensivă , electrozii vor fi schimbaţi:
a. la fiecare 12 ore
b. în fiecare zi
c. la două zile

3543.Tabletele de nitroglicerină vor fi înlocuite cu altele dacă sunt mai vechi de:
a. 1 lună
b. 3 luni
c. 5 luni

3544.Pentru pacientul cu insuficienţă cardiacă severă se recomandă poziţia:

a. decubit lateral stâng
b. decubit dorsal
c.semiş ezând sau şezând

3545.Echocardiografia este utilă pentru diagnosticul:

a. valvulopatiilor
b. cardiopatiei ischemice nedureroase
c. blocului atrioventricular grad II
3546.Inainte de efectuarea echocardiografiei se recomandă :
a. post alimentar 12 ore
b. oprirea tratamentului cardiologie
c.explicarea motivului pentru care se realizează această explorare

3547.Colica renală simplă din litiaza renală necomplicată se însoţeş te de:

a. hematurie
b. piurie
c. febră
3548.Poliuria reprezintă :
a. creşterea cantită ţii de urină emisă pe 24 de ore
b. creşterea numă rului de micţiuni în 24 de ore
c.creşterea numă rului de micţiuni în timpul nopţii

3549.Oliguria reprezintă scă derea volumului de urină eliminat în 24 de ore sub

a.1 OOOml
b. 500 ml
c. lOOml

3550.Bacteriuria patologică se caracterizează prin:

a. mai mult de 10 000 germeni/ml urină
b. mai mult de 100 000 germeni/ml urină
c. mai mult de 1 000 000 germeni/ml urină

3551.Valoarea normală a ureei sangvine este de:

a.20 - 40 mg%
b.40 - 80 mg%
c.10-20mg%

3552.Cistografia:
a. este o explorare endoscopică a aparatului urinar
b. este o explorare morfofuncţională a rinichilor
c. necesită administrarea unei substanţe de contrast (iodură de sodiu 10 20 %)

3553.Edemul renal din glomerulonefrita acută :

a. este expresia hipervolemiei
b. este dependent de nivelul proteinuriei
c. este moale, pufos, dureros

3554.Puncţia venoasă periferică se realizează cu pacientul aş ezat în poziţie:

 a. decubit dorsal
b. decubit lateral
c. ortostatism

3555.Principiile alimentă rii pacientului pe gastrostomă sunt:

a. nu se administrează mai mult de 100 ml o dată , pentru a nu se destinde brusc
stomacul
b. nu se introduc la o masă mai mult de 400 grame pasate, din cauza tulbură rilor de
digestie ş i absorbţie existente
c. se pot administra aproximativ 500 ml la o singură masă

3556. Ingrijirea pacientului cu gastrostomă implică :

a fixarea sondei de alimentaţie în poziţie verticală , paralel cu toracele
b. evitarea poziţiei de decubit dorsal după masă , întrucât favorizează "regurgitarea"
conţinutului pe sondă
c. alimentarea pe gastrostomă se face obligatoriu cu pacientul în poziţie de
ortostatism

3557.Alimentarea prin sonda nazogastrică se recomandă la pacienţii:

a. inconştienţi
b. cu tulbură ri de deglutiţie
c. operaţi pentru arteriopatie obstructivă a membrelor inferioare

3558.Mă surarea temperaturii corpului permite:

a. aprecierea evoluţiei unor boli
b. determinarea nivelului curent al că ldurii corpului
c. aprecierea stabilită ţii hemodinamice a pacientului

3559.Mă surarea temperaturii corpului se poate face la nivel:

a axilar
b. rectal
c. auricular la nou-nă scuţi

3560.Pentru mă surarea temperaturii la nivel axilar:

a pacientul va fi aşezat în decubit dorsal
b. termometrul se menţine în axilă 10 minute
c. termometrul se menţine în axilă 20 minute

3561.Pentru mă surarea temperaturii la nivel rectal se vor respecta urmă toarele reguli:
a. pacientul este aşezat în decubit lateral
b. termometrul va fi menţinut intrarectal timp de 10 - 15 minute
 c. la copil, termometrul va fi introdus prin anus 2,5 cm

3562.Mă surarea pulsului se poate face cu pacientul în poziţie:

a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. poziţie semiş ezândă

3563.La pacientul cu modifică ri patologice ale frecvenţei pulsului putem întâlni urmă toarele
probleme:
a. intoleranţa la activitate
b.deficit de volum lichidian
c.alterarea stă rii de conştientă

3564.Dacă pulsul radial nu este palpabil se va încerca mă surarea pulsului la nivelul:

a. arterei carotide externe
b. arterei femurale
c. anerei carotide interne

3565. Poziţia pacientului în vederea mă sură rii tensiunii arteriale va fi:

a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. poziţia Trendelenburg

3566. Materialele necesare pentru mă surarea tensiunii arteriale sunt:

a tensiometru cu manşeta adaptată vârstei
b. pix de culoare albastră
c.mă nuşi sterile pentru asistentul medical

3567.Pacientul cu hipertensiune arterială poate avea una din urmă toarele probleme de
dependenţă :
a. intoleranţa la activitate
b. deficit de cunoştinţe
c. alterarea stă rii de conştientă

3568. Educaţia pentru să nă tate a pacientului cu hipertensiune arterială include

urmă toarele principii:
a. reducerea consumului de sare
b.verificarea periodică a greută ţii şi menţinerea acesteia în limite normale
c. reducerea aportului hidric sub 500 ml/24 ore

3569.Condiţiile ce trebuie îndeplinite înainte de mă surarea greută ţii pacientului sunt:

 a nemâncat
b. vezica urinară golită
c. înainte de culcare

3570.Condiţiile ce trebuie îndeplinite înainte de mă surarea greută ţii pacientului sunt:

a. vezica urinară golită
b. scaun eliminat
c. obligatoriu după masa de prânz

3571.Mă surarea greută ţii pacientului se face cu scopul aprecierii:

a. stă rii de nutriţie a pacientului
b. reţinerii apei în organism
c. capacită ţii de efort a pacientului

3572.In activitatea sa asistentul medical îndeplineşte acţiuni de natură :

a. independentă
b. dependentă
c. ambele variante sunt incorecte

3573.Procesul îngrijire reprezintă :

a. un algoritm de investigare a disfuncţiilor organice ale pacientului
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a ră spunde
nevoilor sale fizice, psihice sau sociale
c. esenţa activită ţii asistentului medical

3574.Etapele procesului de îngrijire includ:

a. culegerea datelor
b. planificarea îngrijirilor
c. stabilirea şi planificarea investigaţiilor paraclinice

3575.Planificarea îngrijirilor:
a. reprezintă o etapă importantă a procesului îngrijire
b. presupune formularea obiectivelor ş i a intervenţiilor ce vor fi aplicate în îngrijirea
pacientului
c. presupune formularea diagnosticului de îngrijire

3576.In timpul procesului de îngrijire:

a. asistentul medical se concentrează exclusiv asupra tehnicii pe care o execută
b. pacientul poate prezenta reacţii de stres, frică , anxietate
c. asistentul medical stabileşte cu pacientul o relaţie de comunicare pedagogică şi
terapeutică
3577.In cadrul procesului de îngrijire datele necesare cunoaşterii pacientului se obţin prin:
a. interviu
b. observaţie
c. interviu şi observaţie

3578.Asistentul medical va comunica familiei sau aparţină torilor pacientului informaţii:

a. cât mai exacte
b. cât mai complete, în concordanţă cu datele existente în foaia de observaţie
c. în limitele de competenţă ale asistentului medical

3579.Drepturile pacienţilor includ:

a. dreptul la autodeterminare
b. dreptul la îngrijiri individualizate
c.dreptul la confidenţialitate

3580.Sursa de infecţie pentru infecţiile intraspitaliceşti poate fi reprezentată de:

a. pacienţi
b. echipamentul de lucru al personalului medical
c.exclusiv personalul medical

3581.Infecţiile nosocomiale:
a. sunt infecţii cu evoluţie mai dificilă deoarece sunt implicaţi germeni rezistenţi din
mediul spitalicesc
b.apar mai frecvent la pacienţii vârstnici
c. apar mai rar la pacienţii supuşi manevrelor invazive

3582.Recoltarea de sânge pentru determinarea VSH se face cu:

a..recipient de tip vacutainer
b.seringă de 2 ml uscată
c.seringă de 5 ml în care în prealabil am aspirat 1 ml citrat de sodiu 3,8%

3583.Sonda gastrică Faucher este utilizată pentru:

a efectuarea tubajului gastric
b.evacuarea conţinutului gastric la pacienţii intubaţi şi protezaţi ventilator
c.alimentaţie la pacienţii cu tulbură ri de deglutiţie

3584.Disfagia:
a. este o tulburare în sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o tulburare de deglutiţie
c. apare iniţial pentru alimente solide ş i ulterior pentru alimente semisolide ş i lichide
3585 Incidentele ce pot apă rea la introducerea sondei nazogastrice includ:
a.tusea
b. sângerarea mucoasei nazale
c. dispneea expiratorie

3586.La un pacient internat în spital sondajul vezical:

a este obligatoriu
b. permite recoltarea unei cantită ţi de urină pentru examene de laborator
c. permite evacuarea conţinutului vezical atunci când aceasta nu se realizează
spontan

3587.La un pacient internat în spital sondajul vezical:

a. este obligatoriu la pacientul cu glob vezical
b. previne apariţia infecţiilor nosocomiale
c. este dificil la pacienţii cu stricturi uretrale

3588.Montarea sondei nazogastrice este indicată la pacienţii cu:

a. pancreatită acută
b. hemoragie digestivă superioară prin tumoră gastrică
c. epistaxis

3589.Avantajele administră rii medicamentelor pe cale intravenoasă includ:

a. posibilitatea administră rii medicamentelor la pacienţii inconştienţi
b. instalarea rapidă a efectului
c. risc scă zut de reacţii anafilactice

3590.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a. faţa externă a braţului
b. regiunea supero-internă fesieră
c. regiunea deltoidiană

3591.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a. regiunea supero - externă fesieră
b. flancurile abdominale
c. treimea medie a feţei externe a coapsei

3592.Accidentele injecţiei intramusculare includ:

a. flebalgia
b. paralizia
c. flegmonul
3593.Injectarea paravenoaasă a unei substanţe iritante poate duce la:
a. flebită
b. necroza tisulară
c. artrită

3594.Paracenteza abdominală se recomandă la pacienţii cu:

a. ciroză hepatică decompensată vascular şi parenchimatos
b. ascită neoplazică
c. pancreatită acută necrotico - hemoragică

3595. Reacţia Rivalta permite:

a. identificarea lichidului pleural de tip exudat
b. identificarea lichidului pleural de tip transudat
c. identificarea elementelor celulare atipice din lichidul pleural

3596.Aspectul macroscopic al lichidului obţinut prin puncţie pleurală poate fi:

a. serocitrin
b. hemoragie
c. limpede "ca apa de stâncă "

3597.Incidentele puncţiei pleurale includ:

a. lezarea plă mânului
b. pneumotoraxul
c. pneumoperitoneul

3598.Puncţia pericardică permite:

a. evacuarea lichidului din cavitatea pericardică
b. stabilirea etiologiei lichidului pericardic
c. recoltarea unui fragment de ţesut pericardic în vederea examenului histopatologic

3599.Accidentele puncţiei pericardice includ:

a. lipotimie
b. şocul pericardic
c. şocul hipovolemic

3600.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantă include:

a. atrofia fanerelor
b.tegumente palide, reci
c. dilatarea venelor superficiale
3601.Tabloul clinic al insuficienţei cardiace include:
a. cianoza perioronazală ş i a extremită ţilor
b. edeme
c.hemoptizia

3602.Factorii favorizanţi de apariţie a infarctului miocardic acut includ:

a. efortul fizic exclusiv
b. situaţiile stresante, emoţiile puternice
c. imobilizarea prelungită la pat

3603.În timpul tratamentului cu antic oagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri clinice:
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c.hematuria, disuria, oligoanuria

3604.Complicaţiile reumatismului articular acut includ:

a. cardita reumatismală
b. valvulopatiile
c.pielonefrita acută sau cronică

3605.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternală ce iradiază în umă rul stâng
b. durerea retrosternală localizată într-un punct fix ce poate fi indicat cu degetul
c.durerea retrosternală cu caracter de apă rare

3606.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:

a. acufene
b. fosfene
c.pirozis

3607.Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea unui pacient cu

hipertensiune arterială includ:
a. educaţia pacientului în vederea renunţă rii la fumat
b. asigurarea unui regim alimentar hiposodat
c.stabilirea medicaţiei antihipertensive

3608.Exploră rile paraclinice recomandate pacienţilor cu arteriopatie obliterantă sunt:

a. flebografia
b.oscilometria
c. arteriografia
3609.Îngrijirea unui pacient cu anasarcă presupune:
a. mă surarea zilnică a greută ţii
b. monitorizarea zilnică a diurezei
c. creşterea aportului hidric

3610.Factorii de risc ai aterosclerozei includ:

a. fumatul
b. sedentarismul
c. regimul alimentar exclusiv vegetarian

3611.Manifestă rile clinice ale anemiei acute posthemoragice includ:

a. hipotensiunea arterială
b.bradicardia
c. coloraţia palidă a tegumentelor

3612.Pacientul cu anemie acută prezintă urmă toarele manifestă ri de dependenţă :

a. astenie
b. ameţeli
c.bradicardie

3613.Pacientul cu poliglobulie prezintă urmă toarele manifestă ri de dependenţă :

a. paloare tegumentară
b. hipertensiune arterială
c. acufene

3614.Pacientul cu leucemie prezintă urmă toarele manifestă ri de dependenţă :

a. febră , frison
b.astenie
c. bradicardie

3615.Regimul alimentar al pacientului cu anemie cronică va fi:

a. hiperproteic
b. hipoproteic
c. bogat în fier şi calciu

3616.Educaţia pacientului cu hemofilie vizează :

a. prevenirea traumatismelor
b. mă surile de prim ajutor în cazul unei plă gi
c.evitarea eforturilor fizice
3617.Rectosigmoidoscopia se poate face în scop:
a. explorator
b. terapeutic
c. paliativ

3618 .La un pacient cu pancreatită cronică se recomandă determinarea amilazelor

pancreatice în:
a. sânge
b. urină
c. lichid cefalorahidian

3619.Factorii cel mai frecvent implicaţi în declanşarea unei crize de angină pectorală sunt:
a. exerciţiile fizice
b. mesele copioase
c.dieta hipersodată

3620.Educaţia pentru să nă tate a pacientului cu angină pectorală vizează :

a. renunţarea la fumat
b. restrângerea la maxim a activită ţilor fizice
c. cunoaşterea regulilor de administrare a nitroglicerinei

3621.Durerea precordială poate apă rea în:

a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare

3622.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:

a. hipovolemia
b. terapia diuretică excesivă
c. hipervolemia

3623. In tratamentul unui pacient cu pericardită se pot administra:

a. antibiotice
b. hemostatice (adrenostazin, amiodaronă )
c. antialgice

3624.Insuficienţa cardiacă dreaptă se manifestă clinic prin:

a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
3625.Insuficienţa cardiacă stângă se manifestă clinic prin:
a. dispnee
b. circulaţie colaterală la nivelul abdomenului
c. tusea seacă , iritativă

3626.Turgescenţa venelor jugulare apare în:

a. insuficienţa cardiacă dreaptă
b. insuficienţa cardiacă stângă
c.hiperhidratare

3627.Terapia cu diuretice este indicată la pacienţii cu:

a. insuficienţa cardiacă dreaptă
b. hipertensiune arterială
c. arteriopatie obliterantă cronică

3628.Semnele de agravare a disfuncţiei cardiace la pacientul cu insuficienţă cardiacă sunt:

a. creşterea în greutate
b. tuşea seacă iritativă
c. apariţia insomniilor

3629.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă severă va fi:

a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic

3630.Valoarea tensiunii arteriale este determinată de:

a. debitul cardiac
b. amplitudinea pulsaţiilor periferice
c. vâscozitatea sângelui

3631.Mica circulaţie include:

a. aorta
b. artera pulmonară
c. venele pulmonare

3632.Cateterismul cardiac:
a. apreciază presiunile din cavită ţile cordului
b. gradul de saturaţie în oxigen a sângelui din cavită ţile cordului
c. este indicat chiar şi la pacienţii cu tulbură ri severe de coagulare
3633.Durerea din cardiopatia ischemică dureroasă cedează la:
a. nitroglicerină
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene

3634.Pericardita se manifestă clinic prin:

a. dureri precordiale neinfluenţate de poziţie
b.dureri precordiale ce se ameliorează atunci când pacientul stă în poziţie şezândă
cu toracele aplecat anterior
c. frecă tură pericardică

3635.Cauzele cardiopatiei ischemice includ:

a. stenoza mitrală
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza

3636.Retenţia de urină poate apă rea în:

a. cardiopatie ischemică
b. stricturi uretrale
c. traumatisme renale

3637.Retenţia de urină :
a. este o urgenţă urologică
b. nu necesită montarea sondei urinare în primele 24 de ore
c. poate duce la instalarea stă rii de ş oc

3638.Oliguria poate apă rea în:

a. şocul hipovolemic
b.boala diareică acută
c.accident vascular cerebral

3639.Hematuria macroscopică poate apă rea:

a. după administrarea de anti coagul ante
b. după traumatisme renale
c.după administrarea de aspirină

3640.Proteinuria:
a. apare în mod fiziologic, urina conţinând cantiă ţi semnificative de albumină
b. apare în suferinţele renale acute
c. apare în suferinţele renale cornice
3641.Ureea sangvină creşte în:
a. stă rile de deshidratare
b. disfuncţiile renale
c.tulbură rile de coagulare

3642.Factorii de risc pentru apariţia infecţiilor urinare includ:

a. diabetul zaharat
b. accidentele vasculare cerebrale cu incontinenţă de urină
c.examenele radiologice ale aparatului urinar

3643.Prostatita acută bacteriană se manifestă prin:

a. leucocitoză
b. piurie
c.prurit

3644.Cistita se manifestă clinic prin:

a. oligoanurie
b. piurie
c. durere la micţiune

3645.Paraclinic cistita se caracterizează prin:

a. leucociturie
b. leucopenie, trombocitopenie
c. hematurie

3646.Durerea peritoneală :
a. este apiretică
b. apare în suferinţele uretrale
c. apare în suferinţele uretro-anexiale

3647.Principalele complicaţii ce pot apă rea în cazul glomerulonefritelor acute sunt:

a. edemul pulmonar
b. hipercoagulabilitate sangvină
c. encefalopatia hipertensivă .

3648.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică , după cum urmează :

a.deşeuri periculoase
b.deşeuri nepericuloase
c.deşeuri infecţioase

3649.Deşeurile periculoase se clasifică în:

 a.deşeuri anatomo-patologice
b.deşeuri clinice şi farmaceutice
c.deşeuri menajere

3650.Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească

urmă toarele condiţii:
a.să se poată închide uş or şi sigur
b.să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă
c.să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic”

3651.Termosuturile sacului pentru deş euri infecţioase trebuie să întrunească urmă toarele
condiţii:
a.să fie continue
b.să fie rezistente
c.să nu permită scurgeri de lichid

3652.Recipientul destinat colectă rii deş eurilor înţepă toare – tă ietoare trebuie :
a.să fie impermeabile
b.să prezinte etanşeitate
c.să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni
3653.In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun:
a. deşeuri periculoase neambalate
b. deşeuri asimilabile celor menajere
c. pă rţi anatomice ambalate şi refrigerate

3654.In realizarea cură ţeniei la saloane trebuie luate în considerare:

a. îngrijirile curente
b. intervenţiile medicale
c. contaminarea salonului

3655.Nu se admit vase cu flori tă iate în:

d. secţii de hematologie
b. secţii de dializă
c. în nici o secţie

3656.Scopul decontamină rii materialului medico-chirurgical după folosire este:

a. evitarea contamină rii personalului
b. reducerea contamină rii mediului de spital
c. evitarea fixă rii pe instrumente a materiei organice
3657.In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar
substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică pe
patru nivele:
a.sterilizare chimică
b.sterilizare biochimică
c.sterilizare termică
d.dezinfecţie de nivel înalt

3658.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia:

a. aerului
b. suprafeţelor
c. mediului

3659.Fenolii nu sunt recomandaţi pentru dezinfecţia:

a.suprafeţelor
b.instrumentarului
c. secţiilor nou-nă scuţi

3660.Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

d. preoperatorie a pielii
e. ră nilor
c. mâinilor

3661.În raport cu condiţiile în care se aplică , dezinfecţia poate fi:

a. profilactică ;
b. în focar;
c. terminală .
3662.Un bun dezinfectant trebuie să posede urmă toarele calită ţi:
a. să aibă capacitate bactericidă mare;
b. să fie neutralizant de substanţe organice;
c. să se poată combina cu trihalometanii.
3663.Principalele mă suri pentru prevenirea ş i combaterea contamină rii aerului cu germeni
patogeni sunt:
a. ventilaţia;
b. folosirea echipamentului de protecţie (în special masca);
c. dezinfecţia aerului.

3664.Pentru a fi corespunză toare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a apei
trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii:
a. să nu modifice calită ţile apei;
b. să fie eficientă indiferent de costuri;
 c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia.

3665.Parametrii sanitari care trebuie să fie respectaţi la proiectarea şi execuţia locuinţelor

sunt:
a. suprafaţa minimă a unei camere = 10 m
b. suprafaţa minimă a bucă tă riei = 5 m
c. înă lţimea sub plafon = 2,5m

3666.Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt obligaţii de serviciu pentru:

a. toate categoriile de personal medico-sanitar
b. personalul auxiliar
c. personalul administrativ

3667.Conduita de urgenţă în colica biliară constă în:

a. repaus la pat
b. administrare de oxigen
c. administrare de antiseptice ş i analgetice

3668.Care din urmă toarele forme de hepatită se pot croniciza:

a. hepatita A
b. hepatita B
c. hepatita C

3669.Corpul stră in viu prezent în conductul auditiv poate fi transformat într-unul prin:
a. instilare de ulei de parafină sau glicerina în conduct
b. spă lă tura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa încă lzită la 37 de
grade
c. aplicarea în faţa conductului a unui tampon îmbibat în eter menţinut de 3-
10 minute

3670.In cazul unui ars cu risc vital, important este:

a. urmă rirea diurezei orare
b. urmă rirea vă rsă turilor
c. bilanţul hidric

3671.Primele mă suri de ajutor şi pretratament în şocul traumatic se iau în faza de:

a. şoc traumatic compensat asimptomatic
b. şoc traumatic decompensat
c. şoc traumatic compensat symptomatic
3672.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multă vreme, atitudinea de
urgenţă constă în:
a. montarea unei sonde de aspiraţie gastrică , abord venos pentru
recoltarea sângelui în vederea efectuă rii probelor de laborator
b.recoltarea sângelui în vederea determină rii unor probe de laborator şi
montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitică
c.se face direct intervenţia chirurgicală

3673.Conduita de urgenţă în ocluzia intestinală mecanică instalată de foarte scurt timp

constă în:
a. liniş tirea pacientului şi montarea sondei de aspiraţie gastrică
b. administrarea unei clisme pentru golirea segmentului de sub ocluzie
c. sedarea pacientului şi reluarea treptată a alimentaţiei

3674.Mă surile terapeutice efectuate de asistenta medicală la indicaţia medicului la un

pacient cu hemoragie digestivă constau în:
a. repaus la pat, punga cu gheaţă în regiunea epigastrică şi sonda de aspiraţie
gastrică
b. repaus la pat şi reluarea treptată a alimentaţiei
c. administrarea de hemostatice şi sânge (dacă este cazul)

3675.Ş ocul anafilactic se traduce prin reacţia organismului la introducerea unor substanţe
stră ine în circulaţie şi se caracterizează printr-o:
a. reacţie anormală antigen-anticorp cu eliberare de histamină
b.puternică vasodilataţie
c.scă dere accentuată a rezistenţei organismului

3676.La orice bolnav ce manifestă semnele unei iritaţii peritoneale, până este posibil
transportul de urgenţă la spital, se iau mă suri de urgenţă :
a. punerea în repaus absolut, punga cu gheaţă pe abdomen
b.repaus alimentar, chiar şi pentru apă
c.administrarea de purgative ş i analgetice majore

3677.Primele mă suri de ajutor şi pretratament în şocul traumatic se iau în faza de:

a.şoc traumatic compensat asimptomatic
b.şoc traumatic decompensat
c.şoc traumatic compensat simptomatic

3678.Pretratamentul ş ocului se începe:

a.la locul accidentului, după scoaterea victimei de sub acţiunea agentului
traumatizant
 b.la locul accidentului ş i se continuă ş i pe timpul transportului la spital
c. şi se încheie la locul accidentului

3679.Pretratamentul ş ocului începe imediat ce victima a fost scoasă în afara agentului

traumatizant ş i constă în:
a.puncţionarea unei vene, recoltarea sângelui pentru examenele de laborator
necesare şi asigurarea unui bun acces venos
b.abord venos ş i refacerea volemiei
c.repaus absolut ş i administrarea unui antialgic major, urmând ca la venirea
ambulanţei să se ia ş i alte mă suri

3680.In lipsa soluţiilor macromoleculare, refacerea volemiei se poate face cu soluţii izotone
de electroliţi, dar care au dezavantajul ca:
a.prelungesc compensarea şocului
b.pă ră sesc rapid sectorul intravascular
c.înlocuiesc şi completează volemia pentru foarte scurt timp

3681.Substituienţii de plasmă atrag prin osmoză apaşi să rurile minerale din spaţiu
interstiţial în spaţiul intravascular, motiv pentru care trebuie administraţi concomitent cu:
a.soluţii izotone de electroliţi
b.soluţii cloruro-sodice izotone (ser fiziologic)
c.soluţii hipertrone

3682.Tratamentul de urgenţă în colica renală constă în:

a.aplicaţii de că ldură pe zona de maximă durere
b.analgezice antispastice
c.diuretice intramuscular

3683.Conform Ordinului nr.219/2002 care sunt responsabilită ţile asistentei:

a.ră spunde de aplicarea codului de procedură
b.prezintă medicului planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de
gestionare a deşeurilor periculoase
c.aplică metodologia de investigaţie – sondaj pentru determinarea cantită ţilor
produse pe tipuri de deşeuri

3684.Care sunt atribuţiile medicului şef secţie, conform Ordinului nr.916/2006:

a.ră spunde de activită ţile desfă şurate de personalul din secţie
b.identifică infecţiile nosocomiale
c.participă la investigarea epidemiilor

3685.Prin gavaj înţelegem:

 a. înţă rcare parţială ;
b. alimentaţie pe sonda endogastrică ;
c. alimentaţie cu linguriţa sau pipeta.

3686.După puncţia rahidiană , la care s-a evacuat o cantitate mare de lichid, poziţia
bolnavului va fi:
a. poziţia Trendelenburg pentru câteva ore;
b. decubit lateral câteva ore, decubit ventral;
c. decubit dorsal pentru 10-12 ore.

3687.Funcţiile asistentului medical sunt de natură :

a. independenţă şi dependenţă ;
b. interdependenţă , dependenţă ş i independenţă ;
c. dependenţă

3688.Tahicardia sinusală poate apă rea în:

a. intoxicaţie cu alcool, tutun, cafea, stă ri nevrotice;
b. intoxicaţia cu digitală , saturism, mexedem;
c. ambele situaţii

3689.Semnul patognomonic în factura coloanei cervicale este:

a. capul în flexie susţinut de ambele mâini ale pacientului;
b. dureri la mobilizarea activă a coloanei cervicale;
c. dureri la mobilizarea pasivă a coloanei cervicale.

3690.Infecţia nozocomială este infecţia apă rută în cadrul relaţiei personal sanitar-pacienţi
şi poate afecta:
a. pacienţii;
b. personalul sanitar;
c. pacienţii ş i personalul sanitar.

3691.Tratamentul în infarctul miocardic acut vizează :

a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.

3692.Afazia reprezintă :
a. reducerea întregii mase musculare;
b. tulburarea vederii până la cecitate;
c. incapacitatea de a pronunţa cuvintele.
3693.In plin sindrom ocluziv intestinal, dispariţia durerilor semnifică :
a. obosirea musculaturii, anunţând complicaţii grave;
b. necesitatea administră rii de excitante ale peristaltismului, pentru învingerea
obstacolului;
c. ameliorarea sindromului şi reluarea tranzitului.

3694.Edemul pulmonar acut se manifestă prin:

a. dispnee intensă , severă , transpiraţii, greaţă , vă rsă turi, HTA, raluri sibilante şi
ronflante;
b. dispnee intensă , severă , tahicardie, cianoză , greaţă , vă rsă turi, hipotensiune
arterială ;
c. sete de aer, anxietate extremă , cianoză , transpiraţii, tahicardie, turgescenţa
jugularelor, spută spumoasă rozată .

3695.Conduita de urgenţă în abdomenul acut determinat de perforaţia unor organe este:

a. repaus absolut la pat, pungă cu gheaţă pe abdomen;
b. hidratare prin P.E.V. sau oral;
c.repaus absolut la pat, calmarea durerii cu antialgice.

3696.Manifestarea cutanată a degeră turii în hipotermie se caracterizează prin:

a. amorţeli locale;
b. iritaţia uş oară a pielii;
c. necrozarea ţesuturilor.

3697.Pulsul dicrot este:

a. perceptarea a două pulsaţii, una puternică ş i alta slabă , urmate de o pauză ;
b. pauze între pulsaţii, care sunt abia perceptabile;
c. pauze inegale între pulsaţii.

3698.Vomica este:
a. o senzaţie impetuoasă de vă rsă tură ;
b. eliminarea unei colecţii de puroi pe cale respiratorie;
c. o vă rsă tură alimentară masivă .

3699.Care dintre urmă toarele afecţiuni poate apă rea ca o complicaţie a glomerulonefritei
acute?
a. infecţia urinară acută ;
b. osteomiclita acută ;
c. insuficienţa renală acută

3700.Persoanele predispuse în a face pancreatita acută sunt:

 a. consumatorii de alcool în acces
d. bolnavii cu ulcer perforat
b. adulţii obezi

3701.Care dintre urmă toarele afirmaţii sunt adevă rate:

a. varicela ş i herpesul zoster au aceiaş i etiologie
b. agentul etiologic al rujeolei este identic cu cel al rubeolei
c. agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta hemolitic de tip A

3702.Care dintre urmă toarele vaccinuri se administrează subcutanat:

a.antitific
b.antirujeolic
c.antipolio

3703.Conduita de urgenţă în ocluzia intestinală mecanică instalată de foarte scurt timp

constă în:
a.liniştirea pacientului ş i montarea sondei de aspiraţie gastrică
b.administrarea unei clisme pentru golirea segmentului de sub ocluzie
c.sedarea pacientului şi reluarea treptată a alimentaţiei

3704.Primul ajutor acordat unui bolnav în şoc cardiogen constă în:

a.recoltarea de sânge pentru examenele de laborator, abord venos, oxigenoterapie
b.repaus, sedare, combaterea durerii, oxigenoterapie
c.transport de urgenţă la spital având sub control funcţiile vitale ş i asigurând mă suri
prompte dacă este cazul

3705.Gradul de severitate din sindromul diareic este dat de:

a.dezechilibrul hidro-electrolitic antrenat de pierderile prin vă rsă turi şi scaune
b.starea toxică generală
c.febră

3706.In cazul unui electrocutat, la spital, corectarea acidozei se face cu:

a.clorura de calciu 10%
b.soluţie molară de bicarbonat de sodiu 8,4%
c.THAM

3707.Care dintre semnele de mai jos pot preceda accidentul ischemic cerebral:
a.defecte de vorbire
b.pareze sau parestezii
c.acufene
3708 Incidentele ce pot avea loc la o injecţie intradermică sunt:
a.revă rsarea soluţiei la suprafaţa pielii
b.necrozarea tegumentelor din jurul injecţiei
c.durerea violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase

3709.Toxiinfecţiile alimentare pot apă rea în urma:

a.consumului de alimente intens contaminate cu bacterii
b.consumului de alimente contaminate cu toxinele bacteriilor
c.contactului cu omul bolnav

3710.Coma de gradul IV se caracterizează clinic prin:

a.tulbură ri cardio-vasculare şi respiratorii grave
b.deglutiţia şi micţiunea sunt controlate de centrii cerebrali
c.ROT şi reflexe pupilare sunt abolite

3711.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:

a. 30 - 80 respiratii/minut
b. 20 - 40 respiratii/minut
c. 15-25 respiratii/minut

3712.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:

a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte

3713.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind

culoarea:
a. albastra
b. rosie
c. verde

3714.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :

a. arterei radiale
b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne

3715.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:

a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
3716.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului se face
sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roşie
c. cerc de culoare roşie

3717.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:

a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate

3718.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:

a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice

3719.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de sus a

dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie

3720.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine seama
de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg

3721.Pregatirea pacientului pentru montarea sondei nazogastrice vizeaza:

a. indepartarea protezei dentare
b. asezarea pacientului in pozitie de decubit dorsal
c. ambele variante sunt corecte

3722.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:

a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte

3723.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:

a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara
b. spalaturi vezicale
 c. ambele variante sunt corecte

3724.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:

a. decubit dorsal
b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte

3725.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:

a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala

3726.Spalatura vezicala are drept obiectiv pregatirea pentru urmatoarele explorari

paraclinice, cu exceptia:
a. cistoscopie
b. pielografie
c. radiografie renovezicala simpla

3727.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:

a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte

3728.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o Inaltime

de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului

3729. Cea mai frecventa fractura a antebratului este:

a. fractura in 1/3 medie a radiusului;
b. fractura extremitatii inferioare a radiusului;
c. fractura Pouteau-Colles.

3730. In fractura diafizei femurale tratamentul consta in:

a. imobilizare in aparat gipsat femuropodal;
b. osteosinteza centromedulara;
c. imobilizare la pat.

3731. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:

a. fractura spiroida;
 b. fractura prin infundare;
c. fractura cominutiva.

3732. Hemartroza se intalneste in:

a. luxatia soldului;
b. luxatia genunchiului;
c. fractura olecranului.

3733. O entorsa incorect tratata poate determina:

a. luxatie;
b. recidivare;
c. artroza.

3734. Fractura de col femural este mai frecventa la:

a. persoanele invarsta;
b. copii;
c. adolescenti.

3735. La un pacient cu luxatie de police, semnul characteristic este:

a. police asezat in forma de Z;
b. police asezat in forma de U;
c. police asezat in forma de L.

3736. Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales:

a. oblice;
b. spiroide;
c. cu infundare.

3737. Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:

a. bandaj Dessault;
b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar;
c. bandaj compresiv.

3738. Prin entorsa se produce:

a. deplasarea permanenta a extremitatilor articulare;
b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare;
c. intrerupere a continuitatii unui os.

3739. Semnele vindecarii fracturii sunt:

a. varsta bolnavului;
b. disparitia edemului;
 c. reluarea miscarilor.

3740. Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare:

a. atela din material plastic;
b. atela Cramer;
c. atela gipsata.

3741. Imobilizarea gipsata a unei fracture trebuie sa cuprinda:

a. articulatia situate deasupra focarului de fractura;
b. articulatia situates dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura.

3742. Imbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membre, se face astfel:

a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, iar imbracarea se incepe cu membrul
bolnav;
b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, iar imbracarea cu membrul sanatos;
c. nu are importanta ordinea.

3743. Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:

a. flictena “alba”, cu continut serocitrin;
b. hipertermie, usturime;
c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure.

3744. Escara din arsura de gradul IV:

a. cuprinde epiderma si dermul;
b. are o culoare ce variaza de la alb la negru;
c. se insoteste cu usturimea.

3745. Gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa:

a. intinderea in suprafata arsurii;
b. gradul de profunzime a arsurii;
c. natura agentului etiologic.

3746. Arsura de gradul IV evolueaza cu:

a. cicatrici vicioase;
b. epitalizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2;
c. invaliditati grave.

3747. Socul din arsuri este:

a. traumatic;
b. anafilactic;
 c. hipovolemic.

3748. Hemoconcentratia din arsuri:

a. este influentata de suprafata arsa;
b. este prezenta in prima perioada;
c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.

3749. Evolutia unei arsuri:

a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului;
b. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat;
c. este in functie de locul unde se produce arsura.

3750. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:

a. 9%;
b. 18%;
c. 36%.

3751. Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de:

a. marimea suprafetei arse;
b. profunzimea arsurii;
c. inaltimea si greutatea arsului.

3752. Faza de soc postcombustional:

a. se considera primele trei zile de la arsura;
b. poate aparea edemul pulmonar acut;
c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digestive.

3753. Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:

a. edem pulmonar acut;
b. complicatii hepatice;
c. insuficienta renala acuta.

3754. In acordarea primului ajutor in arsura:

a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat;
b. se unge cu substante grase;
c. nu se acopera cu pulberi.

3755. Stingerea arsului cuprins de flacari se face:

a. prin rostogolire prin nisip;
b. prin stropire cu apa;
 c. prin acoperire cu o patura.

3756. Tratamentul arsurilor incepe cu:

a. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen;
b. administrarea de ATPA si sedative;
c. recoltarea probelor de laborator.

3757. Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:

a. indepartarea flictenelor;
b. badijonarea cu alcool 70%;
c. aplicarea unui pansament umed.

3758. Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura:

a. fata;
b. zonele de flexie;
c. regiunile perineale.

3759. Traheostomia tebuie practicata la bolnavul cu:

a. arsuri circulare ale trunchiului;
b. arsuri profunde ale fetei si gatului;
c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.

3760. Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:

a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;
b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana;
c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodium.

3761. Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:

a. escara alba, moale, hidratata;
b. escara galben-bruna , mai mult sau mai putin dureroasa;
c. flictena cu continut sanguinolent.

3762. Cantitatea de lichide ce trebuie administrate in caz de arsuri se calculeaza:

a. 1ml solutie pentru fiecare procent din suprafata arsa X greutatea corporala;
b. nu este influentata de evolutia clinica;
c. nu tine seama de examenul de laborator.

3763. Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:

a. felul vasului lezat si cantitatea de sange pierduta;
b. locul unde se dezvolta si se evidentiaza hemoragia;
c. felul hemostazei.
3764. In hemoragiile arteriale, sangele are urmatoarele caracteristici:
a. culoare rosu inchis;
b. culoare rosu deschis;
c. tasneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.
3765. Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in:
a. hemoragia venoasa;
b. hemoragia venoasa capilara;
c. hemoragia arteriala.

3766. In cazul hemoragiei venoase, sangele are urmatoarele caracteristici:

a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;
b. culoare rosu inchis;
c. sangerare difuza greu de stapanit.

3767. Se considera o hemoragie mica atunci cand:

a. hemoragia este numai capilara;
b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde o cantitate neinsemnata de sange.

3768. Consideram o hemoragie mare atunci cand:

a. se pierde 1/3 din cantitatea de sange din organism;
b. se pierde 1/3-1/2 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde mai mult de ½ din cantitatea de sange din organism.

3769. Gravitatea unei hemoragii este data:

a. numai de cantitatea de sange pierduta;
b. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta, greutatea corporala a individului
si viteza cu care se produce pierderea de sange;
c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange.

3770. In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este:

a. pierderea de 1l sange la un adult de 90 kg;
b. pierderea de 400 ml sange la un copil de 10 kg;
c. toate sunt aceeasi gravitate.

3771. In functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel:

a. hemoragie capilara, intratisulara, exteriorizata;
b. hemoragie externa, arteriala, intratisulara;
c. hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.
3772. Hemoragia intratisulara este:
a. hemoragia care se dezvolta numai sub piele;
b. hemoragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleura, pericardita);
c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat, creier,
muschi).

3773. Poate fi considerate hemoragie interna urmatoarele situatii:

a. hematom la nivelul mezenterului;
b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala;
c. revarsarea sangelui in cavitatea pericardica.

3774. Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:

a. scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b. hematurie;
c. polakiurie.

3775. Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sange rosu in urmatoarele situatii:
a. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac;
b. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac;
c. daca sangele este evacuate foarte repede.

3776. Intr-o hemoptizie caracteristic este:

a. sangele aerat cu elemente caracteristice sputei;
b. sangele incoagulabil, ca zatul de cafea;
c. aparitia dupa un acces de tuse.

3777. Intr-o hematemeza intalnim:

a. sange amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu;
b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica;
c. senzatie de caldura in regiunea retrosternala.

3778. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:

a. paloare;
b. ameteli in ortostatism;
c. lipotimie in clinostatism.

3779. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie;
b scaderea masei circulante;
c. oxigenare insuficienta a creierului.
3780. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei se
datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
b. acumularii de CO2;
c. mobilizarii sangelui din depozite (ficat, splina, muschi).

3781. Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este:

a. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respiratoe din bulb;
b. scaderea CO2 din sange si tesuturi;
c. vasoconstrictia arteriala.

3782. In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80mmHg, rinichiul reactioneaza
astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;
c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.

3783. In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici:
a. pulsul este aritmic;
b. ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c. pulsul este slab batut, filifaorm.

3784. In cazul unei hemoragii intraperitoneale pot apare:

a. contractura si aparare musculara;
b. matitate abdominala deplasabila;
c. meteorim accentuat.

3785. Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei

poate avea urmatoarea durata:
a. refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;
b. dureaza 3-4 luni;
c. dureaza 1-2 luni.

3786. Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in
primele 5-6 zile, este:
a. etapa hematologica;
b. etapa volemica;
c. etapa de refacere a fierului.

3787. Hemostaza spontana este:

a. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie;
 b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii;
c. oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas.

3788. Hemostaza spontana este posibila numai pentru:

a. artere si capilare;
b. vasele mici si mai ales pentru vene;
c. capilare.

3789. La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori:

a. vasodilatatia;
b. formarea trombosului alb;
c. formarea coagului rosu.

3790. Hemostaza provizorie este:

a. oprirea sangerarii pentru 24 de ore;
b. oprirea sangerarii prin inchiderea vasului care sangereaza;
c. oprirea sangerarii pentru un timp limitat, pana la hemostaza definitive.

3791. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a. compresiune pe vas;
b. comprimarea pe plan osos;
c. cauterizare.

3792. Pentru a realiza hemostaza provizorie, garoul poate fi mentinut maxim:

a. 20 minute;
b. 1-2 ore;
c. minute.

3793. In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 minute, ridicarea lui se va face:
a. brusc;
b. in 2-3 minute;
c. in 4-5 minute.

3794. In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene:

a. tromboza vaselor;
b. dilatarea paralitica a vaselor;
c. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu
scaderea brusca a T.A., putand duce chiar la moarte.

3795. Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii:
a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica;
 b. ridicarea cat mai incet a garoului;
c. ridicarea rapida a garoului.

3796. Hemostaza definitiva se realizeaza prin:

a. comprimarea pe plan osos;
b. inchiderea vasului care sangereaza;
c. compresiune pe vas.

3797. Hemostaza definitiva se poate realiza prin:

a. cauterizare, pansament compresiv;
b. forcipresura si legarea vaselor;
c. aplicarea garoului.

3798. Cauterizarea in scopul hemostazei definitive se face cu:

a. termocauterul;
b. substante chimice (nitrate de argint sau perclorura de fier 4%);
c. radiatii ultraviolete.

3799. Pot realiza hemostaze definitive urmatoarele procedee:

a. administrarea de hemostatice;
b. legatura si suturarea vaselor;
c. cauterizarea si forcipresiunea.

3800. Primul ajutor in cazul unui accident incepe cu:

a. oprirea provizorie a hemoragiei;
b. scoaterea accidentatului din mediu nociv;
c. identificarea agentului cauzal.

3801. Tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul:

a. stabilirea felului si gradului leziunilor;
b. calmarea durerii;
c. toaleta locala minutioasa.

3802. Badijonarea cu iod:

a. se incepe circular in jurul plagii;
b. se realizeaza pe o distanta de 20-30 cm de plaga;
c. este prima etapa in toaleta plagii.

3803. O plaga se considera infectata:

a. daca sunt mai putin de 6 ore de la accident;
b. daca nu s-a administrat ATPA;
 c. daca este mai veche de 6 ore.

3804. Sutura per primam se realizeaza:

a. la plaga rfecenta;
b. partial, la o plaga ce pare curate si a fost pansata steril dupa producere;
c. la o plaga cu semen de inflamare.

3805. ATPA se administreaza la:

a. numai la plagile infectate;
b. toate plagile murdare cu pamant, prin muscatura de animale;
c. fracture deschise.

3806. In cazul unei plagi, la locul accidentului:

a. se exploreaza plaga;
b. nu se scot fragmente osoase;
c. se toaletizeaza plaga cu solutii dezinfectante.

3807. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este:

a. ocluziv;
b. compresiv;
c. protector.

3808. Pansamentul absorbant este indicat in:

a. plagile infectate, secretante;
b. plagi cu edem;
c. plagi operatorii.

3809. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste:

a. rivanol;
b. cloramina;
c. tincture de iod.

3810. La un bandaj nodul prin care se termina fasa:

a. se va plasa la distanta de plaga;
b. va fi cat mai strans pentru a asigura hemostaza;
c.nu se face in zona pe care sta bolnavul.

3811. Pentru a desface compresele aderente de plaga:

a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata;
b. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMnO4;
c. se imbiba cu alcool sanitar.
3812. La sfarsitul pansamentului:
a. plaga trebuie sa fie curate, fara secretii.
b.sangeranda;
c. sa nu aiba sfaceluri.

3813. Solutiile folosite in pansamentul plagilor:

a. se vor schimba zilnic;
b. vor fi pregatite in cantitate mare;
c. se pastreaza in sticle de culoare inchisa.

3814. Imobilizarea prin bandaj Desault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des
folosită pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului;
b. pentru fracturile braţului;
c. fracturile antebratului.

3815. Se consideră că cea mai bună atelă pentru imobilizare este:

a. atela gipsata;
b. atela Cramer;
c. atela din material plastic gonflabi.

3816. Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp

îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:
a. atitudine calma, plina de blandete;
b. gesturi lipsite de repezeala, promtitudine;
c. profesionalism .

3817. Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin:

a. masaj usor al membrelor;
b. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor, eventual a
gambelor si antebratelor;
c. tratament medicamentos.

3818. Echimoza apare in:

a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase;
b. smulgeri de fragmente osoase;
c. în orice entorsa.

3819. Masurile de urgenta într-o entorsa constau în:

a. calmarea durerii;
 b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata;
c. aplicarea unei atele.

3820. Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari;
b. în cazul rupturilor de menisc;
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii.

3821. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza în articulatia respective;
b. limitarea mobilitatii articulatiei;
c. durere.

3822. Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia;
b. diastazis;
c. deformarea regiunii.

3823. Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala;
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare;
c. febra.
3824. Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii:
a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate;
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta;
c. nu este obligatoriu.

3825. Tratamentul luxatiei se va face:

a. cât mai urgent posibil;
b. se face sub anestezie generala;
c. se face dupa ce se administreaza calmante.

3826. Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesângerânda);
b. chirurgicala (sângerânda);
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face
pe cale chirurgicala (sângerânda).

3827. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat;
 b. contraindicate;
c. indicat si asociat cu tratamente specific.

3828. Echimoza într-o fractura apare:

a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale;
b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare
mari;
c. echimoza nu apare în fracturi.

3829. În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:

a. extrem de important;
b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea;
c. în fracturi nu apare deformarea regiunii.

3830. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:

a. întreruperea continuitatii osului;
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase;
c. hipotermii.

3831. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu;
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii;
c.oxigenoterapie.

3832. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respective;
b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj;
c. se va face un pansament compresiv.

3833. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:

a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un
pansament steril;
b. reducerea focarului de fractura;
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate.

3834. În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau
disjunctie?
a. articulatia soldului;
b. articulatia acromioclaviculara;
c. articulatia celor doua oase pubiene.
3835. Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este:
a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica;
b.este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica;
c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice
centromedulare.

3836. Iimobilizarea prelungita are drept consecinta:

a. hipertrofie musculara;
b. hipotrofia musculara;
c. redoarea articulara.

3837. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:

a. contuze;
b.infectate;
c.cu marginile regulate.

3838. Plagile netratate la timp se pot complica cu:

a. lipotimie;
b.tromboflebite, septicemia;
c. supuratii locale.

3839. Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota;
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta;
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee.

3840. În cazul muscaturii de sarpe se va face:

a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii;
b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat;
c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscatel.

3841. Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a. sa acopere complet plaga;
b. sa aiba o buna putere absorbanta;
c. sa fie strâns, ca sa nu alunece.

3842. Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt:

a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav;
b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respective;
c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor.
3843. Conditiile unui bun bandaj sunt:
a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri;
b.înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa);
c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul.

3844. Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)?

a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii;
b.pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample;
c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei.

3845. Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin :

a. schimbarea pozitiei în pat;
b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc;
c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic.

3846. La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii:

a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.

3847. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de:

a. fracturi, traumatisme;
b. infarct miocardic;
c. insuficienta cardiac.

3848. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat:
a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice;
b. atrofierea musculara, escarele de decubit;
c. hipotensiune arterial.

3849. Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni

asupra sistemului osos producând:
a. rarefierea structurii osoase;
b. aparitia osteoporozei de inactivitate;
c. artroze.

3850. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat?

a. saltea cu structura de burette;
b. saltea din material plastic cu structura de burette;
c. saltea antidecubit.
3851. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare;
b. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane;
c. plagi cu leziuni osteo-articulare.

3852. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:

a. plagile recente;
b. plagile care secreta abundant;
c. Tromboflebite.

3853. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast;
b. fixare cu plasa autoadeziva;
c. fixare cu basma (capelina).

3854. Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt:

a.mai importante decât cele din entorse;
b. mai putin importante decât cele din entorse;
c. nu se produc leziuni articulare.

3855. Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala;
c. se administreaza sedative.

3856. Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna:

a. articulatia de deasupra zonei fracturate;
b.articulatia de dedesuptul zonei fracturate;
c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate.

3857. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:

a. fractura în "lemn verde";
b.luxatia deschisa a cotului;
c.fractura diafizei peroneului.

3858. In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea urmari
grave:
a. hemartroze, hidrartroze;
b. compresiunile vasculare si nervoase;
 c. deformarea regiunii si impotenta functionala.
3859. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la:
a. articulatia scapulo-humerala;
b.articulatia coxo-femurala;
c. articulatia cotului.

3860. Recunoastem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de
producere:
a. fracturi prin îndoire si rasucire;
b. fracturi închise si deschise;
c. fracturi complete si incomplete.

3861. Prin fractura deschisa se întelege:

a. fractura acoperita de piele,dar cu leziuni masive a muschilor, tendoanelor si
vaselor;
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale;
c. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul.

3862. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu
cele închise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale;
b. socul traumatic si hemoragic;
c. procesele septice de osteita sau osteomielita.

3863. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura în "vârf de clarinet";
b. fractura în "lemn verde";
c. fractura prin înfundare.

3864. Fractura cominutiva reprezinta:

a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru;
b. fracturi multiple ale oaselor;
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os.

3865. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os:

a. echimozele si hematomul;
b. durerea în punct fix, care se accentueaza când miscam fragmentele osoase;
c. deformarea regiunii.

3866. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:

a. leziuni pulmonare cu pneumotorax;
 b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei;
c. leziuni pulmonare cu hemotorax.

3867. Care din fracturile de mai jos este mai grava:

a. fractura de col femoral;
b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului;
c. fractura oaselor gambei.

3868. În cazul unei fracturi fara deplasare, la spital se i-au urmatoarele masuri:
a. se pune diagnostic clinic si radiologic;
b. se face anestezie generala;
c. se asigura reducerea fracturii.

3869. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de
reducere chirurgicala la:
a. fractura de rotula;
b. fractura de humerus;
c. fractura de olecran.

3870. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?

a. plaga prin caldura, agenti ionizanti;
b. plaga prin întepare, taiere, prin muscatura;
c. plaga produsa de frig, acizi, raze gama.

3871. Prin plagi perforante intelegem:

a. plagi ale tegumentelor;
b. plagi care patrund în cavitatile naturale;
c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective.

3872. Prin plagi recente intelegem:

a. plagi produse în ziua respective;
b. plagi produse sub 6-8 ore;
c. plagi produse în ultimele 48 ore.

3873. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:

a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena;
b. peste pansamentul de la nivelul plagii;
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera..

3874. Hemostaza spontana este:

 a. oprirea fara interventie a unei hemoragii;
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia;
c. oprirea definitiva a hemoragiei.

3875. Semnele unei hemoragii mari sunt:

a. paliditate, tahicardie si hipertensiune;
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.

3876. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate

amenintate se poate realiza prin:
a. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare;
b. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea
pansamentului;
c. asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat.

3877. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie;
b. abcesul fesier;
c. infectarea plagii chirurgicale.

3878. Cele mai frecvente fracturi ale antebraţului sunt localizate în

a. 1/3 distală ;
b. 1/3 medie;
c. 1/3 proximală .
3879. Tratamentul fracturii de claviculă presupune:
a. imobilizare simplă ;
b. obligatoriu tratament chirurgical;
c. nici o variantă nu este corectă .

3880. Imobilizarea ortopedică după reducerea unei luxaţii durează :

a. 1-3 zile;
b. 2 - 3 să ptă mâni;
c. 3 - 4 luni.

3881. In funcţie de structura osului fracturat, fracturile se clasifică în:

a. fractură pe os patologic şi fractură pe os să nă tos;
b. fracturi închise ş i deschise;
c. fracturi cu şi rară deplasare.
3882. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:
a. aparat pelvipedios;
b. gheată ghipsată ;
c. cizmă ghipsată .

3883. Imobilizarea unei fracturi de humerus se face cu:

a. corset ghipsat;
b. aparat toracobrahial;
c. aparat pelvipedios.

3884. Luxaţia scapulo- humerală se caracterizează prin:

a. dureri vii;
b. febră ridicată ;
c. impotenţă funcţională .

3885. Inaintea intervenţiei chirurgicale de urgenţă la un pacient politraumatizat,

asistentulmedical va recolta sânge pentru realizarea urmă toarelor examene de laborator:
a. coagulogramă ;
b. grup sangvin, Rh;
c. proteinemie.
3886. Ingrijirea unui pacient în prima zi postoperator implică :
a. supravegherea funcţiilor vitale;
b. supravegherea tuburilor de dren: cantitatea şi aspectul secreţiilor;
c. lavajul tuburilor de dren cu 100 ml ser fiziologic la 3 - 4 ore.

3887. Artroscopia reprezintă :

a. examenul endoscopic articular;
b. examenul radiologie articular ;
c. examenul histopatologic articular.

3888.Hemartroza este:
a. hemoragia la nivelul unei articulaţii;
b. hemoragia apă rută în urma unui traumatism contuziv;
c. hemoragia apă rută iatrogen.

3889. Recuperarea funcţională după tratamentul chirurgical al unei fracturi se realizează

prin:
a. contracţii izometrice ale muşchilor sub aparatul ghipsat;
b. contracţii izotonice ale muşchilor sub aparatul ghipsat;
c. nici o variantă nu este corectă .
3890. In efectuarea unui pansament, cură ţarea tegumentelor din jurul plă gii se face:
a. cu comprese îmbibate în soluţie dezinfectantă ;
b. de la plagă spre periferie;
c. circular, în jurul plă gii.

3891. Crampele musculare sunt:

a. contracţii voluntare permanente ale muşchilor;
b. manifestă ri de dependenţă ale imobiliză rii prelungite la pat;
c. contracţii involuntare dureroase ale muşchilor.

3892. Îngrijirile postoperatorii se diferenţiază în funcţie de:

a. tipul tehnicii anestezice folosite;
b. preferinţele exprimate de pacient sau aparţină torii acestuia;
c. starea biologică a pacientului.

3893.Regimul alimentar al pacientului în primele zile postoperator se stabileşte în funcţie

de:
a. toleranţa digestivă ;
b. reluarea tranzitului digestive;
c. preferinţele alimentare ale pacientului.

3894. Semnele locale ale unui pacient cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
includ:
a. tegumente cianotice;
b. că ldură locală ;
c. tegumente reci.

3895. Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebită evidenţiază :

a. cordon venos dureros;
b. tegumente roş ii, calde;
c. tegumente marmorate, reci.

3896. In câte ore de la accident trebuie intervenit în rezolvarea unei fracturi deschise:
a. după 6 ore de la accident;
b. în primele 6 ore de la accident;
c. după 24 de ore de la accident.

3897. Bolnavii operaţi cu rahianestezie vor fi aşezaţi în pat în:

a. poziţie de decubit dorsal;
b. poziţie Trendelenburg;
c. poziţie ventrală .
3898. Când bolnavul este adus de la sala de operaţie, asistenta medicală are obligaţia:
a. să schimbe pansamentul dacă este îmbibat cu sânge;
b. să examineze pansamentul;
c. dacă pansamentul este îmbibat cu sânge, să anunţe imediat medical.

3899. Omoplatul, împreună cu extremitatea superioară a humerusului formează :

a. articulaţia scapulo – humerală ;
b. articulaţia acromio – claviculară ;
c. articulaţia sterno – claviculară .

3900. Clavicula este un os al :

a. umă rului;
b. bazinului;
c. coapsei;

3901. Scheletul mâinii este alcă tuit din:

a. carpiene, metacarpiene, falange;
b. tarsiene, metatarsiene, falange;
c. radius, cubitus.
3902. Curburile coloanei vertebrale în plan frontal sunt:
a. cifoza toracală ;
b. scolioza toracală ;
c. lordoza lombară .

3903. Hallux valgus:

a. este o diformitate a degetului mare al piciorului;
b. este o diformitate a degetului mic al piciorului;
c. este mai frecvent la sexul masculine.

3904. Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare este:
a. Imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani;
b. Imobilizare in bandaj Dessault pentru 6-8 saptamani;
c. nu se imobilizeaza.

3905. Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:

a. imobilizarea cotului in flexiune de 90° pentru 3-4 saptamani;
b. Bandaj Dessault;
c. Interventie chirurgicala de urgenta.

3906. O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:

 a.12-16 saptamani;
b.1 luna;
c. 2 saptamani.

3907. In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:

a. in cazul luxatiilor recidivante;
b. in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;
c. intodeauna.

3908. Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient
fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti;
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat);
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de
tratamentele urmate.

3909. Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:

a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale;
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale;
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale.

3910. Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in spital o
reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare;
b. igiena defectuoasa;
c. imunitatea scazuta a pacientului.

3911. Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:

a. sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului;
b. sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui;
c. ambele variante sunt corecte.

3912. Determinarea grupului sanguin se poate face din:

a.sange capilar;
b. sange venos;
c. ambele variante sunt corecte.

3913. Determinarea glicemiei se poate face din:

a.sange capilar;
 b. sange venos;
c. ambele variante sunt corecte.

3914. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomandă :

a. administrarea de diuretice;
b. imobilizarea la pat;
c. montarea unei sonde urinare.

3915. Melena indică :

a. fisura anală ;
b. hemoragie digestivă superioară ;
c. hemoroizi.

3916. În timpul tratamentului cu anti oagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
c. hematuria, disuria, oligoanuria.

3917. Bolnavii operaţi cu rahianestezie vor fi aşezaţi în pat în:

a. poziţie de decubit dorsal;
b. poziţie Trendelenburg;
c. poziţie ventrală .

3918. Cum se previne ş i se combate obstrucţia că ilor aeriene superioare în cazul unui
pacient comatos:
a. aşezarea pacientului în decubit lateral;
b. folosirea pipei Guedel;
c. hiperflexia mandibulei.

3919. Ş ocul anafilactic se traduce prin reacţia organismului la introducerea unor substanţe
stră ine în circulaţie şi se caracterizează printr-o:
a. reacţie anormală antigen-anticorp cu eliberare de histamină ;
b. puternică vasodilataţie;
c. scă dere accentuată a rezistenţei organismului.

3920. La un pacient diabetic, coma hipoglicemică poate fi cauzată de:

a. doza insuficientă de insulină ;
b. alimentaţie insuficientă ;
c. eforturi fizice mari.

3921. Scopul administră rii medicamentelor pe cale parenterală este:

 a. explorator;
b. profilactic;
c. terapeutic .

3922. La un bolnav în şoc traumatic, la locul accidentului până la venirea ambulanţei, se

pot administra:
a. lichide că lduţe;
b. calmante de gură ;
c. nu se administrează nimic pe gură .

3923. Valabilitatea sângelui integral este de:

a. 21 zile;
b. 3 zile;
c. 14 zile.

3924. Efectuarea aparatului gipsat se incepe cu:

a. aplicarea unor atele;
b. acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon;
c. depinde de calitatea sulfatului de calciu.

3925. Aparatul gipsat trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a. sa nu fie prea gros;
b. sa fie sufficient de rezistent;
c. sa cuprinda articulatia de deasupra focarului de fractura.

3926. Tratamentul unei entorse simple consta in:

a. punerea in repaus a articulatiei afectate;
b. aparat gipsat 21 de zile;
c. administrarea de antialgice.

3927. Fracturile cominutive se trateaza astfel:

a. imobilizare in aparat gipsat;
b. interventie chirurgicala si imobilizare in aparat gipsat;
c. extensie continua.

3928. Deformarile coloanei vertebrale apar mai frecvent:

a. la copiii prescolari;
b. in perioada pubertara;
c. la varstnici.

3929. Accidentele injecției intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:

 a. paralizie prin lezare n.sciatic
b. paralizie prin lezare n.popliteu
c. paralizie prin lezare n. median

3930. Puncția pleurală se numește:

a. paracenteză
b. toracocenteză
c. pericardocenteză

3931. Perfuzarea pacientului se poate face prin:

a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte

3932. Administrarea de sânge sau produse din sânge se recomandă la pacienții cu:
a. anemie severă
b. deshidratare severă
c. stare de nutriție deficitară

3933. Urmă toarele manifestă ri pot reprezenta semne de perforație acoperită :

a. debut violent, contractură abdominală
b. meteorism abdominal
c. somnolență

3934. Alimentarea prin sondă nazogastrică se recomandă la pacienții:

a. inconștienți
b. cu tulbură ri de deglutiție
c. operați pentru arteriopatie membre inferioare

3935. Melena este un scaun:

a. roșu aprins
b. negru ca pă cura
c. aspect de zaț de cafea

3936. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vă rsă turi se numește:
a. hematemeză
b. hematurie
c. hemoptizie

3937. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat în:

a. ulcerul stenozant
 b. colica biliară
c. ulcerul perforat

3938. Sunt cauze de HDS:

a. rectocolita ulcerohemoragică
b. varice esofagiene
c. hemoroizi

3939. Semnul caracteristic în ulcerul gastric perforat este:

a. meteorismul
b. agitația exdternă
c. „abdomen de lemn”

3940. Semnele clinice în stopul cardio-respirator sunt:

a. pă strarea conștienței
b. mobilitatea globurilor oculari
c. absența pulsului la carotidă
d. oprirea mișcă rilor respiratorii, toracice și abdominale

3941. În abcesul fesier, apă rut în postoperator, tratamentul este chirurgical:

a. în faza de congestie
b. în faza de colecție
c. în faza de indurație

3942. Tratamentul în plastronul apendicular constă în:

a. se tratează medical și, după ră cirea procesului, se intervine chirurgical
b. se intervine chirurgical de urgență
c. se tratează medical

3943. Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute constă în:

a. colecistectomie
b. colecistostomie
c. colecistectomie cu coledocotomie

3944. Nu se administează pe cale venoasă :

a. soluții uleioase
b. soluții iritante
c. suspensii

3945. Pe lângă efectuarea tratamentului, asistenta va urmă ri:

a. apariția unor noi simptone
 b. apariția complicațiilor
c. igiena corporală a bolnavilor

3946. În care din hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sânge:
a. hemoragia venoasă
b. hemoragia venoasă și capilară
c. hemoragia arterială

3947. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostază definitivă ?
a. administrare de hemostatice
b. ligatura și sutura vasului
c. poziția Trendelenburg

3948. Durerea în colica biliară se combate cu:

a. antispastice
b. nitroglicerină
c. morfină

3949. Profilaxia escarelor p.o. se realizează prin:

a. mobilizare precoce, schimbarea poziției în pat, asigurarea lenjeriei
corespunză toare
b. mobilizare numai la schimbarea pansamentului
c. asigurarea alimentației corespunză toare

3950. Cea mai gravă complicație infecțioasă p.o. este:

a. septicemia
b. abcesul fesier
c. infectarea plă gii chirurgicale

3951. Micțiunea dureroasă se numește:

a. disurie
b. oligurie
c. anurie

3952. Greutatea la înghițire se numește:

a. anorexie
b. polifagie
c. disfagie

3953. Anasarca este:

a. edemul feței
 b. edemul localizat
c. edemul generalizat

3954. Furunculoza este produsă de:

a. streptococ
b. stafilococul auriu
c. gonococ

3955. Este sonda vezicală :

a. sonda Nelaton
b. sonda Blackmore
c. sonda Einhorn

3956. Hemocultura reprezintă :

a. viteza de sedimetare a hematiilor
b. introducerea sângelui pe un mediu de cultură pentru ex.bacteriologic
c. identificarea anticorpilor în serul bolnavului

3957. Asepsia înseamnă îndepă rtaraea germenilor patogeni de pe:

a. piele
b. mucoase
c. obiecte

3958. Care din urmă toarele antiseptice este un bun hemostatic?

a. alcoolul
b. apa oxigenată
c. tinctura de iod

3959. „Coaja de portocală ” este caracteristică pentru injecția:

a. intradermică
b. subcutanată
c. intravenoasă

3960. Introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge produce:

a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasă

3961. Insulina se administrează cu:

a. orice seringă
b. seringă de 2 ml
 c. seringă marcată special

3962. Pacientul operat de 3 zile va avea o dietă :

a. HLZ
b. completă
c. sucuri carbogazoase

3963. Prezența puroiului în urină se numește:

a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie

3964. Preoperator, unui bolnav cu stenoză pilorică , i se va efectua:

a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea conținutului gastric și spă lă tură gastrică

3965. Cum se pregă tește preoperator colonul?

a. regim alimentar să rac în reziduuri, administrare de ulei de parafină , clisme
repetate
b. regim alimentar bogat în fibre celulozice
c. administrare de purgative (Fortrans, Picoprep)

3966. Regiunile pă roase se rad:

a. în seara dinaintea intervenției
b. cu 1-2 ore înaintea intervenției
c. cu 36 ore înaintea intervenției

3967. Complicație a rahianesteziei este:

a. cefaleea persistentă
b. tuse cu expectorație sanghinolentă
c. grețuri și vă rsă turi

3968. După intervenția chirugicală , tranzitul se reia:

a. în prima zi
b. după 7 zile
c. după 48-72 ore

3969. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:

a. masaj ușor al membrelor
b. tapotaj toracic
 c. pudraj cu talc

3970. Virusul hepatitei B este prezent:

a. în salivă , în lichidul seminal, în sânge
b. pe tegumente
c. pe regiunile pă roase

3971. Care dintre urmă toarele simptome le întâlnim în diabetul zaharat?

a. polifagie, polidipsie, poliurie
b. polifagie, tahicardie, polipnee
c. puls să ltă reț, polidipsie, apnee

3972. Etapele efectuă rii unei transfuzii sunt:

a. determinarea grupei sanguine și a RH-ului
b. verificarea flaconului și a valabilită ții
c. nu sunt necesare aceste etape

3973. Complicațiile cele mai frecvente în litiaza biliară sunt:

a. angiocolita acută
b. pancreatita acută
c. infarctul mezenteric

3974. Așezați în ordine intervențiile asistentei medicale pentru administrarea O2:

a. pregă tirea psihică a pacientului
b. introducerea sondei nazale și fixarea ei
c. fixarea debitului de O2/minut
d. dezobstruarea că ilor respiratorii
e. mă surarea lungimii sondei care se introduce

3975. În vederea efectuă rii transfuaziei, sângele trebuie încă lzit:

a. pe o sirsă de că ldură -sobă , calorifer
b. la „bain-Marie”
c. lent, lângă pacient

3976. Funcțiile vitale se mă soară :

a. când intervine o schimbare în starea bolnavului
b. la internare
c. înaintea unor proceduri invazive
d. înaintea meselor
e. înainte de culcare
3977. Mă surarea TA necesită urmă toarele materiale:
a. tensiometru
b. mă nuși
c. ceas cu secundar
d. stetoscop
e. foaie de temperatură

3978. Mă surarea pulsului necesită :

a. pix de culoare roșie
b. mă nuși
c. ceas cu secundar
d. stetoscop
e. buletin de analize

3979. Pulsul se mă soară la:

a. artera carotidă
b. vena jugulară
c. vena femurală
d. artera femurală
e. nivelul axilei

3980. Bilanțul hidric:

a. trebuie să țină seama de temperatura bolnavului
b. este influențat de numă rul scaunelor
c. este influențat de cantitatea de supă din alimentație

3981. Medicamentele sub formă de pulberi:

a. se pot administra parenteral ca atare
b. nu se pot administra parenteral
c. se pot administra parenteral după dizolvare în solventul corespunză tor

3982. Intervențiile nursing la pacienții cu boală diareică acută , formă severă , sunt:
a. internarea pacientului într-o rezervă
b. notarea numă rului și aspectul scaunelor în FO
c. recoltarea scaunului pentru coprocultură , coproparazitologic
d. dietă hidrică în primele 24-48 ore
e. dietă bogată în legume și fructe proaspete în primele zile

3983. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmă toarele semne:

a. balonă ri postprandiale
b. constipație recentă
 c. rectoragie și/sau hematochezie

3984. Intervențiile autonome ale asistentei:

a. le face din proprie inițiativă
b. administrează O2
c. mă soară funcțiile vitale

3985. Vă rsă turile alimetare cu conținut vechi sunt manifestă ri de dependeță întâlnite în:
a. stenoza pilorică
b. la gravide
c. în colecistite

3986. Consecințele imobiliză rii îndelungate la pat pot fi:

a. spasmele musculare
b. atrofia musculară
c. escarele

3987. Problemele întâlnite în practica nursing-ului sunt:

a. de ordin legal
b. de ordin moral
c. ambele

3988. Care din urmă torii termeni poate fi definit ca absența tuturor microbilor?
a. curat
b. dezinfectat
c. steril

3989. Ce este infecția intraspitalicească ?

a. îmbolnă viri contractate în spital
b. îmbolnă viri ce se manifestă după externare
c. îmbolnă viri contractate în spital și care se manifestă în timpul internă rii sau după
externare

3990. Prin perfuzie i.v. se pot introduce soluții:

a. izotonice
b. hipertonice
c. uleioase

3991. În colica biliară se administrează :

a. antalgice
b. fortral
 c. morfină
d. mialgin

3992. Durerea în pancreatita acută se manifestă :

a. durere „în bară ”, cu localizare în etajul superior
b. durere în hipocondrul drept
c. durere în hipocondrul stâng

3993. Semne de șoc pot fi:

a. tahicardie, dispnee, hipotensiune
b. tahicardie, hipotensiune, tahipnee
c. bradicardie, hipertensiune, anxietate

3994. Cauzele ocluziei intestinale mecanice pot fi:

a. invaginația intestinală
b. volvulus de intestin
c. tumori maligne

3995. Conduita de urgență în ocluzia intestinală este:

a. montarea sondei de aspirație
b. se administrează purgative
c. combaterea stă rii de șoc prin perfuzii

3996. Investigația cea mai sugestivă în precizarea cauzei HDS este:

a. radiografia abdominală pe gol
b. echografia
c. endoscopia digestivă

3997. În ruptura varicelor esofagiene se montează :

a. sondă nazogastrică
b. sondă Blackmore
c. sondă Nelaton

3998. Semnele generale ale peritonitei sunt:

a. paloare, transpirații, hipotensiune
b. tahicardie, respirații superficiale
c. anxietate, ochi înfundați în orbite, cearcă ne

3999. Pregă tirea preoperatorie locală constă în:

a. suprimarea alimentației
b. clisma evacuatorie
 c. spă larea tegumentelor și raderea pilozită ții

4000. Care din urmă toarele investigații asigură o precizie diagnostică mare în cancerul
gastric?
a. CT
b. endoscopie cu biopsie
c. dozarea markerilor tumorali

4001. Dilatația varicoasă permanentă a vaselor spermatice de la nivelul cordonului este:

a. varicocelul
b. hidrocelul
c. hemoroidul

4002. Absența pulsului arterial și ră cirea extremită ților afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischiemie periferică acută
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase

4003. Apa oxigentă :

a. se pă strează în sticle de culoare închisă
b. are efect hemostatic
c. are efect efervescent

4004. Persoanele cu grupa de sânge 0 (I) pot primi sânge cu grupa:

a. 0 (I)
b. A (II)
c. B (III)
d. AB (IV)

4005. Responsabilită țile nursei sunt:

a. promovarea să nă tă ții
b. prevenirea îmbolnă virilor
c. restabilirea să nă tă ții
d. înlă turarea suferinței

4006. Sterilizarea în etuve se realizează la temperatura de:

a. 180° C timp de o oră
b. 160° C timp de 2 ore
c. 175° C timp de 1 1/2 ore

4007. Virusul hepatitei B se poate transmite:

 a. fecal, oral, parenteral
b. parenteral, sexual
c. aerogen, transfuzii sanguine

4008. Sunt deșeuri periculoase urmă toarele categorii:

a. deșeuri anatomo-patologice, deșeuri înțepă toare/tă ietoare, deșeuri infecțioase
b. deșeuri menajere
c. deșeuri de la blocul alimentar

4009. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deșeurilor în unită țile sanitare este:
a. galben-periculos și negru-nepericulos (menajer)
b. alb-periculos și verde-nepericulos (menajer)
c. roșu-periculos și negru-nepericulos (menajer)

4010. Deșeurile periculoase pot fi depozitate temporar ă n incinta unită ții maxim:
a. 72 ore
b. 48 ore
c. 24 ore

4011. Transportul deșeurilor periculoase în incinta unită ții sanitare se face:

a. pe același circuit cu cel al bolnavilor și vizitatorilor la ore diferite
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor și vizitatorilor în recipiente de colectare
c. pe circuitul transportului alimentelor

4012. Manifestarea caracteristică litiazei biliare este:

a. HTA + polipnee
b. colica biliară
c. TA normală , bradicardie

4013. Care din urmă toarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat?
a. transpirații reci, facies anxios, puls rapid
b. senzație de sete accentuată , HTA
c. dureri puternice în epigastru, contractură abdominală

4014. Colitele cu diaree beneficiază de mă suri dietetice particulare:

a. se interzic alimentele bogate în celuloză
b. se mă rește aportul de gră simi
c. super mucilaginoase, bulion de legume strecurat, alternând cu bă uturi ușor
îndulcite

4015. Vitamina B1 se mai numește:

 a. tiamină
b. piridoxină
c. aneurină

4016. Contactul tegumentelor și mucoaselor cu urmă toarele produse trebuie considerat

riscant:
a. sânge
b. lichid peritoneal
c. secreții vaginale

4017. Expunerea profesională la accidente se petrece în timpul:

a. efectuă rii de manopere invazive cu ace și instrumente
b. manipulă ri de produse biologice potențial contaminate
c. pregă tirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecție sau
sterilizare

4018. Ce dezinfecă m?
a. salonul
b. recipientele de transport și colectare
c. cutiile incineratoare

4019. În profilaxia toxiinfecțiilor alimentare se urmă resște:

a. prevenirea bolilor cu poartă de intrare digestivă (apă , alimente)
b. evitarea consumului de produse alimentare infestate
c. eliminarea frigului

4020. O pregă tire preoperatorie foarte bună a pacientului are rolul:

a. de prevenire a infecțiilor nosocomiale
b. de aplicare cu strictețe a protocoalelor
c. de menținere a calmului

4021. Infecțiile nosocomiale se previn prin:

a. splă larea mâinilor
b. evitarea supraaglomeră rii secției
c. cură țenie și dezinfecție zilnică și terminală

4022. Donarea de organe trebuie să respecte o serie de principii:

a. principiul respectă rii demnită ții umane
b. principiul anonimatului donatorilor
c. principiul gratuită ții
4023. Eutanasia:
a. este legală în România
b. nu este legală în România

4024. Penicilina este indicată în:

a. scabie
b. eczemă
c. psoriazis
d. sifilis

4025. Adrenalina este medicament de elecție în:

a. șocul anafilactic
b. șocul infecțios
c. intoxicație cu organofosforice

4026. Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a. cantitatea de sânge pierdut sau rapiditatea pierderii sângelui
b. modifică rile de culoare a sângelui
c. vârsta pacientului

4027. Simptomele caracteristice hemoptiziei sunt urmă toarele, cu excepția:

a. vă rsă turi alimentare
b. tuse iritativă , senzații de gâdilare a laringelui
c. că ldură retrosternală , aspect roșu aerat al sângelui

4028. Supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale nu sunt obligații de serviciu pentru:

a. personalul medico-sanitar
b. personalul auxiliar
c. personalul administrativ

4029. Persoanele predispuse în a face pancreatită acută sunt:

a. consumatorii de alcool în exces
b. bolnavii cu ulcer gastric cicatricial
c. pacienții subponderali

4030. Accidentele posibile ce pot surveni în urma efectuă rii unei injecții i.m. sunt
urmă toarele, cu excepția:
a. durere vie
b. paralizie parțială sau totală a n.sciatic
c. tulbură ri de circulație periferică
4031. Bolnavii operați cu rahianestezie vor fi așezați în pat în:
a. poziție de decubit dorsal
b. poziție Trendelenburg
c. poziție ventrală

4032. Ce este afazia?

a. absența refluxului de deglutiție
b. tulburare de limbaj
c. incapacitatea de a scrie

4033. Examenul paraclinic specific care nu se recomandă în colica biliară este:

a. examen de sânge: TGP, TGO, Bilirubinemie
b. tubajul duodenal
c. echo abdominal

4034. Simptomatologia afectă rii meningiene se caracterizează prin:

a. febră , cefalee puternică , fotofobie, vă rsă turi
b. cefalee intermitentă
c. subfebrilitate, astenie, dureri abdominale

4035. În câte ore de la accident trebuie intervenit în rezolvarea unei fracturi deschise?
a. dupa 6 ore
b. în primele 6 ore
c. dupa 24 ore

4036. Entorsa este:

a. o leziune capsulo-ligamentară
b. întreruperea continuită ții unui os
c. îndepă rtarea extremită ților osoase ce alcă tuiesc o articulație

4037. Volvulusul intestinal se traduce prin:

a. ră sucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator apă rut după o intervenție chirurgicală
c. un inel de eventrație în care intră o ansă intestinală

4038. Locul de elecție pentru IDR este:

a. 1/3 mijlocie a feței anterioare a antebrațului
b. brațe/regiunea posterioară
c. plica cotului

4039. Hipoglicemia poate fi provocată de:

 a. doză prea mare de insulină
b. doză mai mică de insulină
c. aport alimentar bogat

4040. Operația de extirpare a uterului se numește:

a. metroragie
b. histerectomie
c. histeropexie

4041. Scurgerea din ureche se numește:

a. seboree
b. leucoree
c. otoree

4042. Un produs care calmează durerea se numește:

a. parestezic
b. anestezic
c. antalgic

4043. Inflamația țesutului muscular se numește:

a. mielită
b. miastenie
c. miozită

4044. O maladie provocată de o ciupercă se numește:

a. micoză
b. mioză
c. midriază

4045. O afecțiune ereditară rezultată din incapacitatea sângelui de a se coagula, se

numește:
a. hemoragie
b. hemofilie
c. hemostază

4046. Crearea unei guri chirurgicale se numește:

a. plastie
b. stomie
c. tomie
4047. Care din cuvintele de mai jos nu se referă la cantitatea de urină ?
a. polakiurie
 b. oligurie
c. disurie

4048. Rolul asistentei medicale în procesul educațional este să :

a. stabilească , împreună cu pacientul, obiectivele educaționale
b. oberve progresele pacientului în autoîngrijire
c. înlă ture anxietatea pacientului prin explicații

4049. Durerea, în funcție de intensitatea ei, poate determina:

a. modifică ri ale ritmului respirator
b. modifică ri ale TA
c. agitație, teamă

4050. Pierderea vederii se numește:

a. cecitate
b. surditate
c. anosmie

4051. Asistentul medical poate interveni în reducerea intensită ții durerii prin:
a. administrarea tratamentului medicamentos prescris
b. tehnici de relaxare
c. acupunctură

4052. Controlul steriliză rii se face cu ajutorul indicatorilor:

a. fizici
b. chimici
c. biologici

4053. Cură țenia:

a. este etapă obligatorie înaintea dezinfecției
b. se face zilnic
c. se faci ori de câte ori este nevoie

4054. Spă larea igienică a mâinilor este indicată :

a. înaintea intervențiilor asupra corpului pacientului
b. după scoaterea mă nușilor de lucru
c. la sfârșitul programului de lucru

4055. Semnele inflamației sunt:

a. durere
b. roșeață locală
 c. tumor
d. că ldură locală

4056. Hiperpirexia reprezintă :

a. temperatură > 40°C
b. temperatură între 38°C-39°C
c. temperatură între 39°C-40°C

4057. În poziție semișezândă se transportă pacienții:

a. comatoși
b. cu insuficiență respiratorie
c. cu leziuni de coloană

4058. În poziția genu-pectorală se examinează :

a. vaginul
b. zona rectală
c. abdomenul

4059. În foaia de observație se consemnează :

a. valorile funcțiilor vitale și vegetative
b. regimul alimentar
c. înă lțimea și greutatea

4060. Expectorația în edemul pulmonar are culoare:

a. ruginie
b. roșie, aerată , spumoasă
c. roz

4061. Scurgerea vaginală se numește:

a. menoragie
b. amenoree
c. leucoree

4062. Prezența glucozei în urină se numește:

a. glicozurie
b. albuminurie
c. izostenurie

4063. Realizarea unui orificiu la nivelul traheei se numște:

a. colostomă
b. nefrostomă
 c. traheostomă

4064. Imposibilitatea de a vorbi se numește:

a. apnee
b. afonie
c. ataxie

4065. Tulbură rile locale de circulație prin ischiemie pot da:

a. roșeață
b. escare
c. necroze

4066. Taliometrul este folosit pentru mă surarea:

a. înă lțimii
b. greută ții
c. respirației

4067. Faceți corespondențe între cifre și litere:

a. Trompe A. Limfangită
b. Vezică B. Cistită
c. Vase limfatice C. Flebită
d. Rinichi D. Salpingită
e. Venă E. Nefrită

4068. Care din cuvintele de mai jos nu se referă la febră ?

a. piretic
b. antipiretic
c. piroman

4069. Alergenul provoacă :

a. vă rsă turi
b. îmbolnă viri
c. alergie

4070. Care din cuvintele de mai jos nu se referă la scurgerea sângelui?

a. otoragie
b. hemoptizie
c. blenoragie
d. epistaxis

4071. Pneumotorax înseamnă :

 a. aer în cavitatea mediastinală
b. aer în cavitatea pleurală
c. nici o variantă nu este corectă

4072. Determinarea grupului sanguin se poate face din:

a. sânge capilar
b. sânge venos
c. ambele variante sunt corecte

4073. Pregă tirea psihică a pacientei în cazul administră rii medicamentelor pe cale vaginală
constă în:
a. obținerea consimță mântului
b. respectarea intimită ții
c. explicarea eficacită ții procedurii

4074. Când pacientul prezintă o reacție alergică sau anafilactică la administrarea

medicamentelor, conduita de urgență este:
a. oprirea administră rii
b. anunțarea medicului
c. pregă tirea medicației antihistaminice

4075. Prezentarea farmaceutică a medicamentelor ce se administrează pe cale vaginală

este de tip:
a. ovule
b. supozitoare
c. globule

4076. Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul așezat în:

a. decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins și membrul pelvin drept
flectat
b. decubit dorsal
c. poziție genupectorală

4077. Când pacientul acuză senzație de greață și vomă , asistenta va avea urmă toarea
conduită :
a. invită pacientul să inspire profund
b. se asigură că în încă pere nu sunt mirosuri neplă cute
c. anunță medicul

4078. După administrarea medicamentelor în sacul conjunctival pot apă rea urmă toarele
manifestă ri locale:
 a. congestie
b. lă crimare, prurit
c. ambele variante sunt corecte

4079. În timpul puncției venoase, acul atașat seringii va fi orientat:

a. cu bizoul în sus
b. cu bizoul în jos
c. cu bizoul în lateral

4080. Reprezentarea grafică a temperaturii pe foaia de temperatură se face cu culoare:

a. albastră
b. verde
c. roșie

4081. Reprezentarea grafică a tensiunii arteriale în foaia de temperatură a pacientului se

face sub forma unui:
a. dreptunghi de culaore albastră
b. dreptunghi de culoare roșie
c. cerc de culoare roșie

4082. Prin metoda palpatorie de mă surare a tensiunii arteriale se obține:

a. doar valoarea TA sistolice
b. valoarea TA diastolice
c. valoarea TA sistolice și diastolice

4083. Sondajul vezical la femeie are urmă toarele obiective:

a. obținerea unei mostre de urină pentru examenul de laborator
b. evacuarea conținutului vezicii urinare când aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte

4084. Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi poziționat pe stativ la o înă lțime
de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului

4085. Necesarul fiziologic de somn la adulți este de:

a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore
4086. Alimentația pe sonda nazogastrică se recomandă la pacienții cu:
a. tulbură ri de deglutiție
b. inapetență
c. ambele variante sunt corecte

4087. Tulburarea memoriei se numește:

a. amnezie
b. anamneză
c. afazie

4088. Procesul de îngrijire vizează :

a. educația pentru să nă tate
b. individul, dar și comunitatea
c. ambele variante sunt corecte

4089. Modelul conceptual al Virginiei Henderson definește individul ca un tot unitar

caracterizat prin:
a. 12 nevoi fundamentale
b. 14 nevoi fundamentale
c. 16 nevoi fundamentale

4090. Asistentul medical poate dezvă lui informațiile confidențiale doar:

a. cu acordul pacientului
b. daca sunt solicitate insistent de mass-media
c. ambele variante sunt corecte

4091. Pentru determinarea VSH-ului sunt necesare:

a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehidă 1,8%
c. ambele variante sunt corecte

4092. Fenobarbitalul se administrează :

a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos și intramuscular

4093. După efectuarea puncției pleurale, pacientul poate prezenta:

a. hemoptizie, ca urmare a leză rii parenchimului pulmonar
b. hematemeză , ca urmare a leză rii esofagului
c. ambele variante sunt corecte
4094. La pacienții cu deshidratare severă se recomandă administrarea pe care intravenoasă
de:
a. ser fiziologic
b. plasmă
c. sânge integral

4095. Dispneea apă rută brusc la un pacient ce a suferit recent o intervenție chirurgicală
poate sugera:
a. embolie pulmonară
b. infarct miocardic acut
c. accident vascular cerebral

4096. Tratamentul infecțiilor severe include:

a. tratament antibiotic
b. asanarea focarelor septice primare abordabile chirugical
c. ambele variante sunt corecte

4097. Transportul la pat al pacientului conștient operat pentru apendicită acută +

rahianestezie se face cu:
a. targa
b. că ruciorul
c. ambele variante sunt corecte

4098. Diagnosticul de fractură se stabilește prin:

a. examen clinic
b. examen radiologic
c. examen echografic

4099. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:

a. aparat pelvipedios
b. gheată ghipsată
c. cizmă ghipsată

4100. Artroscopia reprezintă :

a. examenul endoscopic articular
b. examenul radiologic articular
c. examenul histopatologic articular

4101. Purtarea ciorapilor elasiti este recomandată pacienților cu:

a. arteriopatie obliterantă a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
 c. insuficiență cardiacp congestivă

4102. Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numește:

a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie

4103. Substanța de contrast utilizată pentru realizarea colangiografiei se administrează pe

cale:
a. intravenoasă
b. intramusculară
c. c.per os

4104. Substanța de contrast folosită pentru realizarea urografiei este:

a. odistonul
b. iodura de sodiu 10%
c. osmofundin 15%

4105. Biopsia cutanată :

a. este utilă în stabilirea diagnosticului bolilor de piele
b. este contraindicată la pacienții cu boli de piele
c. se realizează doar după obținerea consimță mântului informat al pacientului

4106. Unui pacient cu HDS asistenta medicală îi va administra dietă :

a. hidrică (lichide reci)
b. hidro-lacto-zaharată
c. hipoglucidică , hipocalorică

4107. Investigația paraclinică obligatorie pentru diagnosticul de apendicită acută este:

a. numă rul de leucocite
b. hemoglobina
c. amilazemia

4108. Apariția hematuriei la un pacient cu tratament anticoagulant cronic sugerează :

a. doză insufucientă de anticoagulant
b. doză crescută de anticoagulant
c. nu are legă tură cu tratamentul anticoagulant

4109. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomandă :

a. administrarea de diuretice
b. imobilizarea la pat
 c. montarea unei sonde urinare

4110. Tratamentul postoperator după operația de boală varicoasă include obligatoriu:

a. antispastice
b. antiemetice
c. anticoagulante

4111. Contractura musculară abdominală este semn de:

a. hemoragie internă
b. iritație peritoneală
c. ocluzie intestinală

4112. Scopul puncției venoase poate fi:

a. recoltarea sângelui pentru examene de laborator
b. administrarea unor medicamente în scop terapeutic
c. administrarea unei substanțe de contrast pentru efectuarea radiografiei
abdominale simple

4113. Condițiile unui bun pansament sunt:

a. să nu fie dureros
b. să fie fă cut în condiții aseptice
c. să fie schimbat la 2-3 ore

4114. Planificarea intervențiilor asistentei medicale presupune:

a. identificarea priorită ților
b. stabilirea unor obiective clare
c. cooperarea în vederea atingerii obiectivelor propuse în principal cu familia

4115. Asistenta medicală va oferi pacientului informații cu privire la:

a. natura îngrijirilor propuse
b. activitatea profesională a medicului curant
c. riscurile și beneficiile tratamentului propus

4116. Funcțiile autonome ale asistentului medical includ:

a. prevenirea escarelor
b. asigurarea confortului fizic al pacientului
c. stabilirea conduitei terapeutice în funție de afecțiunea bolnavului

4117. Injecatrea paravenoasă a unei substanțe iritante poate duce la:

a. flebită
b. necroză tisulară
 c. artrită

4118. Eliberarea că ilor respiratorii la un pacient cu insuficiență respiratorie acută sau stop
respirator se obține prin:
a. ridicarea mandibulei
b. flexia capului
c. hiperextensia capului

4119. Principalele tipuri de infecții nosocomiale includ:

a. infecțiile tractului urinar
b. infecțiile plă gilor
c. infecțiile dermatoveneriene

4120. Alimentația artificială a unui pacient cu stenoză esofagiană postcaustică completă se

face:
a. pe gastrostomă
b. per os, folosind preparatele artificiale standardizate
c. parenteral, folosind soluții perfuzabile ce conțin principiile alimentare de bază

4121. Manifestă rile clinice ale anemiei acute posthemoragice includ:

a. hipotensiunea arterială
b. bradicardia
c. colorația palidă a tegumentelor

4122. Intervențiile asistentului medical în îngrijirea pacientului cu hemoroizi includ:

a. asigurarea unei diete adecvate pentru evitarea constipației
b. bă i că lduțe de șezut
c. toaletă locală cu apă rece în vederea prevenirii sângeră rilor

4123. Prin contactul cu sângele, personalul medical poate contacta:

a. virusul hepatitei B
b. HIV
c. virusul hepatitei A

4124. Voletul costal presupune:

a. fractura mai multor coaste deodată
b. fiecare coastă prezintă cel puțin două traiecte de fractură
c. fractura a cel puțin trei coaste la nivelul fiecă rui hemitorace

4125. Tratamentul bolnavului cu epistaxis implică :

a. tamponament nazal
 b. hemostatice
c. anticoagulante

4126. Palpitațiile apar la bolnavii cu:

a. distonie neurovegetativă
b. hipertiroidie
c. hipertensiune arterială

4127. În toate unită țile sanitare, activită țile legate de gestionarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală , fac parte din:
a. obligațiile profesionale
b. fișa postului
c. bugetul de venituri și cheltuieli

4128. Hemoragia produsă prin lezarea unui vas important poate fi oprită prin:
a. medicamente hemostatice
b. adiminstrare de sânge
c. hemostază chirurgicală

4129. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:

a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b. culoarea sangelui este inchisa
c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

4130. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale":
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

4131. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie
b. anxietate
c. lipsa de oxigenare a creierului.

4132. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
b. aplicarea unui garou
c. compresiune digitala pe plan osos

4133. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in:

a. ulcerul stenozant
b. colica biliara
c. ulcerul perforat.

4134. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in
partea superioara:
a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate
b. galben citron reprezentat de plasma
c. albicios format din leucocite.

4135. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este:

a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie
b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata,
lipotemie
c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

4136. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta:
a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal
b. durere la palparea hipocondrului drept
c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

4137. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou:

a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica
b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie
c. ridicarea garoului cat mai incet

4138. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza:

a. datelor clinice
b. examenului radiologic
c. examenul sucului gastric.

4139. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:

a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru
eliminarea sangelui
c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

4140. In metoda Beth-Vincent:

a. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul
b. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina
c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul.
4141. In metoda Simonin cunoastem:
a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele
b. aglutina cat si aglutinogenul
c. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul.

4142. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi:

a. grupa 0(I) RH pozitiv
b. grupa A(II) RH negativ
c. grupa B(III) RH pozitiv.

4143. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome :
a. lacrimare, fotofobie, durere;
b. scaderea acuitatii vizuale;
c. edem corneean.

4144. Singura medicatie cu actiune prompta in angina pectorala este:

a. nitroglicerina;
b. propranolol
c. nitropector;

4145. Ce este dezinfectia?

a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte, plosti
urinare;

4146. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

4147. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :

a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.

4148. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin:

a. forta musculara de obicei diminuata mult
b. semne de paralizie faciala, hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite, semnul
Babinski prezent.
c. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene

4149. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica
:
a. cu soc hipovolemic
b. nu se complica
c. cu soc toxico-septic

4150. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor
respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie

4151. Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:
a. administrarea de substante medicamentoase diuretice
b. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana
c. reinterventie chirurgicala

4152. In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se

impune:
a. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b. numai tratament medical cu hemostatice
c. numai punga cu gheata local

4153. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin:

a. aspiratie gastrica
b. plasarea unui tub de gaze in anus
c. clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala

4154.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este:
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonara
c. tromboflebita postoperatorie

4155. In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in:

a. comprese reci in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice generale
b. comprese calde in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice
generale
c. nu necesita tratament medical
4156. Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate
fi facut prin:
a. rezultatul hemoleucogramei
b. sediul durerii
c. starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei

4157 .Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:

a. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b. la toti bolnavii chirurgicali
c. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta

4158. Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:

a. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen
c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase

4159 .Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de
un traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal
b. b.nu intereseaza peretele abdominal
c. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal

4160.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:

a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. c.ale splinei

4161 .La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a. a.barbiturice
b. b.antialgice
c. c.antialgice majore (morfina, mialgin)

4162. Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile

chirurgicale pe tubul digestiv, se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat:
a. pozitionarea corespunzatoare, mobilizarea precoce, gimnastica respiratorie
b. administrarea antibioticelor si mobilizarea
c. combaterea tusei si gimnastica respirator

4163.Tratamentul in plastronul apendicular consta in:

a. se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical
b. se intervine chirurgical de urgenta
c. se trateaza medical

4164. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:

a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o
patura rulata sau o perna
b. de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c. semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului

4165.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:

a. stomacului si duodenului
b. uterului
c. intestinului mezenterial si colonului

4166. Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu, patologic sau traumatic, foarte iritant
este:
a. lichidul evacuat din intestinul subtire
b. sucul gastric
c. bila

4167. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul

accidentului urmatoarele masuri locale:
a. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp
deasupra, fixat de o fasa compresiva
b. b.se aplica pansament foarte compresiv
c. c.nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se pun deasupra
campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva

4168. Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic:

a. a penetrat in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
b. a lezat si perforat unul sau mai multe organe
c. nu a penetrat peritoneul, dar a lezat unul sau mai multe organe

4169. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este:
a. Foley;
b. Blackmore;
c. Sonda endotraheala;

4170. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se

practica urmatoarele manevre:
a. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata
b. aplicarea garoului deasupra leziunii
c. administrare de antivenin

4171. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)

4172. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt:

a. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
b. respiratie Cheyne-Stockes
c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie

4173. Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii
nosocomiale?
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.

4174. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de:
a. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH
b. transfuzia cu sange infectat
c. administrarea de sange care contine alergeni.

4175. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta :

a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata
b. cianoza, agitatie, puls rapid, hipotensiune
c. paloare, hipertensiune arteriala.

4176. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:

a. dispnee, tiraj, cornaj;
b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c. disfagie, durere la deglutitie.

4177. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt:

a. hipertensiunea;
b. febra;
c. durerea si hipotensiunea

4178. Moartea clinica :

a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac.

4179. Respiratia artificiala trebuie continuata :

a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.

4180. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:

a. contuze
b. infectate
c. cu marginile regulate

4181. Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee

4182. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de:

a. fracturi, traumatisme
b. infarct miocardic
c. insuficienta cardiaca

4183 .Prevenirea socului anafilactic se poate face prin:

a. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice
b. anamneza corecta a bolnavilor
c. administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

4184. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

4185 .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste

substante, fiind expus la:
a. dermite profesionale;
b. soc anafilactic;
c. urticarii.

4186. Moartea biologica se caracterizeaza prin :

a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei;
b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe ;
c. midriaza fixa, cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.

4187. In colica renala, tratamentul de urgenta este:

a. repaus la pat, calmarea durerii;
b. sonda uretro-vezicala, combaterea durerii;
c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abundenta.

4188. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare:

a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant;
b. administrarea locala si generala de antibiotice, antiinflamatorii;
c. administrarea de miotice.

4189.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este:

a. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile
picioare;
b. gimnastica respiratorie;
c. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat.

4190. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va
proceda astfel:
a. se fixeaza cu leucoplast;
b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei;
c. scurtarea tubului, se va aplica pe tub un ac de siguranta.

4191. Asepsia :
a. este o metodă profilactică
b. este o metodă de prevenire a infecţiilor
c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere şi îndepă rtare a germenilor
d. este o metodă curativă
e. se realizează prin sterilizare

4192. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. brânzeturi
b. carne slabă , fiartă
c. ceaiuri îndulcite
d. zeamă de compot
e. zeamă de orez

3193. Soluţiile utilizate pentru rehidratare ş i remineralizare sunt:

a. soluţie izotonică de NaCl
b. glucoză soluţie izotonică 5%
c. sânge integral
d. plasmă prospă t congelată
e. niciun ră spuns nu este corect

4194. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine:

a. coronariana
b. pleurala
c. digestiva
d. apendiculara
e. anexiala

4194. Toracocenteza:
a. este stabilirea unei legă turi cavitatea pleurală ş i mediul exterior prin intermediul unui
ac de puncţie
b. are scop explorator
c. are scop evacuator
d. stabileş te o legă tură între cavitatea pericardică şi mediul exterior prin intermediul
unui ac de puncţie
e. poate determina pneumotorax

4196. Accidentele care pot surveni în cazul spă lă turii gastrice sunt:
a. pă trunderea sondei în calea aeriană
b. perforaţia intestinului subţire
c. pneumotorax
d. tamponadă cardiacă
e. pă trunderea sondei în stomac

4197. Sondajul vezical:

a. este indicat în retenţia acută de urină
b. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră
c. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng
d. nu necesită mă suri riguroase de asepsie
e. este contraindicat la femeia gravidă

4198. Identificaţi asocierea corectă :

a. vă rsă tură bilioasă – ulcer gastric
b. vă rsă tură cu sânge – boală hemoroidală
c. vă rsă tură cu aspect fecaloid – ocluzie intestinală
d. vă rsă tură sanguinolentă – TBC pulmonar
e. vă rsă tură în “zaţ de cafea” – ulcer hemoragic

4199. Intervenţiile nursing în caz de degeră tură sunt:

a. se aşează pacientul într-un loc cald
b. se încă lzeşte bine aria degerată
c. se îndepă rtează flictenele
d. se masează zonele degerate
e. se administrează treptat bă uturi calde şi dulci

4200. Herniile inghinale

a. Sunt mai frecvente la bãrbaţi datoritã persistenţei canalului peritoneo-vaginal
b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot şi strangula
c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii
d. Pot apare dupã apendicectomie
e. Sunt afecţiuni maligne

4201. Infecţiile acute ale sânului sunt:

a. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică
b. Boala Reclus şi chistul solitar
c. Adenomul ş i boala Paget a sânului
d. Mastita acută şi abcesul sânului
e. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus

4202. Cauza determinantă a infecţiilor chirurgicale este reprezentată de o serie de germeni

patogeni , din care cei mai importanţi sunt:
a. taenia echinococus
b. salmonella
c. stafilococul auriu
d. streptococul
e. gonococul

4203. Triada funcţională din sindromul ocluziv se caracterizează prin:

a. Durere abdominală
b. Vă rsă turi
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeză
e. Melenă .

4204. Sindromul esofagian este caracterizat de urmă toarele:

a. Disfagie
b. Disurie
c. Regurgitaţii
d. Flatulenţă
e. Sialoree.

4205. Solutiile macromoleculare sunt:

a. sange integral
b. ser fiziologic
c. albumina umana
d. glucoza
e. solutie Ringer

4206. Simptomatologia cancerului rectal consta in:

a. tenesme rectale
b. sangerari rectale
c. ocluzie
d. constipatie

4207. Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:

a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e. e.determinari hormonal

4208. Rolul nursei în educaţia pacientului constă în:

a. informarea lui asupra bolii sale în ş edinţe scurte şi termeni clari
b. încurajarea pacientului să pună întrebă ri legate de boala sa
c. implicarea pacientului în decizia terapeutică
d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic
e. să ră spundă corect la toate întrebă rile puse de pacient în legă tură cu boala lui

4209. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:

a. invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b. informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c. punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia
d. personala,desfasurarea activitatii,etc.
e. psihoterapie
f. urmarirea clinica a evolutiei bolii

4210. Profilaxia cancerului de col are ca obiective:

a. tratarea infecţiilor genitale

b. parteneri sexuali multiplii
c. screening citotumoral Babeş-Papanicolau
d. igiena genitală corectă
e. debutul vieţii sexuale cât mai precoce

4211. Asistenta medicală este profesionista care:

a) respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjură tor,
cu valorile ş i principiile sale de viaţă ;
b) acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;
c) realizează cu familia şi aparţină torii o relaţie funcţională de colaborare.

4212. Pregă tirea pluridisciplinară a asistentei presupune:

a) pregă tire socială , tehnică ;
b) însuş irea componentelor de bază şi atitudinilor potrivite faţă de pacient;
c) pregă tire comportamentală .

4213. Să nă tatea este definită de OMS ca fiind:

a) o stare de bine fizic şi psihic;
b) absenţa bolii;
c) o stare de bine fizic, mental ş i social ş i nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmită ţii.

4214. Acordarea îngrijirilor holistice presupune recunoaşterea că :

a) fiinţa umană este un tot unitar, alcă tuit din corp, minte, suflet;
b) omul nu poate fi separat de mediul să u;
c)indiferent de individ, boala are aceleaş i manifestă ri.

4215. Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:
a) cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing);
b) cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific al îngrijirilor;
c) cunoaşterea pacientului.

4216. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde urmă toarele elemente:

a) scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b) rolul asistentei medicale;
c) natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.

4217. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură :

a) ştiinţifică , tehnică , relaţională ;
b) etice, legislative;
c) ambele.
4218. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă :
a) un instrument de investigaţii, analiză ;
b) un instrument de planificare ş i evaluare a îngrijirilor;
c) un scop în sine.

4219. Relaţia asistentă - pacient reprezintă un proces bazat pe:

a) încredere, demnitate, respect;
b) comunicare afectivă , colaborare;
c)aplicarea sarcinilor care nu-i depă şesc limitele competenţei.

4220. Empatia - calitate esenţială în nursing, se defineş te ca fiind:

a) identificarea asistentei cu persoana îngrijită ;
b) transpunerea în „pielea pacientului" pentru a-i înţelege problemele, fă ră a pierde condiţia
„ca şi cum";
c) identificarea totală psihică , afectivă cu persoana îngrijită .

4221. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este: a. 14-16 respiraţii/min;

b. 16-18 respiraţii/min;
c. 18-22 respiraţii/min.

4222. Concentraţia O2 în aerul inspirat este:

a. 21%;
b. 15-16%
c. 24%.

4223. Hipoxia reprezintă :

a. scă derea cantită ţii de O2 în sânge;
b. scă derea cantită ţii de O2 în ţesuturi;
c. scă derea cantită ţii de CO2 în sânge.

4224. Respiraţia este influenţată de postura persoanei şi este favorizată de:

a) Poziţia ortostatică ş i şezând;
b) Poziţia şezând şi clinostatică ;
c) Poziţia decubit lateral

4225. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:

a) senzaţie de că ldură retrosternală , jenă respiratorie;
b) senzaţie de vomă ;
c) vă rsă tură .

4226. Eliminarea sângelui provenind din arborele bronş ic se defineşte ca: a. hematemeză ;
b. hemoptizie
c. hematurie.

4227. Aşezaţi în ordine intervenţiile asistentei medicale pentru administrarea O2:

a) pregă tirea psihică a pacientului;
b) introducerea sondei nazale şi fixarea ei;
c) fixarea debitului de O2 /min;
d) dezobstruarea că ilor respiratorii;
e) mă surarea lungimii sondei care se introduce.

4228. Factorii biologici care influenţează pulsul sunt:

a) vârsta, alimentaţia, înă lţimea corporală ;
b) emoţiile ş i plânsul;
c) vârsta.

4229. Pulsul dicrot se manifestă astfel:

a) pauzele dintre pulsaţii sunt inegale;
b) se percep două pulsaţii, una puternică , alta slabă , urmată de pauză ;
c)pulsaţii abia perceptibile.

4230. Pentru mă surarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în vedere:
a) pregă tirea psihică a pacientului;
b) liniştirea pacientului, folosirea aceluiaş i aparat;
c) informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face
mă surarea, folosirea aceluiaşi aparat.

4231. Tensiunea arterială la o persoană adultă este:

a) 115-140/70-90 mm Hg;
b) 150/80 mm Hg;
c) 90-115/50-80 mm Hg.

4232. Climatul determină modifică ri ale alimentaţiei. Astfel:

a) iarna - alimente bogate nutritiv ş i aport mare de lichide;
b) vara - alimente uş or digerabile şi aport mare de lichide;
c) nu sunt modifică ri ale alimentaţiei în cele două anotimpuri.

4233. Nevoile organismului/kg corp/24 h în condiţii normale, de substanţe organice din

alimente, sunt:
a) glucide 4-6 g, proteine 1-1,5 g, lipide 1-2 g;
b) glucide 4-6 g, proteine 4-6 g, lipide 1-2 g;
c) glucide 1-1,5 g, proteine 4-6 g, lipide 1-2 g.
4234. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicală ia în
consideraţie:
a) vârsta pacientului;
b) greutatea corporală ;
c) activitatea desfă ş urată de individ, vârsta ş i greutatea corporală .

4235. Vitaminele au rol în organism:

a. biocatalizatori;
b. materie primă de formare a hormonilor ş i anticorpilor;
c. sursă de energie.

4236. Alimentaţia raţională cuprinde urmă toarele grupe de alimente:

a) carne, lapte, legume, fructe, cereale, ouă ;
b) lapte, proteine, vegetale, ouă ;
c) lapte, proteine, fructe şi cereale.

4237. Glucidele conţinute în alimente reprezintă :

a) elementele organice cu cea mai mare valoare calorică ;
b) elementele organice cu rol în formarea anticorpilor;
c) elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum de
energie.

4238. În stă rile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C;
c) 10%.

4239. Alimentaţia artificială prin perfuzie se practică la urmă toarele categorii de pacienţi cu
excepţia:
a) inapetenţi;
b) cu tulbură ri de deglutiţie ş i intoleranţă digestivă ;
c) inconştienţi.

4240. Manifestă rile de dependenţă ale imobilită ţii sunt:

a) anchiloza, crampa, atrofia musculară ;
b) mişcă ri necoordonate;
c) tremură turi.

4241. Consecinţele imobiliză rii îndelungate la pat pot fi:

a) spasmele musculare;
b) atrofia musculară , escarele;
c) contracturile musculare.

4242. Crampele musculare se caracterizează prin:

a) contracţie involuntară permanentă a muşchiului;
b) contracţie spasmodică involuntară ş i dureroasă a muşchiului;
c) dificultate de deplasare.

4243. Mobilizarea după o perioadă lungă de imobilizare depinde de:

a) natura bolii şi starea pacientului;
b) dorinţa pacientului;
c) condiţiile de mediu.

4244. Obiectivele urmă rite în cazul mobiliză rii pacientului grav sunt:
a) stimularea circulaţiei sanguine, favorizarea elimină rilor, starea de bine a pacientului;
b) stimularea metabolismului;
c)stimularea respiraţiei.

4245. Pacientul grav îş i petrece tot timpul în pat. De aceea patul trebuie să aibă nişte calită ţi
care să asigure confortul:
a) permite pacientului să se mişte în voie;
b).prezintă o somieră rigidă ;
c) este uş or de manipulat şi cură ţat.

4246. Schimbarea lenjeriei de pat ş i de corp la pacientul grav permite asistentei medicale:
a) să comunice cu pacientul, să observe tegumentele;
b) să asigure condiţii igienice, comunicare şi observare;
c) să prevină complicaţiile.

4247. Nevoia de somn la persoana adultă să nă toasă este de:

a) 7-9 h/24 h;
b) 12-14 h/24 h;
c) 6-8 h/24 h.

4248. Insomnia poate fi combă tută prin:

a) administrarea medicaţiei hipnotice;
b) stabilirea unui orar de somn-odihnă ;
c) evitarea consumului

4249. Pentru evaluarea reală a temperaturii corpului, termometrul va fi menţinut în axilă :

a) minimum 2 min;
b) maximum 6 min;
c) 10 min.de cafea, alcool

4250. Subfebrilitatea reprezintă :

a) scă derea temperaturii corporale sub 36°C;
b) menţinerea temperaturii între 37 ş i 38°C;
c) menţinerea temperaturii între 38 ş i 39°C.

4251. Starea de hipotermie este determinată de:

a) pierderea excesivă de că ldură ;
b) creşterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.

4152. Pacientul cu hipertermie prezintă :

a) tegumente palide;
b) frisoane, piele caldă , roşie;
c) ambele.

4253. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este:

a) înviorarea circulaţiei cutanate, îndepă rtarea secreţiilor de pe piele;
b) crearea stă rii de confort;
c)ambele.

4254. Alterarea integrită ţii pielii şi mucoaselor se manifestă prin:

a) escoriaţii, fisuri, vezicule, ulceraţii, escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.

4255. Toaleta cavită ţii bucale la pacientul inconştient se face aşezând pacientul:
a) în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte;
b) în poziţie decubit lateral;
c) în poziţie decubit dorsal.

4256. Cauzele care favorizează apariţia escarelor de decubit sunt:

a) igiena defectuoasă , menţinerea pacientului timp îndelungat în aceeaşi poziţie;
b) paraliziile;
c)cutele lenjeriei de pat sau de corp. culcare. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de
asistenta medicală

4257. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:

a) înţepare în pulpa degetului:
b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c) puncţie venoasă .

4258. Pentru determinarea VSH sunt necesare urmă toarele materiale:

a) seringă de 2 ml uscată ;
b) citrat de sodiu 3,8%;
c) recipient special vacutainer.

4259. Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.

4260. Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:

a) când se suspectează o bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră .

4261. Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purtă torilor să nă toşi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.

4262. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmă toarele materiale cu
excepţia:
a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină :
b) spatulă linguală ;
c) seringă şi ace de unică folosinţă .

4263. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) la jumă tatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.

4264. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.

4265. Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.

4266. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară
astfel:
a) la 40-50 cm;
b) la 60 cm;
c) la 70-75 cm.

4267. Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:

a) drenarea că ilor biliare;
b) alimentaţie artificială ;
c) evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau că ilor biliare.

4268. Pentru drenarea că ilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit lateral drept.

4269. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:

a) recoltarea unei cantită ţi de urină pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modifică ri patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spontan).

4270. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei că i false prin forţarea sondei;
c) infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre ş i instrumente nesterile.

4271. Spă lă tura gastrică este indicată în:

a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
b) pregă tirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă ;
c)ulcer gastric în perioada dureroasă .

4272. Spă lă tura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese fermentative.

4273. Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregă tirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c) pregă tirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

4274. Pentru efectuarea clismei înalte canula se introduce:

a) 10-20 cm;
b) 30-40 cm;
c) 5-6 cm.

4275. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menţine maximum:
a) 3 h;
b) 2h;
c) 4 h.

4276. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea urmă toarelor
efecte locale:
a) favorizarea cicatriză rii ulceraţiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastrointestinale;
c) înlocuirea fermenţilor digestivi (când aceştia lipsesc).

4277. Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci când:

a) medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b) medicamentul prezintă proprietă ţi iritante asupra mucoasei gastrice;

4278. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:

a) pacienţii cu tulbură ri de deglutiţie;
b) pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă ;
c) pacienţii operaţi pe anus şi rect.

4279. Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub formă de:

a) gaze sau substanţe gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori;
c) pulberi fine.

4280. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru:

a) decongestionarea mucoasei că ilor respiratorii;
b) îmbogă ţirea în oxigen a aerului inspirat;
c)fluidificarea sputei.

4281. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:

a) soluţii;
b) mixturi;
c) unguente.

4182. Pentru aplicarea unguentelor în fundul de sac conjunctival ş i pe marginea pleoapelor

folosim:
a) ansă de platină ;
b) baghetă de sticlă lă ţită , acoperită cu un tampon de vată ;
c) tampon montat pe o sondă butonată , comprese sterile.

4183. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are urmă toarele avantaje:

a) dozarea exactă a unui medicament ce ajunge în sânge;
b) evitarea tractului digestiv:
c)posibilitatea administră rii medicamentelor bolnavilor inconştienţi.

4284. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.

4285. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană .

4286. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:

a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.

4287. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externă fesieră ;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară .

4288. Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c)substanţe uleioase.

4289. Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmă toarele, cu excepţia:

a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.

4290. Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.

4291. Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmă toarele, cu excepţia;

a) flebalgiei, datorită injectă rii prea rapide a unor substanţe iritante;
b) hematomului, prin stră pungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.

4192. Incidentele oxigenoterapiei sunt urmă toarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pă trunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisură rii mucoasei;
c) emboliei gazoasă .

4293. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scă zând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă ;
c) aceeaşi doză , până la sfârşitul tratamentului.

4294. În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.

4295. ACTH-ul se administrează în primele zile:

a) în doze mici, ce cresc progresiv;
b) în doze mari, ce se scad progresiv;
c)asociat cu antibiotice. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie ş i metabolism

4296. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- ş i hiperglicemiante. Factorii

hiperglicemianţi sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.

4297. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremură turi, piele uscată ;
b) piele uscată , tremură turi, greţuri, vă rsă turi;
c)greţuri, vă rsă turi, piele uscată , instalare lentă .

4298. Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită :

a) întreruperea activită ţii profesionale;
b) desfă şurarea activită ţii respectând indicaţiile de regim ş i tratament;
c)nu are restricţii privind efortul fizic.

4299. În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină /24 h se stabileşte în funcţie de

glicozuria exprimată în grame astfel:
a. 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b. 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c. 1 UI la 2 g glicozurie/zi.

4300. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
intravenoase?
a) insulina cristalină , actrapid;
b) insulina semilentă MC;
c)insulina lentă MC.

4301. Pacientului că ruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă :

a) să mă nânce în.urmă toarele 15-30 de minute;
b) să mă nânce după una-două ore;
c)nu are importanţă când va mânca.

4302. Alimentele permise cântă rite în diabetul zaharat sunt urmă toarele cu excepţia:
a) fructele; d) fă inoasele;
b) brânza; e) carnea;
c)zarzavaturile; f) oul.

4303. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice urmă toarele manifestă ri de dependenţă :

a) halenă acetonică ;
b) tremură turi, transpiraţii;
c)semne de deshidratare.

4304. Din alimentaţia pacientului cu obezitate se vor reduce urmă toarele alimente:
a) produsele rafinate (ciocolată , frişca, maioneză );
b) legumele ş i fructele proaspete;
c)carnea slabă şi laptele degresat.

4305. Pentru reducerea greută ţii corporale, pacientul cu obezitate îş i va stabili un program
de activitate fizică :
a) practicarea unor sporturi de performanţă ;
b) mers pe jos, 60-90 mi n/zi;
c) eforturi fizice intense la intervale mari de timp.

4306. Pacientul cu obezitate prezintă urmă toarele probleme de dependenţă , cu excepţia:

a) alterarea elimină rilor urinare;
b) alterarea mobilită ţii;
c)tulbură ri circulatorii ş i respiratorii;
d) alterarea termoreglă rii.

4307. Dl CM., de 72 de ani, vă duv, se îngrijeşte singur. Este internat de 3 zile cu diagnosticul
de sindrom subponderal: I = 180 cm, G = 47 kg. Asistenta medicală constată ca MD:
a) lipsa apetitului, edentaţie, edeme, tegumente uscate;
b) polifagie;
c)polifagie, polidipsie.

4308. Pentru alimentarea progresivă pe cale naturală a dlui CM., asistenta asigură :
a) trei mese pe zi, consistente;
b) 5-6 mese pe zi, cantitativ reduse, bogate în lichide;
c)alimente hiperzaharate.

4309. În accesul gutos, pacientul prezintă ca problemă de dependenţă durerea, cu

urmă toarele caracteristici:
a) durere monoarticulară , violenţă , apă rută brusc;
b) dureri articulare cu caracter migrator;
c)dureri ale coloanei vertebrale.

4310. Din alimentaţia pacientului cu gută , sunt excluse urmă toarele grupe de alimente:
a) carnea - viscerele, mezelurile;
b) legumele, fructele;
c) lactatele.

4311.Pancreatita acuta apare la persoanele:

a.care consuma in exces alcool,alimente
b.cu litiaza biliara
c. peste 45 ani

4312. Pancreatita acuta se manifesta prin:

a.oprirea tranzitului intestinal
b.dureri abdominale violente in etajul abdominal superior
c.alterarea marcata a starii generale
4313.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere:
a.apare in hipocondrul drept
b. iradiaza in omoplat si umarul drept
c.apare in epigastru

4314.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe:

a.disparitia matitatii hepatice
b.pneumoperitoneu evidentiat radiologic
c.contractura abdominala

4315.Semnele functionale ale ulcerului perforat sunt:

a.dureri violente in epigastru, transpiratii reci
b.tahicardie,imobilitate respiratory in etaj abdominal superior
c.disparitia matitatii hepatice

4316.Prin termenul de ,,abdomen de lemn”intelegem

a.disparitia matitatii hepatice
b.contractura pe toata aria abdominala
c.durere violenta in epigastru

4317.Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de:

a.antibiotice
b.antispastice, antialgice
c.corticoizi

4318.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pt materii fecale si gaze apare

in:
a.colecistita acuta
b.ocluzia intestinala
c.ulcerul perforat

4319.Volvulus intestinal se traduce prin:

a.rasucirea anselor intestinale
b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

4320.Volvulusul intestinal apare la nivelul:

a.anselor intestinale subtiri
b.colonului ascendant
c.sigmoidului
4321.Ocluzia intestinala functionala poate fi:
a.spastica
b.obstructiva
c.paretica

4322.Care din urmatoarele semen sugereaza o ocluzie intestinala:

a.contractura abdominala
b.oprirea tranzitului intestinal
c.varsaturi alimentare

4323.Alte semne de ocluzie sunt:

a.scaune sanguinolente
b.hematemeza
c.constipatie alternanta cu diaree

4324.In ocluziile intestinale vechi , varsaturile sunt:

a.fecaloide
b.bilioase
c.alimentare

4325.Forma cea mai grava a pancreatitei este:

a.edematoasa
b.hemoragica
c.necrotica

4326.Semnele intilnite in pancreatita acuta sunt:

a.meteorism abdominal,greturi, varsaturi
b.contractura musculara
c.durere ,,in bara”, stare de soc

4327.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata;

a.amilaze crescute
b.leucopenie
c.hiperglicemie

4328.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:

a. intestinale inalte
b.intestinale joase
c.intestinale functionale
4329.Tratamentul ocluziei functionale consta in:
a.interventie chirurgicala
b.reechilibrare hidroelectolitica
c.antibioterapie

4330.In pancreatita acuta este caracteristica:

a.durerea abdominala cu localizare in etajul abd sup”in bara” cu iradiere in spate
b.durerea este continua si de intensitate mare
c.durerea este violenta, abdomenul devine rigid, ‘’de lemn”

4331.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da:

a. spasmul sfincterului Oddi
b.mascarea procesului inflamator acut
c.tulburari de transit

4332.Persoanele predispose la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:

a.bolnavii subponderali
b.bolnavii cu ulcer perforat
c. adultii obezi

4333.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:

a. tripsina
b.amilaza
c.tripsinogen

4334.Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin:

a.hematemeza
b.hemoragie oculta
c.melena

4335.Care din examenele de laborator permit aprecioera gravitatii HDS:

a.hemoglobina
b.proteinemia
c.hematocritul

4336.In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic

pneumoperitoneul:
a..stomacului
b.colonului
c.veziculei biliare
4337.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o:
a.sangerare subcapsulara masiva,si ruperea capsulei sub presiunea hematomului
b.sangerare peritoniala
c.sangerare provocata sub presiunea hematomuli splenic

4338.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, duc la:

a.inflamarea pancreasului
b.necrozarea pancreasului
c.autodigestia pancreasului

4339.In administrarea medicamentelor, asistenta medicala:

a.respecta intocmai medicamentele prescrise
b.poate inlocui cu un alt medicament cu effect asemanator
c.utilizeaza preparate identice,care circula sub diferite denumiri

4340.Caile de administrare a medicamentelor pe cale parenterala sunt

a.subcutanata
b.intravenoasa
c.intrarectala

4341.Antibioticele sunt substante cu efect:

a.bactericid
b.de stimulare a imunitatii
c.bacteriostatic

4342.Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:

a.pe stomac si portiunea sup a duodenului
b.pe partea inf a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat
c.pe stomac si portiunea inferioara a duodenului

4343.Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin:

a.periodicitate
b.ritmicitate
c.continuitate

4344.Ulcerul gastro-intestinal se manifesta prin:

a.varsaturi postprandiale cu continut alimentar
b.pofta de mancare scazuta
c.pirozis

4345.Examenele efectuate pt stabilirea diagnosticului de ulcer g-d:

a. examen radiologic
b.gastroscopie
c.ecografie

4346.Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin:

a.durere nocturna
b.durere postprandiala
c.foame dureroasa

4347.Ulcerul gasto-duod.este mai frecvent la:

a.barbati
b.femei
c.varsta de 20-50ani

4348.Durerea in ulcerul duodenal poate fi calmata de;

a.ingestia de alimente
b.ingestia de substante alkaline
c.inhibitori de antireceptoriH2

4349.Senzatia de ,,foame dureroasa “ apare in:

a.ulcerul duodenal
b.ulcerul micii curburi
c.ulcerul juxtacardial

4350.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este:

a.in organelle de vecinatate
b.perforatia acoperita
c.in peritoneul liber

4351.Hepatita virala A se teansmite pe cale:

a.parenterala
b.digestiva
c.respiratorie

4352.Hepatita virala c se transmite pe cale:

a.digestiva
b.parenterala
c.sexuala

4353.Purtatorii cronici de virus hepatitric sunt in:

a. hepatita A
b.hepatita B
c.hepatita C

4354.Litiaza biliara este o afectiune provocata de:

a.dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula
b.formare de calculi in canalul Wirsung

4355. Litiaza biliara este mai des intilnita la:

a.barbati decat la femei
b.femei decat la barbate
c.tineri sub 30 de ani

4356. Factorii favorizanti ai litiazei biliare sunt:

a.sedentarismul
b.abuzul de grasimi si proteine

4357.Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin:

a.senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
b. jena dureroasa in hipocondrul drept
c.agitatie, transpiratii si extremitati reci

4358.Examenele de laborator in litiaza biliara arata:

a.hiperbilirubinemie
b.hipercalcemie
c.hipocolesterolemie

4359.Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:

a. piocolecist
b.hepatita cronica colostatica
c.angiocolita acuta

4360.Dieta in litiaza biliara consta in:

a.reducerea consumului de grasimi
b.evitarea consumului de alimente si lichide prea reci
c.regim hipoglucidic

4361.Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin:

a) hemoptizie ş i hematemeza;
b) hematemeza ş i melenă ;
c) hematurie ş i melenă .
4362.Care din urmă toarele definiţii caracterizează ileusul:
a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze;
b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile;
c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale

4363.Culoarea scaunului în caz de melenă este:

a) roşu deschis;
b) negru ca pă cura;
c) maron-verzui

4364.Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt:

a) ouă le ş i smântână ;
b) carnea de vită sau pasă re fiartă sau friptă ;
c) biscuiţii

4365.Alimentele permise în ulcerul gastric sunt:

a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris, tă iţei, orez);
b) maioneza ş i rântaşurile;
c) carnea slabă de peşte fiert sau fript.

4366.Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt:

a) fă inosul cu lapte;
b) fructele ş i legumele crude;
c) sosurile pe bază de rântaş.

4367.In hemoragia gastrică , în prima zi, se consumă :

a) ceai fierbinte;
b) ceai rece;
c) apă zaharată caldă \

4368.In hepatita cronică nu se consumă :

a) unt, frişca, smântână , foarte proaspete;
b) bă uturi alcoolice;
c) laptele dulce;

4369.In litiaza biliară se contraindică :

a) carnea afumată ;
b) conservele;
c) preparatele cu brânză de vaci;

4370. În litiaza biliară se consumă :

a) viscere;
b) icre;
c) came slabă de pasă re sau vită .

4371. În dischineziile biliare hipertone se indică urmă toarele alimente:

a) peştele slab;
b) brânza de vaci dulce;
c) smântână .

4372.Se contraindică în dischineziile hipertone:

a) smântână ;
b) brânza de vaci;
c) pâinea albă

4373.In primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim:

a) hidric;
b) lacto-vegetarian;
c) lacto-fructo-vegetarian.

4374.În colita de fermentaţie sunt contraindicate:

a) alunele;
b) varza;
c) orezul, grisul;

4375.În colita de putrefacţie sunt recomandate:

a) orezul;
b) carnea slabă ;
c) brânzeturile fermentate

4376.Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt:

a) cartofi fierţi;
b) lapte bă tut, brânză proaspă tă ;
c) miere de albine;

4377. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau
clisme şi este folosită :
a) după efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) când se urmă reşte o acţiune locală , în special;
c) când bolnavul nu prezintă vă rsă turi ş i greţuri

4378.Care din urmă toarele manifestă ri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a) dureri nocturne şi înainte de mese;
b) dureri în epigastru, greţuri şi vă rsă turi postprandiale;
c) durere „în bară " în etajul abdominal superior.

4379.In cancerul gastric durerea apare:

a) la 30 minute postprandial;
b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide;
c) permanentă .

4380.Cum se combate staza în ocluzia intestinală ?

a) se suspendă orice alimentaţie peros ş i reechilibrare volemică ;
b) prin administrare de antispastice;
c) aspiraţie prin sonda tip duodenală .

4381.Gastrita atipică prezintă urmă toarele semne cu excepţia:

a) hiperaciditate;
b) anaclorhidrie;
c) pliurile mucoasei gastrice şterse

4382.Gastrita acută este produsă de urmă toarele cauze:

a) excesului de alcool;
b) substanţelor caustice;
c) aspirinei;

4383.Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmă toarele manevre cu excepţia:

a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup;
b) pungă cu gheaţă pe abdomen;
c) mobilizarea precoce a pacientului;

4384.Regimul alimentar de cruţare în colite constă în urmă toarele, cu excepţia:

a) alimente bogate în celuloză ;
b) ouă moi;
c) brânzeturi proaspete;

4385.Între manifestă rile enterocolitei acute se întâlnesc:

a) durerile retrosternale;
b) borborismele;
c) constipaţia.

4386.În plină criză dureroasă de ulcer, pacientul va respecta un regim alimentar format din:
a) ouă fierte moi şi frişca;
b) 2 l lapte/zi, ceai
c) supe cu cereale, perişoare dietetice din carne.

4387.Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vă rsă turi, asistenta medicală

acordă atenţie deosebită :
a) ambilor pacienţi;
b) pacientului A;
c) pacientului B

4388.Gastroscopia necesită pregă tirea pacientului prin:

a) evacuarea conţinutului stomacal;
b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului;
c) nici o pregă tire.

4389.Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe

decontrast impune în prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos

4390.Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon, va fi:
a) irigoscopia;
b) urografia;
c) tranzitul baritat;
d) colecistografia

4391.Un test Addler determină prezenţa:

a) unei ulceraţii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv;
d) unor hematii ş i leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon.

4392. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:

a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, sânge, paraziţi;

4393.Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop:

a) explorator;
b) terapeutic;
c) profilactic
4394.Scopul spă lă turii gastrice este:
a) evacuarea conţinutului gastric;
b) îndepă rtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică ;
c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică ;

4395.Spă lă tură gastrică se indică în:

a) intoxicaţiile voluntare;
b) intoxicaţiile involuntare;
c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare

4396.În spă lă tura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o:

a) seringă de 2 ml;
b) seringă de 20 ml;
c) pâlnie

4397.Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
abdominală :
a) paracenteză ;
b) laparotomie;
c) celiotomie;
d) laparoscopie

4398. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune:

a) proteine în cantitate crescută ;
b) potasiu în cantitate crescută ;
c) restricţie de sodium

4399.O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. După aplicarea acesteia,
pacientul are dificultă ţi în respiraţie. Bazându-se pe această manifestare, prima intervenţie
pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este:
a) să desumfle balonaş ul sondei esofagiene;
b) să -1 încurajeze să respire adânc;
c) să monitorizeze semnele vitale;
d) să informeze medicul;

4400.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a)evacuarea conţinutului intestinului gros;
b)pregă tirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c)pregă tirea pacientului pentru alimentare sau hidratare
4401. Contractura musculara de tip "abdomen de lemn” apare in:
a). Ocluzia intestinala
b). Ileusul paralitic
c). Ulcerul duodenal perforat
d). Apendicita acuta.

4402. Simptomul principal al bolii de reflux gastro-esofagian este:

a). Disfagia;
b). Pirozis ascendent retrosternal, de predilectie nocturn, postprandial sau in decubit
dorsal;
c). Hematemeza
d). Regurgitatiile postprandiale;

4403. Arsurile retrosternale din boala de reflux gastro-esofagian cedeaza la admininstarea

de:
a). Anticoagulante
b). Antispastice
c). Antiinflamatorii
d). Antisecretoare

4404. Hernia hiatala paraesofagiana, prin rostogolire, este caracterizata prin:

a). Prezenta intregului stomac in torace;
b). Prezenta a 1/2 a stomacului in torace;
c). Hernierea unui segment al stomacului prin hiatusul esofagian largit, cu
mentinerea pe loc a cardiei in abdomen;

4405. Care este cel mai frecvent simptom al cancerului esofagian:

a. durerea retrosternala
b. disfagia
c. vocea ingrosata

4406. Care este cel mai frecvent simptom la prezentarea unui cancer gastric?
a. hematemeza
b. scaderea ponderala
c. boala de reflux esofagian

4407. Sonda gastrica ajunge in stomac atunci cand la nivelul arcadei dentare marcajul
arata:
a) 65 - 70 cm;
b) 30 - 40 cm;
c) 45 - 50 cm.
4408. O cauza frecventa a colicii biliare o reprezinta:
a) calculii biliari;
b) Helicobacter pilory;
c) traumatismele locale.

4409. Sediul durerii din criza de ulcer gastro-duodenal se afla in:

a) epigastru;
b) hipocondrul drept;
c) hipocondrul stang.

4410. Germenele bacterian cu rol in etiologia ulcerului gastroduodenal este:

a) Escherichia coli;
b) He1icobacter pylori;
c) Hemophilus influenzae.

4411. Diagnosticul pozitiv al ulcerului gastroduodenal se bazeaza pe:

a) echografie;
b) endoscopie;
c) urografie.

4412. Melena este o hemoragie exteriorizata prin scaun si provine din:

a) stomac sau duoden;
b) rect sau sigmoid;
c) jejun sau ileon.

4413. Printre complicatiile ulcerului gastroduodenal se regaseste:

a) ocluzia;
b) stenoza;
c) refluxul.

4414. Varsaturile bilioase se intalnesc in:

a) ulcerul gastric;
b) colecistopatii;
c) esofagite.

4415. Scaunele melenice au urmatorul aspect:

a. culoare neagra,aspect lucios, "ca pacura", miros fetid;
b) semilichide, cu sange rosu, rutilant
c) dure, cu striatii sanguinolente
4416. Ocluzia intestinala se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice cu o
exceptie:
a) dureri abdominale, varsaturi
b) oprirea gazelor si scaunului
c) stare generala alterata, hipertensiune arteriala, febra

4417. Colecistita acuta necesita urmatoarele masuri de urgenta:

a) antibiotic in primele 6-8 ore .
b) administrare de lichide per oral in formele medii sau grave
c) repaus la pat, repaus alimentar, antispastice, antibiotice la indicatia medicului

4418. Alimentatia artificiala prin sonda nazo-gastrica necesita:

a) gust agreabil al alimentelor componente
b) permeabilitatea sondei si continut caloric adecvat
c) 24 ore repaus

4419. Dintre factorii de nutritie proteinele au rol:

a. in reglarea schimburilor hidrice, in echilibru acido-bazic al sangelui
b. este cea mai importanta sursa de energie a organismului
c. ajuta la reglarea termica

4420.Nexium este um medicament folosit pentru tratamentul:

a). ulcerului duodenal
b). colicii biliare
c). pancreatitei acute

4421.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o Inaltime

de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului

4422.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nu-si

modifice pozitia timp de:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute

4423.Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient

fata de necesitatile organismului includ:
 a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de
tratamentele urmate

4424.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte

4425. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:

a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta
c. ambele variante sunt corecte

4426.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:

a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte

4427.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:

a. hematemeza
b. melena
c. hematurie

4428.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar

caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale

4429.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale intravenoasa

de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral

4430.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:

a. hipocaloric
 b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte

4431. Preparatele alimentare ce urmează a fi administrate pe gastrostomă pentru

alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian în stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi scă zute pentru a creşte toleranţa digestivă a pacientului

4432.La pacienţii cu anemie cronică , scaunul poate avea aspect închis la culoare, negricios
după administrarea de:
a. sânge, produse de sânge

b. preparate de fier pe cale orală

c. vitaminele B1, B6, B12

4433.Regimul alimentar al unui pacient în preziua efectuă rii irigoscopiei va fi:
a.hidric
b.alimente bogate în celuloză
c. alimente să race în celuloză

4434.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numeşte:

a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie

4435.Pacienţii cu stenoză pilorică prezintă :

a.vă rsă turi cu conţinut alimentar vechi
b.vă rsă turi explozive în jet, neprecedate de greaţă
c. vă rsă turi bilioase

4436.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verifică identitatea pacientului
b. verifică bonul de comandă pentru sânge sau produse de sânge
c. ambele variante sunt corecte

4437.Hepatita de tip B se transmite:

a. pe cale digestivă , „boala mâinilor murdare"
b.pe cale sangvină
c.ambele variante sunt corecte

4438. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinală este:

a. durerea
 b. vă rsă tura
c.întreruperea tranzitului intestinal
4439.La un pacient cu hemoragie digestivă superioară recoltarea unui set de analize în
condiţii de urgenţă , va include în mod obligatoriu şi determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c.glicemiei

4440.Unui pacient cu constipaţie cronică , asistenta medicală îi va recomanda un regim

alimentar:
a. bogat în fibre vegetale
b. să rac în fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat

4441.Unui pacient cu constipaţie cronică , asistenta medicală îi va recomanda un regim

alimentar:
a. bogat în fibre vegetale
b. să rac în fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat

4442.Vă rsă turile ce apar postprandial precoce însoţite de gust amar şi cefalee sugerează :
a. suferinţe biliare
b. ulcer duodenal
c. stenoză pilorică

4443. Intervenţiile asistentei medicale m cazul urni pacient cu hemoragie digestiva

superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funcţiilor vitale
b. aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg chiar dacă este cu stare de
conştientă alterată
c.montarea sondei urinare

4444.Melena indică :
a. fisura anală
b. hemoragie digestivă superioară
c.hemoroizi

4445.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a. irigator
b. ploscă (bazinet)
c. sondă urinară
4446.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aş ezat în poziţie:
a. decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng întins ş i membrul inferior drept
flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziţie genupectorală

4447.În regimul alimentar al unui pacient cu pancreatită acută se vor evita:

a. alcoolul
b. alimentele bogate în gră simi
c. alimentele să rate

4448.La un pacient cu pancreatită cronică se recomandă determinarea amilazelor

pancreatice în:
a. sânge
b. urină
c. lichid cefalorahidian

4449.Tabloul clinic al colecistitei acute include:

a. dureri în hipocondrul drept
b. febră
c.hematemeză

4450.Îngrijirea unui pacient cu hemoragie digestivă superioară exteriorizată prin

hematemeză ş i melenă implică :
a. pungă cu gheaţă
b. aplicarea locală de că ldură în zona epigastrică
c.repaus la pat

4451.La un pacient cu hemoragie digestivă masivă exteriorizată prin hematemeză ş i

melenă se impune recoltarea urmă toarelor analize:
a. hemoleucogramă
b. grup sanguin, Rh
c.VSH, fibrinogen

4452.Regimul alimentar recomandat pacienţilor cu flatulenţă se caracterizează prin:

a. conţinut scă zut de legume
b. conţinut scă zut de lactoză
c. conţinut crescut de legume

4453.Echografia abdominală :
 a. permite aprecierea structurii ficatului
b. identifică formaţiunile tumorale intrahepatice
c. poate diferenţia o tumoare benignă de una malignă

4454.In ciroza hepatică principalii agenţi eztiologici implicaţi sunt:

a. alcoolul
b.virusul hepatic A
c.medicamentele hepatotoxice

4455.Manifestă rile clinice ale cirozei hepatice includ:

a.icterul
b.vă rsă turi explozive în jet, neprecedate de greaţă
c.ginecomastia

4456.Stenoza pilorică se manifestă :

a. vă rsă turi postprandiale precoce
b. vă rsă turi postprandiale tardive
c. scă dere în greutate

4457.Toxiinfecţiile alimentare pot apă rea în urma:

a.consumului de alimente intens contaminate cu bacterii
b.consumului de alimente contaminate cu toxinele bacteriilor
c.contactului cu omul bolnav

4458.In hemoragia prin ruptura varicelor esofagine, se administrează :

a.pansamente gastrice amestecate cu trombină uscată sterilă
b.se introduce în esofag o sondă Sengstaken-Blackmore
c.se administrează 1 fiolă Noratrinal oral, cu 60 ml ceai

4459.Prezentarea farmaceutică a medicamentelor ce se administrează pe cale rectală

poate fi sub formă de:
a.supozitoare
b.soluţii, mixturi,decocturi
c.clisme medicamentoase

4460.Ascita este semn de :

a.ciroza hepatica
b.neoplazii
c.ulcer

4461. In timpul punctiei venoase, acul atasat seringii va fi orientat:

 a.cu bizoul in sus
b. cu bizoul in jos
c. cu bizoul in lateral

4462. Pozitia pacientului In timpul alimentarii pe gastrostoma este:

a. decubit dorsal
b .decubit lateral drept
c. sezand

4463.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:

a. 37° C ± 0,3 - 0,6
b. 37,5 °C±0,3-0,6
c. 36,5 °C±0,3-0,6

4464.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului se

face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roşie
c. cerc de culoare roşie

4465.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:

a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate

4466.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:

a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice

4467.Starea de sanatate se defineste ca fiind:

a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile vitale ale
organismului

4468.Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient

fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
 b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de
tratamentele urmate

4469.Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:

a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale

4470.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte

4471.Hemoptizia reprezinta:
a. sputa cu sange
b. varsatura cu sange
c. urina cu sange

4472.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:

a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
d.rectoragii

4473.Hematemeza reprezinta:
a. varsatura cu sange
b. sputa cu sange
c. urina cu sange

4474 .Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:

a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului

4475.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar

caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4476.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical se
modifica astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte

4477.Determinarea glicemiei se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

4478.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:

a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte

4479. Fenobarbitalul se administreaza:

a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular

4480.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:

a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone

4481.Se recomanda administrarea PPC unui pacient cu:

a. ciroza hepatica
b. tulburari de coagulare
c. ambele variante sunt corecte

4482. La pacientul inconştient se recomandă :

a. alimentaţia per os cu pacientul în decubit lateral stâng
b. alimentaţia parenterală prin administrarea de soluţii perfuzabile ce conţin
principiile elementare de bază
c.ambele variante sunt corecte

4483.Regimul alimentar al unui pacient cu dischinezie biliară va evita:

a. alimentele bogate în gră simi
b. alimentele să rate
 c. dulciurile

4484.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numeşte:

a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie

4485.Substanţa de contrast utilizată pentru realizarea colongiografiei se administrează pe

cale:
a. intravenoasă
b. intramusculară
c. per os

4486.Colongiografia este examenul radiologie ce permite explorarea:

a. că ilor biliare
b. că ilor urinare
c. pancreasului

4487.Pacienţii cu stenoză pilorică prezintă :

a.vă rsă turi cu conţinut alimentar vechi
b.vă rsă turi explozive în jet, neprecedate de greaţă
c. vă rsă turi bilioase

4488.Pregă tirea pentru efectuarea radioscopiei gastrointestinale presupune:

a. clisma evacuatorie în seara precedentă investigaţiei
b. lavaj gastric cu 1000 ml ser fiziologic în dimineaţa investigaţiei
c. dietă hidrică în dimineaţa investigaţiei

4489.Recomandă rile privind regimul alimentar al unui pacient cu ulcer duodenal includ:
a. supe de zarzavat, laptelui, soteuri de zarzavat
b. respectarea orarului meselor
c. ambele variante sunt corecte

4490.Medicaţia antisecretoare din tratamentul unui pacient cu ulcer gastric se

administrează :
a. înaintea meselor
b. la două ore după mese
c. fă ră legă tură cu orarul meselor

4491.Pacientul cu rectocolită ulcerohemoragică prezintă în fazele acute ale bolii:

a. numeroase scaune diareice
 b. constipaţie rebelă la tratament
c. tranzit intestinal normal pentru gaze şi materii fecale

4492.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verifică identitatea pacientului
b. verifică bonul de comandă pentru sânge sau produse de sânge
c. ambele variante sunt corecte

4493.Asistentul medical va recomanda unui pacient cu diabet zaharat de tip II:

a. limitarea efortului fizic
b. regim alimentar hiposodat
c. regim alimentar hipoglucidic

4494.Carnea (viscere, mezeluri) va fi exclusă din regimul alimentar al pacientului cu:

a. gută
b.diabet zaharat tip I
c. hipotiroidism

4495.Hepatita de tip B se transmite:

a. pe cale digestivă , „boala mâinilor murdare"
b.pe cale sangvină
c. ambele variante sunt corecte

4496.La un pacient cu hemoragie digestivă superioară recoltarea unui set de analize în

condiţii de urgenţă , va include în mod obligatoriu şi determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei

4497.La un pacient cu hemoragie digestivă superioară , lavajul pe sonda nazogastrică se va

face cu soluţie rece de ser fiziologic la care asistenta medicală va adă uga în scop
hemostatic ş i:
a. ethamsilat
b. fitomenadionă
c. adrenalină

4498.Unui pacient cu hemoragie digestivă superioară , asistenta medicală îi va administra o

dietă :
a. hidrică (lichide reci)
b. hidro-lacto-zaharată
c. hipoglucidică , hipocalorică
4499.Unui pacient cu constipaţie cronică , asistenta medicală îi va recomanda un regim
alimentar:
a. bogat în fibre vegetale
b. să rac în fibre vegetale
c. hidro-lacto-zaharat

4500.In îngrijirea unui pacient cu boală ulceroasă , asistenta medicală îi va recomanda:

a. evitarea condimentelor
b. limitarea activită ţilor fizice
c. repaus la pat si nutriţie parenterală

4501.Medicamentele hemostatice utilizate în tratamentul unui pacient cu hemoragie

digestivă superioară sunt:
a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1

4502.Anorexia selectivă pentru carne apare specific în:

a. neoplasmul gastric
b. ulcerul gastric
c. ulcerul duodenal

4503.Prin disfagie se înţelege:

a. dificultate la deglutiţie legată doar de alimentele solide
b. dificultate la deglutiţie legată doar de alimentele lichide
c.senzaţia de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian

4504.Vă rsă turile ce apar postprandial precoce însoţite de gust amar şi cefalee sugerează :
a. suferinţe biliare
b. ulcer duodenal
c. stenoză pilorică

4505. Intervenţiile asistentei medicale in cazul unui pacient cu hemoragie digestiva

superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funcţiilor vitale
b. aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg chiar dacă este cu stare de
conştientă alterată

4506.Melena indică :
a. fisura anală
 b. hemoragie digestivă superioară
c.hemoroizi

4507.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a. irigator
b. ploscă (bazinet)
c. sondă urinară

4508.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aş ezat în poziţie:

a. decubit lateral drept cu membrul inferior stâng întins ş i membrul inferior drept
flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziţie genupectorală

4509.Cele 14 nevoi fundamentale ale individului uman, conform modelului conceptual al

Virginiei Henderson, includ:
a. nevoia de a respira
b. nevoia de a avea o bună circulaţie
c. nevoia de a se mişca ş i a avea o bună postură

4510.La un pacient cu pancreatită cronică se recomandă determinarea amilazelor

pancreatice în:
a. sânge
b. urină
c. lichid cefalorahidian

4511.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra sunt reale:

a. febra însoteste toate bolile infectioase

b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglarii
c. febra constituie o reactie de aparare a organismului
d. febra este sinonima cu boala infectioasa
e. inductia febrei este realizata de substante pirogene exo- si endogene

4512.Boala infectioasa acuta ciclica are o evolutie stadiala care cuprinde:

a. numai incubatia
b. numai invazia
c. numai perioada de stare
d. numai perioada de declin
e. incubatie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +
convalescenta
4513. Aparitia constanta într-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de îmbolnaviri,
fara legatura evidenta între ele, caracterizeaza:
a. periodicitatea
b. endemicitatea
c. sporadicitatea
d. epidemia
e. pandemia

4514. În fata unui pacient cu boala infectioasa, nursa trebuie sa stie:

a. daca pacientul necesita izolare obligatorie în spital
b. modul de transmitere a infectiei
c. ce masuri specifice se iau fata de contacti
d. numarul de internari din anul precedent
e. ce masuri de igiena personala se iau

4515. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:

a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogena
b. stabilirea starii de purtator sanatos de germen
c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d. diagnosticul difteriei
e. diagnosticul trichinelozei

4516. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate:

a. antibioprofilaxia la tineri cu infectii virale pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene
b. administrarea de oxacilina la un pacient cu S.aureus în exudatul faringian
c. utilizarea antibioticelor la pacienti febrili cu granulocitopenie
d. utilizarea de rutina a antibioticelor la un pacient febril
e. schimbarea antibioticului dupa 3 zile daca nu se obtine îmbunatatirea
simptomatologiei

4517. La un tânar cu angina streptococica i se va prescrie de prima intentie:

a. penicilina G sau eritromicina daca este alergic la beta-lactamine
b. cefalosporine gen.II
c. oxacilina
d. tetraciclina
e. ciprofloxacina

4518. Infectia nosocomiala este:

a. infectia dobândita în primele 24 ore de la externarea din spital
b. infectia dobândita în afara unei unitati spitalicesti
c. infectia dobândita numai de copii
d. infectia dobândita prin muscatura de animal necunoscut
e. infectia dobândita în spital sau orice unitate de asistenta 22122l1122w medicala,
indiferent de profilul medical sau chirurgical.

4519. Care din masurile urmatoare sunt utile în profilaxia infectiilor nosocomiale:
a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacientii din grupele de risc
b. izolarea corespunzatoare a pacientilor
c. supraveghere si control permanent
d. curatenie, dezinfectie si sterilizare corect efectuate
e. evitarea spitalizarilor inutile

4520. Prevenirea infectiilor urinare nosocomiale implica:

a. folosirea sondelor urinare
b. evitarea utilizarii sondelor urinare
c. respectarea asepsiei în timpul montarii sondei
d. sonda urinara închisa
e. administrarea profilactica de nitrofurantoin

4521. Exantemul din scarlatina are urmatoarele caracteristici:

a. respecta palmele, plantele
b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c. este însotit de semnul Koplik
d. apare initial la nivelul fetei
e. este urmat de descuamatie

4522. Tratamentul de electie în scarlatina se face cu:

a. ampicilina
b. penicilina
c. clormafenicol
d. cefalosporine
e. tetraciclina

4523. Elementele clinice sugestive pentru rujeola sunt:

a. eruptie polimorfa
b. catar oculo-nazal si traheo-bronsic
c. semnul Pastia
d. semnul Koplik
e. ciclul lingual

4524. Semnul caracteristic în rubeola este reprezentat de:

a. angina rosie "în flacara"
b. eruptia maculo-eritematoasa, confluenta, intens pruriginoasa
c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d. semnul Koplik
e. faciesul plâns

4525. Eruptia din varicela are urmatoarele caracteristici:

a. este universala
b. este de tip polimorf
c. apare în mai multe pusee
d. lasa întotdeauna cicatrici
e. este de tip maculo-eritematos

4526. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:

a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de aparitia eruptiei
b. prin urina
c. prin fecale
d. contact direct cu continutul veziculelor
e. numai prin cruste

4627. Angina difterica se caracterizeaza prin:

a. debut brusc, cu febra mare
b. disfagie intensa
c. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii
d. exudat pultaceu
e. este însotita de semne de toxemie

4528. Difteria se poate transmite:

a. de la persoana bolnava, prin picaturile de saliva
b. de la animalul bolnav, prin urina
c. de la bolnav, prin sânge
d. prin contact cu obiecte contaminate
e. de la purtatori sanatosi

4529. Bolnavul cu difterie este tratat:

a. numai în spital
b. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxina + simptomatice
c. numai cu antibiotic
d. numai cu ser antidifteric
e. la domiciliu

4530. Tabloul clinic în gripa cuprinde:

a. stare de curbatura
b. secretie nazala muco-purulenta
c. hipertensiune arteriala
d. febra înalta, frisoane
e. varsaturi în jet

4531. Tratamentul în gripa presupune:

a. antibioterapie în toate cazurile
b. combaterea febrei cu aspirina la copii
c. corticoterapie în formele toxice
d. hidratare larga pentru tusea productiva
e. aciclovir

4532. În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsiva sunt:

a. tusea tenace, emetizanta, rezistenta la terapia uzuala
b. rinoreea seroasa
c. tusea productiva
d. varsaturile
e. cefaleea

4533. Tratamentul etiologic în tusea convulsiva se face cu:

a. penicilina
b. eritromicina
c. gentamicina
d. fluorochinolone
e. cloramfenicol

4534. În deshidratarile de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitica se face prin:

a. administrare de saruri per os
b. administrare de electroliti parenteral
c. administrare de sânge
d. administrare de imunoglobuline
e. administrare de plasma

4535. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:

a. apos
b. muco-pio-sanguinolent
c. galben-verzui
d. riziform
e. muco-grunjos
4536. Tabloul clinic în febra tifoida este caracterizat prin:
a. debut brusc în toate cazurile
b. prezenta rozeolelor tifice
c. puls bradicardic, discordant cu febra
d. angina Duguet
e. hipertensiune arteriala

4537. Tabloul clinic al holerei cuprinde:

a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme
b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c. sindrom de deshidratare, de diverse grade
d. hipertermie pe toata perioada bolii
e. tenesme

4538. Cea mai frecventa determinare în infectia cu virusul urlian este la nivelul:
a. pancreasului
b. meningelui
c. glandei parotide
d. encefalului
e. ovarului

4539. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orala sunt:

a. HAV tip A
b. HAV tip B
c. HAV tip C
d. HAV tip D
e. HAV tip E

4540. În perioada prodromala a HAV se pot întâlni:

a. greturi
b. icter pruriginos
c. varsaturi
d. febra înalta
e. inapetenta

4541. HAV tip B se transmite:

a. prin sânge si derivate de sânge contaminat
b. sexual
c. fecal-oral
d. prin instrumentar medical si nemedical contaminat
e. vertical, de la mama la fat
4542. Semnele de alarma pentru nursa în supravegherea unui pacient cu HVA:
a. somnolenta 22122l1122w diurna, scaderea capacitatii de concentrare
b. prezenta sindromului de colestaza
c. urinile hipercrome
d. aparitia manifestarilor hemoragipare
e. aparitia scaunelor diareice

4543. Care din urmatoarele modificari ale LCR pledeaza pentru o meningita bacteriana:
a. glicorahie mult crescuta
b. elemente celulare cu miile
c. predominenta mononuclearelor
d. proteinorahie mult crescuta
e. glicorahie normala

4544. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene:

a. combaterea hipertensiunii intracraniene
b. combaterea convulsiilor
c. sterlizarea rapida a LCR
d. combaterea varsaturilor
e. controlul strict al aportului de lichide

4545. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabila este:

a. hemocultura
b. tomografia cerebrala
c. punctia lombara
d. hemoleucograma
e. radiografia craniana

4546. Care este cea mai frecventa forma clinica de infectie cu virusurile poliomietice:
a. poliomielita paralitica
b. poliomielita neparalitica
c. infectia inaparenta
d. boala minora
e. boala minora si meningita cu LCR clar

4547. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:

a. paralizii simetrice, cu hipertonie
b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie si tulburari ale sensibilitatii obiective
c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
d. paralizii asimetrice, cu hipertonie
e. sunt urmate de atrofii si sechele

4548. Atitudinea în fata unei plagi rabigene:.

a. toaleta plagii
b. administrare de ATPA + vaccin
c. administrare de ser antirabic numai la indicatiile absolute, dupa testare
d. administrare de ser + vaccin la toate plagile
e. administrare obligatoriu de antibiotice

4549. Referitor la tetanos, sunt adevarate urmatoarele:

a. este o boala contagioasa severa
b. este determinat de un bacil Gram negativ
c. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob
d. boala lasa imunitate durabila
e. rezervorul natural este uman

4550. Tetanosul generalizat se caracterizeaza prin:

a. trismus
b. alterarea senzoriului
c. contractura tonica permanenta, cu crize de contractura paroxistica
d. febra prezenta în toate cazurile
e. evolutie cu atât mai severa cu cât incubatia e mai scurta

4551. Profilaxia toxoplasmozei implica:

a. consumare de carne pregatita termic
b. evitarea contactului cu dejectele pisicii
c. spalarea fructelor, zarzavaturilor, înainte de consum
d. tratarea tuturor contactilor bolnavilor cu toxoplasmoza
e. consumul de lapte crud

4552. Tabloul clinic: mialgii + febra + edeme palpebrale + greturi + dureri abdominale - va
sugereaza:
a. trichineloza
b. chist hidatic
c. toxoplasmoza
d. oxiuraza
e. rubeola

4553. Tratamentul în trichineloza se poate face cu:

a. albendazol
b. mebendazol
c. metronidazol
d. cotrimoxazol
e. clorochina

4554. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:

a. aciclovir
b. vancomicina
c. penicilinaG
d. ampicilina
e. kanamicina

4555. Profilaxia în leptospiroza presupune:

a. chimioprofilaxia contactilor
b. internarea obligatorie a contactilor
c. deratizare
d. clorinarea bazinelor de înot
e. vaccinarea animalelor domestice

4556. Care din conditiile urmatoare se considera a fi patognomonica pentru mononucleoza

infectioasa:
a. febra înalta
b. hepatosplenomegalia
c. diaree
d. adenopatii latero-cervicale
e. limfocitoza si prezenta de limfocite atipice

4557. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infectiei cu HIV fac parte:
a. sângele
b. sperma
c. urina
d. secretiile vaginale
e. lapte matern

4558. Cele mai frecvente infectii oportuniste întâlnite la pacientii HIV+ sunt:
a. pneumonia cu Pn. Jirovecii
b. tuberculoza pulmonara
c. candidoza diseminata
d. histoplasmoza
e. citomegalviroza
4559. Diagnosticul de infectie cu HIV la un nou-nascut din mama HIV+ se pune pe baza
urmatoarelor teste biologice:
a. test ELISA- ac anti HIV1, 2
b. test Western blot
c. 2 teste ELISA+W. Blot
d. determinarea încarcaturii virale (PCR- ARN-HIV)
e. determinarea numarului ly CD4

4560. Care din urmatoarele boli digestive intra în discutie pentru diagnostic diferential în
cazul unui pacient întors recent dintr-o tara din zona tropicala, regiune caracterizata prin
nivel redus desanitatie si lipsa controlului apei potabile?
a. hepatita acuta virala tip B
b. holera
c. dizenterie amoebiana
d. diareea calatorilor
e. febra tifoida

4561. Culoarea urinii proaspete variaza de la:

a. galben spre galben oranj
b. alb spre galben pal
c. galben pal la galben intens

4562. Vaccinarea antipertussis se recomanda a se administra la varsta de:

a. 6 luni
b. de la nastere
c. 2 luni

4563. In ce consta semnul Pastia:

a. prin eruptia pe membrele inferioare si superioare a unei dungi albe sidefii
b. prin evidentierea pe coate si fata a unei dungi rosietice, hemoragice
c. o linie transversala hemoragica ce apare , la plicile de flexiune si mai ales la plica cotului

4564. In ce afectiune contagioasa apare semnul Pastia:

a. varicela
b. parotidita epidemica
c. scarlatina

4565. Cum arata pacientul cu masca lui Filatov:

a. cu buzele carminate, ochii luciosi, fata rosie, iritata
b. cu buze rosii, fata palida, ochii sticlosi
c. buze carminate si cu o paloare in jurul gurii, facies palmuit
4566. In ce afectiune se intalneste masca lui Filatov:
a. pojar german
b. rubeola
c. scarlatina

4567. Care este exantemul caracteristic in scarlatina:

a. papule care se transforma in vezicule apoi palesc si devin de culoare maro
b. micropapule care palesc si se descuameaza in perioada de convalescenta
c. eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara

4568. Scarlatina debuteaza brusc cu:

a. enantem
b. exantem, febra
c. cu febra, alterarea starii generale, varsaturi si odinofagie

4569. Odinofagia reprezinta:

a. durere la apasat
b. jena respiratorie cu tuse puternica
c. dureri de gat la inghitit

4570. Cel mai frecvente antibiotice utilizate in tratamentul tusei convulsive sunt:
a. penicilina
b. penicilina V
c. tetraciclinele, macrolidele (eritromicina) si cloramfenicolul

4571. Tusea convulsiva este foarte periculoasa pentru:

a. bolnavii cu sifilis
b. copii intre 2-10 ani
c. copii sub un an

4572. Valorile normale ale diurezei pentru adulti sunt considerate intre:
a. 1100-2000ml
b. 1200-1900ml
c. 1000-1600ml

4573. Scarlatina este o boala infecto-contagioasa intalnita mai frecvent:

a. sub vasta de 1 an
b. peste 1 an
c. sub varsta de 10 ani
4574. In general greutatea specifica spontana normala (normostenuria) este de:
a. 1015-1020
b. 1000-1090
c. 1020-1025

4575. Unde debuteaza rash-ul tegumentar in rubeola:

a. pe fata apoi pe membrele superioare
b. pe membrele inferioare si apoi se extinde la nivelul fetei
c. la nivelul fetei si se extinde la nivelul gatului si toracelui si apoi pe tot corpul

4576. Care este perioada de incubatie in scarlatina:

a. 1-2 zile
b. 8-12 zile
c. 2-6 zile

4577. Care sunt cele mai frecvente complicatii in tusea convulsiva:

a. complicatii respiratorii
b. complicatii nervoase care pot cauza paralizie, intarziere mentala
c. otita

4578. Examenul total de urina cuprinde de obicei:

a. determinarea volumului urinar
b. determinarea proteinelor, a glucozei si a altor glucide
c. determinarea produsilor urinari de catabolism azotat, a aciditatii titrabile, a ionogramei
urinare, a eliminarilor de calciu si fosfor

4579.Dupa ce se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun, la urocultura:

a. nu se tamponeaza organele genitale
b. se tamponeaza organele genitale cu hartie, servetele
c. se tamponeaza organele genitale cu tifon steril

4580. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:

a. stafilococul auriu
b. streptocul beta hemolitic din grupa B
c. streptococul beta hemolitic din grupa A

4581. Cele mai importante enzime ale virusului HIV sunt:

a. lipaza
b. proteaza
c. integraza
d. amilaza
e. transcriptaza inversa

4582. Afirmațiile de mai jos sunt adevă rate cu excepția:

a. primoinfectia HIV este adeseori asimptomatica
b. spontan favorabila
c. spontan nefavorabila
d. cu vârf de replicare virala
e. cu creștere tranzitorie a CD4.

4583. În stadiul de boala SIDA pot apare urmă toarele infecții oportuniste:
a. pneumocistoza
b. toxoplasmoza
c. tuberculoza
d. criptococoza
e. micobacterioze atipice

4584.Este obligatorie investigarea pacienților HIV pozitiv pentru:

a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia
b. hepatite:A,B,C
c. serologie Epstein- Barr
d. serologie CMV
e. serologie toxoplasma

4585. Pentru pacienții infectați HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, urmă toarele afirmații sunt
adevă rate, cu excepția :
a. tratamentul este indicat in cazul co-infecției cu VHC sau VHB
b. diabet zaharat
c. in nefropatia HIV
d. la pacienții peste 50 ani
e. la tineri
4586. Gastroenteritele acute virale sunt determinate de:
a. calicivirus
b. rotavirus
c. si alte virusuri
d. toate de mai sus
e. niciuna de mai sus

4587. Examenele imagistice si complementare in diagnosticul diferențial al BDA:

a. radiografie abdominala “ pe gol”
b. radiografie pulmonara
c. recto-sigmoidoscopie
d. CT abdominal
e. RMN coloana lombara

4588.Tratamentul BDA simptomatic consta in toate de mai jos cu excepția:

a. topice absorbante
b. antibiotice cu spectru larg
c. antibiotice cu spectru îngust
d. modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului.
e. antiemetice

4589.În uretrite si cervicite se recoltează pentru diagnostic:

a. frotiu Papanicolau
b. Proba de mucoasa uretrala
c. grup sanguin, Rh
d. frotiu cervico-vaginal
e. proba urina

4590.Tratamentul etiologic al meningitei herpetice se face cu:

a. Cortizon
b. Aciclovir
c. Ampicilina
d. Gentamicina
e. Anticonvulsivante
4591.Care dintre afirmațiile privitoare la meningoencefalita herpetica este falsa?
a. Lichidul cefalorahidian este clar, limfocitar.
b. Lichidul cefalorahidian uneori asociază hematii.
c. Normoglicorahie.
d. Lichid cefalorahidian purulent.
e. Lichid cefalorahidian fă ră germeni identificați la examenul direct.

4592. In care din meningitele cu LCR clar se administreaza Aciclovir?

a. meningite tuberculoasa
b. meningita herpetica
c. meningita cu Listeria
d. meningita cu Criptococcus.
e. meningita bacteriana la debut.

4593.Meningita infectioasa este suspectata in caz de urmatoarele afirmatii , cu exceptia:

a. sindrom meningian
b. greata/ varsaturi
c. febra
d. cianoza
e. convulsii

4594.Meningita pneumococicasurvine la urmatoarele categorii de pacienti, cu exceptia:

a. varstnici
b. nou- nascuti
c. splenectomizati
d. etilici
e. postraumatism cranian.

4595.Preventia meningitei pneumococice se face in caz de:

a. traumatism cranian
b. hipoacuzie
c. asplenie
d. tulburari de vedere
e. coma
4596.Durata terapiei in meningita meningococica este de:
a. 21 zile
b. 7 zile
c. 14 zile
d. 30 zile
e. 10 zile

4597. Durata tratamentului in meningita cu Listeria monocytogenes este de:

a. 7 zile
b. 14 zile
c. 21 zile
d. 10 zile
e. 30 zile

4598. Complicațiile meningitelor purulente sunt:

a. CIVD
b. tulbură ri electrolitice
c. hidrocefalie
d. epilepsie
e. adenopatie

4599.Sechelele meningitelor purulente sunt:

a. surditate
b. tulbură ri de vedere
c. coma
d. deficit intelectual
e. tulbură ri de mers

4600. În care dintre meningite se recomanda vaccinare?

a. meningococcemie
b. pneumocistis carinii
c. Listeriana (la gravide)
d. meningita cu H. influenzae
e. meningita TBC.
4601.Tratamentul curativ al tetanosului include urmă toarele cu excepția:
a. antibioterapie
b. vaccinare
c. seroterapie
d. cură țarea plă gii
e. corticoterapie

4602.Care este simptomul prodromal al tetanosului:

a. trismus
b. febra
c. convulsii
d. contractura
e. durere

4603.Rata mortalită ții in tarile in curs de dezvoltare in caz de tetanos este de:
a. 50 %
b. 10%
c. C.90%
d. 30 %
e. 100%

4604. În ce situații se face profilaxia tetanosului?

a. plaga cutanata murdara
b. plaga curata + corp stră in
c. pacient nevaccinat
d. plaga muscata/ zgâriata
e. vaccinare completa

4605. Pă trunderea bacilului tetanic in organism se face prin:

a. plagi cutanate
b. plagi mucoase
c. alimentar
d. instrumente chirurgicale contaminate la nou- nascuti
e. prin saliva
4606. Suspectam tetanos in cazul:
a. prezenta trismusului
b. plaga cutanata sau mucoasa
c. contracturi generalizate
d. nistagmus
e. dificultati de supt la nou nascut in tari in curs de dezvoltare.

4607. Virusurile gripale strict umane sunt:

a. Myxovirus influenzae B şi C
b. Virusurile gripale A, B, C
c. Orthomyxovirus
d. Virus gripal D
e. Niciun Ră spuns corect

4608. Speciile care constituie rezervorul infecţiei cu virusul gripal A sunt urmă toarele:
a. Mamifere marine
b. Cai
c. Porci
d. Pă să ri
e. Om

4609. Transmiterea gripei la om se realizează prin:

a. Cale digestivă
b. Cale respiratorie (aerosoli)
c. Transmitere sexuală
d. Transmitere indirectă (prin obiecte contaminate)
e. Altele

4610. Perioada de incubaţie din gripă este de:

a. 5 – 6 zile
b. 1-3 zile
c. 7 – 10 zile
d. 10 – 14 zile
e. Mai mare de 14 zile
4611. Marile pandemii gripale apar periodic:
a. Anual
b. La 5 ani
c. 10 – 30 de ani
d. La 50 de ani
e. Niciun ră spuns corect

4612.Principalele tipuri de evoluție ale gripei sunt:

a. Epidemică (anuală )
b. Sporadică (in colectivită ţi ş colare)
c. Pandemică (morbiditate şi mortalitate ridicate)
d. Endemică
e. Altele

4613. Urmă toarele date legate de interacţiunea virus-gazdă sunt false:

a. Penetrarea celulară este realizată datorită neuraminidazei
b. Penetrarea celulară este realizată datorită hemaglutininei
c. Eliberarea virionilor se realizează graţie neuraminidazei
d. Eliberarea virionilor se realizează graţiei hemaglutininei
e. Niciun ră spuns corect

4614. Factorii favorizanţi ai apariţiei complicaţiilor în gripă sunt:

a. Debut insidios
b. Febră ridicată , frisoane, cefalee, ameţeală
c. Debut brusc
d. Epidemie declarată
e. Epistaxis

4615. Complicaţiile care pot apă rea în gripă sunt:

a. Suprainfecţia bacteriană cu Seratia marcescens
b. Suprainfecţia bacteriană cu Streptococcus pneumoniae
c. Sindromul de detresă respiratorie acută
d. Insuficienţă hepatică acută
e. Decompensare cardiacă , respiratorie, renală și metabolică (diabet zaharat)
4616. Agenţii etiologici bacterieni care determină tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Coxiella burnetti
d. Streptococcus pneumoniae
e. Enterococcus spp

4617. Agenţii etiologicivirali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Virusul sinciţial respirator
b. Virusul Epstein Barr
c. Enterovirusuri
d. Rotavirusuri
e. Coronavirusuri

4618.Eficacitatea vaccinului antigripal este influenţată de urmă torii factori intrinseci:

a. Vârsta bolnavului
b. Comorbidită ţi
c. Caracteristicile noii tulpini emergente
d. Terapii imunosupresoare
e. Toate ră spunsurile sunt corecte

4619. Pentru întreruperea transmiterii gripei se impun mă suri precum:

a. Izolarea bolnavilor şi a contacţilor
b. Limitarea transportului aerian în zonele declarate cu epidemie
c. Portajul mă ştilor de protecţie de că tre personalul medical
d. Spă larea corectă a mâniilor cu soluţii iodate
e. Limitarea vizitelor

4620. Cele mai importante aspecte legate de gripă sunt reprezentate de:
a. Gradul înalt de contagiozitate
b. Mortalitate indirectă datorită terenului imunodeprimat
c. Mortalitate directă mare prin suprainfecții bacteriene
d. Este necesară vaccinarea periodică anuală la personalul medical
e. Morbiditate ridicată
4621. Despre febră sunt adevă rate urmă toarele afirmații, cu excepția:
a. febra este un simptom care nu apare doar în bolile infecțioase
b. absenta sindromului febril exclude întotdeauna diagnosticul de boală infecțioasă
c. febra poate lipsi în unele infecții
d. este definită printr-o temperatură centrală mai mare de 38º C dimineața
e. poate fi depistată prin mă surarea temperaturii la nivel axilar sau bucal

4622. Anamneza unui copil în vârstă de 6 ani diagnosticat cu scarlatină relevă că acesta este
febril de 3 zile. În acest caz pacientul prezintă :
a. Febră acută intermediară
b. Febră acută recentă
c. Febră prelungită
d. Febră de etiologie neprecizată
e. Niciun ră spuns corect

4623. Anamneza unui bolnav diagnosticat cu endocardită infecțioasă relevă un sindrom

febril intermitent care evoluează de aproximativ 30 de zile. În acest caz bolnavul prezintă :
a. Febră acută intermediară
b. Febră acută recentă
c. Febră prelungită
d. Febră de etiologie neprecizată
e. Niciun ră spuns corect

4624. Temperatura unui sugar mă surată la nivel auricular este de 36,6º C. În acest caz
temperatura centrală este:
a. 37,1º C
b. 36,6º C
c. 36,1º C
d. 38 º C
e. Niciun ră spuns corect

4625. Febra acută de cauză neinfecţioasă poate apă rea în:

a. Sindrom de retenţie azotată (uremie)
b. Infarct pulmonar
c. Lupus eritematos sistemic
d. Intoxicaţie cu monoxid de carbon
e. Dermatita de contact
4626. Cele mai frecvente cauze de febră acută la bolnavul vârstnic sunt:
a. Infarctul miocardic acut
b. Pneumonia de aspiraţie
c. Infecţia urinară
d. Bronhopneumonia de decubit
e. Accident vascular cerebral

4627. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta febră
în contextul unui tablou clinic sugestiv pentru:
a. Pancreatită acută
b. Pneumonie de aspiraţie
c. Sindrom dispeptic acut
d. Hepatopatie cronică etanolică
e. Neuropatie periferică senzitivă

4628. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile urinare nosocomiale sunt
adevarate:
a. sunt infectiile nosocomiale cele mai frecvente.
b. preced cu 24 h internarea in unitatea santiara
c. semnele clinice sunt estompate
d. Se întâlnesc întotdeauna la persoanele cu sondă urinară
e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.

4629. Infectia nosocomială este acea entitate nosologică care poate apă rea în urmă toarele
condiții, cu exceptia:
a. Bolnav cu cateter urinar îngrijit la domiciliu
b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinară
c. Bolnav internat în sectie de terapie intensivă
d. Bolnav care efectuează un examen fibroscopic toracic
e. Niciuna de mai sus

4630. Principalul factor de risc în infectia nosocomială pulmonară este reprezentat de că tre:
a. Decubit prelungit
b. Intubatia endotraheală
c. Interventia chirurgicală recentă
d. Disfunctie locomotorie
e. Niciun ră spuns corect

4631. Imunitatea dobandită poate fi:

a) congenitală ;
b) naturală ;
c) artificială .

4632. Calea de transmitere in bolile infecţioase poate fi:

a) directă ;
b) mixtă ;
c) indirectă .

4633. Factorii naturali, ca factori epidemiologici secundari, pot fi: a) casnici;

b) geografici;
c) condiţiile de muncă ;
d) roză toarele.

4634. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice;

b) prin vectori;
c) sporiciditatea;
d) epidemia.

4635. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apă ră organismul sunt:

a) bariera anatomică ;
b) sistemul imun;
c) fagocitele.

4636. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de:

a) imunoglobuline;
b) piele;
c) complement.

4637. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date:
a) epidemiologice;
b) chimice;
c) de laborator.

4638. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii:
a) calea de transmitere;
b) gazda receptivă ;
c) temperatura adecvată ;
d) sursa de infecţie.

4639. In cadrul sindromului febril apar şi alte manifestă ri de dependenţă :

a) astenie, inapetenţă ;
b) cefalee, herpes labial;
c) deshidratare, tahicardie.

4640. Sindromul eruptiv intalnit in unele boli infecţioase se manifestă cu:

a) exantem;
b) enantem.

4641. La erupţia cutanată se observă :

a) modul de distribuţie;
b) tulbură rile de tranzit intestinal;
c) hTA şi hipotermia;
d) dinamica erupţiei.

4642. Punerea in evidenţă a agentului cauzal se realizează prin:

a) examen biochimic;
b) examen hematologic;
c) examen bacteriologic.

4643. Insă manţă ri pe mediul de cultură se pot face cu:

a) sange;
b) urină ;
c) materii fecale.

4644. Care din urmă toarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode
imunoenzimatice:
a) reacţii de aglutinare - Widal;
b) reacţii de fixare a complementului;
c) testul Elisa.

4645. IDR Mantaux, care utilizează tuberculina purificată PPD, ajută la punerea
diagnosticului:
a) tuberculozei;
b) difteriei;
c) scarlatinei.

4646.Cand recoltă m produsele biologice ş i patologice trebuie:

a) să respectă m mă surile de asepsie;
b) să respectă m mă surile de autoprotecţie;
c) să ţinem cont de acceptul bolnavului.

4647. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce:

a) prin apă ;
b) prin pică turile lui Pflugge;
c) prin mainile murdare.

4648. Culegerea de date, la afecţiunile transmise pe cale respiratorie, va face referiri la:
a) cele 14 nevoi fundamentale;
b) receptivitatea organismului;
c) datele epidemiologice.

4649. In afecţiunile respiratorii, obiectivele de ingrijire vizează :

a) limitarea propagă rii infecţiei;
b) identificarea agentului patogen;
c) supravegherea funcţiilor vitale;
d) reducerea anxietă ţii.

4650. Riscul de deshidratare, ca problemă a pacientului cu scarlatină , este in legă tură cu:
a) hipertermia;
b) consumul redus de lichide;
c) scaunele diareice, multiple.

4651. Varicela are acelaşi agent etiologic cu:

a) rubeolă ;
b) Zona zoster;
c) rujeola;
d) parotidită epidemică .

4652.Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnă virii de varicela, se va folosi:

a) ceaiul de muş eţel;
b) alcoolul iodat;
c) alcoolul mentolat;
d) pudra de talc cu mentol.

4653. Triplul cater — ocular, nazal ş i traheobronşic - este caracteristic in imbolnă virile cu:
a) varicelă ;
b) scarlatină ;
c) rujeolă .

4654. Pentru diminuarea şi reducerea febrei:

a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute;
b) se administrează medicaţia antitermică , după dorinţă ;
c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace ş i la nivelul
membrelor.
4655. Modificarea aerului din cameră :
a) previne deshidratarea pacientului;
b) previne infecţia tegumentelor;
c) diminua obstrucţia că ilor respiratorii, tuş ea, polipneea.

4656. Agentul etiologic al scarlatinei, endocorditei bacteriene, Raa şi glomerulonefritei acute

este de regulă :
a) streptococul (3 hemolitic);
b) bacteriile saprofite din organism;
c) bacilul coli.

4657. SIDA se poate transmite prin:

a) pică turile lui Flugge;
b) sangele contaminat;
c) salivă .

4658. Cand ingrijim un pacient cu meningită , cea mai potrivită intervenţie de ingrijire –
nursing este:
a) asigurarea unui mediu liniştit, cu lumină puţină ;
b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare;
c) aplicaţii calde in regiunea occipitală şi a spatelui.

4659. In cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată

astfel:
a) deshidratare cu dereglă ri hidroelectrolitice din cauza vă rsă turilor, diareei;
b) durere la inghiţit alimentele solide;
c) nerespectarea regimului alimentar impus.

4660. Dieta hidrică este asigurată de:

a) lichide reci;
b) inghiţituri mici-fracţionate;
c) branză de vaci şi morcovi raş i;
d) paine proaspă tă , moale.

4661. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:

a) prin tatuaje;
b) prin proceduri medicale ş i nemedicale;
c) prin contact sexual;
d) de la mamă la fat.
4662. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic; examenele de laborator, de mai jos, care
se efectuează sunt deosebit de importante, in afară de:
a) TGP, TGO;
b) electro- şi inumoelectroforeza;
c) uree şi acid uric;
d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale.

4663. Ce consideră m ca primă intervenţie in ingrijirea bolnavului cu HAV:

a) observarea funcţiilor vitale;
b) combaterea febrei;
c) izolarea bolnavului;
d) educarea bolnavului.

4664. Metionina, silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect:

a) lipotrop (hepatotrop);
b) analgezic;
c) diuretic.

4665. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru:

a) cruţarea ficatului;
b) evitarea consumului alimentelor interzise;
c) o dispensarizare corectă ;
d) reluarea cat mai repede a efortului fizic şi intelectual.

4666. Care este prima mă sură intr-un focar de boală infecto-contagioasă :

a) izolarea bolnavului;
b) vaccinarea contacţilor;
c) recoltarea de sange sau urină ;
d) dezinfecţia WC-urilor.

4667. In care din urmă toarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie:
a) scarlatină ;
b) rubeolă ;
c) hepatită acută ;
d) parotidită epidemică ;
e) varicelă .

4668. Se administrează , dacă medicul consideră necesar, gamaglobulină contacţilor de

urmă toarea boală :
a) poliomielită ;
b) bronşită acută ;
c) hepatită acută .

4669. Supravegherea contacţilor intr-un focar de hepatită acută se face:

a) pe intreaga perioadă a incubaţiei maxime;
b) pe durata a 3 să ptă mani;
c) după forma bolii (A, B, etc);
d) prin examen clinic de laborator.

4670. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la:

a) 1 lună ş i 3 luni de la data imbolnă virii;
b) 1 lună şi 6 luni;
c) 1 lună , 3 luni, 6 luni, 12 luni ş i 18 luni;
d) 1 lună şi 9 luni.

4671. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută , asistenta oferă
informaţii utile, pentru perioada de covalescenţă , ce se referă la:
a) respectarea regimului alimentar;
b) ritmul controlului, a dispensariză rii;
c) hidratarea corespunză toare evitand siropurile, ceaiurile;
d) reluarea efortului fizic in raport cu toleranţa organismului.

4672. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă , Anca -10 ani, poate intra in
colectivitate - şcoală :
a) după ce febra a scă zut la 37,6°C;
b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice;
c) cand toate elementele de pe piele au cruste;
d) cand pielea este curată , intactă ş i au că zut toate crustele.

4673. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeolă ; are febră de 39,5°C şi transpiră din
abundenţă , in planul de ingrijire, asistenta nu va uita să fixeze urmă toarele obiective:
a) hidratarea corespunză toare a copilului;
b) menţinerea T° corporale in limite fiziologice;
c) asigurarea tegumentelor curate;
d) asigurarea lenjeriei curate, uscate.

4674. Supravegherea contacţilor intr-un focar de scarlatină se efectuează prin:

a) control clinic zilnic pe intreaga perioadă de incubaţie;
b) controlul temperaturii ş i aspectul fundului de gat;
c) controlul tegumentelor;
d) controlul sclerelor, culoarea lor.
4675. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat
faringian pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine dimineaţă :
a) fă ră să fi mancat, bă ut sau fumat;
b) fă ră să se fi spă lat pe dinţi;
c) nu se cer ingrijiri speciale;
d) să fi fă cut gargară cu apă bicarbonatată .

4676. Realizaţi relaţia posibilă intre urmă toarele vaccină ri ş i afecţiuni:

A) DiTe; a) tetanos;
B) DiTePer; b) difterie;
C) AP; c) scarlatină ;
D) AR; d) tuse convulsivă ;
E) BCG; e) rujeolă ;
F) v.HB. f) parotidită epidemică .

4677. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de:
a) vaccin DiTePer pană la varsta de 3 ani;
b) vaccin DiTe toată viaţa;
c) nu are importanţă .

4678.Retenţia de urină poate apă rea în:

a. cardiopatie ischemică
b. stricturi uretrale
c. traumatisme renale

4679.Enumerati principiile fizico-chimice care au loc in dializa.

Raspuns.1. ___________
2.___________
3.___________

4680.Retenţia de urină :
a. este o urgenţă urologică
b. nu necesită montarea sondei urinare în primele 24 de ore
c. poate duce la instalarea stă rii de ş oc

4681.Unipunctura clik-clack este o metoda de tratament?

Raspuns.__________________________________________
4682.Oliguria poate apă rea în:
a. şocul hipovolemic
b.boala diareică acută
c.accident vascular cerebral

4683.Materialele necesare efectuarii tratmentului de hemodializa cu

Masinile FME sunt:
a.linii sange corespunzatoare tipului de tratament ales
b.fistuline
c.concentrat acetate
d.concentrat bicarbonate si acid
e.ser fiziologic
f.dializor
g.toate elementele enumerate

4684.Ce intelegeti prin membrana asimetrica?

a.dimens porilor din partea de sange=cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
b.dimens porilor din partea de sange>cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
c.dimens porilor din partea de sange<cu dimensiunea porilor pe partea de dializant

4685.Hematuria macroscopică poate apă rea:

a. după administrarea de anti coagul ante
b. după traumatisme renale
c.după administrarea de aspirină

4686.Restituirea sangelui de pe sistem la sfarsitul tratamentului

Se realizeaza:
a.cu ajutorul programului de reinfuzie
b.se scoate fistulina arteriala si se introduce in punga cu SF
c.se deconecteaza linia arteriala de la fistulina si se adapteaza la punga cu SF.

4687.Proteinuria:
a. apare în mod fiziologic, urina conţinând cantiă ţi semnificative de albumină
b. apare în suferinţele renale acute
c. apare în suferinţele renale cornice

4688.Cat de des efectuati curatarea externa a masinii de dializa in centrul d-voastra si cu ce

solutii?
Raspuns.______________________________________________________

4689.Ureea sangvină creşte în:

 a. stă rile de deshidratare
b. disfuncţiile renale
c.tulbură rile de coagulare

4690.Se poate modifica dimensiunea segmentului de pompa?Daca raspunsul este afirmativ

,cum?
Raspuns.________________________________________________________

4691.Ce masuri sunt importante pentru prevenirea coagularii?

a.ajustarea debitului pompei de sange la valoarea cea mai mare posibila
b.utilizarea unor fistuline corespunzatoare cu gradul de dezvoltare al fistulei
c.evitarea opririlor repetate ale pompei sange
d.ajustarea dozei de heparina in functie de timpul de coagulare al fiecarui pacient
e.toate cele de mai sus
f.nici una din cele de mai sus

4692.Factorii de risc pentru apariţia infecţiilor urinare includ:

a. diabetul zaharat
b. accidentele vasculare cerebrale cu incontinenţă de urină
c.examenele radiologice ale aparatului urinar

4693.Prostatita acută bacteriană se manifestă prin:

a. leucocitoză
b. piurie
c.prurit

4694.Cistita se manifestă clinic prin:

a. oligoanurie
b. piurie
c. durere la micţiune

4695.Masinile de dializa seria 4008 sunt:

a.masini cu control volumetric
b.masini fara control volumetric
c.nici una din variante nu este corecta

4696.Paraclinic cistita se caracterizează prin:

a. leucociturie
b. leucopenie, trombocitopenie
c. hematurie
4697.Durerea peritoneală :
a. este apiretică
b. apare în suferinţele uretrale
c. apare în suferinţele uretro-anexiale

4698.Principalele complicaţii ce pot apă rea în cazul glomerulonefritelor

acute,aunt:
a. edemul pulmonar
b. hipercoagulabilitate sangvină
c. encefalopatia hipertensivă .

4699.Cauzele insuficienţei renale cronice includ:

a. glomerulonefrita cronică
b. rinichi polichistic
c. anemia post hemoragică acută

4700.Dieta hiposodată este indicată atunci când pacientul prezintă :

a. retenţie azotată
b. insuficienţă cardiacă congestivă
c. hipertensiune arterială

4701.Ce intelegeti prin “stroke-volum”?

a.cantitatea de sange din sistemul de dializa
b.cantitatea de sange preluata\introdusa in\din system
c.cantitatea de sange preluata\introdusa din\in pacient pentru un ciclu(faza arteriala si
venoasa).

4702. În pielonefrita acută paraclinic înregistră m:

a. VSH scă zut
b. anemie moderată
c.leucocitoză

4703. Colica nefretică :

a. este prototipul durerii lombare unilaterale
b. apare adesea după efort fizic
c. este generată de distensia capsulei renale

4704.Ce nu trebuie efectuat in cazul tratamentului”single-needle”?

a.nivelul in capcana arteriala
b.nivelul in capcana venoasa
c.nivelul in capcana de expansiune “single-needle”
4705. Odistonul 30 % este substanţa de contrast frecvent utilizată în cazul
a. radiografiei renale simple
b. urografiei
c. pielografiei

4706.Cate tipuri de punctionare a fistulei cunoasteti?

a.in scara
b.localizata.
c.in”buton”

4707.Care dintre urmă toarele afirmaţii sunt adevă rate:

a.durerea sub formă de tenesme vezicale cu localizare în hipogastru este
caracteristică retentiei acute de urina
b.retenţia acută de urină reprezintă imposibilitatea evacuă rii vezicii urinare
c.retenţia acută de urină este lipsa urinei din vezica urinară

4708.Cum se previne ş i se combate obstrucţia că ilor aeriene superioare în cazul unui

pacient comatos:
a.aşezarea pacientului în decubit lateral
b. folosirea pipei Guedel
c.hiperflexia mandibulei

4709.Tratamentul de urgenţă în colica renală constă în:

a.aplicaţii de că ldură pe zona de maximă durere
b.analgezice antispastice
c.diuretice intramuscular

4710.Care dintre urmă toarele simptome sunt prezente în colica renală :

a.disurie, hematurie
b.greţuri, vă rsă turi, oprirea tranzitului intestinal
c.tenesme rectale

4711.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul

Internarii in spital o reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c. imunitatea scazuta a pacientului

4712.Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:

a. sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului
 b. sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui
c. ambele variante sunt corecte

4713.Determinarea grupului sanguin se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

4714.Pentru determinarea VSH sunt necesare:

a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte

4715.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:

a. se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular

4716.Montarea sondei nazogastrice este contraindicata la pacientii cu:

a. ocluzie intestinala
b. hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor esofagiene
c. ambele variante sunt corecte

4717.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:

a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte

4718. Fenobarbitalul se administreaza:

a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular

4719.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:

a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone

4720.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentala a unei

Substante uleioase intr-un vas de sange,se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanată
 b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramusculară a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte

4721.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:

a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median

4722.La pacientii cu deshidratare severa se recomanda administrarea pe cale

intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral

4723.Perfuzarea pacientului se poate face prin:

a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte

4724.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:

a. lipidice de nutritie parenterala
b. proteice (aminoacizi)
c. uleioase

4725.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate

Duce la aparitia:
a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar

4726.Pacientul cu deshidratare severa prezinta:

a. hipotensiune arteriala
b. tahicardie
c. ambele variante sunt corecte

4727.Valoarea normala a natremiei este de:

a. 30-50mEg/l
b. 130- 150mEg/l
c. 230 - 250 mEg/1

4728.Administrarea sangelui sau a produselor de sange respectand

Principiul izogrup,izoRh:
a. exclude riscul de apariţie a reactiilor transfuzionale acute
b. reduce riscul aparitiei reactiilor transfuzionale acute
c. ambele variante sunt corecte

4729.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta

Sange pt.ex.biochimice:
a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia
b. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut transfuzia
c. prin punctie venoasa centrala

4730.Administrarea de sange sau produse de sange se recomanda la pacientii cu:

a. anemie severa
b deshidratare severa
c.stare de nutritie deficitara
4731.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu:
a. ser fiziologic
b. solutii de glucoza 5%, 10%
c. ambele variante sunt corecte

4732.La un pacient care prezintă disurie, polakiurie, diagnosticul de

Certitudine pt.infectie urinara se bazeaza pe:
a. urocultură
b. proba Addis - Hamburger
c. numă rul crescut de leucocite în urină , evidenţiat la examenul sumar de urină

4733.La un pacient care prezintă isuficienţă renală acută , monitorizarea

Diurezei evidentiaza:
a. polakiurie
b.anurie
c. hematurie

4734.Tratamentului pacientului cu insuficienţă renală acută include:

a. reechilibrare hidroelectrolitică
b. hemodializă de 3 ori/să ptă mână pentru tot restul vieţii
c. dializă peritoneală o dată pe să ptă mână pentru tot restul vieţii

4735.Cantitatea de proteine administrată unui pacient cu insuficienţă

Renala cronica se stabileste:
a. se stabileşte în funcţie de valorile ureei şi creatininei din sânge
b. se stabileşte în funcţie de valorile acidului uric
 c. nu diferă de cantitatea de proteine administrată unui individ să nă tos cu funcţie
renală normala

4736.In îngrijirea unui pacient cu anasarcă , intervenţiile autonome ale

Asistentului medical sunt:
a. monitorizarea diurezei
b. administrarea tratamentului diuretic
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic

4737.Hematuria macroscopică poate apă rea la un pacient cu:

a. tumoare renală
b. traumatism renal
c. ambele variante sunt corecte

4738.Care dintre vitaminele continute in laptele matern are rol major in dezvoltarea ochiului:
a.Vitamina E;
b.Vitamina C;
c.Vitamina A;
d.Vitamina B

4739.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la protectia fata de infectii prin alaptare
este adevarata?
a.diareea sugarului poate fi tratata prin alaptare;
b. morbiditatea si mortalitatea este mai crescuta in randul sugarilor alimentati artificial;
c. nu au fost demonstrate alergii la laptele de mama;
d. toate cele de mai sus

4740. Care sunt indicatori de lapte insuficient?

a.plansul copilului ;
b.castig ponderal redus ;
c. urineaza putin ;
d. toate cele de mai sus

4741.Urmatorii factori prezenti in laptele matern au rol in apararea antiinfectioasa:

a. vitamina K;
b. leucocite;
c. Ig A;
d. lizozim

4742.Care dintre urmatoarele constitue cauze ale angoarjarii sanilor?

a.prea mult lapte in sani;
b.alaptare inceputa cu intarziere;
c. supt ineficient;
d.supturi rare si de scurta durata

4743.Care dintre urmatoarele sunt semne localizate pentru canale galactofore obstruate?
a.ragade mamelonare;
b.induratie usor sensibila
c.eritem localizat;
d. mama febrile

4744.Care dintre urmatoarele semne fac difenta intre mastita si angorjarea sanilor?
a.mastita afecteaza intreg sanul;
b.angorajrea afecteaza intreg sanul;
c. mastita afecteaza o portiune a sanului;
d.mastita este insotita de simptomatologie generala

4745.Care dintre urmatoarele sunt cauze posibile de lapte insuficient?

a. mastita ;
b. pilule contraceptive ce contin estrogeni ;
c. pozitie incorecta in timpul alaptarii ;
d. mama care alapteaza`este insarcinata.

4746. Care sunt semne dupa care se recunoaste autointarcarea

a. se face treptat;
b. se face brusc;
c. copilul refuza o alaptare, dar o cere pe urmatoarea;
d. copilul scurteaza durata alaptarii.

4747.Care sunt indicatiile alimentatiei cu canita?

a. nou-nascutii cu cheilo sau/si palatoschizis;
b. nou-nascutii ale caror mame lipsesc la unele mese;
c. nou-nascutii cu tulburari de coordonare supt-deglutitie;
d. prematurii sub 30 de saptamani

4748.Care dintre urmatoarele medicamente administrate mamei contraindica alaptarea?

a. anticanceroase;
b. insulina;
c. cloramfenicolul;
d. antihistaminice.

4749. Care dintre urmatoarele sunt semne clinice de lupta repiratorie :

a.geamat expirator;
b.tiraj intercostal ;
c.bronhograma aeriana;
d.balans toraco- abdominal ;

4750.Care dintre urmatoarele entitati pot fi cauze de detrasa respiratorie ?

a.imperforatia choanala;
b.obstacol laringian;
c.obstacol traheal;
d.boala membranelor hyaline

4751.Detresa respiratorie de cauza pulmonara poate fi cauzata de:

a.agenezie pulmonara.
b.hernia diafragmatica;
c.pneumotarax;
d.hipertensiune pulmonara persistenta;

4752.Urmatorii factori cresc riscul bolii mebranalelor hialine, cu exceptia:

a.sexul masculin;
b.sexul feminin;
c.nasterea prin cezariana ;
d.expunerea prenatala la steroizi.

4753.Urmatorii factori scad riscul bolii membranelor hialine,cu exceptia:

a.intarziere in cresterea intrauterina;
b.diabet matern cu afectare vasculara;
c.al doilea geaman.
d.soc neonatal

4754.Simptomele clasice ale BMH sunt:

a.tahipnee;
b.tiraj inter si subcostal;
c.geamat expirator;
d.cianoza.

4755.Care dintre urmatoarele pot cauza detrese respiratorii de cauza pulmonara:

a.pneumonia congenitala;
b.poliglobulia;
c.hipertensiunea pulmonara persistenta;
d.hernia diafragmatica
4756. Pentru diagnosticul diferential al detresei respiratorii de cauza neurologica sunt
necesare urmatoarele:
a.punctia lombara;
b.echografia transfontanelara;
c.radiografia pulmonara;
d.toate cele de mai sus

4757.Tratamentul profilactic al apneei include:

a.administrarea de oxigen;
b.evitarea flexiei si extensiei exagerate a capului;
c.prevenirea variatiilor de temperature

4758.Care dintre urmatorii factori patogenici care actioneaza intrapartum pot conduce la
encefalopatie neonatala:
a.prezentatii anormale
b.travaliu prelungit;
c.diabet zaharat matern;
d.toxemie gravidica.

4759.Tratamentul edemului cerebral consta in :

a.restrictie de fluide;
b.hiperventilatie controlata;
c.administrarea de fenobarbital ;
d.ventilatie mecanica.

4760.Diagnosticul paraclinic al hemoragiei subarahnoidiene primare include:

a.punctia lombara;
b.RMN;
c.CT scaner;
d.echografia transfontanelara

4761.Sistemul rooming-in permite:

a.scaderea ratei abandonului
b.alimentatie la cerere si cresterea ratei infectiilor nozocomiale
c. alimentative la san la cerere si scaderea intensitatii si frecventei icterului

4762.Principalele crize fiziologice la nou-nascut include urmatoarele:

a.criza genital
b. icter fiziologic
c.fimoza
d. scaderea fiziologica in greutate
4763.In timpul exsangvinotransfuziei trebuie monitorizate urmatoarele:
a.greutatea nou-nascutului
b. semnele vitale
c.cantitatea de sange schimbata
d. nivelul de hemoglobina si bilirubina la inceperea si la finalul exsangvinotransfuziei

4764.Cauze frecvente de icter la nou-nascut:

a.icterul prin resorbtia echimozelor
b.icterul prin incompatibilitate grupe sanguine
c.Policitemia

4765.Debutul clinic al icterului la nou-nascut are loc la nivelul, cu exceptia:

a.palmelor si plantelor
b. scalpului
c.mucoaselor si sclerelor

4766.Principalele incidente in alimentatia nou-nascutului la san sau cu tetina sunt:

a.febra de sete
b.cianoza
c.regurgitarea inafara eructatiei postprandiale fiziologice
d.constipatia

4767.Dupa alimentatie nou-nascutul trebuie:

a. obligatoriu schimbat de scutec
b. ridicat in pozitie vertical si tatotat usor pe spate pentru a eructa
c.asezat in patut,in decubit lateral

4 7 6 8 . V a este adus in sectie un prematur de 1800g si varsta gestationala 34saptamani, ec

hilibrat cardiorespirator, normal clinic pentru varsta de gestatie.Metoda de alimentatie
initiala este urmatoarea, cu exceptia:
a.alimentatie parenterala
b.alimentatie prin gavaj continuu cu durata de o ora
c.alimentatie la sin
d. alimentative cu tetina

4769.Intervalul de la nastere la care se indica initierea alimentatiei naturale la nou-nascutul

sanatos este, cu exceptia:
a.4ore
b. 1ora
c. 24 ore
4770.Pozitia mamei in timpul alaptarii poate fi:
a.in picioare
b. pe scaunel cu sezut inclinat
c. pozitia in care mama se simte confortabil
d. nici una din cele de mai sus

4771.Sonda de gavaj se poate introduce:

a.pe nas
b. oral
c. anal

4772.Gavajul poate fi:

a. continuu
b. discontinuu
c.oricare din cele de mai sus

4773.Eficienta suptului este optima cand nou-nascutul este:

a.in stare de veghe
b. intr-o pozitie comoda
c.in lenjerie uscata

4774.Igiena alimentatiei la san presupune:

a.spalarea mainilor mamei
b. spalarea sanilor inainte si dupa supt
c.igiena lenjeriei mamei

4775.La acelasi supt nou-nascutul trebuie sa:

a. goleasca ,macar un san
b.goleasca ambii sani
c. sa nu inghita aer

4776.Secretia lactate se intretine cel mai bine prin:

a.suptul nou-nascutului
b. golirea sanilor dupa fiecare supt
c.administrarea de droguri care stimuleaza lactatia

4777.Golirea sanilor se poate realize prin:

a.administrarea de oxitocina
b. suptul nou-nascutului
c.mulgerea sanului
4778.Nou-nascutul la termen sanatos poate fi alimentat:
a. la san
b.prin gavaj
c. cu lingurita

4779.Pentru gajaj se folosesc :

a. Sonde de intubatie
b. sonde de alimentative radioopace
c. sonde cu balonas

4780.Toleranta digestiva in tehnica gavajului se evalueaza prin:

a.monitorizarea reziduului gastric
b.absenta distensiei abdominal si a varsaturilor
c.eliminarea scaunului spontan imediat dupa alimentative

4781.La tehnica gavajului se utilizeaza manusi sterile deoarece:

a.cavitatea gastric este sterile
b.gavajul este o manevra invaziva cu potential infectant
c.laptele este un produs steril

4782.Inainte de administrarea propriu-zisa a laptelui prin gavaj, se verifica:

a.permeabilitatea sondei de alimentatie
b. temperatura
c.reziduu gastric-cantitate , aspect
d. lungimea corecta a sondei introdusa in stomac

4783.Pentru prevenirea intolerantei digestive la prematur, tehnica alimentatiei pringavaj

presupune:
a.controlul riguros al stazei gastrice la fiecare pranz
b.cresterea progresiva a ratiei alimentare
c.cantarirea in prealabil a nou-nascutului
d.administrarea laptelui matern sau a formulelor adaptate prematurului.

4784.Numarul zilnic de pranzuri al unui prematur este determinat de :

a.gradul prematuritatii
b.toleranta digestive
c.greutated.curba ponderala.

4785. Tehnica fototerapiei prevede urmatoarele masuri:

a.nou-nascut dezbracat, cu protejarea zonelor oculara si genitala
b.monitorizarea diurezei
c.monitorizarea bilirubinei serice
d.schimbarea pozitiei la 2 ore

4786 Principalele riscuri ale nou-nascutului expus la fototerapie continua sunt:

a.deshidratarea
b.tahicardia
c.supraincalzirea
d.varsatura

4787. Complicatii ale nou-nascutului expus la fototerapie sunt:

a.apneea
b.eritemul allergic
c.deshidratare in lipsa suplimentarii aportului hidric
d.leziunile oculare in lipsa protectiei ocular

4788. Principalele indicatii ale exsangvinotransfuziei sunt:

a.reducerea nivelului seric de bilirubina
b.administrarea de imunglobulina anti D
c.corectarea anemiei si imbunatatirea performantelor cardiace la nou-nascutii cu hidrops

4789.Nou-nascutul cu asfixie va fi alimentat enteral:

a.imediat postnatal pentru a minimiza eventuala hipoglicemie
b.la 6 ore postnatal dupa corectarea eventualei acidoze metabolice
c.la 24 de ore, dupa ce a primit prin tatonare apa distilata per os
d.dupa 72 ore timp in care este alimentat exclusiv parenteral.

4790. Postnatal imediat saturatia nou-nascutului la termen ar trebui sa fie:

a.intre 90-100%
b.80-90%
c.peste 70%
d.100%

4791. Pentru a stabili daca un nou-nascut prezinta acidoza respiratorie trebuie sa analizam
urmatorii parametrii Astrup:
a.pH-ul
b.pH-ul si PaCO2
c.pH-ul si PaO2
d.SaHbO
4792. Care din valorile urmatoare sunt limitele normale ale frecventei respiratorii la nou-
nascutul normal?
a.16-20/min
b.20-30/minut
c.40-60/min
d.80-95/min.

4793. Care sunt valorile normale ale pH-ului arterial la nou-nascut?

a.7,15-7,25
b.7,20-7,30
c.7,35-7,45
d.7,5-7,6

4794. Un nou-nascut cu asfixie la nastere va primi perfuzie parenterala pe una din

urmatoarele cai:
a.vena jugulara
b.artera ombilicala
c.vena periferica
d.nici una de mai sus

4795. Corectia acidozei respiratorii in terapia asfixiei se face prin:

a.asigurarea unei ventilatii adecvate
b.administrarea de bicarbonat de sodiu intravenous
c.administrarea de ser fiziologic
d.asigurarea confortului termic.

4796. Principalele metode de diagnostic ale asfixiei perinatale includ urmatoarele metode, cu
exceptia:
a.Scorul Apgar
b.Echografie transfontanelara
c.pH-ul din cordon
d.teste biochimice specifice

4797. Nou-nascutul cu asfixie trebuie monitorizat:

a.clinic la 6 ore
b.continuu in sectia de terapie intensive
c.intermitent biochimic si radiologic in sectia de rooming-in
d.nici una de mai sus nu este corecta.

4798. Tratamentul profilactic al asfixiei la nou-nascut vizeaza urmatoarele, cu exceptia:

a.prevenirea prematuritatii
b.reanimare prompta la nastere
c.administrarea de oxigen parturientei
d.prevenirea traumatismului obstetrical.

4799. Tratamentul curativ al asfixiei la nou-nascut incepe cu:

a.administrarea de oxigen parturientei
b.prevenirea traumatismului obstetrical.
c.prevenirea prematuritatii
d.reanimare prompta la nastere

4800. In evaluarea eficacitatii manevrelor de combatere a asfixiei la nastere se urmaresc

urmatorii parametrii:
a.culoarea tegumentelor,
b.tonusul muscular
c.frecventa cardiac
d.toate cele de mai sus.

4801. In asfixia severa tensiunea arteriala a nou-nascutului este:

a.scazuta
b.crescuta
c.normala
d.nici una de mai sus.

4802. In asfixia severa culoarea tegumentelor nou-nascutului este:

a.cianotica
b.eritematoasa
c.palida
d.icterica

4803.Tonusul muscular in asfixia usoara este

a.normal
b.scazut
c.exagerat
d.absent

4804.Unui nou-nascut i s-a adminsitrat ventilatie cu presiunepozitiva, el are frecventa cardiac

mai mare de 100 de batai pe minut si respira spontan. Trebuie:
a.Sa continuati administrarea ventilatiei cu presiune pozitiva
b.Sa intubati traheea si sa continuati sa administrati ventilatie cu presiune pozitiva
c.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva
d.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva, si administrati stimulare blanda si sa adminsitrati
oxigen in flux liber

4805.Care sunt caile adecvate pentru administrarea adrenalinei in cadrul reanimarii

neonatale?
a.Intravenos
b. Subcutanat
c. Endotraheal

4806.Cele mai frecvente probleme de adaptare la care este supus un prematur in perioada
de adaptare postnatala sunt:
a.hipotermia
b.hipoglicemia
c.hipocalcemia
d.toate cele de mai sus

4807. Principala afectiune a nou-nascutului la termen care reflecta o insuficienta adaptare

respiratorie la viata extrauterina este:
a.boala membranelor hyaline
b.aspiratia de meconiu
c.tahipneea tranzitorie neonatal
d.bronhodisplazia pulmonara.

4808.Principalii factori de risc ai nou nascutului mic pentru varsta de gestatie sunt:
a.hipoglicemia
b.hipocalcemia
c.policitemia
d.toate raspunsurile sunt corecte

4809.Nou-nascutul postmatur cu suferinta fetala are ca principal factor de risc perinatal:

a.boala membranelor hyaline
b.aspiratia de meconiu
c.tahipneea tranzitorie neonatal
d.bronhodisplazia pulmonara.

4810. Postmaturul poate dezvolta suferinta cronica intrauterina prin:

a.insuficienta placentara
b.insuficienta renala
c.insuficienta cardiac
d.nici un raspuns corect.
4811.Se numeste infectie nozocomiala orice infectie aparuta :
a.la cateva ore dupa nastere
b.dupa 72 ore de la nastere
c.la 24 ore de la nastere
d.la 7 zile postnata

4812.Tehnica de spalare a mainilor trebuie sa dureze :

a. 15 minute
b.10 minute
c.30 secunde
d.1 minut

4813.In cazul contactului cu obiectele utilizate in timpul ingrijirii unui pacient contaminat :
a.vom folosi manusi nesterile
b.vom repeta tehnica de spalare a mainilor
c.ambele de mai sus
d.vom folosi manusi sterile

4814.Tinuta vestimentara de baza va fi schimbata sistematic :

a.la 24 ore
b.de cate ori se murdareste
c.ambele raspunsuri sunt corecte
d.nici un raspuns correct

4815.Cateterul venos periferic poate fi mentinut in conditii de asepsie corecta :

a.48 ore
b pana la cel mult 72 ore
c.72 ore
d.7 zile

4816.Flacoanele, pungile de perfuzie si perfuzoarele sunt schimbate la :

a.12 ore
b pana la 24 ore
c.48 ore
d.la 6 ore

4817.Icterul fiziologic la nou-nascut apare :

a.imediat dupa nastere
b.in primele 24 ore dupa care dispare
c.dupa 48 ore la nou-nascutul la termen
d.dupa prima saptamana de viata
4818.Icterul precoce la nou-nascut este cel mai probabil datorat urmatoarei afectiuni:
a.colestazei intrahepatice
b.atreziei de cai biliare
c.incompatibilitatea in sistemele sanguine ABO sau/si Rh
d.nici una de mai sus

4819. Icterul la nou-nascut se caracterizeaza prin coloratia tegumentelor:

a.eritematoasa
b.verzui – cenusie
c.cianotic – albastruie
d.galben-portocaliu

4820.Icterul in primele 24 de ore postnatal este cel mai probabil:

a.cu bilirubina mixta crescuta
b.cu bilirubina directa crescuta
c.cu bilirubina mixta scazuta
d.cu bilirubina indirecta crescuta

4821. Bilirubina indirecta este periculoasa deoarece:

a.este liposolubila, putand trece bariera hematoencefalica si producandicter nuclear
b.este conjugata, se excreta prin caile biliare in intestin si materiilefecale, producand eritem
fesier
c.este foarte hidrosolubila si trece rapid in urina, colorand urina in brun
d.nici una de mai sus

4822. Sursa cea mai importanta de bilirubina la nou-nascut este:

a.hemul din methemoglobina
b.hemul liber din ficat
c.hemul liber din sange
d.hemul din eritrocite

4823. Icterul fiziologic la nou-nascutul la termen dispare spontan la:

a.3 zile de viata
b.7 zile de viata
c.10-14 zile
d.dupa 30 zile.

4824. Principala metoda de terapie a icterului patologic este:

a.fototerapia
b.exsangvinotransfuzia
c. corticoterapia

4825.Exprimarea clinica a icterului la nou-nascut apare la valori ale bilirubinei serice

a.peste 120 mg%
b.peste 150 mg%
c.peste 200 mg%
d. peste 5-7 mg%

4826. Tehnica fototerapiei prevede toate masurile urmatoare, cu exceptia:

a.nou-nascut dezbracat, cu protejarea zonelor oculara si genital
b.monitorizarea diurezei
c.monitorizarea bilirubinei serice
d.schimbarea pozitiei la 2 ore

4827.Care dintre urmatoarele afirmatii referitore la colostru sunt adevarate:

a. este secretat de glanda mamara din luna a 7-a pana in primele 30 de ore de viata;
b. este bogat in anticorpi;
c. este practic prima vaccinare;
d. nu contine proteine.

4828. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la protectia fata de infectii prin alaptare
este adevarata?
a.imunizarea nu este completa fara alaptare;
b.protectia este valabila doar pentru primele 10 zile postnatal
c.alaptarea reprezinta prima vaccinare;
d.alaptarea accelereaza recuperarea dupa o boala.

4829. Urmatorii factori prezenti in laptele matern au rol in apararea antiinfectioasa:

a. vitamina K;
b. leucocite;
c. Ig A;
d. lizozim

4830.Care dintre urmatoarele constitue cauze ale angoarjarii sanilor?

a.prea mult lapte in sani;
b.alaptare inceputa cu intarziere;
c. supt ineficient;
d.supturi rare si de scurta durata.

4831. Care dintre urmatoarele sunt semne localizate pentru canale galactofore obstruate?
a.ragade mamelonare;
b.induratie usor sensibila;
c.eritem localizat;
d. mama febrile

4832.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:

a.37° C ± 0,3 - 0,6
b. 37,5 °C±0,3-0,6
c. 36,5 °C±0,3-0,6

4833.Frecventa normala a respiratiei la nou-nascut este de:

a.30 - 80 respiratii/minut
b. 20 - 40 respiratii/minut
c. 15 -25 respiratii/minut

4834.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:

a.30 - 80 respiratii/minut
b. 20 - 40 respiratii/minut
c. 15-25 respiratii/minut

4835.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:

a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte

4836.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind

culoarea:
a. albastra
b. rosie
c. verde

4837.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :

a. arterei radiale
b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne

4838.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:

a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
4839.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului se
face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roşie
c. cerc de culoare roşie

4840.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:

a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate

4841.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:

a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice

4842.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de sus a

dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie

4843.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine seama
de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg

4844.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:

a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte

4845.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:

a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara
b. spalaturi vezicale
c. ambele variante sunt corecte

4846.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:

a. decubit dorsal
 b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte

4847.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:

a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala

4848.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:

a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte

4849.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o Inaltime

de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului

4850. Dupa administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala, asistentul medical va

semnala medicului manifestarile iesite din comun:
a. diplopie
b. palpitatii
c. ambele variante sunt corecte

4851.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa nu-si

modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute

4852.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele

principii, cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a
preveni
lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de
absorbtie
4853.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului
se recomanda a fi:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral pe partea sanatoasa
c. semisezand, cu capul in hiperextensie

4854.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nu-si

modifice pozitia timp de:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute

4855.Administrarea oxigenului pe sonda nazala se face cu scopul:

a. aprovizionarii tesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie
b. cretjerii metabolismului energetic al organismului
c. ambele variante sunt corecte

4856.Pentru administrarea oxigenului pe sonda nazala:

a. sonda se va introduce in narina perpendicular pe planul fetei
b. sonda se introduce in narina pe o distanta de 6 - 8 cm
c. ambele variante sunt corecte

4857.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazala in scop terapeutic va fi de:

a. 4 litri/minut
b. 5 litri/minut
c. 6 litri/minut

4858.Starea de sanatate se defineste ca fiind:

a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile vitale ale
organismului

4859. Diagnosticul de ingrijire:

a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. se bazeaza pe rezultatul explorarilor paraclinice
c. reprezinta baza intocmirii unui plan de ingrijire

4860.Paralizia jumatatii inferioare a corpului se numeste:

a. paraplegie
b. hemiplegie
 c. tetraplegie

4861.Necesarul fiziologic de somn la adulti este de:

a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore

4862.Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient

fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de
tratamentele urmate

4863.Anxietatea se defineste ca find:

a. teama fata de un pericol iminent pe care nu il poate preciza
b. teama fata de un pericol bine precizat
c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorinte

4864.Dreptul la confidentialitate al pacientului înseamna:

a. informatiile primite de la pacient nu vor fi dezvaluite nici unei alte persoane
b. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite membrilor familiei acestuia
c. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite autoritatilor, daca reprezinta o
amenintare directa la binele societatii

4865.Conform modelului conceptual al lui Abraham Maslow, nevoile fiziologice ale

individului includ:
a. nevoia de hrana
b. siguranta fizica (adapost, locuinta)
c. siguranta psihica (confort, protectie)

4866.Prin activitatea sa, asistentul medical:

a. este parte importanta a echipei medicale, avand rolul sau bine definit
b. este implicat activ in educatia pentru sanatate a populatiei
c. ambele variante sunt corecte

4867.In procesul de ingrijire, asistentul medical foloseste:

a. comunicarea verbala
b. comunicarea paraverbala
 c. ambele variante sunt corecte

4868.Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste starea de sanatate:

a. o stare de bine biologic, caracterizata prin mentinerea constantelor vitale in limite
normale
b. o stare de bine bio-psiho-social
c. ambele variante sunt incorecte

4869.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte

4870.Nevoile de glucide ale organismului/kg corp/24 ore in conditii normale sunt:

a. 4 - 6 grame
b. 1-1,5 grame
c. 0,5 - 1 gram

4871.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului, se iau in considerare:

a. varsta pacientului
b. activitatea desfasurata de individ
c. ambele variante sunt corecte

4872. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:

a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta
c. ambele variante sunt corecte

4873.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:

a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte

4874.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:

a. hematemeza
b. melena
c. hematurie

4875.Menoragiile sunt:
a. hemoragiile menstruale prelungite
b. sangerarile vaginale ce apar intre menstruatii
 c. hemoragiile menstruale cu flux redus, timp de 1 - 2 zile

4876.Prevenirea escarelor se face prin:

a. masajul punctelor de sprijin
b. Intinderea lenjeriei de pat pentru a evita aparitia cutelor
c. ambele variante sunt corecte

4877.Tulburarea memoriei se numeste:

a. amnezie
b. anamneza
c. afazie

4878.Coma se defineste prin:

a. abolirea starii de constienta
b. hipotensiune arteriala severa
c. tahicardie

4879.Procesul de ingrijire vizeaza:

a. educatia pentru sanatate
b. individul, dar si comunitatea
c. ambele variante sunt corecte

4880.Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:

a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului

4881.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar

caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale

4882.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical se

modifica
astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
4883.Actiunile de natura interdependenta ale asistentului medical includ colaborarea
acestuia cu:
a. pacientul
b. medicul
c. scoala, biserica

4884.Problema de dependenta se defineste ca fiind:

a. semn observabil care permite identificarea pierderii starii de independenţă
b. schimbarea defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi
fundamentale, care se manifestă prin semne observabile
c. incapacitatea individului de a-sj satisface cele 14 nevoi fundamentale, conform
modelului conceptual al Virginiei Henderson

4885.Manifestarea de dependenţă consta in:

a. expresia subiectiva a unei disfunctii organice a pacientului
b. expresia subiectiva a dificultatii individului de a-si mentine starea de bine
biopsihosocial
c.ambele variante sunt incorecte

4886.In cadrul procesului de ingrijire, analiza si interpretarea datelor presupun:

a. formularea diagnosticului de ingrijire
b. formularea obiectivelor sj a interventiilor ce vor fi aplicate in ingrijirea pacientului
c.identificarea disfunctiilor organice ale pacientului

4887.In aplicarea interventiilor de ingrijire sunt cointeresati:

a. pacientul
b. familia, apartinatorii
c. ambele variante sunt corecte

4888. In cadrul procesului de ingrijire, evaluarea ingrijirilor acordate de că tre asistentul

medical:
a. apreciaza progresul pacientului in raport cu ingrijirile aplicate
b. se face doar la finalul perioadei stabilite de planul de ingrijire
c. ambele variante sunt corecte

4889. Asistentul medical poate dezvaIui informatiile confidentiale:

a. cu acordul pacientului
b. chiar daca nu sunt de interes public dar sunt solicitate insistent de mass-media,
sub protectia anonimatului
c. ambele variante sunt incorecte
4890. Sterilizarea reprezinta:
a. procedeele de distrugere a tuturor formelor de existenta a microorganismelor de
la
suprafata sau din profunzimea unui obiect
b. procedeele de distrugere a agentilor infectiosj de pe tegumente, mucoase,
obiecte,
incaperi
c. ambele variante sunt incorecte

4891.Sterilizarea corecta presupune:

a. curatirea adecvata a instrumentelor in prealabil
b. prelungirea timpului standard de sterilizare cu 1- 15 minute
c. ambele variante sunt corecte

4892.Unele dintre cele mai frecvente infectii intraspitalicesti sunt:

a. infectiile tractului urinar
b. bolile cu transmitere sexuala
c. ambele variante sunt incorecte

4893.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in spital o

reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c imunitatea scazuta a pacientului

4894.Determinarea grupului sanguin se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

4895.Determinarea glicemiei se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

4896.Pentru determinarea VSH sunt necesare:

a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte

4897.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:

 a se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular

4898.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor:

a. de la nivelul faringelui
b. de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului

4899. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:

a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte

4900. Fenobarbitalul se administreaza:

a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular

4901.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:

a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c.solutiilor izotone

4902.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentals a unei substante

uleioase
intr-un vas de sange, se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanată
b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramusculară a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte

4903.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:

a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median

4904.Punctia pleurală se numeste:

a. paracenteza
b.toracocenteza
c. pericardocenteza
4905.Premedicatia indicata inainte de efectuarea punctiei pleurale consta in administrarea
pe cale intravenoasa de:
a. atropina
b. adrenalina
c. xilina

4906.Punctia pleurala permite:

a. evacuarea lichidului din cavitatea pleurala
b. stabilirea etiologiei lichidului pleural prin efectuarea de examene biochimice si
citologice
c. ambele variante sunt corecte

4907.Dupa efectuarea punctiei pleurale, pacientul poate prezenta:

a. hemoptizie, ca urmare a lezarii parenchimului pulmonar
b. hematemeza, ca urmare a lezarii esofagului
c. ambele variante sunt corecte

4908.Dupa punctia articulara se recomanda imobilizarea articulatiei in pozitie fiziologica

timp de:
a. 6 - 12 ore
b. 2-3zile
c. 7- 14 zile

4909.Locul de electie al punctiei osoase in vederea stabilirii structurii sj compozitiei maduvei

osoase hematogene este:
a. sternul
b. treimea medie a humerusului
c. ambele variante sunt corecte

4910.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale intravenoasa

de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral

4911.Perfuzarea pacientului se poate face prin:

a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte

4912.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:

 a. lipidice de nutritie parenterala
b. proteice (aminoacizi)
c. uleioase

4913.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate duce la aparitia:

a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar

4914.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta sange pentru examene
biochimice:
a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia
b. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut transfuzia
c. prin punctie venoasa centrala

4915.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu:

a. ser fiziologic
b. solutii de glucoza 5%, 10%
c. ambele variante sunt corecte

4916.Pulsoximetria:
a. este o metodă neinvazivă de monitorizare a saturaţiei cu oxigen a sângelui arterial
periferic
b. este o metodă invazivă de monitorizare a saturaţiei cu oxigen a sângelui arterial
periferic
c. este o metodă neinvazivă de monitorizare a saturaţiei cu dioxid de carbon a
sângelui arterial periferic

4917.Introducerea pipei Guedel în cavitatea bucală se face cu:

a. concavitatea în sus spre palatul dur
b. concavitatea în jos spre limbă
c. concavitatea în lateral spre cavitatea bucală

4918.Pentru a fi eficientă pipa Guedel trebuie să aibă o lungime egală cu:

a. distanţa dintre menton ş i cartilajul cricoid
b. distanţa dintre comisura bucală şi lobul urechii
c. distanţa dintre menton ş i lobul urechii

4919.Bronşita cronică se manifestă clinic prin:

a. tuse ş i expectoraţie 3 luni/an, 2 ani consecutiv
b. tuse şi expectoraţie 2 luni/an, 3 ani consecutiv
 c. tuse seacă iritativă care nu cedează la antitusive

4920.Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obţinut prin toracocenteză

sugerează :
a. neoplasm bronşic
b. pneumonie pneumococică
c. traheobronşită acută virală

4921.Tuşea productivă cu expectoraţii apare de obicei în:

a. bronşita cronică
b. laringita cronică
c. TBC pulmonar

4922.Sputa purulentă se întâlneşte de obicei la pacienţii cu:

a. edem pulmonar acut
b. abces pulmonar
c. traheobronşită virală

4923.Tabloul clinic al astmului bronşic include:

a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratorie, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi toracic, febră

4924.Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevă rat că :

a. se pot administra două antibiotice în aceiaşi seringă
b. administrarea se face întotdeauna în bolus rapid (3 -5 minute)
c. pot apă rea reacţii alergice mergând până la şoc anafilactic

4925.Antibioprofilaxia:
a poate înlocui mă surile de asepsie ş i antisepsie
b. este obligatorie în cazul infecţiilor virale respiratorii
c se aplică pe durată scurtă de timp

4926. Bacteriile :
a. sunt organisme eucariote
b. se vă d doar cu microscopul electronic
c.sunt organisme procariote

4927.Stabilirea antibioterapiei "de primă intenţie" trebuie să ţină seama de:

a. etiologie
b. poarta de intrare
 c. ambele variante sunt corecte

4928.Tratamentul infecţiilor severe include:

a. tratament antibiotic
b.asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical
c. ambele variante sunt corecte

4929.Pentru tratamentul infecţiilor cu germeni anaerobi se folosesc:

a. Penicilina G
b. Metronidazolul
c. Ampicilina

4930.Spectrul de acţiune al Metronidazolului include:

a. exclusiv germeni aerobi
b. germeni anaerobi
c. ambele variante sunt corecte

4931.In tratamentul infecţiilor stafilococice severe se pot folosi:

a.Vancomicina
b. Tetraciclină
c.Metronidazolul

4932.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:

a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte

4933. Preparatele alimentare ce urmează a fi administrate pe gastrostomă pentru

alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian în stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi scă zute pentru a creşte toleranţa digestivă a pacientului

4934.Inainte de efectuarea unei intervenţii chirurgicale se recomandă o perioadă de post

alimentar complet de:
a. 36 ore
b. 24 ore
c. 6 - 12 ore

4935.La un pacient propus pentru o intervenţie chirurgicală majoră ce implică pierderi

sangvine importante intraoperator este obligatorie determinarea preoperatorie a:
 a. grupului sangvin ş i Rh
b. glicemiei
c. coagulogramei

4936.Hipertensiunea apă rută imediat postoperator la un pacient fă ră valori crescute ale

tensiunii arteriale preoperator poate indica:
a. analgezie inadecvată
b. hidratare insuficientă
c.ambele variante sunt corecte

4937. Transportul la pat al pacientului conştient operat pentru apendicită acută flegmonoasă
sub rahianestezie se face cu:
a. targa
b. că ruciorul
c. ambele variante sunt corecte

4938. Evaluarea alteră rii nivelului de conştientă se realizează prin:

a. determinarea reacţiei pacientului prin stimuli;
b. descrierea comportamentului în momentul reacţiei;
c. descrierea ră spunsului verbal şi motor al pacientului.

4939. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc:

a. modalită ţi superficiale de testare;
b. modalită ţi de testare a sensibilită ţii profunde;
c. modalită ţi de testare numai a pă rţii afectate.

4940. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:

a. simpaticul;
b. parasimpaticul;
c. idiopaticul.

4941. Neuronul reprezintă :

a. celula nervoasă propriu-zisă ;
b. nevralgia trigeminală ;
c. neuropatia diabetică .

4942. Reflexul Babinski reprezintă :

a. un reflex osteo-tendinos;
b. un reflex vegetativ;
c. un reflex cutanat.
4943. Lezarea nervului spinal produce:
a. jena respiratorie;
b. refularea lichidelor pe nas;
c. paralizia muş chiului stemocleidomastoidian şi trapez.

4944. Lezarea nervului hipoglos determină :

a. amiotrofia limbii;
b. tulbură ri de formare a bolului alimentar;
c. tulbură ri de fonaţie.

4945. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare:

a. electrocardiografică ;
b. electroencefalografică ;
c. electromiografică .

4946. Pacientul prezintă alexie când:

a. nu înţelege ce i se spune;
b. nu înţelege ceea ce este scris;
c. nu înţelege cuvântul vorbit.

4947.Pacientul prezintă surditate verbală când:

a. execută corect gesturile;
b. utilizează corect obiectele;
c. aude dar nu înţelege.

4948.Pacientul prezintă cecitate verbală când:

a. nu înţelege scrisul;
b. înţelege cuvântul vorbit;
c. nu reproduce corect cuvintele.

4949.Mioclonia reprezintă :
a. contracţia bruscă a unui muşchi;
b. mişcarea involuntară ;
c. relaxarea musculară .

4950.Mişcă rile coreice reprezintă :

a. tremură tura involuntară ;
b. mişcă ri involuntare bruşte care dispar în somn;
c. fasciculaţii involuntare.

4951.Convulsia reprezintă :
 a. pierderea conştientei;
b. mişcă ri neaşteptate ale membrelor inferioare;
c. contracţii musculare urmate de relaxare.

4952.Pareza reprezintă :
a. contractura musculară ;
b. diminuarea forţei musculare;
c. rigiditate vasculară .

4953.Hemiplegia reprezintă :
a. absenţa forţei musculare;
b. paralizie generalizată ;
c. paralizia unei jumă tă ţi de corp.

4954. Paraplegia reprezintă :

a. paralizia unui singur membru;
b. paralizia pă rţii inferioare a corpului;
c. paralizia celor patru membre.

4955. Hemibalismul reprezintă :

a. mişcă ri ample, dezordonate numai la membrele de aceeaş i parte;
b. mers ca de beţiv - „mers ebrios";
c. mers cu paş i mici, târşiţi.

4956. Acalculia reprezintă :

a. incapacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a efectua calcule;
c. pierderea vocii.

4957. Afazia reprezintă :

a. dificultatea în articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-şi coordona miş că rile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.

4958. Agrafia reprezintă :

a. capacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a citi;
c. incapacitatea de a scrie selectiv.

4959. Lezarea nervului olfactiv produce:

a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplă cute;
 b. hiperosmia = exacerbarea mirosului;
c. anosmia = absenţa mirosului.

4960. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire;
b. ambliopie = diminuarea acuită ţii vizuale;
c. scotom = pierderea parţială a câmpului vizual.

4961. Lezarea nervului trigemen produce:

a. trismus = încleştarea maxilarelor;
b. paralizie masticatorie;
c. că derea maxilarului.

4962. Lezarea nervului facial produce:

a. tulbură ri de gust;
b. halucinaţii olfactive;
c. halucinaţii vizuale.

4963. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a. lipsa posibilită ţii de a fluiera;
b. tulbură ri de echilibru;
c. paralizie masticatorie.

4964. Lezarea nervului glosofaringian produce:

a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii;
b. neperceperea culorilor;
c. tulbură ri gustative.

4965. Lezarea nervului vag produce:

a. disfazie = tulbură ri de vorbire, voce nazonată , ştearsă ;
b. tulbură ri de formare a bolului alimentar;
c. spasm facial.

4966. Durerea spontană a extremită ţilor cefalice reprezintă :

a. migrena;
b. cefalee nevrotică ;
c. durere de cap (cefalee).

4967 Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:

a. febră ;
b. antecedente heredocolaterale;
 c. traumatisme.

4968. Începutul convulsiilor este precedat de:

a. mişcă ri de supinaţie (întoarcerea palmei în sus);
b. tulbură ri de scris;
c. prodrom şi aură .

4969. Tremură tura degetelor mâinii la un parkinsonian seamă nă cu:

a. mişcarea de pendulare;
b. mişcarea de numă rare a banilor;
c. mişcarea de întors ceasul.

4970. Tremură tura parkinsoniană dispare:

a. în timpul mişcă rilor voluntare;
b. în timpul somnului;
c. dacă pacientul este destins ş i liniştit.

4971. Tremură tura picioarelor la un parkinsonian imită :

a. mişcarea de pedalare;
b. mişcarea de batere a mă surilor muzicale;
c. mişcarea de balansare.

4972. Tremură tura pacientului cu etilism cronic se ameliorează :

a. după abstinenţa prelungită ;
b. după consumul de alcool;
c. după consumul de droguri.

4973. Tulbură rile de mers, isterice, au caracter:

a. psihogen;
b. endocrin;
c. renal.

4974. Scă derea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la:
a. ameliorarea stă rii generale;
b. accidente vasculare cerebrale;
c. accidente coronariene.

4975. Starea confuzională poate fi provocată de:

a. întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită ;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.
4976. Narcolepsia reprezintă :
a. nevoia bruscă de somn;
b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durată peste limitele normale.

4977. In timpul crizei convulsive generalizată :

a. imobiliză m forţat pacientul;
b. poziţionă m postural pacientul;
c. aşteptă m să se termine criza.

4978. Pacientul cu miastenie prezintă :

a. oboseală musculară exagerată ;
b. tulbură ri oculare;
c. tulbură ri de vorbire.

4979. Pacientul cu parkinson prezintă :

a. tremură tura;
b. rigiditate;
c. mers încet cu paşi mici.

4980. Tremură tura la un pacient cu parkinson:

a. dispare în timpul somnului;
b. este tremură tura de repaus;
c. dispare în timpul mişcă rilor voluntare.

4981. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă :

a. tulbură ri oculare;
b. tulbură ri vestibulare;
c. tulbură ri motorii.

4982. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în:

a. tumori cerebrale;
b. acumulare în exces de LCR;
c. edem cerebral generalizat.

4983. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigură m:

a. repaus obligatoriu la pat;
b. luminozitate scă zută ;
c. izolare.
4984. Paralizia facială periferică este precedată de:
a. deficit motor al membrelor superioare;
b. dureri auriculare;
c. redoare de ceafa.

4985. Criza epileptică majoră se caracterizează prin:

a. epistaxis;
b. criza convulsivă generalizată ;
c. deficit motor.

4986. Accesul epileptic major are ca manifestă ri:

a. relaxare sfincteriană ;
b. incontinenţă de fecale;
c. muşcarea limbii.

4987. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă :

a. pierderea conştientei;
b. risc de accidente;
c. alterarea percepţiei senzitive ş i senzoriale.

4988. Pacientul cu hemoragie cerebrală :

a. este poziţionat şezând în primele 24 h;
b. prezintă repaus obligatoriu la pat;
c. este transportat cu că ruciorul pentru investigaţii.

4989. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra:

a. vasodilatatoare;
b. anticoagulante;
c. hemostatice.

4990. Pentru AVC sunt factori de risc:

a. hipertensiunea arterială ;
b. obezitatea;
c. predispoziţia ereditară .

4991.În A VC semnele de debut sunt:

a. vertij;
b. cefalee occipitală ;
c. valori tensionale crescute.

4992. La pacienţii cu AVC nu efectuă m:

 a. trecerea rapidă în ortostatism;
b. mişcă ri bruşte necontrolate ale capului;
c. transport pe distanţe mari.

4993. Edemul cerebral reprezintă :

a. creşterea de volum a creierului;
b. pă trunderea microbilor în substanţa cerebrală ;
c. evacuarea în exces de LCR.

4994. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate:

a. consumul de neurotoxice;
b. suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile;
c. reducerea dozelor fă ră recomandare medicală .

4995. Neuroluesul este transmis:

a. pe calea genitală ;
b. transplancentar;
c. la naştere.

4996. Evoluţia sclerozei multiple este:

a. cronică , ciclică în puseuri;
b. acută , fă ră recidivă ;
c. alternantă cu remisie completă .

4997. Pacientul parkinsonian are:

a. mers cu supleţe ş i paşi mari;
b. mers fă ră supleţe cu paşi mici;
c. mers cu pasul ş i trunchiul înclinat pe spate.

4998. Migrena reprezintă :

a. durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală ;
b. acuze dureroase ale capului după traumatisme;
c. criza de pierdere a conştientei.

4999. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă :

a. că derea ploapelor;
b. privirea saş ie;
c. vederea dublă .

5000. Neuroinfecţiile primitive reprezintă :

a. proces infecţios la nivel circulator;
 b. proces infecţios la nivel respirator;
c. proces infecţios asupra S.N.C..

5001. Sindromul meningitic are ca manifestă ri:

a. tulbură ri sezitivo-senzoriale;
b. contractura musculară ;
c. tulbură ri digestive.

5002. Sindromul encefalitic se manifestă cu:

a. tulbură ri neurologice;
b. tulbură ri psihice;
c. tulbură ri senzitivo-senzoriale.

5003. Pentru examinarea radiologică a pacientului:

a. pă rul lung îl vom lega pe creştet;
b. îndepă rtă m obiectele radioopace;
c. dezbră că m regiunea de examinat.

5004. Pentru examină rile cu substanţă de contrast efectuă m:

a. supravegherea funcţiilor vitale;
b. testul de toleranţă a substanţei de contrast;
c. radem zona de examinat, la nevoie.

5005. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie:

a. pacientul va fi nemâncat;
b. pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică );
c. pacientul va fi pregă tit psihic.

5006. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat;
b. pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c. poziţia pacientului va fi în ortostatism.

5007. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:

a. decubit lateral;
b. şezând;
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale.

5008. După puncţia lombară pacientul are voie:

a. să se mobilizeze după 15 minute de repaus;
b. nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;
 c. să fumeze şi să consume bă uturi alcoolice.

5009. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu:

a. apă ş i să pun;
b. tinctură de iod;
c. alcool sanitar.

5010. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de:

a. 25/25 cm din afară spre centru;
b. 5/5 cm indiferent de sens;
c. 10/10 cm din centru în afară .

5011. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:
a. o compresă sterilă ;
b. un tampon de vată ;
c. o compresă nesterilă .

5012. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei:

a. steril;
b. nesteril;
c. îl depune în sacul colector.

5013. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei:

a. mă nuşi de unică folosinţă , nesterile;
b. mă nuşi sterile;
c. mă nuşile nu sunt necesare.

5014. Puncţia lombară se execută de că tre:

a. asistenta medicală de salon;
b. asistenta medicală de laborator;
c. medic.

5015. După efectuarea puncţiei occipitale:

a. se asigură 8 h repaus total pacientului;
b. pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;
c. se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.

5016. Biopsia musculară se execută în:

a. salon;
b. sala de operaţii;
c. domiciliul pacienţilor.
5017. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică :
a. da;
b. nu,
c. da, numai în cazul HTA;
d. numai dacă pacientul acceptă .

5018. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a. la apariţia gigivoragiilor;
b. la apariţia episoadelor de epistaxis;
c. când LCR-ul este sanguinolent.

5019.Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:

a. 60-70 pică turi/min.;
b. 40 pică turi/min.;
c. 70-80 pică turi/min.

5020. Pentru pă strarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaş i lor sau a branulelor un
că pă cel de conectare cu capacul acestora, pe care asistenta îl cură ţă zilnic, după fiecare
utilizare cu:
a. heparină 10 u.i/ml.;
b. o soluţie de clorură de Na normală ;
c. apă distilată ;
d. apă bicarbonatată .

5021. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală , asistenta îşi va fixa ca
obiective:
a. evitarea mobiliză rii pacientului fă ră aviz medical;
b. supravegherea funcţiilor vitale;
c. prevenirea complicaţiilor generale;
d. mobilizarea precoce activă ;
e. repaus absolut la pat, aproximativ o să ptă mână ;
f. hidratarea şi alimentarea adecvată , recomandată .

5022.Monitorizarea şi combaterea vă rsă turilor realizată de asistentă se referă la:

a. respiraţii profunde ale bolnavului, ce reduc greaţa;
b. poziţionarea laterală ;
c. evaluarea volumului şi caracterului vă rsă turilor;
d. poziţionarea semi-ş ezândă cu două perne;
e. clă tirea gurii după vă rsă turi.
5023.Îngrijirea cavită ţii bucale a pacientului de, mai sus:
a. se efectuează dimineaţa şi seara;
b. se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. de acid boric 1% sau ceai de
muşeţel;
c. mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi.

5024. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmă toarele profesiuni, cu excepţia:

a. conducă tor auto;
b. macaragiu;
c. conducă tor metrou;
d. economist.

5025. Reeducarea tulbură rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. asigurarea colaboră rii familiei pacientului;
b. stabilirea interrelaţiei stimulare-ră spuns;
c. începerea precoce a intervenţiilor de reeducare;
d. efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.

5026. Autonomia de deplasare este asigurată prin:

a. menţinerea ortostatismului;
b. poziţia şezând;
c. mers.

5027. Capacitatea de autoservire generală constă în:

a. igienă personală ;
b. activită ţi manuale diverse;
c. îmbră cat-dezbră cat.

5028. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:

a. menţinerea corectă a membrelor paralizate;
b. menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi ră suciri ale trunchiului;
c. evitarea miş că rii.

5029. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută :

a. după 30 de zile de la debut;
b. în perioada acută ;
c. nu contează momentul ales.

5030. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă :

a. începând cu membrul să nă tos;
b. începând cu membrul plegic;
 c. nu contează .

5031. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este:
a. de decubit dorsal;
b. Trendeleburg;
c. de decubit lateral.

5032.D-lui M. E. i s-a pus dg. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie.

Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. Asistenta
recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că :
a. pacientul va respira mai uşor, mai bine;
b. promovează drenajul venos;
c. creşte valoarea TA;
d. reduce intensitatea durerii.

5033. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este
explicat astfel:
a. respiraţie completă neregulată , cu amplitudine superficială ş i adâncă ;
b. inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii ş i/sau expiraţii;
c. respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scă zând până la
apnee, ce durează 10-20 sec;
d. respiraţii rapide, regulate susţinute cu creş terea în amplitudine.

5034. Ioana, 12 ani, inteligentă , instruită , singurul copil al unor pă rinţi de vârstă mijlocie, în
timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. Este internată la spital, conştientă , însoţită de
mama ei, care este anxioasă şi dominatoare. Care din urmă toarele ar corespunde strategiei
privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital:
a. să -i administră m un sedativ prescris ş i odihnă strictă la pat, timp de 24 h, sub
b. observaţie;
c. să -i permitem să se aş eze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la
WC;
d. să -i permitem să se ridice, să se mişte, dar să fim asiguraţi unde se află .

5035. Care din urmă toarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză , în timp
ce urmă reşte un program la TV în holul secţiei:
a. o poziţionă m postural pe podea, îndepă rtând obiectele traumatizante din
apropiere;
b. o aşeză m în decubit ventral pe podea şi solicită m urgent o sursă de ajutor;
c. o aşeză m în decubit dorsal, capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea
secreţiilor şi rugă m celelalte persoane să pă ră sească încă perea.
5036. Care din urmă toarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. tonic, clonic, automatism, comă ;
b. aură , clonic, tonic, somn;
c. clonic, tonic, somn, automatism;
d. aură , tonic, clonic, somn.

5037. Care din urmă toarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă :
a. să spună rudelor sale despre boală ;
b. să se întoarcă la şcoală şi să -şi întâlnească colegii;
c. să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii;
d. gândul de a fi supraprotejată de mama ei.

5038. Dioptria reprezinta:

a. vedere dubla
b. unitatea de masura a sistemului optic
c. unitatea de masura a presiunii intraoculare

5039. Miopia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se formeaza :

a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte

5040. Unui pacient cu miopie se recomanda :

a. lentile biconvexe (convergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta

5041. Hipermetropia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se formeaza :

a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte

5042. Unui pacient cu hipermetropie se recomanda :

a. lentile biconvexe (corvergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta

5043.Optotipul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. unitatea de masura a sistemului optic
5044.Tonometrul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare

5045. Midriaza este :

a. contractia pupilei
b. glob ocular mic
c. dilatarea pupilei

5046. Mioza este:

a. dilatarea pupilei
b. scaderea presiunii oculare
c. contractia pupilei

5047. Pseudofakia reprezinta:

a. lentila artificiala,implant de cristalin
b. opacifierea cristalinului
c. dilatarea pupilei

5048. Diplopia reprezinta:

a. scaderea acuitatii vizuale
b. vedere dubla
c. inegalitatea celor doua pupile

5049.Afakia reprezinta:
a. absenta cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. opacifierea cristalinului

5050.Chemozisul este :
a. inflamatia pleoapelor
b. edem al conjunctivei
c. edem al corneei

5051.Dacriocistita reprezinta:
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia sacului lacrimal
c. edemul corneei
5052. Blefarita este :
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia glandei lacrimale
c. inflamatia marginii libere a pleoaspelor

5053.Entropionul este reprezentat prin :

a. retroversia marginii ciliare a pleoapelor
b. inflamatia conjunctivei
c. edemul corneei

5054.Hyphema este :
a. hemoragie subconjunctivala
b. hemoragie in camera anterioara a ochiului
c. scaderea presiunii intraoculare

5055.Keratita reprezinta :
a. infectia corneei
b. infectia conjunctivei
c. infectia sclerei

5056.Conjunctivita este reprezentata prin urmatoarele simptome principale:

a. jena oculara,senzatie de arsura, secretii abundente
b. scaderea acuitatii vizuale, edem cornean
c. durere oculara marcata,midriaza

5057.Scaderea acuitatii vizuale brusc poate fi determinate de:

a. traumatisme oculare
b. cataracta senila
c. conjunctivita acuta

5058. Cataracta este caracterizata prin:

a. tulburarea transparentei cristalinului
b. hipertransparenta cristalinului
c. fotofobie, lacrimare,scaderea acuitatii vizuale

5059.Cel mai frecvent tip de cataracta este :

a. cataracta senila
b. cataracta traumatica
c. cataracta congenitala

5060. Pacientul operat de cataracta va sta culcat postoperator :

 a. pe partea operata
b. pe partea neoperata
c. nu conteaza partea

5061. La pacientul operat de cataracta pansamentul postoperator va fi :

a. monocular
b. binocular
c. nu se aplica pansament

5062.Pacientul cu cataracta senila prezinta urmatoarele simptome :

a. scaderea progresiva a acuitatii vizuale
b. secretie oculara purulenta
c. dureri oculare si perioculare vii

5063.Glaucomul reprezinta :
a. opacifierea cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. infectia canalului lacrimal

5064.Glaucomul se caracterizeaza prin :

a. cresterea tensiunii intraoculare
b. scaderea tensiunii intraoculare
c. ambele variante sunt corecte

5065.Tratamentul chirurgical in glaucomul cronic:

a. este contraindicat
b. este indicat atunci cand tensiunea intraoculara creste rapid
c. nici ovarianta nu este corecta

5066.Valoarea normala a tensiunii intraoculare este:

a. 1-2 mmhg
b. 15-20 mmhg
c. 80-100 mmhg

5067.Tratamentul de urgenta in atacul acut de glaucoma este:

a. colir cu antibiotice,cicatrizante
b. colir cu midriatice,cortizonice
c. colir miotic,diuretice,calmante

5068.La bolnavul cu glaucom acut tabloul clinic include :

a. scaderea acuitatii vizuale progresiv
 b. secretii oculare purulente
c. dureri oculare si perioculare vii

5069.Pregatirea pacientului pentru masurarea tensiunii oculare se face astfel :

a. doua zile nu se instileaza medicamente
b. se face anestezie locala (topic)
c. se instileaza midriatice

5070.Ectropionul este :
a. eversiunea pleoapei
b. retroversia pleoapei
c. scurgerea lacrimilor pe obraz

5071.Exoftalmia este :
a. infundarea ochilor in orbita
b. protruzia globului ocular
c. ablatia globului ocular

5072.Endoftalmia este:
a. anomalie a vederii culorilor
b. infectia tunicilor oculare
c. inflamatia sclerei

5073.Discromatopsia este:
a. anomalie a perceptiei culorilor
b. vedere dubla
c. absenta cristalinului

5074.Hipotonia reprezinta :
a. cresterea presiunii oculare
b. scaderea presiunii oculare
c. presiune oculara normala

5075. Strabismul reprezinta:

a. pierderea paralelismului celor doi ochi
b. pupile inegale
c. deviatia spre cornee a cililor

5076.Pterigionul este:
a. membrana conjunctivala triunghiulara
b. inflamatia sclerei
 c. ocluzia incompleta a pleoapei

5077.Atitudinea de urgenta in cazul arsurilor oculare:

a. spalarea cu ser fiziologic,instilatii cu colir cortizonic,miotic,pansament
b. spalarea cu ser fiziologic,anestezic,inlaturarea substantelor ramase,colir cu
midriatice,antibiotic,pansament
c. administrarea de calmante,diuretice,instilatii de miotice,cortizon

5078. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome :
a. lacrimare, fotofobie, durere;
b. scaderea acuitatii vizuale;
c. edem corneean..

5079. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:

a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla;
b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutiedezinfectanta;
c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini.

5080. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel:

a. cu ajutorul acelor de corpi straini ;
b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog;
c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.

5081. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda:

a. pansarea ochiului;
b. se instileaza epitelizante si dezinfectante
c. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon.

5082.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibilacu
demnitatea profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate

5083.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite:

a. echipei medicale
b. familiei
c. publicatiilor stiintifice

5084.Asistentul medical are obligatia:

 a. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca esteprezent si
medical
b. sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca
c. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent depersoana, locul
sau situatia în care se gaseste

5085.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism:

a. pacientii mai tineri
b. toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica
c. pacientii imobilizati la pat

5086.Asistentul medical:
a. nu este prestator de servicii
b. este prestator de servicii
c. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii,proceduri
insuficient validate pa plan stiintific sau medical

5087.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se

realizeza de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical

5088.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public

se realizeaza:
a. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare
b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica
c. prin concurs, potrivit legii

5089.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din

România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani

5090.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste:

a. anual
b. de doua ori pe an
c. ori de câte ori este nevoie

5091.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din:
 a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

5092. Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produceinfectii
nosocomiale?
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.

5093.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or.MSF.984/1994

implica dupa sine responsabilitatea:
a. institutiei;
b. individuala;
c. c.individuala sau dupa caz a institutiei;

5094. Plagile netratate la timp se pot complica cu:

a. lipotimie
b. tromboflebite, septicemia
c. supuratii locale

5095.Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:

a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee

5096 .Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:

a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati;
c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie deantibiograma si
evolutia clinica a bolnavului .
5097. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul
de risc contactultegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

5098.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi;
 c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminatedupa
utilizare

5099. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la:

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

5100. Echipamentul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

5101. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod
deprevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

5102. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cuobiecte

ascutite, constau in:
a.colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite

5103.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:

a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
c. la externarea pacientului.

5104. Echipametul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

5105. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod
deprevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
5106. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte
ascutite, constau in:
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare sitaiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

5107.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor:

a. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor;
b. are efecte nedorite;
c. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor

5108.Asistenta medicala:
a. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.

5109.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa:

a. menajeaza bolnavul de intepaturi;
b. duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c. priveste in mod direct medicul.

5110.Cind administreaza tratamentul, asistenta medicala:

a. lasa la pacient intreaga doza zilnica;
b. administreaza personal supozitoarele, picaturile pentru ochi si nas;
c. administreaza intai tabletele, solutiile si picaturile, apoi injectiile.

5111.Asistenta medicala are grija:

a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectulmedicamentelor;
b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c. sa corecteze dozele prescrise.

5112. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad:

a. injectarea imediata a continutului seringii;
b. verificarea solutiei injectabile;
c. pregatirea cu 30 min. inainte de administrare.

5113 . Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt:

a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
 b. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c. patrunderea cu acul intr-un vas sanguine

5114.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt:

a. flebalgia;
b. supuratia aseptica;
c. tumefierea brusca a tesutului perivenos, hematom.

5115.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seamade

anumite reguli:
a. alegerea unui singur antibiotic, cel mai activ si mai putin toxic, pe baza
antibiogramei;
b. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistenteimicrobiene;
c. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acopeririiunui spectru
cat mai larg de germeni.

5116.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe:

a. terenul alergic;
b. calea de administrare ;
c. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).

5117.Cu ocazia administrarii antibioticului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca:

a. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient;
b. durata tratamentului ;
c. cantitatea exacta a unei doze.

5118.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata deaceste

substante, fiind expus la:
a. dermite profesionale;
b. soc anafilactic;
c. urticarii.

5119.Gentamicina, Kanamicina au actiune:

a. ototoxica;
b. nefrotoxica;
c. diuretica.

5120.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in:

a. unitati, grame sau submultipli ai acestora;
b. numar de tablete sau capsule;
c. mililitri de solutie
5121. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare:
a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant;
b. administrarea locala si generala de antibiotice, antiinflamatorii;
c. administrarea de miotice.

5122.O infectie oculara se poate recunoaste prin:

a. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente;
b. durerea, eritemul conjunctival sau periocular;
c. scaderea acuitatii vizuale.

5123. Ce se intelege prin dezinfectie:

a. indepartarea microorganismelor de pe suprafete si obiecte,
b. distrugerea in proportie de 99,99% a formelor vegetative a microorganismelor,
c. distrugerea microorganismelor inclusive a formelor sporulate.

5124.Caracteristicele containerelor pentru deseuri intepatoare sunt:

a. sa fie rezistente la socuri
b. sa corespunda normelor in vigoare
c. sa fie transportabile

5125. Spalarea mainilor este suficienta pentru:

a. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios mediu
b. un act medical care presupune un nivel de risc infectios minim.
c. interventii chirurgicale.

5126. Dezinfectia igienica a mainilor este necesara cu exceptia:

a. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios inalt
b. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios mediu
c. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios minim

5127. Dezinfectia chirurgicala a mainilor este necesara pentru:

a. toate interventiile care presupun un nivel de risc infectios mediu
b. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios inalt
c. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios minim

5128. Dezinfectia igienica a mainilor se poate executa prin:

a. spalare
b. frecare
c. tratament
5129. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se executa prin:
a. tratament chirurgical
b. spalare
c. frecare

5130. Secretul professional poate fi dezvaluit:

a. cu acordul pacientului
b. b.la cererea cunostintelor, vecinilor
c. la cererea autoritatilor judiciare.

5131. Toaleta pacientului se efectueaza:

a. saptamanal
b. zilnic
c. ori de cate ori este nevoie.

5132. Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie:

a. sa fie impermeabile
b. sa prezinte etanseitate
c. sa aiba grosimea cuprinsa intre 50 si 70 microni.

5133.Dezinfectia ciclica la saloane se executa:

a. saptamanal
b. lunar
c. ori de cate ori este nevoie.

5134. Scopul decontaminarii materialului medico-chirurgical dupa folosire este:

a. evitarea contaminarii personalului
b. reducerea contaminarii mediului de spital
c. evitarea fixarii pe instrumente a materiei organice.

5135.Decontaminarea materiaslului medico chirurgical se mai numeste:

a. dezinfectie
b. predezinfectie
c. sterilizare.

5136.In raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate fi:

a. profilactica
b. in focar
c. terminala.

5137. Antisepticul este :

 a. produs care indeparteaza murdaria.
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhiba activarea microorganismelor.

5138. Factori de risc pentru embolia amniotica sunt cu exceptia:

a.varsta peste 30 de ani
b.solutii de continuitate uterina
c.travaliu precipitat
d. MRS
e.nastere prematura
5139. Frecventa cardiaca la gravida la termen, creste cu aproximativ:
a.10%
b.20%
c.30%
d.40%
e.50%

5140. Antigenul Rh este format din:

a. 3 factori:A,C,D
b. 4 factori:A,B,C,D
c. 6 factori:Cc.Dd,Ee
d. 6 factori:Aav,Cc,Dd

5141. Factori de mediu interni in avort sunt cu exceptia:

a.traumatism extern
b.efort fizic
c. frig
d.umezeala
e.consum de vitamine

5142. Manifestari clinice in iminenta de avort sunt cu exceptia:

a.semne de sarcina
b. mici hemoragii
c.dureri hipogastrice
d.dureri lombare
e.poliurie

5143.Diagnostic paraclinic in SEU tubar sunt cu exceptia:

a.examen ecografic
b.diagnostic immunologic de sarcina
c.chiuretaj bioptic
 d.cilioscopia
e.RMN

5144.Data probabila a nasterii se calculeaza tinand cont de urmatoarele criterii,cu exceptia:

a.cresterea ponderala
b.ultima menstruatie
c.primele miscari fetale
d.inaltimea fundului uterin
e.ecografie

5145.Ce cuprinde sfatul medicului de familie pentru pregatirea contraceptiei:

a.identificarea factorilor de risc
b.recomandarea consultului stomatologic
c.administrarea de acid folic profilactic
d.intreruperea contraceptiei
e.toate variantele de mai sus

5146.Investigatiile de rutina recomandate in cadrul consultatiei prenatale privesc

urmatoarele,cu exceptia:
a. examen sumar urina
b. grup de sange si Rh
c .glicemia
d.dozarea beta HCG
e. FCB si CD

5147.Ce modificari sunt caracteristice colului uterin pe sarcina:

a. col dur, comparat cu cartilagiul nazal
b. deschiderea orificiului extern
c. ramolit,comparat cu lobul urechii
d. aparitia de tuberculi Montgomery
e. nici una din cele de mai sus

5148.Diametrul promonto-suprapubian are:

a. 11cm
b. 11,5 cm
c. 12 cm
d. 10 cm
e. 10,5 cm

5149. Canalul dur are forma de:

a. trunchi de con
 b. piramida
c. cerc
d. cilindru
e. triunghi

5150. Canalul moale este format din cu exceptia:

a. ovare
b. col uterin
c. vagin
d. inel vulvar
e. planseu pelvi-perineal

5151. Diagnosticul diferential in ruptura uterine se face cu:

a. apoplexia utero-placentara
b. boala trobofoblastica
c. izoimunizare
d. sarcina gemelara
e. sarcina normala in trimestrul III de sarcina

5152. Conduita profilactica in placenta praevia pana la venirea salvarii este reprezentata
prin:
a. examen vaginal digital
b. ruperea membranelor
c. mesarea vaginala stransa
d. administrarea de betamimetice
e. administrarea de antispastice

5153. In cursul nasterii, placenta se decoleaza la nivelul :

a. placii coriale
b. placii bazale
c. zonei spongioase

5154. Care sunt functiile ovarului:

a. mixta, gamelogena, hormonala
b. gamelogena (externa)
c. hormonala (interna)

5155. Membrana pelucida se gaseste in continutul:

a. foliculii de Graff
b. foliculilor primordiali
c. foliculilor involutivi
5156. Care sunt limitele valorilor normale ale Ph-ului secretiei vaginale:
a. 3-4
b. 3,5-5
c. 3-6

5157. Cum se poate stabili DPN

a. DUM ± 7 zile
b. DUM ± 9 zile
c. DUM ± 10 zile

5158. O delivrenta normala are:

a. doi timpi
b. trei timpi
c. patru timpi
5159. Cum trebuie sa se efectueze corect oprirea alaptarii:
a. prepresiei
b. inaintea ,, furiei laptelui”
c. brusc

5160. Prolapsul utero-vaginal are mai multe grade de definire:

a. 2 grade
b. 3 grade
c. 5 grade

5161. Ce simptome insotesc frecvent existenta unui fibrom uterin:

a. hipertermia
b. hemoragia sub toate formele
c. durere, compresiune, polakiurie,tensiune

5162. Cre sunt leziunile asociate asociate fibromelor ce pot sa intereseze uterul:
a. prolapsul
b. adenomioza
c. sapingita

5163. Fibromul uterin in timpul sarcinii:

a. creste
b. se ramoleste
c. ramane la aceeasi dimensiune

5164. Colostrul contine;

 a. proteine, imunoglobuline
b. grasimi, carbonati
c. cazeina

5165. Incidenta avorturilor spontane nu este in:

a. tuberculoza
b. sifilis
c. infectii cu Ricketssi

5166. Uterul este dureros in:

a. sarcina extrauterina,fibromiom
b. endometrita puerperala
c. flegmonul uterin

5167. In timpul sarcinii,cum trebuie sa fie uterul:

a. ferma, dura
b. pastoasa
c. elastica,remitenta

5168. Tumorile ovariene mixte pot avea consistenta:

a. dura
b. rezistenta, fluctuenta
c. inegala

5169. Cum se coloreaza, in timpul sarcinii, mucoasa exocolului:

a. roz
b. rosiatica
c. violacee

5170. In cadrul sarcinii ectopice , sunt situatii in care oul nu se videaza in afara cavitatii
uterine:
a. istmica
b. interstitiala
c. cervicala

5171. Rupturile uterului cicatricial pot sa se produca:

a. antepartum spontan sau traumatic
b. intrapartum spontan sau traumatic
c. postpartum spontan sau traumatic

5172. Dupa delivrenta frecvent, parturienta prezinta:

 a. febra
b. frisoane
c. sangerare in cantitate normala

5173. In cate perioade este impartita leuzia fiziologica:

a. 5
b. 3
c. 4

5174. Ergometul isi gaseste indicatia majora in :

a. hemoragiile post-partum
b. dirijarea expulziei placentare
c. sarcina prematura

5175. Dezlipirea si expulzia placentei poate fi:

a. spontana
b. naturala
c. ambele

5176. De cate feluri poate fi nasterea normala:

a. eutocica sau distocica, la termen sau prematura
b. spontana sau provocata, unica sau gemelara
c. avort

5177. Localizarile sarcinilor extrauterine sunt cu exceptia:

a. tubara
b. cervicala
c. ovariana
d. cornuala
e. intrauterina

5178. Clasificarea avortului este urmatoarea cu exceptia:

a. spontan
b. la cerere
c. terapeutic
d. delictual
e. medical

5179. In sarcina pot sa apara :

a. cresterea tolerantei la glucoza
b. hipoinsulinemia
 c. diabet gestational
d. cresterea hormonului hipoglicemiant STH
e. hiperinsulinemia scade progresiv spre trimestrul III

5180. Factori fetali care determina suferinta fetala cronica:

a. patologia placentara
b. malformatii cardiace fetale
c. nod de cordon
d. RPM
e. patologia lichidului amniotic

5181. Diagnosticul clinic in moartea intrauterina dupa saptamana a 20-a de sarcina:

a. BCF absente
b. BCF prezente
c. dimensiunea miscarilor active fetale
d. investigatia Doppler

5182. Metode medicamentoase de declansare a nasterii cu fat mort:

a. estrogenii( + oxitocina in perfuzie)
b. antispastice
c. perfuzie cu ser clorurat
d. cortizon
e. antibiotice intraamniotic

5183. In accesul eclamsiei, nu se utilizeaza:

a. petidina
b. sulfat de Mg
c. fenitoina

5184. Ce intelegeti prin notiunea prolaps genital:

a. anomalie de statistica
b. retroversie uterina
c. ,,caderea” in axul vaginal al peretilor vaginali si al uterului

5185. Involutia uterului se realizeaza continuu, progresiv si in fiecare zi, se produce scaderea
FU cu:
a. 2 cm
b. 1-1,5 cm
c. 2-3 cm

5186. Laohiile dupa nastere, au un miros caracteristic:

 a. ,, spalatura de carne”
b. fad
c. fetit

5187. Ce modificari importante ale plagii perineale, dupa nastere cunosc:

a. dehiscenta
b. edem, hematom
c. herpes cotomenial

5188. Care este timpul optim pentru proba de travaliu

a. 2 ore
b. 30-45 min
c. 3 ore

5189. Menstruatia retrograda poate sa se afle la originea

a. endometrioza
b. dizgeneziilor ovariene
c. coroepiteliomului

5190. In timpul primelor saptamani de sarcina, prin cresterea rapida a diametrului A-P,
uterul capata forma:
a. unui patrat
b. unei sfere
c. elastica, remitenta

5191. Ce factori stiti ce favorizeaza insertia

a. prezenta de cicatrice uterine
b. primiparitatea
c. o sarcina anterioara cu placenta praevia

5192. Semnele clinice dominante ale sarcinii extrauterine sunt:

a. durerea
b. hemoragia
c. ghipotermia

5193. In sarcina ectopica hemoragiile vaginale sunt:

a. in ,, zat de cafea”
b. culoare bruna- sepia
c. culoare rosie-vie

5194. Sectiunea mamelonului stimuleaza:

 a. secretia hormonilor estrogeni
b. aparitia secretiei lactate
c. modelarea mamelonului

5195. Care din urmatoarele constituie cauze ale angorgarii sanilor:

a. prea mult lapte in sani
b. alaptarea inceputa cu intarziere
c. supt insuficient
d. supturi rare si de scurta durata

5196. Care din urmatoarele semen fac diferenta intre mastite si angorjarea sanilor:
a. mastita afecteaza intreg sanul
b. angorjarea afecteaza intreg sanul
c. mastita afecteaza o portiune a sanului
d. mastita este insotita de simptomatologie generala

5197. Se numeste infectie nozocomiala orice infectie aparuta:

a. la cateva ore dupa nastere
b. dupa 72 ore dupa anastere
c. la 24 ore dupa nastere
d. la 7 zile postnatal

5198. Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:

a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte

5199. Care sunt substantele ce inhiba contractia uterina:

a. progesteronul
b. tocoliticele
c. vitaminele

5200. Ce factori contribuie la eficacitarea CUD:

a. durerea
b. stergerea si dilatarea colului uterin
c. progresiunea prezentatiei

5201. Ce reprezinata partograma:

a. un act medico-legal, o diagrama cu decizii analitice
b. insemnarea observatiilor asupra evolutiei travaliului
c. proba de travaliu
5202. In care din primele saptamani de sarcina se evidentiaza pulsatiile cardiace cu ajutorul
ecografului:
a. a 4-a saptamana
b. a 7-a saptamana
c. a 8-a sapatamana

5203. Ce durata de timp este necesara maturarii unui spermatozoid:

a. 48 de ore
b. 74 de ore
c. 24 de ore

5204. Cine poate contacta infectiile nozocmiale:

a. pacientii
b. personalul medical vizitatorii,pacientii
c. personalul medical, vizitatorii

5205. In postpartum si in lactatie se indica:

a. progestativele injectabile
b. estroprogestativele minidozate
c. progestativele minidozate

5206. Tratamentul estroprogestative predispune la:

a. hepatita virala
b. litogeneza biliara
c. edemul corneean

5207. Modificarile care intereseaza endometrul pe parcursul ciclurilor menstruale au drept

finalitate:
a. regresiunea endometrului
b. vidarea oului
c. dezvolatrea oului

5208. Forma cronica a suferintei fetale apare:

a. in timpul travalului
b. la primipare sub 16 ani
c. in timpul sarcinii
d. la multipare
e. la primipare in varsta

5209. Hipoxia anoxica in suferinta fetala apare:

 a. disgravidia tardiva
b. prezentatia pelvina
c. bazin in general stramtat
d. bazin moale patologic
e. procidenta de membru inferior

5210. Agresiunea mecanica in suferinta fetala apare in;

a. manevre obstetricale ( versiunea interna, imarea. extragere)
b. traumatism prin cadere
c. uter cicatricial
d. uter fibromatos
e. tumora de ovar

5211. Capul fetal are:

a. 4 suturi si 6 fontanele
b. 4 suturi si 4 fontanele
c. 2 suturi si 2 fontanele
d. 2 suturi si 4 fontanele

5212. Perioada de fertilitate a ovulului este de :

a. 24 de ore
b. 34 de ore
c. 44 de ore
d. 48 de ore
e. 72 de ore

5213. Unde are loc fecundatia:

a. treimea externa trompa
b. treimea mijlocie trompa
c. treimea interna trompa
d. uter
e. ovar

5214. Nidatia se termina in ziua :

a. 10
b. 11
c.12
d.13
` e.14

5215. Cat lichid amniotic inghite fatul pe zi:

 a. 500 ml
b. 100 ml
c. 1500 ml
d. 1000 ml
e. niciuna din variante

5216. Cordonul ombilical are o lungime de:

a. 50cm
b. 15cm
c.25 cm
d. 35 cm

5217.Asocieri frecvente ale obezitatii asociate cu sarcina sunt cu exceptia:

a. disgravidie precoce
b. HTA
c. prezentatii distocice
d. macrosomie
e. nastere precoce

5218. In timpul sarcinii:

a. intalnim tipul respirator inferior
b. intalnim tipul respirator superior
c. capacitatea respiratorie scade
d. capacitatea vitala creste
e. volumul rezidual creste

5219. Pentru evitarea sindromului hipotensiv postural se indica:

a. decubit dorsal prerlungit
b. pozite semisezanda
c. decubit lateral stang
d. decubit lateral drept
e. ortostatism

5220. In sarcina intalnim:

a. proteinurie functionala
b. flux renal scazut
c. filtrate glomerular scazut
d. anemie
e. corpi cetonici in urina

5221. In sarcina apar modificari la nivelul:

 a. simfizei pubiene prin impregnarea hormonala
b. nu apar dureri simfiziare
c. nu apara dureri sacro-iliace
d. cultura pelvina nu sufera modificari

5222. Segmentul inferior provine din:

a. corpul uterin
b. colul uterin
c. istmul uterin
d. trompe uterine

5223. Formule sangvina in sarcina:

a. hemoglobina 14-15 grame %
b. hematocrit 45%
c. hematii 3.500.000 cm3
d. nu prezinta variatii in sarcina

5224. Prognosticul de nastere (si modul de nastere) se stabileste:

a. de la prima consultatie prenatala
b. la 18-20 saptamani
c. la 24-26 saptamani
d. la 28 saptamani
e. dupa 30 saptamani sau la nastere

5225. Marele multipare pot prezenta urmatoarele situatii de risc obstetrical:

a. prezentatii patologice
b. patologie placentara
c. distocie dinamica
d. hemoragie in perioada a III-a a nasterii
e. oricare de mai sus

5226. Ce presupune existenta vaginului dublu:

a. uter arcuat
b. uter subseptat
c. uter dublu cu sept median

5227. Contraindicatiile celioscopiei:

a. HSG in atencedente
b. laparotomii iterative in antecendente
c. hemoperitoneu,peritonita generalizata in antecedente
5228. Sub ce forma poate sa fie uterul malformat:
a. uter latero deviat dreapta, stanga
b. bicorn,luminter
c. cloazonat

5229. Ce metoade de explorare radiological a organelor genitale cunoastem:

a. tomografia
b. Rx. abdominal
c. HSG

5230. Ce tipuri de biopsii de col pot fi practicate:

a. biopsia dirijata unica sau multipla
b. biopsia inelara, conizatia
c. biopsia de endometru

5231. La femeile care prezinta rupturi vechi ale perineului, vaginul inceteaza sa mai fie:
a. indemn
b. cavitate virtuala
c. cu plicile vaginale bine reprezentate

5232. Care este semnul patognomonic al molei:

a. hemoragia
b. uterul ,, in armonica”
c. eliminarea de vezicule

5233. In cazul placentei praevia, nasterile pe cale vaginala sunt in urmatoarele situatii:
a. fatul in prezentatie pelvina
b. placenta praevia marginala,laterala
c. fatul in prezentatie craniana occipitala

5234. Sarcina intraligamentara este de fapt o srcina;

a. ovariana
b. abdominala
c. extraperitoneala

5235. Forma tardiva a psihozelor purperale:

a. psihozele maniaco-depresive
b. nevrozele
c. psihoza de lactate
5236. Ce poate determina sarcina, la unele femei, in cadrul cardiopatiilor congenitale:
a. avort
b. decompensare cardiaca, embolii
c. evolutie fatala

5237. Daca o lehuza are RH negativ, anticorpi,antiRh absent-nou-nascutul Rh pozitiv, testul

Coombs negativ , atitudinea medicala privind profilaxia izoimunizarii:
a. se indica profilaxia
b. nu se indica profilaxia
c. administrarea de gamaglobulina se practica in 72 de ore de la nastere

5238. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin :

a.anamneza
b.tomografie computerizata
c. examen clinic loco-regional
d. rezonanta magnetica nucleara
e. examen microscopic

5239.Tratamentul durerii in cancer:

a. este individualizat
b. se prefera calea parenterala de administrare a medicatiei antialgice
c. se trateaza efectele secundare ale tratamentului antalgic
d.se foloseste medicatie adjuvanta
e. toate de mai sus sunt corecte

5240.Infectiile in oncologie pot fi generate de:

a. streptococi
b.virusuri herpetice
c.Candida albicans
d.protozoare
e. toate de mai sus

5241.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

a.radiografie pulmonara
b.bronhoscopie
c.gastroscopie
d.tomografie computerizata
e. biopsie bronsica

5242.Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare:

a.urografie
b.cistoscopie
c.rectoscopie
d.scintigrafie osoasa
e.tomografie computerizata

5243.Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului :

a.azbestul
b.aflatoxinele
c. retinoizii
d. hormonii estrogeni
e. imunosupresia

5244.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt:

a.neutropenia
b.transplantul medular
c.alterarea imunitatii celulare si umorale
d. folosirea de catetere
e.administrarea de vaccinuri

5245.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:

a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara
b.scintigrafia osoasa
c.rezonanta magnetica nucleara
d.medulograma
e.glicemia a jeune

5246.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:

a.sputa
b.lichid de lavaj
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala

5247.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:

a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d.amprentare pe lama

5248. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt:

a. fisa onc.1
 b. fisa onc.2
c. certificatul medical
d. foaia de observatie oncologica
e. fisa onc.3

5249.In cazul supradozei de opiaceu apar:

a. midriaza
b. cianoza intensa
c. edemul pulmonar acut
d.cresterea tonusului general
e.coma

5250.Sindroame dureroase in cancer:

a.durerea din metastazele osoase
b.plexopatii
c.dureri ale extremitatilor
d.durerea abdominala
e. toate cele de mai sus

5251.Infectiile in oncologie sunt favorizate de:

a.stimularea imunitatii celulare
b.leucocitoza
c. alterarea imunitatii umorale
d. hormonoterapie

5252.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul:

a.hemoleucogramei complete
b.V.S.H.
c.ureei,creatininei
d.transaminazelor
e. calcemiei

5253.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt:

a.greata,varsaturi
b.alopecie
c.toxicitate hematologica
d.cresterea apetitului
e.hepatotoxicitate

5254.In cadrul imunoterapiei,administrarea de doze mari de Interferon sau Interleukina poate

determina:
a. hiperstimulare motorie
b. insuficienta respiratorie
c. febra
d. disfonie
e. dureri epigastrice

5255.Hormonoterapia in oncologie este indicata in:

a. cancerul glandei mamare
b. cancerul endometrial
c. cancerul colului uterin
d. cancerul prostatei
e. cancerul ovarian

5256.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

a.radiografia pulmonara
b.bronhoscopia
c. gastroscopia
d. tomografia computerizata
e. biopsia bronsica

5257.Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in:

a. tuse
b. durere toracica
c. manifestari paraneoplazice
d. epistaxis
e. febra

5258.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in:

a. interventie chirurgicala
b. chimioterapie
c. hormonoterapie
d. radioterapie
e. terapie moleculara tintita

5259.Evolutia toracica cancerului bronho-pulmonar poate consta in:

a. invazia traheii
b. invazia mediastinului
c. invazia pleurala
d. toate de mai sus sunt false
e. toate de mai sus sunt corecte
5260.Evolutia naturala a cancerului colonului consta in:
a. invazia directa
b. diseminarea limfatica
c. diseminarea hematogena
d. diseminarea peritoneala
e. diseminarea pleurala

5261.Simptomatologia cancerului colonului dr. consta in:

a. durere
b. astenie fizica
c. sangerare oculta
d. masa tumorala palpabila
e. scaune "creionate"

5262.Simptomatologia cancerului rectal consta in:

a. tenesme rectale
b. sangerari rectale
c. ocluzie
d. constipatie
e. hematemeza

5263.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal:

a. tomografie computerizata
b. probe functionale respiratorii
c. bronhoscopie
d. CA 15-3
e. radiografie pelvina

5264.Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in:

a. interventie chirurgicala
b. radioterapie
c. chimioterapie, hormonoterapie
d. imunoterapie
e. terapie moleculara tintita

5265. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt:

a. status socio-economic precar
b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala
c. virusul Papiloma uman
d. virusul Ebstein-Barr
e. numarul scazut de nasteri
5266.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar:
a. hemoragii(hemoptizii masive)
b. insuficienta respiratorie
c. pleurezia
d. ascita
e. infectie respiratorie severa

5267.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in:

a. infarctul miocardic
b.tuberculoza mamara
c. metastazarea
d. amenoreea
e.insuficienta renala

5268.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:

a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e.determinari hormonal

5269. Etapele carcinogenezei :

a. hiperplazia
b.promovarea
c. metaplazia
d. hipertofia
e. invazia si metastazarea

5270.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare:

a. modificari de permeabilitate
b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale
c.modificari de mobilitate(crestere)
d.modificari antigenice
e.cresterea adezivitatii intercelulare

5271.Caracteristicile procesului neoplazic:

a. diferentiere crescuta
b. evolutia controlata
c. reversibilitatea
d. monoclonalitatea
e. evolutia lent progresiva

5272.Criterii de clasificare a tumorilor:

a. de evolutivitate
b.histogenetic
c. de localizare
d.histologic si functional
e. toate de mai sus sunt corecte

5273.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul radiant:

a. ingrosarea cromozomilor
b.rupturi cromozomiale
c.accelerarea mitozei
d.diferentierea celulara
e.moartea celulara

5274.Organele foarte radiosensibile:

a. cristalin
b. tesut conjunctiv
c .tegument
d. mucoase
e. maduva osoasa

5275. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt:

a. profilactic
b.diagnostic
c.stadializare
d.curativ
e.toate cele de mai sus sunt corecte

5276.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in cazul:

a.leziunilor esofagului
b.leziunilor gastrice
c.leziunilor tractului genito-urinar
d.leziunilor colonului
e. leziunilor cardiace

5277.Terapia hormonala este:

a. ablativa
b. aditiva
c.competitiva
d.toate cele de mai sus sunt false
e. toate cele de mai sus sunt corecte

5278.Rolul nursei in terapia durerii:

a. administreaza medicatia antalgica
b. modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza
c. urmareste efectul tratamentului antalgic
d. urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice
e. in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia intai,
administreaza opiacee

5279. Rolul nursei în efectuarea tranzitului baritat esofagian consta din:

a. prepara cantitatea de bariu necesara explorarii
b. recomanda repaus alimentar pacientului, cu 12 ore înaintea investigatiei
c. stabileste necesitatea efectuarii ei
d. administreaza preventiv antialgice
e. stabileste efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive

5280. Rolul nursei în educatia pacientului consta în:

a. informarea lui asupra bolii sale în sedinte scurte si termeni clari
b. încurajarea pacientului sa puna întrebari legate de boala sa
c. implicarea pacientului în decizia terapeutica
d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic
e. sa raspunda corect la toate întrebarile puse de pacient în legatura cu boala lui

5281. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune :

a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie
b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice
c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei
d.stabilirea tratamentului antiemetic
e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale

5282. Rolul nursei in diagnosticul oncologic:

a. recolteaza probe biologice
b. pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice
c. pregateste psihologic pacientul
d. insoteste pacientul la anumite investigatii
e. prescrie medicatia necesara unor explorari

5283. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. respecta riguros regulile de asepsie
 b. urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala

5284. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. respecta riguros regulile de asepsie
b. urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala

5285. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:

a. hidratarea p.o. si parenterala a pacientului
b. tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului
c. monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii
d. tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor
e. supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice

5286. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului,rolul nursei

consta in:
a. supravegherea dietei
b. dministrarea de medicatie antidiareica
c. hidratare-minim 2l/zi
d. clismare
e. administrarea de anxiolitice

5287. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:

a. invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b. informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c. punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre
curatenia personala,desfasurarea activitatii,etc.
d. psihoterapie
e. urmarirea clinica a evolutiei bolii

5288. Hipocratismul digital poate sa apara în urmatoarele afecţiuni:

a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecţioasa
5289. Suspiciunea de cancer de prostata poate fi indicata de :
a. Prezenţa hematuriei;
b. Tuseul rectal sugestiv;
c. Valori scazute ale PSA (antigenul prostatic specific);
d. Retenţia completa de urina;

5290. Care din urmatoarele forme histopatologice se întâlnesc în cancerul testicular ?

a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;
e. Carcinomul embrionar;

5291. Tratamentul cancerului tiroidian diferenţiat nu presupune:

a. Lobectomie totalã de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacienţii sub
45 ani
b. Iradiere internã (Iodoterapie)
c. Iradiere externã folositã rar
d. Hormonoterapie, imediat postoperator, în scop substitutiv
e. Chimioterapia indicatã la toţi pacienţii

5292. Urmãtoarele afirmaţii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:

a. Frecvenţa bolii a crescut considerabil în ultimii ani
b. Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie
c. Boala se întâlneste la ambele sexe
d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã
e. Incidenţa maximã a bolii apare la pubertate

5293. Care din urmatoarele situaţii se asociaza cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar
?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieţuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala îndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul

5294. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza:

a. sângerarilor din tumora
b. sindromului de impregnare neoplazica
c. scaderii aportului alimentar
d. tuturor acestor cauze
e. nici uneia din aceste cause

5295. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si semne:

a. balonari postprandiale
b. constipaţie recenta, progresiva
c. rectoragii si/sau hematochezie
d. transpiraţii nocturne
e. tenesme rectale

5296. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu

urmatoarele afecţiuni:
a. staza pulmonara din insuficienţa cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar

5297. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. Carcinomul bazocelular
b. Melanomul
c. Carcinomul spinocelular

5298. Care este tratamentul de elecţie al cancerelor cutanate?

a. Fototerapia
b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg
c. Alimentaţia echilibrata în principii nutritive
d. Excizia tumorii cu margine de siguranţa
e. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului

5299. Care din urmatoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilita cronica
keratozica?
a. Melanomul
b. Carcinomul bazocelular
c. Carcinomul spinocelular

5300. Care din urmatoarele boli sunt precancere cutanate?

a. Keratozele actinice
b. Cheilitele keratozice
c. Nevii melanocitari
d. Infecţia HIV
e. Melanomul

5301.Care din urmatorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerelor cutanate?

a. Radiaţiile ionizante
b. Anumite virusuri
c. Radiaţiile actinice
d. Topicele fotoprotectoare
e. Imunodepresia

5302. Disfagia din cancerul esofagian este:

a. resimţita imediat dupa înghiţire
b. progresiva
c. recent instalata
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager

5303. Tenesmul rectal poate aparea în:

a. cancerul colonului ascendent
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexita stânga
e. fisuri anale

5304. Scaderea fibrelor din alimentaţie poate duce la:

a) Diabet zaharat;
b) Obezitate;
c) Litiaza biliara;
d) Pahipleurita;
e) Cancer de colon.

5305. Suspiciunea de cancer de prostata poate fi indicata de :

a. Prezenţa hematuriei;
b. Tuseul rectal sugestiv;
c. Valori scazute ale PSA (antigenul prostatic specific);
d. Retenţia completa de urina;
e. Valori crescute ale creatininei serice;

5306 . Intre factorii de risc ai cancerului de prostata pot fi enumeraţi:

a. Vârsta tânara;
b. Vârsta avansata;
c. Infecţiile urinare;
d. Secreţia androgenica;
e. Fumatul;

5307. Tratamentul cancerului de prostata localizat include :

a. Radioterapia interstiţiala;
b. Prostatectomia radicala;
c. Chimioterapia sistemica;
d. Iradierea externa;
e. Imunoterapia;

5308. Tratamentul de elecţie în cancerul renal parenchimatos localizat este reprezentat de:
a. nefroureterectomie;
b. radioterapie externa;
c. nefrostomia percutanata;
d. chimioterapia sistemica;
e. nefrectomia radicala;

5309. Care din urmatoarele forme histopatologice se întâlnesc în cancerul testicular ?

a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;
e. Carcinomul embrionar;

5310. Diagnosticul diferenţial al gusii se face cu:

a. Cancerul tiroidian
b. Tumori mamare
c. Adenopatii cervicale
d. Chisturi branhiale
e. Tumori de glomus carotidian

5311. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:

a. Limfaticã
b. Neuralã
c. Sangvinã
d. Prin contiguitate
e. Toate variantele

5312 . Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian:

a. Ecografia cervicalã evidenţiazã numãrul nodulilor
b. Ecografia cervicalã evidenţiazã dimensiunile nodulilor
c. T3 si T4 sunt crescuţi la majoritatea pacienţilor
d. T3 si T4 sunt scãzuţi la majoritatea pacienţilor
e. Nici o variantã nu este corectã

5313.Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de:

a. Dilataţii simple ale unui canal galactofor
b. Cancer mamar
c. Mastozã fibro-chisticã
d. Tumora Phyllodes
e. Nici una

5314. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice:

a. Lobulaţia tumorii
b. Aspectul foliat pe transa de secţiune
c. Tendinţa la enucleere prin simpla presiune a lobilor
d. Aspectul malign
e. Nici una dintre ele

5315. Sunt consideraţi factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii:

a. Antecedentele familiale de cancer de sân
b. Antecedentele personale de cancer de sân
c. Menopauza precoce
d. Obezitatea
e. Sarcinile multiple

5316. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include:

a. Opacitate nodularã rotundã
b. Structurã omogenã
c. Retracţie cutanatã sau a mamelonului
d. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale
e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

5317. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sân sunt:
a. Cancerele cadranelor interne
b. Mastita carcinomatoasã
c. Cancerul encefaloid
d. Cancerul “in situ”
e. Cancerul bilateral

5318. Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul diferenţial ulcer-cancer este:

a.ecografia
b.examenul radiologic
c.examenul secreţiei gastrice
d.endoscopia
e.tomografia computerizata

5319. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt
leziuni:
a. limitate la mucoasa
b. limitate la submucoasa
c.depasesc musculara mucoasei
d.localizate distal (antro-piloric)
e.localizate proximal (cardial)

5320. Supravieţuirea la 5 ani, la pacienţii cu cancer gastric, stadiul II este de:

a.peste 90%
b.50 85 %
c.20%
d.15%
e.sub 5 %

5321. Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul IB este :

a.rezecţie endoscopica
b.gastrectomie standard si limfadenectomie
c.radioterapie paliativa
d.chimioterapie paliativa
e.gastrectomie paliativa

5322. Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul II este :

a. rezecţie endoscopica
b. gastrectomie standard si limfadenectomie
c.gastrectomie totala/parţiala
d. chimioterapie paliativa
e. radioterapie paliativa

5323.Cancerele colonice reprezinta:

a.8% din tumorile maligne
b.20% din tumorile maligne
c.40% din tumorile maligne
d.55% din tumorile maligne
e.peste 60% din tumorile maligne
5324. Stadiul D în clasificarea Dukes reprezinta :
a.tumora ce afecteaza seroasa
b.tumora limitata la mucoasa
c.adenopatie metastatica prezenta
d.prezenţa metastazelor la distanţa sau invazia altor organe
e.asocierea cu cancerul gastric

5325. Stadiul B în clasificarea Dukes reprezinta :

a.tumora ce afecteaza seroasa
b.tumora limitata la mucoasa
c.adenopatie metastatica prezenta
d.prezenţa metastazelor la distanţa
e.invazia altor organe

5326. În cancerul de colon drept necomplicat intervenţia radicala recomandata este:

a.colectomia segmentara
b.hemicolectomia dreapta
c. hemicolectomia stânga
d.coloproctectomie totala
e.Colectomia totala cu anastomoza ileo-rectala

5327. Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizeaza prin :

a.propagare directa din aproape în aproape
b.limfatica
c.implantare intrluminala
d.hematogena prin artera gastrica stânga
e.transcelonica

5328.Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste

formele:
a.polipoid
b.ulcerativa
c.mixta,ulcero -infiltrativa
d.difuz -infiltrativa
e.tuberozitara

5329. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

a.nitriţii
b.consumul crescut de sare.
c.consumul de fructe
d.consumul de vegetale
e.fumatul

5330. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeste formele :

a.protruziv
b.plat
c.excavat
d.linita plastica
e.polipoza gastrica

5331. Urmatoarele afirmaţii referitoare la la cancerele colonice sunt adevarate:

a.afecteaza egal ambele sexe
b.afecteaza predominant sexul barbatesc
c.localizarea pe colonul stâng reprezinta 60%
d. localizarea pe colonul drept reprezinta 40%
e.se dezvolta cel mai adesea pe o mucoasa sanatoasa

5332. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:

a.vegetanta
b.ulcerovegetanta
c.infiltrativ stenozanta
d.epiteliom glandular
e.nediferenţiate

5333.Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:

a.epitelioame glandulare
b.tipice
c.atipice
d.nediferenţiate
e.vegetante

5334. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:

a.vegetanta
b.ulcerovegetanta
c.infiltrativ stenozanta
d.epiteliom glandular
e.nediferenţiate

5335. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obţinute prin irigografie sunt:
a.stenoza neoplazica
b.lacunele
c.stopul clismei baritate
d.nisa
e.rigiditatea pereţilor colonici

5336. Manifestarile clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:

a.Dureile abdominale
b.tulburari ale tranzitului intestinal
c.constipaţia
d.diareea
e.febra

5337. Macroscopic cancerul rectal îmbraca urmatoarele forme:

a.vegetanta
b.ulcerata
c.infiltrativa
d.ulcero vegetanta
e.stenozanta

5338.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa nu-si

modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute

5339.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele

principii,cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni
lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbtie

5340. Instrumentele cele mai des folosite in sfera ORL sunt:

a. oglinda frontala, specule nazale, specule auriculare, stilete;
b. apasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringa Guyon;
c. tub Kehr, canula de aspiratie cu apasator perforat.

5341. Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta se executa:

a. sub anestezie generala;
b. rahianestezie;
c. anestezie locala ( pulverizare de lidocaina).

5342. Pregatirea prealabila in vederea laringoscopiei directe consta din:

 a. administrarea unui calmant – somnifer cu 30 minute inainte;
b. administrarea cu 10 minute inainte de hemostatice;
c. nu se face pregatire prealabila.

5343. Condro-pericondrita se caracterizeaza prin:

a. insomnia, cefalee, febra, frison;
b. fatigabilitate, acufene, pirozis;
c. inrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si conductului auditiv, durere, stare
generala alterata.

5344. Tratamentul in furunculoza conductului auditiv extern consta din:

a. radiatii cu raze ultrascurte;
b. aplicatii de caldura locala;
c. administrarea de antibiotic, badijonari locale cu tincture de iod.

5345. Simptomele otitei medii supurate sunt:

a. durere, stare generala alterata, febra;
b. frisoane, hipoacuzie de transmisie, senzatii de pulsatii arteriale in ureche;
c. pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate.

5346. Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt:

a. osteomelita temporala/occipital;
b. paralizia nervului facial;
c. angina Ludwig.

5347. Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin:

a. disfonie, disfagie, dispnee, fotofobie;
b. leucocitoza ridicata, frison, hipoacuzie;
c. torticolis , paralizii ale nervului facial, febra.

5348. Tratamentul osteoflegmonului consta din :

a. tratament medicamentos;
b. timpanotomie;
c. antromastoidectomie.

5349. Labitintita este:

a. infectie a labirintului urechii interne;
b. complicatie a otitei medii supurate netratata;
c. infectie a celulelor mastoidiene.

5350. Simptomatologia Sindromului Meniere consta din:

 a. vertij accentuat, tulburari de echilibru, acufene, anxietate;
b. sialoree, surditate, febra, frison;
c. disfagie, nistagmus, trismus, disfonie.

5351. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt:

a. durerea, tulburari ale mirosului, vertij;
b. disfagie, odinofagie, tumefactie la nivelul sinusurilor;
c. respiratie dificila, febra de tip inflamator-supurativ.

5352.Tratamentul rinofaringitei acute se compune din:

a. dezobstructie nazofaringiana cu ser fiziologic si aspirarea secretiilor;
b. antitermice, comprese reci pe abdomen si membrele inferioare, in caz de hipertermie;
c. suprimarea administrarii lichidelor.

5353. Cand un copil prezinta cianoza generalizata, cu semn de sufocare, consecutive aspirarii
unui corp strain, el va fi:
a. zdruncinat;
b. miscat in pozitie schimbata, cu capul in jos;
c. sedat.

5354. Tusea in laringita acuta este:

a. uscata , iritativa;
b. latratoare, bitonala;
c. productive cu expectoratie.

5355. Semnele din formele grave de laringita, atat la sugar, cat si la copilul prescolar, sunt:
a. tiraj intercostal si suprasternal;
b. stridor;
c. torace imobilizat in expir prelungit.

5356.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se baloneaza vom recomanda:

a. retragerea sondei pana aproape de valul palatin (in cazul in care sonda a fost
introdusa prea profund, oxigenul poate ajunge in stomac)
b. schimbarea alternative a narinelor la introducerea sondei
c. verificarea functionarii umidificatorului

5357. Pozitia pacientului In timpul alimentarii pe gastrostoma este:

a. decubit dorsal
b. b .decubit lateral drept
c. sezand
5358.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor:
a. de la nivelul faringelui
b. de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului

5359. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:

a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte

5360. Hipoacuzia reprezintă :

a. scă derea acuită ţii auditive
b. abolirea acuită ţii auditive
c. ambele variante sunt corecte

5361. Sinuzita acută reprezintă :

a. inflamaţia acută a mucoasei sinusurilor oaselor feţei
b. inflamaţia acută a mucoasei foselor nazale
c. inflamaţia acută a mucoasei sinusurilor, faringelui şi laringelui

5362. Agentul patogen implicat cel mai frecvent în apariţia amigdalitei acute:
a. streptococul
b. stafilococul
c. ambele variante sunt corecte

5363. Intervenţia chirurgicală pentru abcesul periamigdalian se face cu:

a. anestezie locală
b. rahianestezie
c. anestezie generală

5364. Disfonia reprezintă :

a. tulburare vocală cu emiterea de sunete mai groase (ră guşeală )
b. b.tulburare în pronunţia cuvintelor
c. ambele variante sunt corecte

5365. Tulburarea vocală cu emiterea de sunete mai groase se numeş te:

a. disfonie
b. dizartrie
c. disfagie

5366. Antibioticele recomandate unui pacient cu otită medie supurată sunt:

 a. ampicilina
b. amiodaronă
c. ciprofloxacin

5367. Abolirea sensibilită ţii olfactive se numeşte:

a. anosmie
b. ambioplie
c. nici o variantă nu este corectă

5368. Soluţia terapeutică pentru dispneea obstructivă din neoplasmul laringian este:
a. traheostoma
b. bronhoscopia
c. ambele variante sunt corecte

5369. Alegerea antibioticului administrat în otita medie supurată se face în funcţie de

rezultatul:
a. hemoculturilor recoltate indiferent de temperatura pacientului
b. culturilor recoltate din secreţia otică
c. ambele variante sunt corecte

5370. Prin disfagie se înţelege:

a. dificultate la deglutiţie legată doar de alimentele solide
b. dificultate la deglutiţie legată doar de alimentele lichide
c. c.senzaţia de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian

5371. Administrarea medicamentelor pe cale nazală presupune respectarea anumitor

principii:
a. pipeta se foloseşte pentru un singur pacient
b. deşi cavitatea nazală nu este sterilă se recomandă respectarea regulilor de asepsie
şi antisepsie
c. este indicată doar la pacienţii cu toleranţă digestivă scă zută

5372.Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern poate avea drept scop:

a. obţinerea unui efect terapeutic
b. înmuierea dopului de cerumen
c. profilactic, în vederea prevenirii otitei medii supurate

5373.Materialele necesare pentru administrarea oxigenului pe sondă sunt:

a. sonda nazală de cauciuc sau material plastic sterilă
b. leucoplast
c. soluţie anestezică locală
5374. Care dintre urmă toarele semne sunt specifice laringitei?
a. vă rsă tura;
b. tahicardia;
c. tahipneea;
d. stridorul laringian;
e. bă tă ile aripioarelor nazale.

5375. Ce intervenţii sunt recomandate pentru otita medie acută ?

a. administrarea de analgezice şi antipiretice;
b. administrarea de antibiotice;
c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucţiei tubare;
d. rehidratarea parenterală ;
e. administrarea de soluţii otice local.

5376. Care dintre urmă toarele situaţii nu se întâlnesc în aspirarea de corpi stră ini?
a. este comună primei copilă rii;
b. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucă rii;
c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminţe) favorizează edemul şi agravează
obstrucţia;
d. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă ;
e. vârful de incidenţă este peste vârsta de 7 ani.

5377.Epistaxisul este:
a. o hemoragie bucala
b. o hemoragie nazala
c. o hemoragie anala

5378. În plă gile pavilionului urechii asistenta aplică urmă toarele intervenţii:
a. spală tegumentele să nă toase din jurul plă gii;
b. dezinfectează plaga prin turnarea unei soluţii de cloramină 5 g %0;
c. dezinfectează plaga prin tamponare cu H2O2.

5379. Copilul I.C., 7 ani, prezintă de 24 ore durere otică stângă , febră 39°C, frisoane; asistenta
face urmă toarele recomandă ri mamei:
a. să aplice comprese reci în regiunea urechii stângi;
b. să se prezinte de urgenţă la medicul specialist ORL;
c. să instileze soluţie că lduţă de boramid.

5380. Îngrijirile autonome ale asistentei în cazul unui pacient cu sinuzită acută constau în:
a. repaus la pat, în camere cu temperatura de 20°C;
 b. repaus vocal, obligatoriu;
c. c)asigurarea unui aport crescut de lichide.

5381. După amigdalectomie, poziţia pacientului poate fi:

a. şezând cu capul aplecat în faţă ;
b. în decubit dorsal;
c. în decubit ventral, cu capul sprijinit pe antebraţ.

5382. Copilul cu vegetaţii adenoide prezintă ca probleme de dependenţă :

a. toleranţa scă zută la activitatea fizică ;
b. comunicarea ineficientă senzorială ş i afectivă ;
c. tulbură ri de deglutiţie.

5383. Explorarea acuitatii auditive se realizeaza prin:

a. acumetrie fonică , instrumentală ;
b. audiometrie;
c. c)otoscopie.

5384. În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă urmă toarele manifestă ri de

dependenţă , cu excepţia:
a. hipoacuzie, ameţeli, disconfort auricular;
b. secreţii purulente;
c. tulbură ri de echilibru.

5385. Pentru recoltarea secreţiei otice, în cazul unui pacient cu otită supurată , asistenta
pregă teşte:
a. seringa de 5 ml;
b. tampon montat pe port tampon;
c. ansa de platină .

5386. Pacientului cu laringită acută i se recomandă :

a. repaus vocal în camere aerisite, încă lzite;
b. aport crescut de lichide reci;
c. să renunţe la fumat, alcool.

5387. În perioada postoperatorie, pacientul amigdalectomizat va fi alimentat:

a. cu lichide reci după atenuarea durerii şi oprirea hemoragiei;
b. cu paiul;
c. prin înghiţituri mari.
5388.Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele
simptome:
a. senzatia de infundare a nasului, rinoree, stranut;
b. rinoree mucopurulenta, eczema;
c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente;

5389.Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi:

a. corpi straini neanimati (inerti);
b. corpi straini endogeni;
c. corpi straini animati (vii).

5390. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme:

a. excoriatii sau plagi ale conductului ;
b. tumefiere, tegument infiltrat, otalgie ;
c. senzatii de infundare a urechii.

5391. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin:
a. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct;
b. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C;
c. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10
minute.

5392. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia
urmatoarelor simptome:
a. eczema si ragade perinariene;
b. rinoree mucopurulenta, secretie sanghinolenta;
c. hidroree, stranut, lacrimare.

5393. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:

a. dispnee, tiraj, cornaj;
b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c. disfagie, durere la deglutitie.

5394. Gentamicina, Kanamicina au actiune:

a. ototoxica;
b. nefrotoxica;
c. diuretica.

5395. Care este distanţa la care se percepe vocea ş optită :

a. 1m;
b. 3 m;
 c. 5 m;
d. 10 m.

5396. Audiograma se efectuează cu:

a. vocea şoptită la diferite distanţe;
b. diapazonul;
c. audiometrul.

5397. Durerea otică , in prezenţa unui furuncul, este exacerbată de că tre:

a. tuse;
b. masticaţie;
c. tracţiunea pavilionului urechii;
d. respiraţia profundă .

5398. La un pacient cu otită medie congestiva, printre intervenţiile asistentei medicale se află :
a. instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald;
b. aplicarea de comprese reci, locale;
c. aplicarea de că ldură uscată local, cu pernă electrică sau să culeţ cu
sare incă lzită ;

5399. Otita medie acută poate fi:

a. congestiva, catarală ş i supurată ;
b. difuză şi focalizată ;
c. dureroasă şi nedureroasă .

5400. Sindromul Meniere este:

a. sindrom algic;
b. proces supuraţiv;
c. sindrom vertiginos.

5401. Otomicoza este:

a. o afecţiune congenitală a urechii;
b. o dermită a conductului auditiv extern;
c. o durere la nivelul urechii medii.

5402. Proteza auditivă este contraindicată in:

a. otoscleroză ;
b. hipoacuzie posttraumatică ;
c. supuraţie otică .

5403. Spă lă tura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de:
 a. rivanol 1%;
b. alcool 70°;
c. bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20.

5404.Cand se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii:

a. in sus ş i inainte;
b. in sus ş i inapoi;
c. in jos şi inapoi.

5405. Pentru recoltarea de secreţie in cazul unei otoragii abundente folosim:

a. o seringă cu un ac scurt;
b. o compresă sterilă ş i o pensă ;
c. un porttampon intr-o eprubetă sterilă .

5406.Surditatea brusc instalată se tratează cu:

a. antibiotice, antipiretice, hipnotice;
b. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
c. antimicotice, hipotensoare, betablocante.

5407. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) meş a va fi menţinută pe loc:
a. 24 h;
b. 48 h;
c. 72 h;
d. 24 h, dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale.

5408.Diafanoscopia este o metodă de examinare a:

a. laringelui;
b. nasului;
c. sinusurilor;
d. cavită ţii bucale.

5409. In prezenţa vegetaţiilor adenoide, un copil prezintă :

a. respiraţie pe gură mai ales noaptea, somn liniştit;
b. dispnee cu polipnee;
c. expistaxis repetat;
d. secreţii mucopurulente abundente;
e. voce nazanată ;

5410. Sindromul Meniere se manifestă cu:

a. ameţeli, pierderea echilibrului;
b. H.T.A., tahicardie;
 c. nistagmus, greaţă , vă rsă turi, scă derea auzului.

5411. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte:

a. surditate de transmisie;
b. cofoză ;
c. surditate maximă .

5412. Rinita acută alergică poate fi produsă de:

a. alimente alterate;
b. pulberi vegetale inhalate;
c. unele infecţii cutanate;
d. streptococul hemolitic.

5413. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt:

a. angiomul ş i chistul dermoid;
b. epiteliomul şi sarcomul;
c. papilomatoza şi papilomul cornos.

5414. Dacriocistita este:

a. obturarea canalului nazo-lacrimal;
b. inflamaţia marginilor pleoapelor;
c. lipsa de paralelism a globilor oculari.

5415. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin:

a. criză de dispnee insoţită de tiraj şi cornaj, agitaţie;
b. erupţii tegumentare;
c. cianoză , tuse lă tră toare, voce voalată ;
d. stare de şoc.

5416. Care din urmă toarele manifestă ri vor apare dacă un pacient a sangerat după
amigdalectomie:
a. paloare;
b. nelinişte;
c. tahicardie;
d. reflex de inghiţire crescut (accentuat).

5147. Bolnavului amigdalectomizat recent, NA - 9 ani, ii dă m să bea ş i să mă nance:

a. lichide reci şi alimente semi-lichide;
b. ceai cu lă maie multă pe care-1 bea cu paiul;
c. nu are importanţă ce ş i cum.
5418. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent:
a. alimentele calde;
b. gargară cu ceai fierbinte;
c. să vorbească .

5419. Pacientului V.R. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală . La intoarcerea
in salon, cel mai important lucru pe care-l va recomanda asistenta este ca:
a. pacientul să nu vorbească cateva zile;
b. să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h;
c. pacientul să facă frecvent gargară ;
d. pacientului să -i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente pană la revenirea
reflexului de deglutiţie.

5420.Tabloul clinic al insuficienţei respiratorii acute include:

a. dispnee
b. epistaxis
c. expectoraţie

5421.Semnele de gravitate la bolnavul cu insuficienţă respiratorie acută sunt:

a. cianoza perioronazală şi a extremită ţilor
b. respiraţia de tip abdominal
c. senzaţia de sete

5422.Intervenţiile imediate ale asistentului medical în cazul unui pacient cu insuficienţă

respiratorie acută severă vizează :
a. montarea unei perfuzii
b. montarea unei sonde nazogastrice
c. dezobstrucţia că ilor respiratorii

5423.Alimentaţia artificială a unui pacient cu stenoză esofagiană postcaustică completă se

va face:
a. pe gastrostomă
b. per os, folosind preparatele artificiale standardizate
c. parenteral, folosind soluţii perfuzabile ce conţin principiile alimentare de bază

5424. Simptomele otitei medii supurate includ:

a. durerea
b. temperatura (39 -40 grade Celsius)
c. vă rsă turile explozive în jet neprecedate de greaţă

5425.Tratamentul otitei medii supurate include:

 a. antibioterapie
b. b.antialgice
c. antimicotice

5426.Tratamentul bolnavului cu epistaxis implică :

a. tamponament nazal
b. hemostatice
c. anticoagulante

5427.Tamponamentul nazal poate fi:

a. anterior
b. lateral
c. posterior

5428.Tratamentul sinuzitei acute include:

a. antibioterapie
b. instililaţii ş i inhalaţii
c. manevre chirurgicale hemostatice

5429.Investigaţiile paraclinice indicate unui bolnav cu amigdalită cronica sunt:

a. exudatul faringian
b. ASLO
c. hemoculturile pentru germeni anaerobi la pacienţii afebrili

5430.Tratamentul abcesului periamigdalian implică :

a. antibioterapie
b. incizie ş i evacuarea colecţiei purulente
c. hemostatice

5431.Intervenţia chirurgicală pentru adenoidectomie se face cu:

a. anestezie locală
b. anestezie generală
c. anestezie subarahnoidiană

5432.Tabloul clinic al neoplasmului laringian include:

a. adenopatia laterocervicală
b. disfonia
c. hematemeză , melenă

5433.Tratamentul neoplasmului laringian include ;

a. tratament chirurgical
 b. chimioterapie
c. nutriţia exclusiv enterală

5434.Etiologia laringitei acute poate fi:

a. bacteriană
b. virală
c. obstructivă

5435.Amigdalita acută se manifestă clinic prin:

a. disfagie
b. febră
c. c.epistaxis

5436.Eliminarea corpilor stră ini din conductul auditiv extern se realizează prin:
a. extragerea corpilor cu ajutorul unei pense
b. introducerea unei soluţii uleioase
c. efectuarea unui lavaj auricular cu o seringă Guyon

5437. Afazia reprezintă :

a. reducerea întregii mase musculare;
b. tulburarea vederii până la cecitate;
c. incapacitatea de a pronunţa cuvintele.

5438. Imobilizarea prin bandaj Desault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des
folosită pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebratului

5439.Se consideră că cea mai bună atelă pentru imobilizare este:

a. atela gipsata
b. atela Cramer
c. atela din material plastic gonflabi

5440.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp

îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:
a. atitudine calma, plina de blandete
b. gesturi lipsite de repezeala, promtitudine
c. professionalism

5441.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin:

a. masaj usor al membrelor
b. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor, eventual a gambelor
si antebratelor
c. tratament medicamentos

5442.Echimoza apare in:

a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b. smulgeri de fragmente osoase
c. în orice entorsa

5443.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în:

a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele

5444.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b. în cazul rupturilor de menisc
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

5445. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza în articulatia respectiva
b. limitarea mobilitatii articulatiei
c. durere

5446.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii

5447.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra

5448. Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii:

a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta
c. nu este obligatoriu

5449. Tratamentul luxatiei se va face:

a. cât mai urgent posibil
b. se face sub anestezie generala
c. se face dupa ce se administreaza calmante

5450. Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesângerânda)
b. chirurgicala (sângerânda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe
cale chirurgicala (sângerânda)

5451. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
c. indicat si asociat cu tratamente specific

5452. Echimoza într-o fractura apare:

a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale
b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari
c. echimoza nu apare în fracturi

5453. În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:

a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea
c. în fracturi nu apare deformarea regiunii

5454. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:

a. întreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase
c. hipotermii

5455. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii
c. oxigenoterapie

5456. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj
c. se va face un pansament compresiv
5457. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un
pansament steril
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate

5458. În care dintre articulatii, în cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau
disjunctie?
a. articulatia soldului
b. articulatia acromioclaviculara
c. articulatia celor doua oase pubiene

5459. Durata de imobilizare în aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este:

a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica
b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica
c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare

5460. Iimobilizarea prelungita are drept consecinta:

a. hipertrofie musculara
b. hipotrofia musculara
c. redoarea articulara

5461. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:

a. contuze
b. infectate
c. cu marginile regulate

5462. Plagile netratate la timp se pot complica cu:

a. lipotimie
b. tromboflebite, septicemie
c. supuratii locale

5463. Dupa întepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului, cefalee

5464. În cazul muscaturii de sarpe se va face:

a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii
b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat
c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate

5465. Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie strâns, ca sa nu alunece

5466. Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt:

a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav
b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv
c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor

5467. Conditiile unui bun bandaj sunt:

a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri
b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa)
c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul

5468. Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)?

a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei

5469. Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin :

a. schimbarea pozitiei în pat
b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc
c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic

5470. La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii:

a. pneumonii hipostatice
b. tromboze ale membrelor inferioare
c. hipertensiune, tahicardie

5471. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de:

a. fracturi, traumatisme
b. infarct miocardic
c. insuficienta cardiac

5472. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat:
a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice
b. atrofierea musculara, escarele de decubit
c. hipotensiune arterial

5473. Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni

asupra sistemului osos producând:
a. rarefierea structurii osoase
b. aparitia osteoporozei de inactivitate
c. artroze

5474. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat?

a. saltea cu structura de burete
b. saltea din material plastic cu structura de burete
c. saltea antidecubit

5475. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in

urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane
c. plagi cu leziuni osteo-articulare

5476. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:

a. plagile recente
b. plagile care secreta abundent
c. Tromboflebite

5477. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)

5478.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt:

a. mai importante decât cele din entorse
b. mai putin importante decât cele din entorse
c. nu se produc leziuni articulare

5479. Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgetice majore
b. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala
c. se administreaza sedative

5480. Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna:

a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate

5481. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:

a. fractura în "lemn verde"
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului

5482.In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea urmari
grave:
a. hemartroze, hidrartroze
b. compresiunile vasculare si nervoase
c. deformarea regiunii si impotenta functionala

5483. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la:

a. articulatia scapulo-humerala
b. articulatia coxo-femurala
c. articulatia cotului

5484. Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere:
a. fracturi prin îndoire si rasucire
b. fracturi închise si deschise
c. fracturi complete si incomplete

5485. Prin fractura deschisa se întelege:

a. fractura acoperita de piele,dar cu leziuni masive a muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul

5486. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu
cele închise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale
b. socul traumatic si hemoragic
c. procesele septice de osteita sau osteomielita

5487. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura în "vârf de clarinet"
b. fractura în "lemn verde"
c. fractura prin înfundare

5488. Fractura cominutiva reprezinta

a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os

5489. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os

a. echimozele si hematomul
b. durerea în punct fix, care se accentueaza când miscam fragmentele osoase
c. deformarea regiunii

5490. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:

a. leziuni pulmonare cu pneumotorax
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
c. leziuni pulmonare cu hemotorax

5491. Care din fracturile de mai jos este mai grava:

a. fractura de col femural
b. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului
c. fractura oaselor gambei

5492. În cazul unei fracturi fara deplasare, la spital se i-au urmatoarele masuri:
a. se pune diagnostic clinic si radiologic
b. se face anestezie generala
c. se asigura reducerea fracturii

5493. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de
reducere chirurgicala la:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura de olecran

5494. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?

a. plaga prin caldura, agenti ionizanti
b. plaga prin întepare, taiere, prin muscatura
c. plaga produsa de frig, acizi, raze gama

5495. Prin plagi perforante intelegem:

a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund în cavitatile naturale
c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective
5496. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse în ziua respectiva
b. plagi produse sub 6-8 ore
c. plagi produse în ultimele 48 ore

5497. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:

a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena
b. peste pansamentul de la nivelul plagii
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.

5498. Hemostaza spontana este:

a. oprirea fara interventie a unei hemoragii
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia
c. oprirea definitiva a hemoragiei.

5499. Semnele unei hemoragii mari sunt:

a. paliditate, tahicardie si hipertensiune
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.

5500. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate

amenintate se poate realiza prin:
a. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare
b. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea
pansamentului
c. asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat

5501. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale

5502. Cele mai frecvente fracturi ale antebraţului sunt localizate în

a. 1/3 distală
b. 1/3 medie
c. 1/3 proximală

5503.Tratamentul fracturii de claviculă presupune:

a. imobilizare simplă
b. obligatoriu tratament chirurgical
c. nici o variantă nu este corectă

5504. Imobilizarea ortopedică după reducerea unei luxaţii durează :

a. 1-3 zile
b. 2 - 3 să ptă mâni
c. 3 - 4 luni

5505. In funcţie de structura osului fracturat, fracturile se clasifică în:

a. fractură pe os patologic şi fractură pe os să nă tos
b. fracturi închise şi deschise
c. fracturi cu şi rară deplasare

5506. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:

a. aparat pelvipedios
b. gheată ghipsată
c. cizmă ghipsată

5507. Imobilizarea unei fracturi de humerus se face cu:

a. corset ghipsat
b. aparat toracobrahial
c. aparat pelvipedios

5508. Luxaţia scapulo- humerală se caracterizează prin

a. dureri vii
b. febră ridicată
c. impotenţă funcţională

5509. Inaintea intervenţiei chirurgicale de urgenţă la un pacient politraumatizat,

asistentulmedical va recolta sânge pentru realizarea urmă toarelor examene de laborator:
a. a.coagulogramă
b. b.grup sangvin, Rh
c. proteinemie

5510. Ingrijirea unui pacient în prima zi postoperator implică :

a. supravegherea funcţiilor vitale
b. supravegherea tuburilor de dren: cantitatea ş i aspectul secreţiilor
c. lavajul tuburilor de dren cu 100 ml ser fiziologic la 3 - 4 ore

5511. Artroscopia reprezintă :

a. examenul endoscopic articular
b. examenul radiologie articular
c. examenul histopatologic articular

5512.Hemartroza este:
a. hemoragia la nivelul unei articulaţii
b. hemoragia apă rută în urma unui traumatism contuziv
c. hemoragia apă rută iatrogen

5513. Recuperarea funcţională după tratamentul chirurgical al unei fracturi se realizează

prin:
a. contracţii izometrice ale muşchilor sub aparatul ghipsat
b. contracţii izotonice ale muşchilor sub aparatul ghipsat
c. nici o variantă nu este corectă

5514. In efectuarea unui pansament, cură ţarea tegumentelor din jurul plă gii se face:
a. cu comprese îmbibate în soluţie dezinfectantă
b. de la plagă spre periferie
c. circular, în jurul plă gii

5515. Crampele musculare sunt:

a. contracţii voluntare permanente ale muşchilor
b. manifestă ri de dependenţă ale imobiliză rii prelungite la pat
c. contracţii involuntare dureroase ale muşchilor

5516. Îngrijirile postoperatorii se diferenţiază în funcţie de:

a. tipul tehnicii anestezice folosite
b. preferinţele exprimate de pacient sau aparţină torii acestuia
c. starea biologică a pacientului

5517.Regimul alimentar al pacientului în primele zile postoperator se stabileşte în funcţie

de:
a. toleranţa digestivă
b. reluarea tranzitului digestiv
c. preferinţele alimentare ale pacientului

5518. Semnele locale ale unui pacient cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
includ:
a. tegumente cianotice
b. că ldură locală
c. tegumente reci
5519.Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebită evidenţiază :
a. cordon venos dureros
b. tegumente roş ii, calde
c. tegumente marmorate, reci

5520. In câte ore de la accident trebuie intervenit în rezolvarea unei fracturi deschise:
a. după 6 ore de la accident
b. în primele 6 ore de la accident
c. după 24 de ore de la accident

5521. Bolnavii operaţi cu rahianestezie vor fi aşezaţi în pat în:

a. poziţie de decubit dorsal
b. poziţie Trendelenburg
c. poziţie ventrală

5522. Când bolnavul este adus de la sala de operaţie, asistenta medicală are obligaţia:
a. să schimbe pansamentul dacă este îmbibat cu sânge
b. să examineze pansamentul
c. dacă pansamentul este îmbibat cu sânge, să anunţe imediat medicul

5523. Omoplatul, împreună cu extremitatea superioară a humerusului formează :

a. articulaţia scapulo – humerală
b. articulaţia acromio – claviculară
c. articulaţia sterno – claviculară

5524. Clavicula este un os al :

a. umă rului
b. bazinului
c. coapsei

5525. Scheletul mâinii este alcă tuit din:

a. carpiene, metacarpiene, falange
b. tarsiene, metatarsiene, falange
c. radius, cubitus

5526. Curburile coloanei vertebrale în plan frontal sunt:

a. cifoza toracală
b. scolioza toracală
c. lordoza lombară

5527. Hallux valgus:

a. este o diformitate a degetului mare al piciorului;
b. este o diformitate a degetului mic al piciorului
c. este mai frecvent la sexul masculin

5528.Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare este:

a. Imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani.
b. Imobilizare in bandaj Dessault pentru 6-8 saptamani;
c. nu se imobilizeaza

5529. Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:

a. imobilizarea cotului in flexiune de 90° pentru 3-4 saptamani.
b. Bandaj Dessault
c. Interventie chirurgicala de urgenta

5530. O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:

a. a.12-16 saptamani.
b. b.1 luna
c. 2 saptamani

5531. In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:

a. in cazul luxatiilor recidivante;
b. in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;
c. intodeauna

5532. Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient
fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de
tratamentele urmate

5533. Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:

a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale

5534.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in spital o

reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c. imunitatea scazuta a pacientului

5535.Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:

a. sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului
b. sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui
c. ambele variante sunt corecte

5536. Determinarea grupului sanguin se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

5537.Determinarea glicemiei se poate face din:

a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte

5538. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomandă :

a. administrarea de diuretice
b. imobilizarea la pat
c. montarea unei sonde urinare

5539. Melena indică :

a. fisura anală
b. hemoragie digestivă superioară
c. hemoroizi

5540. În timpul tratamentului cu anti oagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri clinice:
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c. hematuria, disuria, oligoanuria

5541. Bolnavii operaţi cu rahianestezie vor fi aşezaţi în pat în:

a. poziţie de decubit dorsal
b. poziţie Trendelenburg
c. poziţie ventrală

5542. Cum se previne şi se combate obstrucţia că ilor aeriene superioare în cazul unui
pacient comatos:
a. aşezarea pacientului în decubit lateral
b. folosirea pipei Guedel
c. hiperflexia mandibulei

5543. Ş ocul anafilactic se traduce prin reacţia organismului la introducerea unor substanţe
stră ine în circulaţie şi se caracterizează printr-o:
a.reacţie anormală antigen-anticorp cu eliberare de histamină
b.puternică vasodilataţie
c.scă dere accentuată a rezistenţei organismului

5544. La un pacient diabetic, coma hipoglicemică poate fi cauzată de:

a.doza insuficientă de insulină
b.alimentaţie insuficientă
c.eforturi fizice mari

5545.Scopul administră rii medicamentelor pe cale parenterală este:

a.explorator
b.profilactic
c.terapeutic

5546. La un bolnav în ş oc traumatic, la locul accidentului până la venirea ambulanţei, se

pot administra:
a.lichide că lduţe
b.calmante de gură
c.nu se administrează nimic pe gură

5547.Valabilitatea sângelui integral este de:

a.21 zile
b.3 zile
c.14 zile

5548. Cât durează perioada de nou-nă scut:

a. 24 de ore după naştere;
b. 7 zile, cât stă copilul la maternitate;
c. 30 de zile de la naştere;

5549. Copiii cu greutatea de 2.500 -2900 grame, nă scuţi la termen se numesc:

a. normoponderali;
b. subponderali;
c. prematuri;
d. macrosomi.
5550 . Nă scut cu asfixie albă , nou-nă scutul prezintă :
a. mişcă ri respiratorii normale;
b. bă tă ile cordului în limite normale;
c. aspect de pă puşă de ceară ;
d. cianoza extremită ţilor.

5551. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-nă scutului după ală ptare, acesta va fi:
a. poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng;
b. ridicat în braţe ş i bă tut pe spate;
c. liniş tit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen.

5552. Care din urmă toarele semne din primele 24 de ore ale nou-nă scutului G nu indică a
fi elemente patologice:
a. eliminarea meconiului în primele 24 de ore;
b. frecvenţa respiratorie de 70/minut;
c. culoarea galbenă a pielii;
d. sângerarea ombilicului.

5553. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă :

a. mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani);
b. naşterea prematură a nou-nă scutului;
c. valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi;
d. scă derea în greutate a nou-nă scutului

5554. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în:

a. alcool de 70°;
b. tinctură de iod;
c. rivanol;
d. protargol.

5555 . Prima manevră de îngrijire, imediat după naştere, ce se acordă nou-nă scutului este:
a. tă ierea cordonului ombilical;
b. dezobstruarea că ilor respiratorii;
c. stropirea cu apă rece;
d. înfă şarea nou-nă scutului

5556. In cazul alimentaţiei naturale a nou-nă scutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă
în intestin:
a. bacilul coli;
b. bacilul bifidus;
 c. salmonella.

5557 . Ce se înţelege prin criza genitală :

a. creşterea în greutate;
b. tumefierea mameloanelor;
c. scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale;
d. descuamaţia fiziologică .

5558 . Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-nă scutului:
a. să fie din nylon;
b. să se poată fierbe;
c. să aibă cusă tură pe mijloc;
d. să se încheie pe umeri cu şireturi.

5559 . Nou-nă scutului de 4 zile, în greutate de 2.500 grame, cu tegumente icterice, trebuie
să i se efectueze unele intervenţii; care sunt acestea:
a. vaccinarea BCG;
b. fototerapia;
c. alimentaţia la sân;
d. baia generală .

5560. Muguetul (mă rgă rită relul) la sugar apare ca urmare:

a. a nerespectă rii orelor de masă ;
b. a nerespectă rii regulilor de igienă ;
c. a naşterii premature;
d. a hidrată rii suficiente.

5561. Detaşarea bontului ombilical ligaturat, în mod fiziologic se face după naştere:
a. între 7-10 zile;
b. între 10-12 zile;
c. între 5- 7 zile;
d. după 14 zile.

5562. Pentru supravegherea nou-nă scutului, asistenta are datoria să înregistreze zilnic:
a. aspectul tegumentelor, scaunul, urina;
b. somnul, respiraţia, temperatura;
c. funcţiile vitale, reflexul suptului;
d. funcţiile vitale, reflexul suptului, greutatea.

5563. La ce categorie de nou-nă scuţi sunt mai frecvente crizele de apnee ş i cianoză :
a. la eutrofici;
 b. la prematuri;
c. la dismaturi;
d. la macrosomi.

5564. Care din urmă torii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului:

a. temperatura 37°C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de eliminare a
dioxidului de carbon, sistem de alarmă ;
b. temperatura de 40°C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de alarmă ;
c. temperatura 36°C, umiditate constantă , oxigen 40 vol%, sistem de eliminare a
dioxidului de carbon.

5565. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-nă scutului cu apnee tranzitorie sunt.
a. masarea blândă a toracelui;
b. respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil;
c. dezobstruarea că ilor respiratorii;
d. gavaj.

5566. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-nă scutului după urmă toarele
caracteristici:
a. stare generală alterată ;
b. se instalează după 2-3 ore de la naştere;
c. scaunul, urina sunt normal colorate;
d. apare în a 3-a zi după naştere;
e. starea generală este bună .

5567. Copilul xx de 8 luni, are febră ş i diaree, este propus pentru vaccinare antipolio:
a. i se face tratament şi reprogramare;
b. i se face reprogramare pentru anul viitor;
c. i se face vaccinare conform programă rii;
d. nu va fi vaccinat deloc.

5568. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tână rului V., de 15 ani, asistenta îl
cheamă la cabinet:
a. după 24-72 ore;
b. după 2-4-6 ore;
c. urmă reşte reacţia imediat;
d. nu are rost să fie chemat la control.

5569. Copilul xx., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort ş i prurit
anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este:
a. baia generală , baia pe porţiuni;
 b. recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic;
c. alimentarea la timp a copilului;
d. scoaterea la aer a copilului.

5570. La 7 luni, xx. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este:
a. întoarcerea de pe o parte pe alta;
b. să stea în şezut fă ră sprijin;
c. să stea în picioare, susţinut;
d. să apuce obiecte cu mâinile.

5571. In care din urmă toarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7
luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunză toare vârstei:
a. evaluare;
b. planificare;
c. implementare;
d. diagnostic de nursing.

5572. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează
urocultura care este pozitivă ; numă rul de germeni prezenţi trebuie să fie:
a. sub 10.000 germeni/ml;
b. între 10.000-100.000 germeni/ml;
c. peste 100.000 germeni/ml.

5573. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval
de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore ş i câte pică turi, folosindu-se pipeta pentru administrare:
a. 4 prize x 20 pic. pe priză ;
b. 6 prize x 10 pic. pe priză ;
c. 2 prize x 40 pic. pe priză ;
d. nu se administrează medicamente cu pipeta.

5574. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între:

a. 120-140/min.;
b. 80-100/min.;
c. 60- 80/min.;
d. 90-100/min.

5575. Ce se înţelege prin enurezis:

a. inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea;
b. pierderea de urină în cursul nopţii;
c. pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani.
5576. Nu se administrează tablete ş i drajeuri nepisate copilului:
a. sub 6 luni;
b. sub 2 ani;
c. sub 6 ani;
d. sub 1 an.

5577. Condiţiile recoltă rii scaunului pentru examenul parazitologic sunt:

a. 3 zile consecutiv;
b. de sub unghii;
c. din anus;
d. din scaunul spontan.

5578. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi:

a. naturală ;
b. diversificată ;
c. mixtă ;
d. artificială .

5579. Pentru pregă tirea copiilor în vederea exploră rii radiologice a colonului se efectuează :
a. clismă evacuatoare;
b. pauză alimentară de 12 ore;
c. administrare de purgativ;
d. nu se efectuează decât clismă baritată .

5580. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este:
a. epilepsia;
b. febra;
c. temperamentul agitat;
d. glicozuria.

5581. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii mă surate rectal a că rei valoare
poate fi:
a. 37,5°C;
b. 38°C;
c. 39^K)°C;
d. 36,5-37°

5582. CI., de 2 ani, este internată cu otită medie acută bilaterală , febră 39°C şi contracţii
tonicoclonice, medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi
patologici; după puncţie, poziţia copilului va fi:
 a. decubit dorsal fă ră pernă sub cap;
b. decubit dorsal cu pernă ;
c. decubit lateral;
d. decubit ventral.

5583. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vă rsă turilor se va face:

a. după 6 ore de la ingestie;
b. în primele 4 ore de la ingestie;
c. nu se practică provocarea vă rsă turii;
d. se practică mai întâi spă lă tura gastrică .

5584 . Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul

de:
a. usturoi;
b. acetonă ;
c. migdale;
d. mere coapte.

5585. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului:
a. aerisirea încă perii;
b. introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă ;
c. administrarea de vitamina D2 la ieş irea nou-nă scutului din maternitate;
d. administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină .

5586. Care din urmă toarele manifestă ri de dependenţă nu fac parte din semnele BDA:
a. tegumente curate integre;
b. pliu cutanat persistent;
c. scaune frecvente modificate;
d. buna dispoziţie.

5587. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate:

a. de mamele însoţitoare;
b. de asistentele medicale;
c. de infirmiere;
d. se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor.

5588. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul copropazitologic; pentru recoltare

foloseşti:
a. un borcan curat;
b. o cutie de chibrituri;
c. coprocultor direct;
 d. coprocultor steril cu apă distilată .

5589. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru:

a. persoanele care fac tratament cu antibiotice;
b. persoanele care fac tratament cu cortizon;
c. copiii mici;
d. toţi indivizii.

5590. Antibiograma este metoda de laborator care:

a. determină prezenţa microbilor;
b. arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c. nu arată decât creşterea germenilor.

5591. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul

steril ş tergi:
a. orofaringele;
b. mucoasa nazală ;
c. valul palatin;
d. amigdalele.

5592. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica

urmă toarele intervenţii:
a. administrarea de diazepam 1-2 zile;
b. administrarea de analeptice cardiovasculare;
c. administrarea de antibiotice;
d. comprese că lduţe pe frunte;
e. administrarea de fenobarbital 1/2 fiola

5593. Perioada de nou-nă scut este cuprinsă între:

a. 0-5 zile;
b. 0- 1 an;
c. 0 - 28 zile;
d. 0 - 3 luni;

5594. Nou-nă scutul normoponderal are la naştere o greutate cuprinsă între:

a. 2000-2500 g;
b. 3000-4000 g;
c. 2500 - 3000 g;
d. 3000 - 3500 g.

5595. Lungimea unui nou-nă scut la termen este de:

 a. 52-55 cm;
b. 38 -42 cm;
c. 48-52 cm.

5596. Frecvenţa pulsului la nou-nă scut este cuprinsă între:

a. 80-100p/min;
b. 130-140p/min;
c. 60 - 80 p/min.

5597. Alimentaţia la sân a nou-nă scutului normoponderal este corect să fie instituită :
a. după 24 ore;
b. în primele 6-12 ore;
c. în primele 4 ore

5598. Imediat după supt, sugarul trebuie:

a. culcat în decubit ventral;
b. ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi bă tut uşor pe spate pentru favorizarea
eructaţiei;
c. culcat în decubit lateral;
d. ţinut în braţe şi legă nat uşor.

5599. Este considerat prematur:

a. nou-nă scutul cu greutate sub 2500 g şi vârsta gestaţională sub 37 să ptă mâni;
b. nou-nă scutul cu greutate sub 3000 g;
c. nou-nă scutul cu vârsta gestaţională sub 37 să ptă mâni.

5600. Alimentaţia artificială constă în:

a. alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;
b. alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;
c. alimentarea sugarului cu preparate necorespunză toare vârstei.

5601. Efectuarea probei suptului constă în:

a. cântă rirea sugarului după suptul de la ora 7;
b. cântă rirea sugarului înainte ş i după toate supturile dintr-o zi;
c. cântă rirea sugarului înainte ş i după toate supturile fă ră a-l schimba intre aceste
doua cântă riri.

5602. Meconiul este:

a. o malformaţie congenitală ;
 b. scaunul nou-nă scutului în primele 2-3 zile;
c. scaun cu mucozită ţi ş i celule descuamate de culoare verde.

5603. Primo-profilaxia TBC se face în maternitate cu vaccin:

a. DTP;
b. BCG;
c. PPD
d. AP.

5604. Pansamentul bontului ombilical se face cu comprese sterile îmbibate în:

a. tinctura de iod;
b. alcool 70°:
c. Rivanol 1%o.

5605. Incubatorul nu poate asigura:

a. temperatura constantă ;
b. toaleta tegumentelor;
c. monitorizarea;
d. izolarea de sursele potenţiale de infecţii;
e. schimbarea pansamentului ombilical.

5606. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi:

a. cu biberonul;
b. la sân;
c. cu linguriţa;
d. prin gavaj.

5607. Mă surarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:

a. în rect, cu termometru individual lubrifiat;
b. în plică axilară ;
c. în cavitatea bucală , cu termometru special.

5608. Temperatura copilului mă surată în rect este:

a. egală cu cea mă surată în axilă ;
b. mai mică decât cea mă surată în axilă ;
c. mai mare cu 0,3°-0,5°C.

5609. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:

a. introducerea de noi alimente, în afară de lapte, la vârsta de 3-4 luni;
b. alimentarea sugarului cu regimurile alimentare ale adulţilor;
c. introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.
5610. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:
a. aplicaţii de unguente protectoare;
b. toaleta locală cu apă ş i să pun;
c. toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea
fesieră ş i schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.

5611. Scaunele sugarului se notează în foaia de temperatură astfel:

a. scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu Z, scaunul meconiu cu
b. scaunul meconiu cu M, scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu 7
c. scaunul grunjos cu Z, scaunul mucos cu X, scaunul lichid cu scaunul normal cu I,
scaunul meconiu cu M.

5612. Regimul de viaţă al femeii care ală ptează constă în:

a. regim alimentar echilibrat, bogat în lichide şi vitamine:
b. somn corespunză tor din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
c. plimbă ri zilnice în aer liber;
d. nu prezintă importanţă pentru sugar.

5613. Oul se administrează sugarului mic:

a. integral, fiert moale;
b. ochi românesc;
c. numai gă lbenuş ul fiert tare.

5614. La sugarul eutrofic, pă stos, diversificarea începe la 3 - 3 1/2 luni cu:

a. fă inos în lapte;
b. supă de zarzavat;
c. mere rase cu brânză de vaci.

5615. La sugarul distrofic, diversificarea începe la 3 - 3 1/2 luni cu:

a. fă inos în lapte;
b. orez pasat cu brânză de vaci;
c. mere rase cu biscuiţi.

5616. Criza de astm bronşic la copil se manifestă prin:

a. dispnee inspiratorie;
b. wheezing;
c. cianoza peri-oro-nazală ;
d. agitaţie, anxietate.

5617. Cauzele diareei acute la sugar pot fi urmă toarele, cu excepţia:

 a. infecţii acute digestive, respiratorii;
b. supraalimentaţia;
c. alimentaţia cu lapte praf;
d. administrarea unor antibiotice pe cale orală .

5618. Cauzele vă rsă turilor pot fi urmă toarele, cu excepţia:

a. boli ale tubului digestiv;
b. stenoză hipertrofică de pilor;
c. administrarea medicamentelor pe cale parenterală ;
d. ingerarea unor medicamente.

5619. Sugarul stă în şezut la vârsta de:

a. 6 luni;
b. 7-8 luni;
c. 4 luni.

5620. Sugarul merge în picioare la vârsta de:

a. 1 an;
b. 8 - 10 luni;
c. 16- 18 luni.

5621. Erupţia primilor dinţi începe:

a. în jurul vârstei de 6 luni;
b. la 8- 10 luni;
c. la 4 - 6 luni.

5622. Diabetul zaharat al copilului este:

a. diabet zaharat tip I insulino-dependent;
b. diabet zaharat tip II insulino-independent;
c. ambele ră spunsuri sunt bune.

5623. Cea mai frecventă formă de anemie întâlnită la sugar este:

a. anemia posthemoragică ;
b. anemia feriprivă prin carenţă de fier exogenă ;
c. anemia hemolitică .

5624. Alimentele cele mai bogate în fier sunt:

a. laptele de vacă ;
b. brânza de vaci;
c. ficatul de vită .
5625. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:
a. musculatura fesieră ;
b. musculatura coapsei;
c. în muşchiul deltoid.

5626. Respiraţia este un proces format din urmă toarele etape:

a. inspiraţie şi expiraţie;
b. ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară ;
c. etapa pulmonară ş i etapa tisulară .

5627. Ventilaţia este influenţată de:

a. permeabilitatea că ilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat;
b. funcţionalitatea centrilor respiratorii ş i expansiunea cutiei toracice;
c. alimentaţie ş i efort fizic.

5628. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de:

a. numă rul şi calitatea hematiilor din sânge;
b. debitul cardiac ş i permeabilitatea capilară ;
c. viteza cu care circulă sângele arterial.

5629. Actul respirator este reglat prin:

a. SNC;
b. sistemul neurovegetativ;
c. sistemul nervos ş i prin stimulare chimică .

5630. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul:

a. centrului respirator bulbar;
b. scoarţei cerebrale;
c. centrului pneumotaxic pontin.

5631. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între:

a. 16-20 r/min;
b. 12-14 r/min;
c. 23-25 r/min.

5632. Dispneea este:

a. oprirea respiraţiei;
b. respiraţie normală ;
c. respiraţie dificilă .

5633. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu:

 a. afonie, disfonie;
b. apnee;
c. modificarea amplitudinii respiratorii.

5634. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce
ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu:
a. tuberculoză pulmonară ;
b. cancer pulmonar;
c. astm bronş ic.

5635. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2
este:
a. observarea culorii tegumentelor;
b. notarea modifică rilor apă rute în frecvenţa ş i amplitudinea respiraţiei;
c. determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge.

5636. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin:

a. perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce,
urmează apnee; ciclul se reia;
b. respiraţie foarte slabă ;
c. perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee.

5637. Respiraţia Kussmaul înseamnă :

a. respiraţie de tip superficial;
b. respiraţie modificată întâlnită în stă rile febrile;
c. inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee.

5638. Ralurile reprezintă :

a. zgomote supraadă ugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei;
b. secreţii pe că ile respiratorii superioare;
c. murmurul vezicular.

5639. Ortopneea se defineşte ca o:

a. expectoraţie seroasă ;
b. respiraţie în poziţie verticală a corpului;
c. respiraţie în poziţie orizontală a corpului.

5640. Atelectazia înseamnă :

a. o metodă de investigaţie a plă mânului;
b. o modificare a respiraţiei;
c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea că ilor aeriene intrapulmonare.
5641. Capacitatea vitală se referă la:
a. amplitudinea respiratorie;
b. cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plă mâni după o inspiraţie
forţată ;
c. aerul ră mas în plă mâni în urma expiraţiei forţate.

5642. Intre MD ale dispneei întâlnim:

a. ortopneea;
b. situaţia de criză ;
c. hiperventilaţia;
d. tusea;
e. cianoza;
f. paliditatea tegumentelor.

5643. Drenajul postural înseamnă :

a. eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b. utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c. o incizie la care se aplică un tub de dren.

5644. In cursul observă rii unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta
poate fi:
a. normal;
b. rezultat al mă ririi ficatului sau inimii;
c. rezultat al obstrucţiei prelungite ş i generalizate a că ilor respiratorii.

5645. Pulsul reprezintă :

a. presiunea sângelui în vase;
b. contracţiile inimii;
c. unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor, sincronă cu sistola
ventriculară .

5646. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între:
a. 50-70 bă tă i/minut;
b. 70-90 bă tă i/minut;
c. 60-80 bă tă i/minut.

5647. Celeritatea este o caracteristică a pulsului, însemnând:

a. rapiditate, viteza unei pulsaţii;
b. ritmicitate;
c. tă rie.
5648. Mă surarea pulsului se poate efectua:
a. numai pe artera carotidă ;
b. pe orice arteră accesibilă palpă rii, care poate fi comprimată pe un plan osos;
c. numai pe o venă vizibilă .

5649. Pentru ca mă surarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a. în decubit dorsal;
b. în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c. în cadrul intim, ală turi de familie.

5650. Pulsul tahicardie înseamnă :

a. puls rar;
b. puls rapid;
c. puls superficial.

5651. Valoarea pulsului variază odată cu:

a. vârsta;
b. valoarea tensiunii arteriale;
c. starea emoţională .

5652. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale, pulsul se
defineşte a fi:
a. filiform;
b. neregulat;
c. slab.

5653. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la:

a. parametrii în afara că rora viaţa pacientului este în pericol;
b. presiunea sângelui arterial în timpul sistolei, respectiv diastolei cardiace;
c. o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui.

5654. Tensiunea arterială este determinată de:

a. forţa de contracţie a inimii ş i elasticitatea pereţilor arteriali;
b. alimentaţie ş i factorii de risc;
c. vârstă ş i sex.

5655. Presiunea arterială se modifică în funcţie de:

a. valoarea glicemiei;
b. rezistenţa vasculară periferică ;
c. valoarea temperaturii corporale.
5656. Tensiunea arterială diferenţială este:
a. diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice ş i diastolic
b. diferenţa de tensiune individuală ;
c. diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian.

5657. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale, aceasta va determinată :

a. înainte de mese;
b. dimineaţa după somn, la sculare;
c. în repaus.

5658. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive, apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice

urmă torii termeni:
a. anorexie = refuzul mâncă rii;
b. malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere
c. malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie
intestinală deficitară ;
d. bulimie = ingestie a unor cantită ţi excesive de alimente.

5659. Termenul medical pentru scă derea apetitului este:

a. caşexie;
b. anorexie;
c. inapetenţă .

5660. Polifagia reprezintă :

a. nevoia exagerată de a mânca fă ră senzaţie de saţietate;
b. senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente;
c. lipsa senzaţiei de foame.

5661. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea, are caracter ritmic, periodic
(cauza fiind hiperaciditatea), se numeşte:
a. meteorism;
b. regurcitaţie;
c. eructaţie;
d. pirozis.

5662. Care din urmă torii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii
de a beaşi a mânca:
a. climatul;
b. anxietatea;
c. religia.
5663. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de:
a. activitatea ş i vârsta individului;
b. vârstă , în exclusivitate;
c. perioadele de activitate sau repaus.

5664. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian, determină tulbură ri:

a. la nivelul funcţionă rii tuturor aparatelor organismului;
b. la nivelul funcţionă rii tuturor sistemelor organismului;
c. numai la nivelul funcţionă rii aparatului cardio-vascular.

5665. În alimentaţia neadecvată în deficit, ca problemă de dependenţă , care din

urmă toarele formulă ri sunt manifestă ri de dependenţă :
a. disfagia, anorexia;
b. consum redus de lichide şi să ruri minerale;
c. polifagia.

5666. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus, asistenta medicală îş i

propune urmă toarele obiective:
a. pacientul să desfă şoare o activitate fizică crescută ;
b. pacientul să fie echilibrat psihic;
c. pacientul să aibă o stare de bine, fă ră vă rsă turi şi greţuri.

5667. Care din urmă toarele formulă ri pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea
obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic:
a. efectuarea bilanţului lichidelor ingerate ş i eliminate;
b. conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar;
c. asigurarea unui climat cald, confortabil.

5668. Alimentaţia neadecvată - ca problemă de dependenţă - se poate manifesta prin:

a. deficit;
b. surplus;
c. greţuri, vă rsă turi;
d. disfagie.

5669. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de:
a. 35-40 cal/kg corp/24 h;
b. 40-4-5 cal/kg corp/24 h;
c. 25 cal/kg corp/24 h;
d. 45-60 cal/kg corp/24 h.
5670. Diureza reprezintă :
a. eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h;
c. actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor
urinare.

5671. Care din urmă toarele formulă ri sunt corecte, cu referire la caracterele urinei, când
este prezentă o ingestie mare de lichide:
a. densitate crescută 1020-1040, culoare deschisă , poliurie;
b. densitate scă zută 1001-1002, culoare deschisă , oligurie;
c. densitate normală 1015-1020, culoare închisă , anurie;
d. densitate scă zută 1001-1002, culoare deschisă , poliurie.

5672. Evaluarea elimină rii scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra:

a. obiceiurilor alimentare;
b. regularită ţii scaunelor;
c. uşurinţei defecă rii;
d. perioadei de zi sau noapte;
e. culorii, mirosului, consistenţei.

5673. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină :

a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie;
e. anurie.

5674. Tratamentul oliguriei include:

a. asigurarea unei hidrată ri adecvate;
b. mă surarea densită ţii urinare;
c. folosirea de soluţii intravenoase;
d. mă suri de prevenire a deshidrată rii.

5675. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează :

a. prin piele;
b. prin aparatul renal;
c. prin aparatul genital feminin;
d. prin aparatul cardiovascular;
e. prin aparatul respirator.

5676. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin:

 a. diureză ;
b. hematemeză ;
c. procesul de homeostazie;
d. melenă .

5677. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numă ră :
a. vârsta;
b. programul de eliminare intestinală ;
c. educaţia şi cultura.

5678. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina, pot fi:

a. lipsa de control a sfmcterelor;
b. spasmele vezicale;
c. poluarea apei;
d. alimentele alterate.

5679. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic, se poate întâlni în:
a. gastrita cronică ;
b. intoxicaţii;
c. ulcerul gastro-intestinal;
d. apendicită acută .

5680. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul:

a. unor bile dure de mă rimea mă slinelor;
b. unor bile conglomerate;
c. de zeamă de pepene.

5681.Pentru ca un pacient cu constipatie sa aiba tranzit intestinal in limite

fiziologice,asistenta medicala intervine:
a. determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate;
b. administrând laxative, la indicaţia medicului;
c. efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă .

5682. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin:

a. hemoptizie ş i hematemeza;
b. hematemeza şi melenă ;
c. hematurie ş i melenă .

5683. Care din urmă toarele definiţii caracterizează ileusul:

a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale ş i gaze;
b. constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile;
 c. eliminarea frecventă a gazelor intestinale.

5684. Culoarea scaunului în caz de melenă este:

a. roşu deschis;
b. negru ca pă cura;
c. maron-verzui.

5685. Hipoglicemia poate fi provocată de:

a. doză prea mare de insulină ;
b. doză mai mică de insulină decât cea prescrisă ;
c. aport alimentar mai bogat decât cel planificat în dietă .

5686. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:

a. transpiraţia, tulbură rile de somn, ameţeala, anxietatea, palpitaţiile;
b. simptomele de acidoză diabetică ;
c. pierderea conştienţei.

5687. Injecţia subcutanată se efectuează în:

a. ţesutul muscular;
b. sub piele în ţesutul celular subcutan sau hipodermic;
c. în grosimea pielii.

5688.Hipoxia este:
a. scă derea oxigenului din sângele circulant;
b. embolie gazoasă ;
c. sindrom de compresiune

5689. Creşterea şi dezvoltarea normală a copuilului implică respectarea urmă toarelor legi:
a. segmentele corpului cresc toate în acelaşi timp
b. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternative (exemplu:
membrele superioare nu cresc în acelaş i timp cu cele inferioare)
c. creşterea este mai lentă între 0-3 ani şi mai accelerată între 5-7 ani

5690.La copil, mă surarea perimetrului cranian permite aprecierea dezvoltă rii fizice, astfel:
a. în primul trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 2 cm/lună
b. în al doilea trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 3 cm/lună
c. în al treilea trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 1 cm/lună

5691.In mod normal, grosimea pliului cutanat variază între:

a. 0,5-1 cm la nou-nă scut şi 1-2 cm la sugarul mare
b. 2 cm la nou-nă scut şi 2,5 cm la sugarul mare
 c. 0,5-1 cm la nou-nă scut şi 3 cm la sugarul mare

5692.Indicele ponderal de apreciere a stă rii de nutriţie a copilului se calculează astfel:

a. greutatea actuală /greutatea ideală
b. greutatea ideală /greutatea actuală
c. greutatea actuală /greutatea ideală x 100

5693.Etapa de sugar în dezvoltarea unui copil se referă la perioada de:

a. 0-28 zile
b. 29 zile – 12 luni
c. 1-2 ani

5694.Etapa neonatală în dezvoltarea unui copil se referă la perioada:

a. 0-28 zile
b. 29 zile – 12 luni
c. 1-1,5 ani

5695.Fontanela anterioară se va închide în mod normal:

a. între 1-3 luni
b. 9 – 18 luni
c. între 6-9 luni

5696.Dentiţia de lapte apare de regulă :

a. în primele 3 luni
b. între 2-4 luni
c. între 5-9 luni

5697.Dentiţia de lapte (temporară ) este compusă din:

a. 12 dinţi
b. 20 dinţi
c. 32 dinţi

5698.Fontanela posterioară :
a. este în mod obligatoriu deschisă la naştere şi se închide după 3-4 luni
b. poate fi închisă la naştere sau, dacă există , se va închide în primele 3-4 să ptă mâni
c. ră mâne deschisă în primul an

5699.Primul dinte permanent şi primul molar apar de regulă în jurul vârstei de:
a. 3 ani
b. 7 ani
c. 14 ani
5700.In timpul sarcinii bă tă ile cordului sunt percepute în jurul vârstei de:
a. 4 să ptă mâni
b. 14 să ptă mâni
c. 4 luni

5701.Durata normală a sarcinii este de:

a. 28 să ptă mâni
b. 39-40 să ptă mâni
c. 44 să ptă mâni

5702.La naştere, nou-nă scutul normal are o greutate de:

a. 2800g-4000g
b. sub 2800g
c. peste 4000g

5703.Organismul copilului începe să producă proprii să i anticorpi:

a. în timpul primului an de viaţă
b. în timpul celui de-al doilea an de viaţă
c. în timpul celui de-al treilea an de viaţă

5704.Principala sursă de energie pentru organism o reprezintă :

a. proteinele
b. lipidele
c. glucidele şi lipidele

5705. Mecanismul reglă rii aportului alimentar prin senzaţia de foame acţionează la copil
după vârsta de:
a. 6 să ptă mâni
b. 3 luni
c. 6 luni

5706. Necesită ţile energetice globale ale copilului cu vârsta de 3-6 luni sunt de:
a. 80 kcal/kg corp/zi
b. 110 kcal/kg corp/zi
c. 40 kcal/kg corp/zi

5707. In perioada prepubertară un aport caloric de 40 kcal/kg corp/zi:

a. este sufficient
b. este insufficient, creşterea ponderală se opreş te
c. este excesiv, favorizând obezitatea
5708. Prin alimentaţia artificială se înţelege alimentaţia sugarului în primele 4 luni de viaţă
cu:
a. un preparat de lapte adaptat, având ca sursă laptele de vacă
b. laptele de mamă , la care se adaugă un preparat de lapte adaptat
c. lapte de mamă

5709. Alimentaţia normală a sugarului este alimentaţia cu:

a. lapte matern exclusiv
b. laptele altei specii (lapte de vacă , lapte de capră )
c. preparate de lapte obţinute artificial, dar cu cantită ţi identic naturale

5710. Laptele matern conţine apă în proporţie de:

a. 50%
b. 87-95%
c. 75%

5711. Dacă naşterea s-a produs pe că i naturale şi sugarul este să nă tos el poate fi pus la sân
după :
a. 6 ore de la naştere
b. 24 ore de la naştere
c. 48 ore de la naştere

5712. In prima zi nou-nă scutul va fi alimentat:

a. 5 minute la ambii sâni la interval de 3 ore
b. 10 minute la ambii sâni la interval de 6 ore
c. 30 minute la ambii sâni la interval de 8 ore

5713. Pentru a aprecia cantitatea de secreţie lactată pe care o are mama:

a. se mă soară cantitatea de lapte suptă la o masă
b. se face media cantită ţilor primite pe 24 ore
c. se face media cantită ţilor primite în decurs de 3 zile

5714. Contraindicaţiile materne tranzitorii pentru alimentaţia naturală includ:

a. bolile psihice grave
b. caşexia
c. infecţii ale sânilor

5715. După ală ptat, sugaruzl va fi ţinut în braţe în poziţuie verticală pentru a eructa aerul
înghiţit, timp de:
a. 5-10 minute
 b. 30 minute
c. 30-45 minute

5716. După alimentarea la sân se recomandă aşezarea sugarului în pă tuţ în poziţie de:
a. decubit lateral stâng
b. decubit lateral drept
c. decubit dorsal

5717. Pregă tirea sugarului pentru alimentarea artificială presupune:

a. schimbarea în scutece curate
b. alimentarea se va face în braţele mamei, în aceeaş i poziţie ca pentru ală ptatul la
sân
c. sugarul poate fi alimentat şi culcat în pat

5718. Numă rul de mese ale sugarilor alimentaţi mixt sau artificial va fi în prima lună de
viaţă de:
a. 6-7 mese/zi
b. 2-3 mese/zi
c. 10-12 mese/zi

5719. Durata optimă a unei mese la sugarul alimentat mixt sau artificial este de:
a. 5 minute
b. 15-20 minute
c. 30 minute

5720. Metoda complementară de introducere a alimentaţiei mixte presupune:

a. copilul va suge la ambii sâni ş i, în completare, va primi la fiecare masă un
supliment de lapte praf
b. se va alterna o masă de lapte praf cu o masă de supt la sân
c. se va începe cu administrarea unei cantită ţi mici de lapte praf, masa fiind
ompletată cu alimentarea la sân

5721. La sugar, preparatul de lapte nou introdus se va administra:

a. cu linguriţa
b. cu biberonul
c. cu linguriţa şi biberonul

5722. Pentru sugarul euforic alimentat natural diversificarea alimentaţiei se recomandă

după :
a. 3 luni
b. 4-6 luni
 c. 12 luni

5723. Poliartrita reumatoida este:

a. o suferinta inflamatorie acuta
b. o suferinta inflamatorie cronica
c. o afectiune post-traumatica

5724. Frecventa de aparitie a poliartritei reumatoide este:

a. de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati
b. de 50 ori mai mare la femei
c. de 50 ori mai mare la barbati

5725.Clinic, poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:

a. sinovita, cu prinderea articulatiilor mari
b. sinovita, cu prinderea in principal a articulatiilor mici
c. prinderea asimetrica a articulatiilor

5726. Prinderea articulatiilor de la nivelul mainii, in poliartrita reumatoida, este mai frecventa
la:
a. articulatiile interfalangiene proximale si meta-carpo-falangian
b. articulatiile interfalangiene distale
c. nici una dintre aceste localizari nu este valabila

5727. Una dintre modificarile caracteristice intalnite in poliartrita reumatoida este:

a. radiculalgia sciatica in bascula
b. deviatia cubitala a degetelor
c. eruptia scuamoasa pe pielea capului

5728. Degetul in "gat de lebada" se caracterizeaza prin:

a. hiperextensia cotului si flexia meta-carpo-falangian
b. hiperextensia meta-carpo-falangian si flexia IFP
c. hiperextensia IFP si flexia IFD

5729. Degetul in "butoniera" se caracterizeaza prin:

a. hiperflexia IFP, cu hiperextensia IFD
b. hiperflexia meta-carpo-falangian
c. hiperflexia ifd si hiperflexia meta-carpo-falangian

5730. In poliartrita reumatoida, este caracteristic:

a. Mediusul in "Z"
b. Inelarul in "Z"
 c. Policele in "Z"
5731. In poliartrita reumatoida, articulatiile piciorului sunt:
a. afectate adesea de la inceputul bolii
b. afectate tardiv
c. nu sunt afectate niciodata

5732. In poliartrita reumatoida, artrita tempora-mandibulara:

a. nu se intalneste in practica
b. este rara
c. este frecventa, dar rareori grava

5733. Nodulii reumatoizi subcutanati:

a. apar mai ales pe suprafetele de flexie
b. apar mai ales pe suprafetele de extensie
c. odata aparuti,: sunt definitivi

5734. In cadrul poliartritei reumatoide, musculatura:

a. nu este efectata
b. prezinta atrofii si hipotrofii
c. este afectata numai la nivelul gambelor

5735. Poliartrita reumatoida a varstnicului:

a. are un prognostic mai bun la femei, dar nu si la barbati
b. are un prognostic mai bun la barbati, dar nu si la femei
c. are in general un prognostic mai bun

5736. In poliartrita reumatoida, modificarile hematologice cuprind:

a. sindrom inflamator si disimunitar
b. fibrinogenul normal, indiferent de evolutia bolii
c. VSH normal, indiferent de evolutia bolii

5737. Sclerodermia:
a. este caracterizata prin fibroza excesiva si leziuni degenerative ale pielii si organelor
interne
b. afectarea pulmonara este principala cauza de mortalitate
c. nu afecteaza cordul.

5738. In terapia poliartritei reumatoide, se poate utiliza corticoterapia:

a. sistemica, in cazuri deosebite, care nu raspund la alte tratamente
b. in toate cazurile de poliartrita reumatoida
c. este o forma de terapie contraindicata
5739. In poliartrita reumatoida, kinetoterapia are un rol:
a. important in pastrarea functiei mioartokinetice
b. negativ
c. lipsit de importanta

5740. In poliartrita reumatoida, printre obiectivele principale ale kinetoterapiei se numara:

a. mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii
b. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
c. decomprimarea medulara prin manipulari vertebrale

5741.Miopatiile inflamatorii idiopatice(dermatomiozitele):

a. sunt afectiuni caracterizate prin slabiciunea musculaturii proximale a membrelor ca
urmare a unui proces inflamator cronic al muschiului scheletic
b. o afectiune foarte frecventa
c. nu prezinta manifestari viscerale si articulare

5742. In poliartrita reumatoida, pentru a evita flexumul de genunchi:

a. se prefera statul in fotoliu
b. se evita decubitul ventral
c. in decubit dorsal, se folosesc saci de nisip pe genunchi

5743. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active sunt recomandate:

a. mai ales dimineata, pentru depasirea redorilor articulare matinale
b. mai ales seara, pentru a evita redorile nocturne
c. mai ales dupa-amiaza, pentru a evita sedentarismul

5744. Sdr. Sjogren:

a. este o suferinta inflamatorie autoimuna
b. este o suferinta lent progresiva
c. sunt afectate tintit glandele exocrine

5745. In spondilita anchilozanta, se poate afirma ca factorul genetic:

a. nu joaca nici un rol
b. joaca un rol important
c. joaca un rol minor

5746. In patogenia spondilitei anchilozante, este incriminat:

a. Fenotipul HLA B 27
b. Fenotipul HLA B 50
c. Fenotipul DR 40
5747. Spondilita anchilozanta debuteaza in 80% din cazuri cu:
a. dureri temporo-mandibulare
b. dureri hepatice
c. dureri sacro-lombare

5748. Talagiile in cadrul spondilitei anchilozante:

a. nu se intalnesc niciodata
b. apar frecvent la debutul bolii
c. apar numai in stadii avansate ale bolii

5749. Limitarea anteflexiei coloanei lombare in cadrul spondilitei anchilozante:

a. este numai rareori intalnita
b. este imposibil de evaluat clinic
c. se poate evalua prin manevra Schober

5750. In spondilita anchilozanta, afectarea coloanei cervicale:

a. nu se poate evalua clinic
b. nu prezinta importanta la evaluarea clinica
c. se pune in evidenta prin masurarea indiciilor barbie-stern,occiput-perete, tragus-
acromion

5751. Manifestarile oculare tip irita sau uveita:

a. nu se intalnesc in spondilita anchilozanta
b. se intalnesc in poliartrita reumatoida
c. se intalnesc frecvent in spondilita anchilozanta si pot conduce la orbire

5752. La nivelul tractului de conducere al inimii:

a. in spondilita anchilozanta - are loc un proces de fibroza, cu tulburari de conducere
b. in spondilita anchilozanta nu au loc modificari
c. in PSH - au loc modificari importante

5753. Mentinerea unei bune ventilatii toracice este un obiectiv intalnit in:
a. spondilita anchilozanta
b. poliartrita reumatoida
c. periartrita scapulohumerala

5754. In spondilita anchilozanta, repaosul de noapte se face:

a. dormind pe pat moale, confortabil
b. dormind cu perna inalta
c. pe pat tare, cu un sul la nivelul gatului
5755. In spondilita anchilozanta, se poate utiliza masajul:
a. ca mijloc complementar de tratament
b. cu scopul de a ocoli kinetoterapia
c. ca mijloc unic de recuperare

5756. Baile generale calde:

a. nu se folosesc in spondilita anchilozanta
b. se folosesc in spondilita anchilozanta, ca forma de termoterapie
c. se folosesc in spondilita anchilozanta, dar numai in scop igienic

5757. Sauna:
a. se contraindica in spondilita anchilozanta
b. se indica in spondilita anchilozanta, de trei ori pe zi
c. se indica in spondilita anchilozanta, odata pe saptamana, sub supraveghere atenta
5758. In spondilita anchilozanta, se recomanda urmatoarele posturi corecte :
a.sederea pe scaun cu spatar inalt
b. sederea pe taburet
c. sederea in fotoliu

5759. In spondilita anchilozanta se pot recomanda urmatoarele posturi corective:

a. decubit lateral, cu genunchii flectati
b. decubit dorsal, cu genunchii flectati
c. decubit ventral, cu perna sub piept, fruntea pe o pernuta, saci de nisip pe coloana
dorsala si bazin

5760. In spondilita anchilozanta, exercitiile pentru mentinerea si ameliorarea mobilitatii

incearca:
a. sa atinga limita extrema a miscarii
b. sa nu ajunga la limita exrtema a miscarii
c. sa puna accentul pe flexie

5761. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine un tonus muscular normal:

a. se incepe cu exercitii izometrice
b. se aleg numai exercitii izometrice
c. nu sunt utile exercitiile izometrice

5762. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine tonusul muscular sau pentru a-l corecta:
a. se pot folosi exercitiile dinamice libere
b. se folosesc numai exercitii dinamice libere
c. nu sunt utile exercitii dinamice libere
5763. In spondilita anchilozanta, pentru cresterea volumelor respiratorii mobilizate:
a. se incepe cu educarea respiratiei diafragmatice
b. se incepe cu respiratii nazale ample, se trece apoi la educarea respiratiei
diafragmatice
c. se recomanda mersul pe bicicleta medicala

5764. In cadrul spondilita anchilozanta, programul de kinetoterapie:

a. va trebui efectuat de pacient toata viata
b. este contraindicat
c. se executa numai cu ocazia curelor balneare

5765. Disciplinele sportive recomandate in spondilita anchilozanta sunt:

a.inot, voleiul, baschetul
b. tenisul
c. biliardul

5766. In boala artrozica, diagnosticul clinic se poate face pe baza:

a. durerii de tip inflamator
b. durerii de tip mecanic
c. evolutiei spre anchiloza

5767. Durerea articulara de tip inflamator prezinta:

a. intensificare nocturna
b. tendinta de ameliorare in repaus
c. lipsa semnelor generale de tip febra, astenie

5768. Durerea articulara de tip mecanic prezinta:

a. tendinta de ameliorare prin repaus
b. intensificare nocturna
c. asocierea cu redoarea matinala prelungita

5769. Despre artroze se pot afirma ca:

a. conduc adesea la anchilozare
b. au o evolutie rapida
c. au o evolutie lenta

5770. Despre artroze se pot afirma ca:

a. se caracterizeaza prin episoade dureroase acute, cu lungi perioade de acalmie
b. au evolutie mai blanda in cazul coxartrozei
c. afecteaza adesea articulatiile mici ale mainii, simetric
5771. Termoterapia se foloseste:
a. nu se foloseste in cazul bolii artrozice
b. pentru efectul antispastic asupra musculaturii
c. pentru tonifiere musculara

5772. Reactii adverse datorate administrarii de AINS pot fi:

a.reactii digestive, renale , hepatice, hematologice, cardio-vasculare
b. reactii alergice
c. nu au rectii adverse

5773. In boala artrozica:

a. exercitiile active sunt contraindicate
b. exercitiile active sunt preferate
c. exercitiile izometrice sunt preferate

5774. Coxartroza este localizarea reumatismului degenerativ:

a. la osul coxal
b. la nivelul articulatiei soldului
c. la nivelul articulatiei genunchiului

5775. Coxartroza primitiva:

a. se dezvolta pe fondul unei cauze preexistente
b. nu are o cauza deosebita
c. nu este de obicei bilaterala

5776. Coxartroza secundara:

a. este de obicei unilaterala
b. este de obicei bilaterala
c. este de obicei perfect simetrica

5777. Durerea din cadrul coxartrozei:

a. este de tip mecanic
b. nu este calmata de repaus
c. este ameliorata la mers

5778. Durerea din cadrul coxartrozei:

a. poate iradia pe fata posterioara a coapsei
b. este clamata in ortostatism
c. este agravata de repaus
5779. In cazul coxartroxei, bolnavul poate prezenta o atitudine vicioasa cand sta in picioare:
a. cu membrul inferior rotat intern
b. cu membrul inferior in hiperextensie
c. cu membrul inferior in usoara flexie si rotat extern

5780. In coxartroza:
a. evolutia este lente, progresiva, dar se poate ajunge la invaliditate in 7-15 ani de
evolutie
b. nu se ajunge la invaliditate
c. se ajunge la invaliditate in 2-3 ani de evolutie

5781. Coxartroza evolueaza in mai multe stadii:

a. stadiul initial si final
b. stadiul initial, evoluat, final
c. stadiul initial si evoluat

5782. Stadiul initial din coxartroza prezinta:

a. dureri in repaus
b. dureri la ortostatism si mers prelungit
c. atitudini vicioase

5783. Studiul final din coxartroza prezinta:

a. dureri intense
b. atitudini vicioase corectabile
c. reducerea amplitudinilor "de lux"

5784. Pedalarea pe bicicleta:

a. se contraindica la coxotici
b. este importanta pentru mobilizarea articulara la coxotici
c. este indicata numai la copii

5785. Printre obiectivele kinetoterapiei in coxartroza se numara:

a. cresterea stabilitatii soldului
b. cresterea mobilitatii genunchiului
c. gimnastica respiratorie

5786.In coxartroza se pot folosi pentru posturari:

a. atat posturile libere, cat si cele fixe
b. numai posturile libere
c. numai posturile fixe
5787. In coxartroza, in cadrul programului kinetic:
a. tonifierea musculara a abductorilor soldului este deosebit de importanta
b. mobilitatea soldului se considera mai importanta ca stabilitatea
c. tonifierea extensorilor genunchiului este prioritara

5788. Pentru refacerea mobilitatii articulare in coxartroza:

a. se pot utiliza mobilizari active libere
b. se folosesc numai mobilizari pasive
c. se folosesc numai mobilizari pasive

5789. Igiena ortopedica a soldului presupune:

a. odihna in fotolii comode
b. evitarea mersului si a ortostatismului prelungit
c. mersul pe jos, pe terenuri accidentate

5790. Igiena ortopedica a soldului propune:

a. mersul simplu pe jos
b. preferinta pentru mersul pe bicicleta
c. purtarea pantofilor cu toc inalt

5791. In etapa finala a gonartrozei:

a. nu se mai poate indica artrodeza
b. nu se indica niciodata artrodeza
c. se indica artrodeza in gonartroza unilaterala majora, foarte avansata, cu genunchi
dislocat

5792. Sporturi indicate in gonartroza

a. inotul si ciclismul
b. atletism
c. tenisul

5793.Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la:

a. sold
b. genunchi
c. glezna

5794. La nivelul genunchiului exista:

a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica
5795.Simptomul principal in gonartroza este:
a. durerea
b. mobilitatea patologica
c. anchiloza

5796. Durerea din gonartroza este:

a. de tip mecanic
b. de tip inflamator
c. de tip neprecizat

5797. In gonartroza, VSH-ul:

a. este in general normal
b. este in general crescut
c. este in general mult crescut

5798.AINS:
a. potenteaza activitatea antidiabeticelor si anticoagulantelor orale
b. diminueaza efectul diureticelor si betablocantelor
c. nu interactioneaza cu ale medicamente

5799. In etapa finala din gonartroza:

a. durerile sunt prezente si in repaus
b. durerile apar numai la mers
c. durerile apar numai la urcatul scarilor

5800.In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarele reguli:

a. se evita mersul cu bicicleta
b. se evita mersul pe teren accidentat
c. se va merge mult pe jos

5801. In gonartroza, exercitiile cu incarcare de tipul genuflexiunilor:

a. se evita
b. se prefera
c. se indica la varsta a 3-a

5802. In gonartroza, hidrokinetoterapia:

a. este contraindicata
b. se face la 36-36,50C
c. se face la 40-700C

5803.Infiltratia intraarticulara cu corticoizi in gonartroza se face:

 a. cat mai des
b. fara a depasi 4-5 infiltratii/ an
c. fara a depasi 20 infiltratii/an

5804. In lombalgia acuta:

a. kinetoterapia nu se aplica
b. kinetoterapia se aplica
c. kinetoterapia este unica forma de tratament

5805. Kinetoterapia in lombosacralgie se face in functie de perioada/etapa de evolutie a bolii,

astfel:
a. in perioada acuta se recomanda relaxarea musculaturii lombare
b. in perioada acuta se recomanda tonifierea musculaturii lombare
c. in peroada acuta se va asupliza trunchiul inferior

5806.Dintre urmatoarele afirmatii, una este falsa, referitor la kinetoterapia in perioada de

remisie completa:
a. a.urmareste constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare
b. urmareste inzavorarea coloanei lombare
c. urmareste scaderea iritatiei radiculare

5807. Mentinerea fortei musculare in lombosacralgie, perioada de remisie completa, este

destinata:
a. musculaturii trunchiului inferior si fesierilor
b. musculaturii membrelor superioare
c. musculaturii coloanei cervicale

5808. Printre sindroamele regionale dureroase reumatice ale tesutului moale, se numara:
a. Bursitele
b. b.fibromialgia
c. c sindromul de hiperlaxitate

5809. Epicondilita este caracterizata prin;

a. durere vie pe partea externa a cotului
b. anchiloza cotului
c. durere agravata de flexia antebratulu

5810. PSH este un sindrom clinic dureros, caracterizat de afectarea;

a. capsulei, ligamentelor, tendoanelor
b. periostului
c. meniscurilor
5811. La nivelul umarului exista;
a. o singura articulatie
b. 2 articulatii
c. 3 articulatii

5812. Una din afirmatiile referitoare la PSH este falsa:

a. poate avea cauzalitate post-traumatica
b. poate fi provocata de afectiuni pulmonare
c. poate fi provocata de ciroza hepatica

5813. PSH este reprezentat de:

a. 3 forme anatomo-functionale
b. 4 forme anatomo-functionale
c. 5 forme anatomo-functionale

5814. Umarul dureros simplu este forma clinica:

a. cea mai frecventa
b. cea mai rara
c. la fel de frecventa ca si alte forme de PSH

5815. In PSH- .umarul dureros simplu, mobilitatea

a. este conservata
b. este compromisa
c. este mult limitata

5816. In PSH- .umarul dureros simplu, cu leziuni ale supraspinosului, miscarea la nivelul
umarului;
a. se poate continua fara durere dupa 120 grade
b. se poate continua fara durere dupa 90 grade
c. se face cu dureri mai mari dupa 120 grade

5817. Evolutia umarului dureros simplu;

a. este nefavorabila
b. se face spre vindecare in cateva saptamani
c. se face spre vindecare in minimum 1-2 ani

5818. In umarul dureros simplu, examenul radiologic:

a. a.este extrem de important
b. b.este de mica importanta, dar util pentru diagnostic diferential
c. c.nu se efectueaza
5819. In PSH - umarul acut hiperalgic, cauza poate fi;
a. a.o tendinita calcifianta
b. b.o artroza de umar
c. c o artrita de umar
d.
5820. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:
a. a.se intensifica noaptea
b. b.se calmeaza noaptea
c. c.sunt la fel de intense ziua si noaptea

5821. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:

a. a.nu permit mobilizarea pasiva
b. b.limiteaza orice tip de miscare activa
c. c.sunt mai putin intense in cazul abductiei

5822. Umarul acut hiperalgic:

a. a.poate avea caracter recidivant
b. b.nu are caracter recidivant
c. c.nu are niciodata evolutie trenanta

5823. Majoritatea infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale au urmatoarele trasaturi:

a: evolueaza cu simptomatologie dramatica
b: evolueaza cu simptome minime
c: evolueaza cu febra de tip septic
d: nu se rezolva dupa retragerea cateterului
e: bacteriemia cu gram negativi urmeaza la 80% din cazurile cu bacteriurie

5824. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:
a: se dezvolta peste 100
b: 100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomatici
c: 100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubiana
d: se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter a
demeure
e: se izoleaza specii multiple de microorganisme

5825. La pacientii fara catetere,anomalii urologice sau calculi:

a: escherichia coli determina aproximativ 80% din infectiile urinare
b: escherichia coli determina aproximativ 30% din infectiile urinare
c: escherichia coli este singurul germen responsabil de infectiile urinare
d: escherichia coli nu produce niciodata infectie urinara
 e: escherichia coli determina infectii urinare doar in asociere cu alte microorganisme

5826. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
a: proteus
b: enterobacter
c: serratia
d: staphylococcus aureus
e: escherichia coli

5827. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara

date clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
a: 3 zile
b: 7 zile
c: 14 zile
d: 21 zile
e: 6 saptamini

5828. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
a: cefalosporine
b: aminoglicozide
c: chinolone
d: toate
e: nici unul

5829. In infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:

a: cefalosporine
b: doxiciclina
c: trimetoprim-sulfametoxazol
d: toate
e: nici unul

5830. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita acuta?

a: febra
b: greata
c: bradicardie
d: sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e: diaree
5831. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:
a: coci g(+)
b: bacili g(-)
c: coci g(-)
d: fungi
e: virusuri

5832. Inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata prin:
a: teste de inflamatie (vsh, leucocitoza, fibrinogen, crp)
b: examen sumar de urina
c: cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana
d: ecografie abdominala
e: urografie

5833. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli
urologice asociate este cauzata in majoritatea cazurilor de:
a: klebsiella
b: proteus
c: escherichia coli
d: pseudomonas
e: serratia

5834. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter urinar,
litiaza sau anomalii urologice este:
a: proteus
b: enterobacter
c: klebsiella
d: escherichia coli
e: pseudomonas

5835. In care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica
suspiciunea infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
a: enterobacter
b: neisseria gonorrhoeae
c: enterococcus
d: staphylococcus aureus
e: serattia spp

5836. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:

 a: penicilina
b: ofloxacina
c: amoxicilina
d: trimetoprim
e: doxiciclina

5837. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:

a: in primul trimestru
b: in al doilea trimestru
c: in al treilea trimestru
d: in primele 6 luni de gestatie
e: intreaga perioada gestationala

5838. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:

a: mixovirusuri
b: rinovirusuri
c: togavirusuri
d: citomegalovirusuri
e: adenovirusuri

5839. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
a: grupa sanguina b
b: rasa neagra
c: hla drw8
d: folosirea spermicidelor si diafragmelor
e: abuzul de laxative

5840. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una
din variantele de mai jos:
a: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la
eradicarea episodului precedent
b: reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3
saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
c: repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
d: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la
terminarea tratamentului de sterilizare a urinei
e: infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei
5841. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei
de tract urinar (ITU):
a: refluxul vezico-ureteral
b: litiaza renala si urinara
c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare

5842. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:

a: polakiurie
b: febra inalta
c: dureri lombare
d: greturi, varsaturi
e: epigastralgii

5843. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat
este:
a: ampicilina
b: nolicinul
c: gentamicina
d: doxiciclina
e: amoxicilina

5844. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la terapie

in:
a: 24 ore
b: 48- 72 ore
c: 4-5zile
d: 7 zile
e: 10 zile

5845. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
a: e. coli
b: proteus
c: klebsiella
d: streptococ
e: stafilococ
5846. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este cauzata in
majoritatea cazurilor de:
a: e. coli
b: proteus
c: klebsiella
d: serratia
e: pseudomonas

5847. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
a: bacilii gram negativi
b: staphylococcus aureus
c: enterococcus spp
d: candida spp
e: virusuri

5848. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice sau
calculi este dominata de:
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: enterobacter spp
e: pseudomonas spp

5849. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu adenovirusuri este
adevarata?
a: adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri, deseori in
epidemii
b: adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari
c: adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale
d: adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara
e: adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu
simptomatologie urinara joasa

5850. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la nivelul

tractului urinar inferior, cu exceptia :
a: fluxul urinar normal

b: proprietatile antibacteriene ale urinii

c: proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
d: staza urinara
 e: polimorfonuclearele din peretele vezical

5851. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza infectia la

nivelul vezicii urinare, cu exceptia:
a: disurie
b: polakiurie
c: sensibilitate suprapubiana
d: febra inalta
e: urina deseori opaca, urat mirositoare

5852. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de tract
urinar inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al simptomatologiei
de peste 7 zile?
a: chlamydia trachomatis sau neisseria gonorhoeae
b: adenovirusuri
c: herpes simplex
d: escherichia coli
e: pseudomonas aeruginosa

5853. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua zile
inaintea consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie
macroscopica?
a: klebsiella spp
b: pseudomonas spp
c: escherichia coli
d: neisseria gonorrhoeae
e: chlamydia trachmatis

5854. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de infectie

de tract urinar superior?
a: cloramfenicol
b: gentamicina
c: ceftriaxona
d: tetraciclina
e: trimetoprim-sulfametoxazol

5855. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai

infectiei de tract urinar (ITU):
a: litiaza renala si urinara
b: refluxul vezico-ureteral
 c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare

5856.Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate in sarcina, cele mai utilizate

medicamente sunt:
a: norfloxacin
b: ampicilina
c: gentamicina
d: nitrofurantoin
e: metronidazol

5857. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:

a: persoane varstnice fara hematurie
b: barbati tineri cu un episod de itu
c: femei tinere cu rare episoade de itu
d: pacienti cu itu necomplicata
e: toate persoanele varstnice

5858. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:

a: de urgenta, in timpul episodului de itu
b: de rutina
c: fara riscuri
d: pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (rvu)
e: pentru decelarea adenomului de prostata

5859. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:

a: polakiurie
b: febra inalta
c: frisoane
d: greturi, varsaturi
e: artralgii

5860. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de
infectare a parenchimului renal?
a: calea hematogena
b: calea ascendenta
c: calea limfatica
d: prin contiguitate
e: toate cele de mai sus
5861. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:
a: febra

b: frisoane
c: dureri lombare
d: manifestari digestive
e: toate acestea

5862. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:

a: bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femei
b: pielonefrita acuta necomplicata
c: barbatii cu anomalii urologice
d: pacienti cu neutropenie
e: pacienti diabetici

5863. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
a: staphylococus aureu
b: escherichia coli
c: klebsiella
d: serratia
e: streptococul

5864. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cu :

a: ciprofloxacina
b: doxiciclina
c: ampicilina
d: trimetropim-sulfametoxazol
e: nitrofurantoin

5865. Urografia este indicata la:

a: femei cu un singur episod de itu sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte mari
de timp
b: femei cu cel putin 2 episoade de itu/6 luni
c: femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriuriei
d: femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de itu
e: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala

5866. In tratamentul prostatitei bacteriene cronice, cu cel mai mare succes au fost folosite:
a: aminoglicozidele
 b: cefalosporinele
c: fluorochinolonele
d: sulfonamidele
e: nitrofurantoiul

5867. Tratamentul cu fluorochinolone in prostatita cronica trebuie administrat cel putin:

a: 7 zile
b: 2 saptamani
c: 6 saptamani
d: 12 saptamani
e: 3 luni

5868. Nu este caracteristica pentru cistita acuta:

a: bacteriuria
b: proteina c reactiva
c: disuria
d: leucocituria
e: polakiuria

5869. Infectiile urinare complicate caracterizeaza urmatoarele categorii de pacienti, CU

EXCEPTIA:
a: diebetici
b: catetetrizati urinar
c: femei care utilizeaza metode contraceptive locale
d: litiazici
e: pacienti cu boala polichistica renala

5870. Sensibilitatea marcata la presiunea profunda in unul sau ambele unghiuri

costovertebrale apare in:
a: nefrita interstitiala
b: hipertrofia prostatica benigna
c: boala cushing
d: pielonefrita acuta
e: cistita acuta

5871. NU este caracteristica pentru o cistita acuta:

a: bacteriuria
b: proteina c reactiva crescuta
c: disuria
d: leucocituria
e: polakiuria
5872. Predispozitia pentru pielonefrita gravidica rezulta din:
a: manevre intrumentale endoscopice frecvent recomandate in timpul sarcinii
b: cresterea tonusului muscular neted in ansamblu
c: scaderea incidentei refluxului vezico-ureteral
d: peristaltismul ureteral accentuat in timpul sarcinii
e: reducerea tonusului ureteral

5873. Tratamentul prostatodiniei

a: eritromicina
b: doxicicilina
c: nu trebuie sa primeasca ag antimicrobienei
d: fluorochinone
e: trimetroprim-sulfametoxazol

5874. In timpul cateterizarii bacteriile urca intraluminal in vezica in decurs de:

a: 24-72 h
b: 72-36 h
c: 12-24 h
d: 6-7 h
e: 1-2 sapt

5875. D.p.d.v microbiologic NU exista infectie a tractului urinar la nivelul

a: urina
b: vezica urinara
c: ileus
d: rinichi
e: prostata

5876. Recoltarea uzuala a urinei se face de obicei:

a: din mijlocul jetului urinar
b: prin punctie suprapubiana la adulti
c: prin cateterizare uretrovezicala
d: din prima urina de dimineata
e: din intregul jet urinar

5877. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarate:

a: este frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectie
b: este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar
c: lezarea renala se coreleaza cu refluxul
d: lezarea renala se coreleaza cu infectia
 e: refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomic

5878. Piuria sterila poate indica:

a: infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti
b: nefropatie diabetica
c: infectia cu mycobacterium tuberculosis
d: infectii cu fungi
e: boala polichistica renala

5879. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara:

a: pe cale hematogena
b: pe cale limfatica

c: pe cale intraluminala
d: pe cale periuretrala
e: in decurs de 2-3 saptamani

5880. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua:

a: cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati
b: timp de 3 zile cu antibiotic la femei
c: timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati
d: cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
e: cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor
microorganisme rezistente la antibiotice

5881. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:

a: timp de 7 zile
b: timp de 14 zile
c: cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initiala
d: cu trimetoprim-sulfametoxazol
e: cu o fluorochinolona

5882. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt adevarate:
a: se face timp de 3-7 zile
b: se administreaza amoxicilina
c: se administreaza nitrofurantoin
d: dupa tratament nu este necesar controlul uroculturii
e: spitalizarea este obligatorie

5883. Urmatoarele infectii au semnificatie de invazie tisulara:

 a: cistita
b: uretrita
c: prostatita
d: pielonefrita
e: supuratia renala

5884. Intre microorganismele ce pot infecta tractul urinar se numara:

a: cel mai frecvent bacili gram pozitivi
b: escherichia coli
c: proteus
d: klebsiella
e: enterobacter in proportie de 90%

5885. In infectiile tractului urinar cocii gram pozitivi:

a: au un rol major

b: joaca un rol mai mic

c: ca stafilococus saprofiticus sunt raspunzatori de infectiile acute la femeile tinere
d: ca enterococul determina cistita complicata la barbati
e: ca stafilococul aureu determina infectii la cei cu calculi renali

5886. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei
transmise sexual sunt:
a: chlamidia pneumoniae
b: virusul herpes simplex
c: neisseria gonorrhoeae
d: adenovirusurile
e: candida

5887. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta din:
a: reducerea tonusului ureteral
b: cresterea tonusului ureteral
c: scaderea peristaltismului ureteral
d: disfunctia valvelor vezico-ureterale
e: toxemia gravidica

5888. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?

a: activitatea sexuala
b: sarcina
c: obstacole in calea fluxului urinar
 d: terapia prelungita cu antibiotice
e: disfunctia neurogena a vezicii

5889. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai frecvent de:
a: crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului o al tulpinei
infectante
b: defect temporar in capacitatea renala de concentrare
c: formare de cilindri hematici
d: formare de cilindri leucocitari
e: bacteriurie nesemnificativa

5890. Care din urmatorele microorganisme pot determina piurie sterila?

a: proteus
b: chlamidia trachomatis
c: mycobacterium tuberculosis
d: fungii
e: klebsiella

5891. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:
a: sexul masculin
b: perioada de cateterizare lunga
c: boli de baza severe
d: terapia antimicrobiana sistemica
e: deconectarea cateterului si a tubului de dren

5892. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute in
sarcina?
a: cefalosporine
b: amoxicilina
c: chinolone
d: trimetoprim-sulfametoxazol
e: nitrofurantoin

5893. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:

a: dupa eradicarea bacteriuriei
b: dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de activitatea
sexuala
c: cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lung
d: cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriuriei
e: cu cefalosporine
5894. Necroza papilara renala se poate intilni in:
a: diabet
b: alcoolism cronic
c: siclemie
d: boli vasculare
e: intoxicatii cu etilenglicol

5895. Necroza papilara renala se poate manifesta prin:

a: hta
b: hematurie
c: durere in flanc sau abdomen
d: tesut necrotic in urina
e: oligo-anurie

5896. Care din urmatoarele rezultate indica prezenta infectiei urinare?

a: numararea de 10 la a doua -10 la a patra colonii bacteriene de e. coli, klebsiella, proteus
sau s.saprophyticus pe mililitru de urina, la femeile simptomatice cu piurie
b: numararea a 10 la a patra colonii bacteriene pe ml de urina
c: numararea a cel putin 10 la a cincea colonii bacteriene pe ml de urina
d: prezenta bacteriuriei in orice grad in aspiratul suprapubian
e: prezenta bacteriuriei la 10 la a doua sau a mai multor bacterii pe ml de urina obtinuta
prin cateterizare

5897. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:
a: escherichia coli
b: proteus
c: klebsiella
d: enterobacter
e: staphilococul aureus

5898. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata in 3-7 zile cu:

a: amoxicilina
b: ciprofloxacina
c: nitrofurantoin
d: o cefalosporina
e: norfloxacina

5899. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza mai
frecvent de la bolnavii litiazici:
 a: escherichia coli
b: proteus
c: staphylococcus aureus
d: klebsiella
e: ureaplasma urealyticum

5900. Piuria sterila (in absenta bacteriuriei) apare in:

a: infectia cu enterobacter
b: infectia cu staphylococcus saprophiticus
c: infectia cu mycobacterium tuberculosis
d: infectia cu chlamydia trachomatis
e: infectia cu ureaplasma urealyticum

5901. Pielonefrita acuta se poate acompania de:

a: edeme
b: hematurie
c: leucociturie
d: diaree
e: febra

5902. Pielonefrita acuta la gravide se trateaza cu:

a: aminoglicozide
b: cefalosporine
c: trimetoprim plus sulfametoxazol
d: tetracicline
e: peniciline cu spectru larg

5903. Necroza papilara apare in:

a: diabet zaharat
b: boala crohn
c: mielom multiplu
d: malakoplakie
e: siclemie

5904. In necroza papilara apar:

a: durere in flanc
b: oligoanurie
c: hipertensiune
d: proteinurie selectiva
e: hematurie
5905. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:
a: febra inalta
b: frisoane repetate
c: dispnee de repaus
d: durere lombara acuta
e: bradicardie

5906. Urografia este indicata la:

a: femei cu recaderi ale infectiei urinare
b: femei cu istoric de infectii urinare in copilarie
c: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
d: femei cu calculi urinari
e: barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala

5907. Piuria sterila poate indica infectia cu:

a: chlamydia trachomatis
b: escherichia coli
c: mycobacterium tuberculosis
d: streptococcus
e: toate cele de ma sus

5908. Necroza papilara apare mai frecvent la:

a: bolnavi cu siclemie
b: bolnavi cu ulcer duodenal
c: diabetici
d: alcoolism cronic
e: anemie feripriva

5909. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:

a: durere lombara

b: febra, frisoane
c: disurie
d: diaree
e: prostata foarte sensibila, moale

5910. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:

a: sarcina
b: obstructia cailor urinare
 c: disfunctia neurogena a vezicii urinare
d: refluxul vezico-ureteral
e: nici unul

5911. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt :
a: fimbriile
b: pilii p
c: productia de hemolizine
d: kinaze
e: rezistenta la actiunea bactericida a serului uman

5912. Infectiile tractului urinar superior determina:

a: cresterea semnificativa a ac serici impotriva antigenului o al tulpinii infectate
b: prezenta in urina a cilindrilor leucocitari
c: defect temporar in capacitatea renala de concentrare a urinii
d: cresterea proteinei c reactive
e: absenta proteinuriei

5913. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:

a: peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomatici
b: 100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de e. coli, klebsiella, proteus la femeile simptomatice
cu piurie
c: prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubian
d: peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizare
e: peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea zonei
periureterale

5914. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
a: c trachomatis
b: u urealyticum
c: m tuberculosis
d: ricketsii
e: fungi

5915. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce manifestarile
acute ale infectiei au scazut sugereaza:
a: prezenta unui calcul pe caile urinare
b: o tumora renala
 c: tuberculoza renala
d: infectiei cu streptococ hemolitic
e: infectie cu klebsiella

5916. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100 000
bacterii/ ml si de alti agenti patogeni cum ar fi:
a: c trachomatis
b: n gonorrhoeae
c: trichomonas
d: candida
e: adenovirus

5917. La baza tratamentului infectiilor tractului renal, stau urmatoarele principii:

a: in majoritatea circumstantelor trebuie obtinuta o cultura urinara cantitativa pentru
confirmarea infectiei inainte de inceperea terapiei
b: trebuie identificati si corectati, daca este posibil factorii ce predispun la infectie cum
sunt obstructia si calculii
c: reducerea simptomelor clinice nu indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
d: infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de terapie
e: infectiile urinare dobandite in comunitatea sunt datorate de obicei tulpinilor rezistente
la antibiotice

5918. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt adevarate:
a: infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratament
b: recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios nerezolvat
din tractul superior
c: recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o noua
tulpina
d: la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la
antibiotice
e: la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriu

5919. În tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice de:
a: trimetoprim-sulfametoxazol (4 tablete o data)
b: trimetoprim (400 mg)
c: sulfametoxazol (2g)

d: norfloxacina
e: oxacilina
5920. Avantajele tratamentului cistitelor cu doza unica terapeutica sunt:
a: un cost mai mic
b: mai putine efecte adverse
c: asigurarea compliantei pacientului
d: lipsa favorizarii selectarii de microorganisme rezistente
e: mai putine recurente

5921. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o cura de

14 zile, utilizand:
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: o fluorochinolona
c: un aminoglicozid
d: eritromicina
e: oxacilina

5922. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar sunt
adevarate:
a: apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculi
b: sunt datorate bacteriilor dobandite in spital
c: necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a bolii
d: tratamentul se administreaza exclusiv parenteral
e: la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o fluorochinolona
pana la cunoasterea rezultatului uroculturii

5923. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3- 7 zile cu:

a: amoxicilina
b: nitrofurantoin
c: cefalosporina de generatia iii
d: tetraciclina
e: fluorochinolone

5924.Pielonefrita acuta in sarcina trebuie tratata prin:

a: spitalizare obligatorie
b: terapie antibiotica parenterala
c: antibioterapie orala
d: utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru larg
e: terapie cu fluorochinolone
5925. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar
inferior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese renale

5926. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese intrarenale si perinefretice

5927. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt adevarati?
a: prezenta a mai mult de 100000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata corect
semnifica infectie
b: prezenta a 100-10000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica
infectie
c: un numar de 100-10000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana indica in
general infectie
d: un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie
e: un numar de 1000000 bacterii/ml urina semnifica contaminarea probei

5928. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:

a: iu recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initiale
b: iu recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana noua
c: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot semnifica o infectie renala/prostatica nerezolvata
d: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot rezulta dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la
reinfectarea rapida a vezicii urinare
e: iu recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodata

5929. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:

a: sunt mai frecvente la pacientii necateterizati
b: apar la 1-3% din fetele de varsta scolara
c: marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinere
 d: i.u simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 ani
e: la femei, iu acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexuale

5930. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice, calculi sau
obstructie este dominata de:
a: proteus spp
b: klebsiella spp
c: pseudomonas spp
d: escherichia coli
e: enterobacter spp

5931. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la femei
diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
a: chlamydia trachomatis
b: neisseria gonorrhoeae
c: virusul herpes simplex
d: escherichia coli
e: staphylococcus aureus

5932. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:
a: difteroizi
b: streptococi
c: lactobacili
d: bacili gram negativi
e: trichomonas vaginalis

5933. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
a: in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei
b: microorganismele gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul,
mucoasa periuretrala si uretra distala
c: la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara
d: aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea microbului,
numarul de germeni invadanti si mecanismele locale si sistemice de aparare
e: cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de bacteriemie cu
bacili gram negativi

5934. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili gram
negativi?
a: alterarea florei perineale normale prin antibiotice
 b: prezenta de infectii genitale
c: utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor
d: utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului
e: corticoterapia de scurta durata

5935. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate cu
obstructie urinara?
a: obstructia urinara favorizeaza infectia
b: infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului renal
c: in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare
trebuie sa vizeze si indepartarea factorului obstructiv
d: pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie obligatoriu
corectate chirurgical
e: etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de proteus spp

5936. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
a: disuria
b: polakiuria
c: sensibilitatea suprapubiana
d: voma
e: febra inalta

5937. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
a: febra inalta
b: tahicardia
c: disuria si polakiuria
d: adenopatia inghinala
e: sensibilitate la palparea unghiului costovertebral

5938. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat urinar?
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: adenovirus
e: chlamydia trachomatis

5939. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale infectiilor
de tract urinar, sunt adevarate?
a: factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si corectati
daca este posibil
b: reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
 c: infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament
comparativ cu cistita
d: recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui focar
infectios nerezolvat la nivelul tractului urinar
e: la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta trebuie
suspectati germeni rezistenti la antibiotice

5940. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul
cistitelor acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: tetraciclina
d: vancomicina
e: cloramfenicol

5941. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul unei
pielonefrite acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: aminoglicozide
d: cefalosporine gen a iii-a
e: tetraciclina

5942. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de cistita
acuta?
a: amoxicilina
b: nitrofurantoin
c: cefalosporine
d: fluorochinolone
e: tetraciclina

5943. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu simptomatologie
sugestiva pentru o pielonefrita acuta(primul episod)?
a: cefalosporine
b: peniciline cu spectru larg
c: fluorochinolone
d: tetraciclina
e: nitrofurantoin

5944. Itu la gravide sunt favorizate de:

a: alterarea motilitatii tractului urinar
 b: modificarile hormonale
c: modificarile compozitiei urinei
d: refluxul vezico ureteral
e: toate cele de mai sus

5945. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul itu epidemice intraspitalicesti la
pacientii cateterizati urinar sunt:
a: proteus
b: klebsiella
c: serratia
d: streptococcus
e: mycoplasma hominis

5946. Semnele clinice ale pna la debut sunt:

a: febra inalta
b: frisoane repetate
c: durerea lombara acuta
d: tulburari digestive
e: dispnee de repaus

5947. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o pna necomplicata:
a: bacteriuria semnificativa
b: decelarea cilindrilor leucocitari
c: hematurie macroscopica
d: scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
e: proteinuria tubulara

5948. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de itu:
a: gravidele
b: transplantatii renal
c: nou-nascutii care au stat in ati
d: barbatii sub 20 de ani
e: pacientii cu diabet zaharat

5949. Manifestarile de pielonefrita acuta raspund, de obicei, la terapie în 48-72 h, cu

exceptia:
a: infectiei cu e coli
b: necrozei papilare
c: infectiilor asociate cateterelor
d: obstructiei urinare
 e: aparitiei în timpul sarcinii

5950. Dintre circumstantele care favorizeaza infectiile tractului urinar fac parte:
a: sarcina
b: sexul masculin
c: refluxul vezico-ureteral
d: disfunctia neurogena a vezicii
e: cateterele uretrale permanente

5951. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de:

a: mycobacterium tuberculosis
b: pseudomonas
c: proteus
d: virusul herpes simplex
e: e. coli

5952. Evaluarea urologica se impune in infectiile tractului urinar in urmatoarele

circumstante:
a: femei cu cistite acute recidivante
b: pielonefrita acuta recurenta
c: barbati tineri cu sida
d: simptome sugestive pentru obstructie sau calculi
e: de rutina la femei

5953. Factorii importanti ce predispun la bacteriurie la barbati sunt :

a: cistitele
b: raporturi sexuale frecvente
c: prostatita
d: refluxul vezico-uretral
e: obstructia uretrala datorita hipertrofiei prostatice

5954. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu:

a: doze unice trimetropin-sulfametoxazon 4 tb o data
b: ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile
c: numai sulfametoxazol 2 g doza unica
d: numai trimetropim 400mg doza unica
e: imipenem 7-21 zile

5955. Pacientii susceptibili sa dezvolte necroza papilara ca si complicatie sint:

a: cei cu insuficienta renala acuta
 b: diabeticii
c: cei cu hipertensiune pulmonara
d: cei cu siclemie
e: alcoolismul cronic

5956. Agentii etiologici cel mai frecventi implicati in infectiile acute ale tractului urinar sunt:
a: staphilococcus saprophiticus
b: proteus
c: e.coli
d: serratia
e: klebsiella

5957. Daca hematuria persista dupa faza acuta a pielonefritei pot intra in discutie:
a: tumori renale
b: tbc renal
c: calculi renali
d: sindrom nefrotic
e: abcesul renal

5958. Speciile bacteriene ce predispun la formare de calculi sunt:

a: e. coli
b: enterobacter
c: staphilococus aureus
d: klebsiella
e: proteus

5959. Semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar sunt:

a: febra
b: oligoanurie
c: disurie
d: izolarea a doua sau mai multe bacterii
e: polakiuria

5960. Cistita din sarcina nu se trateaza cu:

a: aminoglicozide
b: trimetroprim-cotrimoxazol
c: amoxicilina
d: fluorochinolone
e: cefalosporine

5961. Infectii ale tractului urinar cu invazie tisulara sunt:

 a: uretrite;
b: prostatite;
c: cistite;
d: supuratia renala;
e: pielonefrita.

5962. Uretrita produsa de c. trachomatis, n. gonorrhoeae si virusul herpes simplex se

manifeste cu:
a: absenta hematuriei;
b: episod brusc de boala;
c: absenta durerii suprapubiene;
d: simptomatologia > 7 zile;
e: hematurie macroscopica.

5963. În prostatita nebacteriana se folosesc urmatoarele urmatoarele antibiotice pe o

durata de 4 - 6 saptamani:
a: ampicilina;
b: eritromicina;
c: ibuprofen;
d: doxicilina;
e: trimetoprim - sulfametoxazol.

5964. Prostatita nebacteriana se caracterizeaza prin:

a: leucocitoza in secretiile prostatice exprimate si in urina postmasaj prostatic
b: fara crestere bacteriana in culturi
c: semne si simptome de prostatita
d: fara semne si simptome de prostatita
e: istoric de episoade recurente de prostita

5965. Prostatodinia se caracterizeaza prin:

a: numar mare de leucocite in secretia prostatica
b: culturi urinare negative
c: semne si simptome de prostatita
d: numar de leucocite normal in secretiile prostatice
e: culturi urinare pozitive pt e. coli, proteus, klebsiella

5966. Pprostatita acuta se manifesta prin:

a: febra
b: frisoane
c: poliurie
d: disurie
 e: prostata moale si sensibila

5967. Desi se intampla rar, prostatita bacteriana acuta poate duce la:
a: peritonita
b: sepsis
c: inflamatia peniana
d: inflamatia veziculeleor seminale
e: prostatita cronica reziduala

5968. Prostatita cronica se manifesta prin:

a: mictiuni frecvente, disurie cand infectia disemineaza la vezica urinara
b: prostata moale, dureroasa
c: simptome de obicei absente
d: prostata normala la palpare
e: hematurie

5969. Speciile de klebsiella predispun la formarea de calculi prin proprietatea de a

produce:
a: mucus
b: polizaharide intracelulare
c: glicocalix
d: ureaza
e: polizaharide extracelulare

5970.Urmatoarele simptome corespund sindromului uretral acut:

a: senzatia de mictiune imperioasa
b: hematuria microscopica
c: hematuria macroscopica
d: disuria
e: bacteriuria semnificativa

5971. Legat de infectiile urinare in timpul sarcini, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a: bacteriuria asimptomatica se trateaza cu antibiotice
b: tratamentul antibiotic poate recurge la cefalosporine
c: prematuritatea este mai frecventa la gravidele cu infectie de tract urinar superior
d: cistita acuta poate fi tratata cu gentamicina
e: dupa succesul terapeutic este necesara o monitorizare lunara a bacteriuriei pe tot
parcursul sarcinii

5972. In pielonefrita acuta persistenta simptomatologiei mai mult de 48-72 ore dupa
instituirea tratamentului antibiotic adecvat poate sugera prezenta:
 a: etiologiei stafilococice
b: focarelor supurative
c: necrozei papilare
d: litiazei renale
e: etiologiei cu escherichia coli

5973. Dintre pacientii cu cistits acuta nu pot fi tratati cu doza unica de antibiotice nici pe o
durata de 3 zile :
a: pacientii de sex masculin
b: paciente cu infectii anterioare cu microorganisme multirezistente
c: paciente cu simptomatologie instalata sub 7zile
d: pacienti cu anomalii urologice
e: paceiente cu temperatura peste 39,4, frisoane, varsaturi

5974. Dintre pacientii cu cistita acuta, nu pot fi tratati nici cu doza unica de antibiotice, nici
pe o durata de numai 3 zile:
a: pacientii de sex masculin
b: pacientele cu infectii anterioare cu microorganisme multirezistente la antibiotice
c: pacientele cu simptomatologia instalata de mai putin de 7 zile
d: pacientele cu anomalii urologice
e: pacientele cu temperatura mai mare de 39,4 grade celsius, frisoane, varsaturi

5975. Infectiile tractului superior sunt:

a: pielobefritele acute
b: uretrite
c: abcesele intrarenale
d: cistite
e: abcesele perinefertice

5976. Infectiile tractului inferior sunt urmatoarele :

a: pielobefritele acute
b: uretrite
c: prostatitele
d: cistite
e: abcesele perinefertice

5977. Inf superficiale:

a: inf uretrei
b: prostatita
c: inf vezicii urinare
 d: pielonefrita
e: supuratia renala

5978. Metode rapide de detectare a bacteriuriei :

a: fotometria
b: cultura pe mediul agar
c: bioluminiscenta
d: bacteriuria macroscopica
e: coloratia giemsa

5979. Piuria sterila e data de:

a: calculi
b: nefrita interstitiala
c: anomalii anatomice
d: nefrocalcinoza
e: diabet zaharat tip ii

5980. Infectia acuta in prostatta bacteriana acuta poate avea drept rezultat:
a: abces
b: epidimio=orhita
c: sepsis
d: steriltatea
e: inflamatia veziculeleor seminale

5981. Pielonefrita hematogena survine mai frecvent la:

a: pac debilitati
b: pac cu boli cronice
c: pac cu trat imnuosupresiv
d: gravide
e: copii

5982. Uretrita transmisa sexul e data de :

a: chlamydia trachomatis
b: e coli
c: neisseria gonorrhoeae
d: proteus
e: virusul simplex herpes
5983.Disfunctia neurogena a vezicii e data de:
a: afcetiunile maduvei spinarii
b: tabes dorsal
c: diabet
d: scleroza multipla
e: strictura

5984. Pac cu prostatita bacteriana acuta pot fi identificati pe seama semnelor si a

simptomelor:
a: piuria
b: bacteriuria
c: disurie
d: sacderea leucocitelor
e: durere dorsala ingerioara

5985. Diagnosticul de infectie a tractului urinar cu e. coli se sustine prin:

a: hematuria macroscopica
b: episodul brusc de boala
c: durata mai mare de 7 zile a bolii
d: lipsa istoricului de boala anterioara de tract urinar
e: durata mai mica de 3 zile a bolii

5986. Necroza papilara rezulta probabil din :

a: infectia piramidelor renale
b: boli vasculare renale
c: obstructia tractului ureterall
d: obstructia tractului renal
e: nici una de mai sus

5987. Infectii ale tractului urinar inferior:

a: uretrite
b: abcese prinefretice
c: cistite
d: pielonefrite acute
e: prostatite

5988. Infectii ale tractului urinar superior:

a: prostatite
b: pielonefrite acute
c: abcese intrarenale
d: uretrite
 e: abcese perinefretice

5989. Dintre circumstantele care influenteaza patogeneza fac parte:

a: sarcina
b: sexul si activitatea sexuala
c: abcese intrarenale
d: obstructia
e: factori genetici

5990. Un numar mic de colonii in prezenta infectiei se intalneste in urmatoarele

circumstante:
a: tratament antibiotic
b: concentratie crescuta de uree in urina
c: proba de urina cu osmolaritate scazuta
d: proba de urina cu osmolaritate crescuta
e: ph scazut

5991. Terapia antibiotica in cazurile in care cateterul nu poate fi indepartat este:

a: nefolositoare
b: eficienta, in doze maximale
c: administrata sistemic, daca exista risc de bacteriemie
d: generatoare de tulpini rezistente
e: administrata oral, in cure lungi

5992. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:

a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

5993. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:

a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b. culoarea sangelui este inchisa
c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

5994. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange:
a. hemoragie venoasa
b. hemoragie venoasa si capilara
c. hemoragie arteriala.

5995. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi:

a. exteriorizate
 b. arteriale, venoase, capilare, mixte
c. interne, externe, interstitiale.

5996. Hemoragia este:

a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare
b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea
c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse.

5997. In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza
b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace
c. sangele este de culoare inchisa.

5998. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand:

a. sangerarea se face in afara organismului
b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp
c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa.

5999. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand:

a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

6000. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand:

a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

6001. In hemoragiile capilare:

a. sangele iese in jet continuu
b. sangerarea este difuza
c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

6002. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. :

a. 7 litri
b. 4-5 litri
c. 6 litri

6003. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna:

a. hematom la nivelul mezenterului
b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
 c. revarsarea sangelui in vezica urinara.
6004. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi:
a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
b. fragilitate vasculara
c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei.

6005. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a
pierdut 1.5 litri:
a. hemoragie mica
b. hemoragie mare
c. hemoragie mijlocie.

6006. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale":
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

6007. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie
b. anxietate
c. lipsa de oxigenare a creierului.

6008. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:
a. sangele din hemoptizie este incoagulabil
b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala
c. sangele se evacueaza prin varsatura.

6009. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii:

a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

6010. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum
reactioneaza rinichiul:
a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii
c. apare insuficienta renala acuta

6011. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:

a. pulsul este slab batut, filiform
b. pulsul este aritmic
 c. pulsul este bradicardic, bine batut

6012. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva:
a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat
b. legatura si sutura vaselor
c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

6013. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei:

a. cresterea diurezei
b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei
c. invazia apei din tesuturi in circulatie

6014. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana:

a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
b. pansamentul compresiv
c. aplicare atenta a unui garou

6015. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
b. aplicarea unui garou
c. compresiune digitala pe plan osos

6016. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:

a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena
b. peste pansamentul de la nivelul plagii
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.

6017. Melena este un scaun:

a. rosu-aprins
b. negru ca pacura
c. aspect de zat de cafea

6018. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt:

a. ischemia miocardica
b. mentinerea masei circulante in limite normale
c. rinichiul functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.

6019. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici:

a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara
b. este localizata in hipocondrul drept, iradiaza in membrul inferior si cedeaza la
administrare de antispastice
 c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina

6020. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin:

a. anxietate, bradicardie, dispnee
b. febra, varsaturi, frison
c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala

6021. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu:

a. antispastice
b. nitroglicerina
c. morfina

6022. Nu sunt contraindicate in colica biliara:

a. tubajul duodenal
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de opiacee.

6023. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne:

a. tulburari de tranzit
b. semnul Murphy prezent
c. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral

6024. Hemostaza provizorie este:

a. oprirea fara interventie a unei hemoragii
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
c. oprirea definitiva a hemoragiei.

6025. Hemostaza spontana este:

a. oprirea fara interventie a unei hemoragii
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia
c. oprirea definitiva a hemoragiei.

6026. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin:
a. etapa de refacere a fierului
b. etapa hematologica
c. etapa volemica.

6027. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin:
a. etapa volemica
b. etapa de refacere a fierului
c. etapa hematologica
6028. La un pacient cu hemoragie, insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand
tensiunea arteriala scade sub:
a. 100 mm Hg
b. 140 mm Hg
c. 60 mm Hg

6029. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste:

a. hematemeza
b. hematurie
c. hemoptizie.

6030. Este contraindicata administrarea in colica biliara:

a. papaverina
b. nitroglicerina
c. morfina

6031. Este contraindicata administrarea in colica biliara:

a. fortral
b. colebil
c. mialgin

6032. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

a. contine resturi alimentare
b. sangele este aerat
c. apare in timpul unui efort de varsatura.

6033. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric:

a. VSH crescut
b. endoscopia gastrica
c. hemoragii oculte.

6034. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in:

a. ulcerul stenozant
b. colica biliara
c. ulcerul perforat.

6035. Hemoragia:
a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza
b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena
c. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie.
6036. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi:
a. colicii renale
b. colicii biliare
c. infarct de miocard.

6037. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:

a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri
c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.

6038. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este:

a. hipertensiunea arteriala polipnee
b. colica biliara
c. tensiune arteriala normala, bradicardie.

6039. Simptomele litiazei biliare sunt:

a. durere violenta in epigastru
b. durere in etajul abdominal superior
c. durere "lovitura de pumnal".

6040. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in
partea superioara:
a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate
b. galben citron reprezentat de plasma
c. albicios format din leucocite.

6041. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:

a. ulcerul aton
b. cancerul gastric
c. traumatismul cailor biliara.

6042. Melena este un scaun cu sange:

a. rosu-aprins
b. negru ca pacura
c. urat mirositor.

6043. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt:

a. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei
b. nisa neregulata cu baza nodulara
c. retractia curburii mici.
6044. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii:
a. ulcerul perforat
b. stenoza functionala
c. hemoragii repetate.

6045. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt:

a. endocrini
b. de teren
c. de mediu.

6046. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina:

a. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol
b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate
c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide.

6047. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu:

a. ulcerul gatro-duodenal
b. angiocolita acuta
c. dischineziile biliare.

6048. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu:

a. cancerul cailor biliare
b. oditele stenozante
c. pancreatita acuta hemoragica.

6049. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu:

a. ulcerul gastro-duodenal perforat
b. infarctul mezenteric
c. oditele stenozante.

6050. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni:

a. anemiile uremicilor, arsilor
b. anemii post infectioase
c. anemiile din aplazii medulare

6051. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni:

a. ocluzii intestinale, peritonita, pleurizii
b. soc post operator, soc traumatic
c. anemiile din aplaziile medulare.
6052. Albumina umana este indicata in:
a. soc prin arsuri
b. bolnavi cirotici
c. bolnavi neoplazici,

6053. Masa trombocitara va fi folosita in:

a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice
b. aplazii medulare, boli infectioase
c. soc post operator, soc traumatic.

6054. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni:

a. emfizem pulmonar, insuficienta hepato-renala
b. leucemii acute si cronice
c. tromboze venoase, hipertensivi.

6055. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii:

a. socul hemolitic, transmiterea unei boli infectioase
b. hematuria masiva, icterul postransfuzional
c. febra, cefaleea, urticaria.

6056. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de:
a. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH
b. transfuzia cu sange infectat
c. administrarea de sange care contine alergeni.

6057. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt :

a. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii
b. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange
c. socul hemolitic posttransfuzional.

6058. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta :

a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata
b. cianoza, agitatie, puls rapid, hipotensiune
c. paloare, hipertensiune arteriala.

6059. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi:

a. corpi straini neanimati (inerti);
b. corpi straini endogeni;
c. corpi straini animati (vii).

6060. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme:

 a. excoriatii sau plagi ale conductului ;
b. tumefiere, tegument infiltrat, otalgie ;
c. senzatii de infundare a urechii.

6061. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin:
a. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct;
b. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C;
c. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10
minute.

6062. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia
urmatoarelor simptome:
a. eczema si ragade perinariene;
b. rinoree mucopurulenta, secretie sanghinolenta;
c. hidroree, stranut, lacrimare.

6063 Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:

a. dispnee, tiraj, cornaj;
b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c. disfagie, durere la deglutitie.

6064. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel:

a. cu ajutorul acelor de corpi straini ;
b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog;
c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.

6065. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda:

a. pansarea ochiului;
b. se instileaza epitelizante si dezinfectante;
c. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon.

6066. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :

a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;
b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale,
cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine ;
c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

6067. Infarctul miocardic :

a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene
b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.
 c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in
ultimele luni sau ani.

6068. In infarcul miocardic perioada prodromala:

a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase
la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau
somn.

6069. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :

a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;
b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;
c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica.

6070. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt:

a. hipertensiunea;
b. febra;
c. durerea si hipotensiunea

6071. Perioada de debut in infarcul miocardic:

a. este cea mai critica;
b. apare dupa efort ;
c. dureaza 3-5 zile.

6072. Durerea in infarctul miocardic :

a. are sediul si iradierea similare durerii anginoase;
b. este de intensitate neobisnuit de mare ;
c. dureaza mai multe saptamani chiar luni.

6073. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru :

a. evidentierea unor zgomote cardiace ;
b. confirmarea diagnosticului ;
c. precizarea fazei evolutive si a localizarii.

6074. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata:

a. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor;
b. leucocitoza;
c. scaderea fibrinogenului.

6075. Durerea in infarctul miocardic :

 a. se calmeaza prin repaus ;
b. se calmeaza prin administrare de nitrati ;
c. cedeaza la opiacee.

6076. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin :

a. disparitia febrei, asteniei, normalizarea TA ;
b. aparitia durerii moderate precordiale;
c. o durata de 4 - 5 saptamani .

6077. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza:

a. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase;
b. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca;
c. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase;

6078. Durerea din infarctul miocardic:

a. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile ;
b. dureaza 10 - 20 minute.
c. se insoteste de o stare de mare anxietate, agitatie, zbucium si senzatie de moarte
iminenta.

6079. Angorul pectoral se caracterizeaza prin :

a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete ;
b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang., bratul si
antebratul stang;
c. crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.

6080. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt :

a. arteroscleroza coronariana
b. coronarita reumatismala, trombangeita obliteranta;
c. stenoza aortica, stenoza mitrala.

6081. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice :

a. cu intreaga palma sau cu ambele palme ;
b. cu un singur deget ;
c. in plin stern (semnul « pumnului srans »).

6082. Durerea in angorul pectoral :

a. apare in timpul efortului ;
b. da senzatia de constrictie ;
c. poate lua aspectul de arsura, de presiune.
6083. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt:
a. in maxilarul inferior, spre umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul drept;
b. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala ;
c. la baza gatului .

6084. Durata durerii in angorul pectoral este :

a. 2-3 minute
b. mai rar pana la 10 -15 minute ;
c. mai mult de 30 de minute.

6085. Testul patognomonic in angina pectorala :

a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei ;
b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar ;
c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.

6086. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza :

a. la adiministarea unor medicamente ;
b. concomitent cu un efort fizic, emotional, digestiv ;
c. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.

6087. Moartea clinica :

a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac.

6088. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei:

a. cu oprirea inimii;
b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida ;
c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea
respiratorie sa aiba succes.

6089. Inainte de a incepe reanimarea cardio - respiratorie salvatorul se va asigura foarte

rapid ca este intr- adevar vorba de oprire cardiaca prin :
a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va
aburi cand exista respiratie)
b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural) ;
c. controlul reflexului pupilar (midriaza).

6090. Respiratia artificiala trebuie continuata :

a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
 c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.

6091. Stopul cardiac:

a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

6092. Deficitul motor apare în:

a. sindromul hemiplegic
b. sindromul paraplegic si tetraplegic
c. nevralgia sciatica

6093. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:

a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele

6094. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare

si în:
a. poliradiculonevrita
b. "sindromul de coada de cal"
c. sindromul meningian

6095. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
b. care au o putere calorica moderata
c. timp îndelungat

6096.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:

a. distrugerea tuturor straturilor epidermului
b. eritem, edem, caldura locala, usturime
c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

6097. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

6098. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie
b. scaderea numarului de hematii si leucocite
 c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

6099. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor

6100. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa?

a. soc hipovolemic
b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii

6101. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face:

a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. în sala de operatii, în conditii de asepsie si antisepsie

6102. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face:

a. cu mâinile, neexistând nici un pericol
b. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn
c. împingerea prin intermediul unei haine groase, împaturite

6103. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin
spalaturi abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. solutii acide slabe

6104.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a. bolile cu raspandire in populatie ;
b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica,
perturband dezvoltarea normala a societatii;
c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.

6105. Profilaxia generala presupune :

a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;
b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;
c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.
6106.Profilaxia speciala se refera la :
a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
b. prevenirea unor noi cazuri secundare;
c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

6107. Triajul epidemiologic presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;
b. masurarea T.A. puls, diureza;
c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

6108.Triajul epidemiologic se efectueaza :

a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;
b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;
c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

6109.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :

a. de catre asistenta medicala ;
b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

6110.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;
b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;
c. radiatii ultraviolete .

6111.Metodele fizice de dezinfectie :

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;
b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;
c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

6112.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;
b. scufundarea in substante dezinfectante;
c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

6113.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

6114.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;
b. inflamatii ale istmului faringian;
c. afectiuni intalnite numai la copii .

6115.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a. odinofagia;
b. congestia intensa a fundului de gat ;
c. false membrane .

6116.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

a. 1-2 zile ;
b. 1-10 zile;
c. 3-6 zile .

6117.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul

bolii si pot fi :
a. glomerulonefrita difuza acuta;
b. reumatismul articular acut ;
c. colica biliara .

6118.Profilaxia scarlatinei include :

a. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu
penicilina al purtatorilor ;
b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in
locuinte ;
c. supraveghere facultativa a bolnavului .

6119. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a. aplicarea de comprese reci pe frunte;
b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;
c. regim hiperprotidic.

6120. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :

a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;
b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;
c. hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

6121.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu

scarlatina constau in :
a. combatarea pruritului ;
b. ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;
c. repaus la pat, cel putin 7 zile .

6122.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :

a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;
b. continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;
c. administrarea de hidrocortizon acetat .

6123. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;
b. catar nazal, febra inalta, diaree;
c. febra +catar + semnul Koplick.

6124. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a. cresterea mare a febrei;
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;
c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

6125. Patagnomonic pentru rujeola este :

a. semnul Barsieri;
b. semnul Koplick;
c. catar ocular, nazo-bronsic.

6126.In rujeola eruptia :

a. este insotita de prurit ;
b. nu este insotita de prurit;
c. nu produce prurit.

6127.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;
b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;
c. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

6128.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt:

a. febra, frisoane, tahipnee;
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;
c. apatie, imobilitate.

6129.In perioada eruptiva din rujeola apare:

a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;
c. tegumente palide, reci.
6130.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

6131.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra;
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;
c. hipotermie .

6132.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei,

polipneei constau in:
a. aplicarea compreselor hipotermizante ;
b. umidificarea aerului din incapere;
c. administrarea medicatiei prescrise de medic .

6133.Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
fugace si febra inconstanta ;
b. cu izolare la domiciliu ;
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

6134.In rubeola, modul de transmitere este :

a. aerogen;
b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;
c. digestiv.

6135.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliadenopatia;
b. febra inalta la adulti;
c. ciclul lingual .

6136.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a. poliartrita;
b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;
c. reumatismul articular acut .

6137.Tratamentul rubeolei este :

a. simptomatic;
b. etiologic;
c. igienic .

6138. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

a. fete;
b. baieti;
c. dupa pubertate .

6139. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :

a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;
b. digestiva, prin maini murdare ;
c. prin obiecte recent contaminate .

6140. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

a. iernii;
b. primaverii;
c. verii.

6141.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind :

a. fecal-orala;
b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
c. parenterala.

6142.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :

a. cu declarare nominala obligatorie;
b. internare si tratament obligatoriu in spital ;
c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

6143.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :

a. meningita tuberculoasa;
b. meningita seroasa ;
c. tetanos .

6144.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor

purulente la :
a. copii;
b. adulti peste 40 ani;
c. tineri .

6145. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a. hematogena ;
b. prin contiguitate ;
c. aerogena .

6146. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a. febra, cefalee puternica, fotofobie;
b. varsaturi si somnolenta pana la coma;
c. subfebrilitate, agitatie, greata.

6147.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:

a. rujeola;
b. varicela;
c. hepatita virala A.

6148. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu;
b. convulsii, diverse paralizii ;
c. greturi, varsaturi, oligurie.

6149.Tratamentul encefalitei consta in :

a. chimioterapie antivirala;
b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
c. imunoterapie cu imonoglobuline specifice .

6150. Profilaxia encefalitelor virale :

a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;
b. urmareste combaterea vectorilor;
c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

6151. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente
contaminate cu diverse bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
c. parotidita epidemica.

6152. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment;
b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate;
c. in parazitoza intestinala .

6153.Febra tifoida este o boala:

a. transmisibila cu declarare obligatorie;
b. specifica omului ;
c. produsa de Rickettsia Prowazekii.

6154. In febra tifoida este obligatorie:

a. spitalizarea;
b. declararea nominala;
c. imobilizarea pacientului.

6155. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :

a. copii sub 5 ani;
b. varstnici;
c. barbati.

6156. Tetanosul impune :

a. izolarea obligatorie in spital ;
b. declararea nominala obligatorie;
c. regimul alimentar strict .

6157.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;
b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate
c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;

6158. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;

a. integritatea fiolei;
b. integritatea seringii si data valabilitatii;
c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

6159. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:

a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;

6160. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;

a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;

6161.In ciroza hepatica icterul poate fi:

a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;
6162. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:
a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;

6163. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :

a. ascita;
b. edemul membranelor inferioare;
c. icter;

6164.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :

a. varice esofagiene care se rup;
b. scaderea factorilor de coagulare in sange;
c. ingestia de medicamente;

6165. Etiologia cirozei atrofice poate fi:

a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;

6166.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:

a. hemoragia digestive superioara
b. encefalopatia portala;
c. HTA;

6167. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:

a. rezervat;
b. este o stare trecatoare;
c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

6168.Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;

a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;

6169. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:

a. tratamentul corect al hepatitei;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;
6170. In cazul ascitei dieta va fi:
a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;

6171. Splenectomia este indicata:

a. profilactic;
b. in ciroza de tip Bantian;
c. in hipersplenismul sever;

6172. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita;
b. numai de necessitate;
c. daca afecteaza functiile respiratorii;

6173.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:

a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

6174. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;

6175. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:

a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;
c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

6176.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi a ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei

6177.Entorsele sunt afectiuni:

a. simple
b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare
c. lipsite de importanta
6178. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra

6179. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei
b. prezenta apei în cavitatea articulatiei
c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie

6180.Echimoza apare in:

a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b. smulgeri de fragmente osoase
c. orice entorsa

6181.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în:

a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele

6182.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b. în cazul rupturilor de menisc
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

6183. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza în articulatia respectiva
b. limitarea mobilitatii articulatiei
c. durere

6184.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:

a. violent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului

6185.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii

6186.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra

6187.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii:

a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta
c. nu este obligatoriu

6188. Tratamentul luxatiei se va face:

a. cât mai urgent posibil
b. se face sub anestezie generala
c. se face dupa ce se administreaza calmante

6189.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesângerânda)
b. chirurgicala (sângerânda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale
chirurgicala (sângerânda)

6190. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
c. indicat si asociat cu tratamente specifice

6191.Echimoza într-o fractura apare:

a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale
b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari
c. echimoza nu apare în fracturi

6192.Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in 2 timpi:

a. Cedarea rezistentei si ruperea capsulei, cu revarsarea sangelui in peritoneu
b. Fragilitatea vasculara
c. Traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei

6193.In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mmHg, cum
reactioneaza rinichiul:
 a. Functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. Acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii
c. Apare insuficienta renala acuta

6194.Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:

a. Pulsul este slab batut, filiform
b. Pulsul este aritmic
c. Pulsul este bradicardic, bine batut

6195.Melena este un scaun:

a. Rosu-aprins
b. Negru ca pacura
c. Aspect de zat de cafea

6196.Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste:

a. Hematemeza
b. Hematurie
c. Hemoptizie

6197.Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

a. Contine resturi alimentare
b. Sangele este aerat
c. Apare in timpul unui efort de varsatura

6198.Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:

a. Ulcerul aton
b. Cancerul gastric
c. Traumatismul cailor biliare

6199.Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:

a. Hipertensiune arteriala
b. Bradicardie
c. Tendinta de lipotimie in ortostatism

6200.Hematemeza este:
a. Varsatura sanghinolenta
b. Expectoratia sanghinolenta
c. Scaun sanghinolent

6201.Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:

a. Meteorismul
 b. Agitatia extrema
c. “Abdomen de lemn”

6202.Complicatia cea mai frecventa in ulcerul gastro-duodenal este:

a. Cancerul gastric
b. Hemoragia digestiva
c. Gastrita cronica

6203.Sangele in hemoptizie este:

a. De culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
b. De culoarea zatului de cafea digerat
c. De culoare rosu aprins, aerat

6204.Hemoptizia consta in eliminarea de sange:

a. Din cavitatea nazala
b. Din stomac
c. Din caile respiratorii inferioare

6205.Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este:

a. Rosu aerat, spumos
b. Rosu neaerat
c. Rosu inchis, brun

6206.Sunt manifestari de incompatibilitate de grup:

a. Bradipnee respiratorie
b. Durerile lombare
c. Inapetenta

6207.Hematuria:
a. Apare in cazul incompatibilitatii de grup
b. Apare in socul hemolitic
c. Apare la administrarea de sange ce contine alergeni

6208.Bronhopneumopatia cronica obstructiva nespecifica cuprinde urmatoarele afectiuni:

a. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta
b. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita cronica
c. Bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara

6209.Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin:

a. Reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante
 b. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee inspiratorie si raluri sibilante
c. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee expiratorie si raluri ronflante

6210.Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de:

a. Aparitia sputei vascoase, albicioase (perlata)
b. Polipnee si transpiratii profuze
c. Aparitia cianozei

6211.Durata crizei de astm bronsic poate fi:

a. De cateva minute sau ore
b. Peste 24 ore
c. De cateva secunde pana la cateva minute

6212.Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa cu urmatoarele caracteristici:

a. Este provocata de bacilul Koch
b. Are de obicei o evolutie acuta
c. Afecteaza organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul

6213.In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:

a. Niciodata pe cale cutanata sau transplacentar
b. Frecvent pe cale digestiva
c. Pe cale aeriana, aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman

6214.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:

a. Adminstrarea de substante medicamentoase diuretice
b. Punctie vezicala deasupra simfizei pubiene, pe linie mediana
c. Reinterventie chirurgicala

6215.In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate

amenintate se poate realiza prin:
a. Mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare
b. Imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu
schimbarea pansamentului
c. Asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat

6216.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se

impune:
a. Reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
 b. Numai tratament medical cu hemostatice
c. Numai punga cu gheata local

6217.Meteorismul abdominal postoperator poate fi:

a. Un simplu ileus dinamic pasager
b. Complicatie digestiva postoperatorie grava
c. Un incident intraoperator

6218.Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin:

a. Aspiratia gastrica
b. Plasarea unui tub de gaze in anus
c. Clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala

6219.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:

a. Narcoza si iritatia peritoneala
b. Aparitia unui ulcer de stres
c. Nu s-a adminstrat clisma evacuatorie in preziua operatiei

6220.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este:
a. Edemul pulmonar acut
b. Embolia pulmonara
c. Tromboflebita postoperatorie

6221.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor

venoase sau declansarii tromboemboliei in:
a. Preoperator
b. Postoperator
c. Pre-,intra- si postoperator

6222.Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia
chirurgicala in pozitia:
a. Decubit lateral stang
b. Decubit dorsal
c. Decubit ventral

6223.Atunci cand se practica interventia chirurgicala pe abdomenul superior si esofag, cea

mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este:
a. Insuficienta respiratorie acuta
b. Atelectazia pulmonara
c. Bronhopneumonia
6224.In abcesul fesier, aparut in postoperator, tratamentul este chirurgical:
a. In faza de congestie
b. In faza de colectie
c. Cand zona este indurata

6225.Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. Septicemia postoperatorie
b. Abcesul fesier
c. Infectarea plagii chirurgicale

6226.Diagnosticul diferentiat dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate

fi facut prin:
a. Rezultatul hemoleucogramei
b. Sediul durerii
c. Starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei

6227.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:

a. Numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b. La toti bolnavii chirurgicali
c. La bolnavii care au ureea sanguina crescuta

6228.Determinarea grupului sanguin si Rh-ului este obligatorie:

a. Numai la bolnavii care necesita transfuzie
b. La bolnavii internati in serviciul de chirurgie
c. Numai la bolnavii cu hemoragii

6229.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:

a. Unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b. Unei septicemii pentru identificarea agentului patogen
c. Unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase

6230.Cele mai frecvente hemoragii “in 2 timpi” sunt cele:

a. Ale ficatului
b. Ale pancreasului
c. Ale splinei

6231.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:

a. Dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii
generale
b. Durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor alterata
c. Dureri in fosa iliaca dreapta, cu greturi si varsaturi
6232.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:
a. Bolnavii subponderali
b. Bolnavii cu ulcer perforat
c. Adultii obezi

6233.La un pacient cu abdomen acut, cand diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a. Barbiturice
b. Antialgice
c. Antialgice majore (morfina, mialgin)

6234.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa zisul

“abdomen de lemn”, se intilneste in:
a. Ocluzia intestinala
b. Apendicita acuta
c. Ulcerul duodenal perforat

6235.Volvulus-ul intestinal se traduce prin:

a. Rasucirea anselor intestinale
b. Un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. Un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

6236.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:

a. Fecaloide
b. Bilioase
c. Alimentare

6237.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:

a. Intestinale inalte
b. Intestinale joase
c. Intestinale functionale

6238.Coma diabetica poate fi declansata de:

a. Efort fizic prelungit
b. Oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c. Consum de alcool

6239.Semnele majore din coma diabetica sunt:

a. Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta
b. Agitatie psihomotorie
 c. Cefalee, diplopie, anxietate

6240.In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:

a. Dupa corectarea volemiei
b. Inainte de corectarea volemiei
c. Dupa administrarea de vasodilatatoare

6241.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. Pe treimea inferioara a sternului
b. Spre apendicele xifoid
c. Pe coaste, in stanga sternului

6242.Care din urmatoarele medicamente au actiune bronhodilatatoare:

a. Adrenalina
b. Hemisuccinat de hidrocortizon
c. Dexametazona

6243.Contraindicatiile heparino-terapiei sunt:

a. Insuficienta renala sau hepatica severa
b. Act chirurgical major recent
c. Toate raspunsurile sunt corecte

6244.Care din urmatoarele medicamente nu reprezinta alergeni cauzali ai socului anafilactic:

a. Penicilina
b. HSHC
c. Xilina

6245.Semnele clinice ale socului sunt:

a. Tahicardie/tahipnee
b. Alterarea starii de constienta pana la coma
c. Toate raspunsurile sunt corecte

6246.Care din urmatoarele nu reprezinta cauza de obstructie a cailor aeriene:

a. Hiperextensia capului
b. Edem al peretilor cailor aeriene
c. Vomismente

6247.Pentru masajul cardiac extern corect:

a. Pacientul va fi asezat pe un plan dur, in decubit dorsal
b. Reanimatorul asezat lateral
c. Toate raspunsurile sunt corecte
6248.Din medicatia resuscitarii nu face parte:
a. Penicilina
b. Amiodarona
c. Atropina

6249.Printre complicatiile toracentezei se numara urmatoarele, cu o exceptie:

a. Pneumotoraxul
b. Retentia acuta de urina
c. Socul vagal

6250.Toracenteza reprezinta manevra medicala efectuata cu scopul extragerii de:

a. Lichid cefalorahidian
b. Lichid pleural
c. Lichid pericardic

6251.Printre complicatiile injectiilor intramusculare se numara urmatoarele, cu o exceptie:

a. Asistola
b. Leziuni nervoase
c. Infectii locale

6252.Calea parenterala include urmatoarele tipuri de administrari, cu exceptia:

a. Injectia intravenoasa
b. Administrarea tabletelor
c. Administrarea intraarticulara

6253.Care din urmatoarele medicamente sunt utilizate in edem cerebral:

a. Manitol
b. Spironolactona
c. Indapamid
6254.Care sunt in ordine masurile de urgenta in fata unui soc anafilactic:
a. Repletie volemica, cortizon, adrenalina
b. Adrenalina, cortizon, repletie volemica
c. Cortizon, adrenalina, repletie volemica

6255.Care din urmatoarele radiatii sunt utilizate la dezinfectia aerului:

a. Radiatii ultraviolete
b. Radiatii X
c. Radiatii gama

6256.Ascita reprezinta:
 a. Acumulare de lichid in cavitatea peritoneala
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Acumularea de lichid in cavitatea pleurala

6257.Retentia acuta de urina presupune:

a. Anurie
b. Imposibilitatea evacuarii continutului vezicii biliare
c. Mictiuni intermitente

6258.Relatia dintre puls si temperatura este urmatoarea:

a. Pulsul scade odata cu cresterea temperaturii
b. Frecventa pulsului creste odata cu temperatura
c. Nu exista nici un fel de relatie intre puls si temperatura

6259.Tratamentul cu heparina se administreaza pe cale:

a. Intramuscular
b. Intravenos sau subcutan
c. Toate aceste cai

6260.Pentru tratarea in urgenta a unei crize convulsive se administreaza:

a. Diazepam, sulfat de magneziu
b. Fenobarbital, sulfat de bariu
c. Diazepam asociat cu fenobarbital

6261.Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare
sunt:
a. Galben pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare intepatoare, chimice
si farmaceutice)
b. Verde pentru deseurile periculoase (deseurile chimice si farmaceutice)
c. Rosu pentru deseurile periculoase

6262.Clasificarea pe categorii a deseuriloe rezultate din activitatea medicala se face pe criterii

practice dupa cum urmeaza:
a. Deseuri periculoase
b. Deseuri chimice si farmaceutice
c. Deseuri radioactive

6263.Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in:

a. Cutii de carton, de culoare alba, care sunt prevazute in interior cu sac din
polietilena nemarcat cu pictograma pericol biologic
 b. Cutii de carton, prevazute in interior cu saci din polietilena galbeni sau saci din
polietilena galbeni marcati cu pictograma pericol biologic.
c. Cutii din carton montate in pubele prevazute cu capac sau pedala

6264.Gradul de umplere a sacului galben pentru colectarea deseurilor infectioase trebuie sa

fie:
a. Jumatate din volumul sau
b. ¾ din volum
c. Intregul volum

6265.Definitia sterilizarii este:

a. Operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv
cele aflate in stare vegetativa
b. Operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, dar fara
cele aflate in stare vegetativa
c. Operatiunea prin care nu sunt eliminate sau omorate microorganismele, ci
numai cele aflate in stare vegetativa

6266.Cea mai sigura metoda de prevenire a expunerilor profesionale o reprezinta, cu

exceptia:
a. Reducerea de manevre parenterale la minimul necesar
b. Colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate
c. Recapisonarea acelor dupa utilizare

6267.Care este prima manopera care este efectuata imediat dupa expunerea cutanata:
a. Se spala zona cu apa si sapun
b. Se stoarce zona
c. Se pune un pansament la locul accidentului

6268.Un accidentat este in stop cardio-respirator daca prezinta:

a. Respiratie superficiala, puls filiform, hipotensiune
b. Respiratie oprita, puls absent, stare de inconstienta, midriaza, paloare
c. Respiratie profunda, puls tahicardic, stare de inconstienta

6269.Ce este hemodializa:

a. Metoda de epurare extrarenala
b. Un examen de laborator
c. Exanghinotransfuzie

6270.Care sunt caracteristicile varsaturilor in hipertensiunea intracraniana:

 a. Sunt precedate de greturi
b. Sunt spontane in jet, neprecedate de greturi
c. Au continut alimentar

6271.Proeminenta organelor abdominale sub piele, prin zonele slabite ale peretelui
abdominal, se numeste:
a. Eventratie
b. Hernie ombilicala
c. Evisceratie

6272.Ce este asepsia?

a. metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele, material moale,
obiecte din incaperi

6273.Ce este dezinfectia?

a. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele, plagi, obiecte din
incaperi, plosti, urinare etc.
b. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii
c. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga

6274.Ce urmareste sterilizarea?

a. dezinfinfectia cazilor, bailor, plostilor
b. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor
c. profilaxia infectiilor plagilor operatorii

6275.Caror factori se datoreaza roseata (rubor) intr-o infectie localizata?

a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei – activitatilor circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor

6276.Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:

a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene asupra terminatiilor nervoase
6277.Prin ce se caracterizeaza septicopioemia?
a. fenomene inflamatorii locale zgomotoase
b. abcese metastatice la distanta de focarul initial
c. prezenta constanta a microbilor in hemocultura

6278.De cele mai multe ori o H.D.S. se evidentiaza prin hematemeza (varsatura in zat de
cafea) si melena (scaun negru ca pacura). In ce imprejurari atat hematemeza cat si melena
pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in intestinul subtire mai mult de
1 zi.
c. daca sangele este evacuat foarte repede

6279.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de
inceput a hemoragiei?
a. Mecanismelor de aparare ale organismului (descarcare de
catecolamine,mobilizarea sangelui din depozite precum ficat, splina, muschi).
b. acumularii de CO2
c. unei oxigenari deficitare a tesuturilor

6280.Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?

a. scaderea CO2 din sange in tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala

6281.In cazul unei hemoragii mari, cand TA scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza
rinichiul?
a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. apare insuficienta renala acuta
c. acumularea de metaboliti, creste volumul sangerarii

6282.Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?

a. meteorism accentuat
b. matitate deplasabila in flancuri
c. hematemeza si melena
6283.Alcoolul se foloseste la dezinfectia:
a. plagii
b. tegumentelor
c. mucoaselor

6284.Materialul textile se sterilizeaza la:

a. autoclav, 30 minute, 1040 C – 1,5 atm
b. autoclav, 30 minute, 1330 C – 2 atm
c. etuva cu aer cald, 30 minute, 1290 C – 1,5 atm

6285.Pensa Pean este o pensa:

a. anatomica
b. chirurgicala
c. hemostatica

6286.Examenul macroscopic de urina determina:

a. volumul urinar
b. sedimentul urinar
c. reactia pH

6287.Stopul respirator este urmat de stop cardiac in:

a. 1-3 minute
b. 10-30 minute
c. 30-50 secunde

6288.Absenta pulsului la carotida confirma:

a. prezenta stopului cardiac
b. prezenta stopului respirator
c. instalarea starii de colaps vascular

6289.Pansamentul compresiv este o metoda de hemostaza definitiva pentru:

a. vasele mici
b. hemoragiile parenchimatoase
c. hemoragiile venoase

6290.In hemoragia externa lezarea vasului se produce:

a. intr-un organ cavitar
 b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului

6291.In hemoragia exteriorizata lezarea vasului se produce:

a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului

6292.In hemoragia interna lezarea vasului se produce:

a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului

6293.HTA severa gradul III se caracterizeaza prin:

a. TAS > 220 mm Hg
b. TAS > 180 mm Hg
c. TAD – 100 - 105 mm Hg

6294.Troponina poate creste in urmatoarele afectiuni cu exceptia :

a. angor instabil complicat cu un infarct
b. embolie pulmonara
c. disectie de aorta

6295.Cea mai frecventa etiologie a angorului stabil este:

a. spasmul coronarian
b. ateroscleroza coronara
c. hipoxemia

6296.Dintre tulburarile de ritm care pot apare ca si complicatii precoce ale infarctului nu
putem avea:
a. bloc atrioventricular
b. disociatie electromecanica
c. fibrilatie ventriculara

6297.Care din urmatoarele clase de medicamente pot duce la aparitia edemelor la nivelul
membrelor inferioare:
a. antiaritmicile (amiodarona)
 b. inhibitori ai canalelor de calciu
c. inhibitori ai enzimei de conversie

6298.Tulburarile de ritm care duc la aparitia lipotimiilor si sincopelor sunt urmatoarele cu

exceptia:
a. fibrilatia ventriculara
b. torsada varfurilor
c. flutter

6299.Sunt tulburari de ritm atrial urmatoarele cu exceptia:

a. extrasistolele atriale
b. tahicardia ventriculara
c. fibrilatia atriala

6300.Sunt considerati factori de risc cardiovascular urmatorii cu exceptia:

a. diabet doar daca este netratat
b. LDL > 1.60 g/l
c. fumatul oprit de mai putin de 3 ani

6301.Regimul dietetic presupune scaderea proteinelor in urmatoarele patologii cu exceptia:

a. sindromului nefrotic
b. insuficientei renale
c. obezitatea

6302.Conform clasificarii NYHA dispneea la eforturi usoare apare:

a. in stadiul I
b. doar in stadiul II
c. in stadiul III

6303.Una din urmatoarele variante nu este factor declansator al astmului supraacut:

a. stress psihologic
b. expunerea alergenica masiva
c. suprainfectia bronsica

6304.Care din urmatoarele explorari nu fac parte din bilantul initial al unui cancer bronho-
pulmonar indiferent de tipul histologic:
a. fibroscopia bronsica
 b. markeri tumorali
c. CT cerebral

6305.Care din urmatoarele infectii sunt considerate intotdeauna infectii nosocomiale:

a. infectiile urinare
b. pneumopatiile infectioase
c. infectiile legate de catetere

6306.Care din urmatoarele raspunsuri nu este un semn de deshidratare extracelulare:

a. febra
b. sete moderata
c. pliu cutanat persistent

6307.Explorarea imagistica de prima intentie in cazul unui icter este:

a. ecografia abdominala
b. CT abdominal
c. Colangio-RMN

6308.Emfizemul pulmonar este definit prin urmatoatele elemente cu exceptia:

a. largirea anormala a spatiilor aeriene
b. largirea reversibila a spatiilor aeriene
c. distrugerea peretilor alveolari

6309.Care din urmatoarele variante nu reprezinta un semn clinic de soc?

a. tahicardia
b. polipneea
c. insuficienta renala functionala

6310.Care din urmatoarele variante nu este cauza a icterului mecanic de origine

extrahepatica:
a. cancerul pancreatic cefalic
b. ampulomul vaterian
c. obstructia cailor biliare intrahepatice de origine tumorala

6311.Persoanelor de sex feminin aflate la menopauza si care sunt diagnosticate imagistic cu

un chist de ovar, suspect malign, le este recomandat dozajul urmatorului marker tumoral:
a. CA 125
 b. CA 15-3
c. CA 19-9

6312.Care din urmatoarele enunturi nu este factor de risc al cancerului colorectal:

a. rectocolita ulcero-hemoragica
b. diverticuloza
c. antecedente heredocolaterale

6313.Manifestarile clinice in cancerul colo-rectal necomplicat sunt urmatoarele cu

exceptia:
a. tulburarile de tranzit
b. durerea abdominala cu apararea musculara abdominala, la examenul clinic.
c. Rectoragie

6314.Un pacient cu gastrectomie totala isi va relua almentatia orala in:

a. ziua 2 postoperator
b. ziua 5 postoperator
c. ziua 7 postoperator

6315.Intr-o colecistita acuta necomplicata, nu se intilneste :

a. durere in hipocondrul drept
b. sindrom inflamator
c. lipaza anormala

6316.Una din complicatiile locale ale pancreatitei acute este:

a. socul septic
b. infectia necrozei pancreatice
c. insuficienta multiorganica

6317.Manevrele BLS includ urmatoarele, cu exceptia:

a. deschiderea si mentinerea ca atare a cailor aeriene superioare
b. administrarea de oxigen pe masca sau IOT
c. compresii toracice externe

6318.Indicatiile endoscopiei digestive superioare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. caracterizarea si verficarea unor modificari evidentiate radiologic la nivelul
esofagului si stomacului,
 b. rectoragia
c. sindromul disfagic

6319.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilatia 30:2 in resuscitarea la adult se face

pana cand:
a. pacientul este intubat si ventilat mecanic
b. soseste echipa care efectueaza suport vital avansat
c. toate raspunsurile de mai sus

6320.Indicatiile colonoscopiei sunt urmatoarele cu exceptia:

a. hemoragia digestiva inferioara
b. diagnosticul bolii inflamatorii intestinale
c. boala ulceroasa

6321.Xilina se foloseste in urmatoarele situatii cu exceptia:

a. fibrilatia ventriculara
b. tahicardia ventriculara fara puls
c. brahicardia cu extrasistole ventriculare

6322.Referitor la clisma baritata, urmatoarea afirmatie este adevarata:

a. este superioara colonoscopiei
b. nu este utila in diagnosticul diverticulozei colonice
c. poate fi folosita in diagnosticul neoplasmului de colon, atunci cind nu avem
acces la explorarile moderne.

6323.Endoscopia digestiva terapeutica nu permite:

a. extractia de calculi coledocieni
b. insertia unei proteze esofagiene
c. tratamentul hemoragiei digestive inferioare

6324.In acalazia cardiei, simptomul cel mai caracteristic este reprezentat de :

a. regurgitatia acida
b. disfagia paradoxala
c. durerea toracica anterioara

6325.Doza maxima de atropina utilizata in resuscitare la adult este:

a. 1 mg
 b. 3 mg
c. 2 mg

6326.Diagnosticul diferential al acalaziei cardiei se face cu urmatoarele boli, cu exceptia:

a. boala de reflux gastroesofagian
b. cancerul esofagian
c. ulcerul duodenal

6327.Adrenalina se foloseste la adult in urmtoarele situatii cu exceptia:

a. tahicardia cu complexe inguste
b. asistolia
c. activitatea electrica fara puls

6328.Simptomatologia in boala de reflux gastroesofagian este urmatoarea cu exceptia:

a. tusea cronica
b. disfagia
c. claudicatia intermitenta

6329.Complicatiile bolii de reflux gastroesofagian sunt urmatoarele cu exceptia:

a. esofagul Barrett
b. cancerul gastric antral
c. esofagita de reflux

6330.Disfagia este un simptom caracteristic urmatoarelor boli cu exceptia:

a. boala de reflux gastroesofagian
b. boala celiaca
c. neoplasm esofagian

6331.Concentratia de oxigen administrata cu balon, masca si rezervor poate atinge:

a. 60-80 %
b. 30-40%
c. 90-95%

6332.Dezavantajele intubatiei orotraheale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. permite aspirarea cailor aeriene inferioare
b. poate agrava leziunile traumatice sau degenerative ale coloanei cervicale
c. exista un risc de producere de leziuni locale in timpul manevrei.
6333.Metodele de diagnostic ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt urmatoarele cu
exceptia:
a. detectarea anticorpilor anti Helicobacter pylori in ser
b. detectarea antigenelor Helicobacter pylori in materiile fecale
c. testul hemocult

6334.Cel mai frecvent ritm cardiac inregistrat in timpul stopului cardio-respirator la adulti
este:
a. activitatea electrica fara puls
b. fibrilatia atriala
c. fibrilatia ventriculara

6335.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. penetratia in pancreas
b. cancerul duodenal
c. stenoza piloro-duodenala

6336.Afectiunile acociate cu risc crescut de a dezvolta cancer gastric sunt urmatoarele, cu

exceptia:
a. stomacul operat
b. refluxul duodeno-gastric biliar,alcalin
c. esofagul Barrett

6337.Grupele de pacienti cu risc crescut pentru a dezvolta cancer colorectal sunt :

a. pacientii diagnosticati cu boli inflamatorii colorectale tip colita ulcerativa
b. pacienti cu varsta de peste 40 de ani
c. pacienti cu sindrom de intestin iritabil

6337.Unul din urmatoarele medicamente se poate administra pe sonda IOT:

a. xilina
b. bicarbonatul de sodiu
c. calciu gluconic

6338.La un pacient cu antecedente cardiovasculare aflat in stop cardio-respirator,

resuscitarea avansata se intrerupe la:
a. 30 minute
 b. 60 minute
c. epuizarea fizica a tuturor membrilor echipei de resuscitare.

6339.Hipertensiunea portala nu se caracterizeaza prin prezenta :

a. varicelor esofagiene
b. varicelor gastrice
c. scaderii ponderale

6340.Tratamentul ascitei in ciroza hepatica nu presupune:

a. dieta hipoproteica
b. monitorizarea diurezei si greutatii corporale
c. repaus fizic

6341.Simptomatologia caracteristica pancreatitei acute include urmatoarele, cu exceptia:

a. tablou de soc
b. regurgitatie
c. ileus paralitic

6342.Dintre complicatiile pancreatitei acute putem intilni urmatoarele, cu exceptia:

a. ascita
b. neoplasmul pancreatic
c. pseudochistul de pancreas

6343.Evaluarea respiratiei la un pacient inconstient se face:

a. timp de 10 secunde
b. punand mana pe toracele pacientului
c. dupa ce luam pulsul

6344.Factorii care pot limita aportul ecografiei veziculei biliare sunt reprezentati de:
a. bilirubina peste 5mg/dl
b. prezenta calculilor calcificati
c. prezenta meteorismului intestinal foarte accentuat

6345.Care din elementele de mai jos duc la o alterare grava a functiilor organismului in
soc:
a. insuficienta hepato-renala
b. hipertensiunea arteriala datorata vasoconstrictiei
 c. scaderea aportului de oxigen si acumularea de produsi toxici rezultati din
metabolism

6346.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensat:

a. cresterea volumului circulant
b. cresterea viscozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata
c. cresterea volumului circulant si staza sanguina

6347.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc septic
c. soc prin arsura

6348.Care sunt organele care pot genera simptomatologie dureroasa abdominala tip
colicativ abdominal?
a. intestinul subtire
b. rectul
c. ficatul

6349.Semnul Murphy este pozitiv in:

a. pancreatita acuta
b. colica biliara,colecistita acuta,
c. ulcerul duodenal

6350.Problemele de colaborare definesc urmatoarele, cu exceptia:

a. dificultati survenite in relatiile profesionale medic – asistent medical
b. complicatii potentiale ale starii de sanatate a pacientului sesizate de asistent
c. dificultati survenite in relatiile profesinale asistent – pacient

6351.Interventiile delegate de ingrijire reprezinta:

a. interventii prescrise de medic si realizate de asistent
b. interventii prescrise si realizate de personalul auxiliar
c. nu exista interventii delegate ale asistentului medical

6352.Pentru inregistrarea corecta a electrocardiogramei, electrodul verde(V3) din derivatiile

precordiale va fi pozitionat astfel:
 a. pe linia medio-claviculara dr
b. la jumatatea distantei dintre V2 si V4
c. in spatiul IV intercostal stang

6353.Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa

obtinem urmatoarele beneficii, cu exceptia:
a. efectul rapid al solutiilor medicamentoase
b. cand acestea pot produce distructii tisulare
c. cand solutia poate provoca iritarea tesuturilor la alte cai de administrare.

6354.Dispozitivele medicale sunt imersate in solutii dezinfectante timp de:

a. 15 min
b. 30 min
c. 60 minute

6355.Valabilitatea sterilizarii la plasma este de:

a. 24 ore
b. 2 luni
c. 1 an

6356.Heparina se poate administra pe cale:

a. intramusculara, intravenoasa, subcutanat
b. intravenos, intradermic, subcutanat
c. intravenos si intramuscular

6357.Hiperglicemia la un bolnav diabetic poate fi provocata de:

a. absenta sau intarzierea meselor
b. febra sau unele infectii
c. administrarea unei doze de insulina mai mare

6358.Proba de compatibilitate directa se face intre:

a. sangele primitorului si sangele donatorului
b. plasma primitorului si sangele donatorului
c. plasma primitorului si plasma donatorului

6359.Daca prin metoda Beth-Vincent la un test avem sangele aglutinat in toate cele trei
picaturi, carei grupe ii corespunde sangele examinat:
 a. grupa 0(I)
b. grupa B(III)
c. grupa AB(IV)

6360.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se

impune:
a. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b. numai tratament medical cu hemostatice
c. numai punga cu gheata local

6361.Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la:

a. dispnee
b. edeme
c. palpitatii

6362. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat nu includ:

a. angiopatia diabetica
b. neuropatia diabetica
c. infectiile urinare

6363.Curatarea tegumentelor din jurul unei colostome se face cu:

a. polyiodina
b. alcool sanitar
c. apa si sapun

6364.In cazul un pacient cu ileostoma care are pierderi mai mari de 1500ml/24h
constiparea acestuia se poate face cu:
a. Loperamid/Imodium
b. Codeina
c. toate raspunsurile sunt corecte

6365.Pentru recoltarea urinii cu scopul determinarii AVM, trebuie respectate urmatoarele:

a. bolnavul va consuma o dieta hiperglucidica, cu ciocolata, cacao, citrice
b. recoltarea urinei se va face numai in vase sterile
c. urina colectata pe 24h se va pastra in vase colorate care nu permit actiunea
directa a luminii
6366.La un pacient cu o afectiune a glandei tiroide, tahicardia cu valori de 100-140 batai pe
minut, se intalneste in:
a. hipertiroidie
b. hipotiroidie
c. gusa multinodulara

6367.Valoarea AVM creste in:

a. hipofunctie tiroidiana
b. feocromocitom
c. hipertensiune arteriala

6369.Feocromocitomul este:
a. tumora situata la nivelul corticosuprarenalei
b. tumora situata la nivelul hipofizei superioare
c. tumora situata la nivelul medulosuprarenalei

6370.Tratamentul anemiei Biermer se face cu:

a. vitamina B12
b. vitamina B6
c. acid folic

6371.Compresiunile toracice la o gravida aflata in stop cardio-respirator in ultimul trimestru

de sarcina se fac pozitionand-o in:
a. decubit dorsal
b. semidecubit lateral drept
c. semidecubit lateral stang

6372.Care este primul ajutor în edemul Quinke:

a. corectarea hipovolemiei prin administrarea de ser fiziologic si plasma;
b. administrarea de adrenalina, dezobstruarea cailor respiratorii, oxigen;
c. eliminarea cauzei declansatoare a socului prin efectuarea testelor la alergenii

incriminati

6373.Pneumotoraxul se caracterizeaza clinic prin:

a. bombarea hemitoracelui interesat;
b. dureri abdominale superioare;
 c. bradicardie.

6374.Sangele din hemoptizie este de culoare:

a. rosu inchis cu resturi alimentare;
b. a zatului de cafea digerat;

c. rosu aprins,aerat.

6375.Durerea in angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:

a. regimul alimentar;
b. efortul fizic;

c. temperatura mediului ambiant.

6376.Simptomatologia ocluziilor intestinale include:

a. durere abdominala continua, puternica, ca o lovitura de cutit, abdornen de lemn;
b. durere colicativa, cu caracter de crampa, oprirea tranzitului intestinal, varsaturi
alterarea starii generale

c. durere intensa, atroce, sincopata si rezistenta la antalgice.

6377.Retentia completa de urina este caracterizata prin:

a. aparitia ei in inflarnatiile urogenitale;
b. reprezinta un spasm al cailor urinare superioare;

c. reprezinta imposibilitatea evacuarii continutului din vezica urinara.

6378.Tratamentul in caz de hemoragie severa produsa prin ruptura varicelor esofagiene

poate include si:
a. clisma evacuatoare;
b. introducerea de sonde cu balonas compresiv de tip Sengstaken-Blackmore;
c. pansamente gastrice cu trombina uscata sterila.

6379. O pacienta este inconstienta si fara puls. Care este prima manevra pe care o initiati?
a. masurati TA;
b. incepeti resuscitarea cardio-respiratorie si chemati medicul;

c. chemati medicul.
6380. Hemoculturile recoltate in timpul frisonului ajuta la:
a. descoperirea germenilor cauzali;
b. stabilirea diagnosticului de anemie;

c. diminuarea frisonului.

6381.Prima manevra care se efectueaza in caz de glob vezical este:

a. sondajul vezical;
b. punctatia evacuatoare;

c. administrarea de diuretice.

6382.Care este motivul principal pentru inregistrarea cantitatii de urina eliminata in

perioada imediata postoperatorie?
a. sa monitorizeze strict functia renala
b. sa monitorizeze capacitatea vezicii urinare;

c. sa puna in evidenta o fistula urinara.

6383.Prin volvulus intestinal se intelege:

a. rasucirea ansei intestinale in jurul axului sau mezenteric;
b. telescoparea unei portuni de intestin in altul;

c. formarea unei aderente intre ansele intestinale.

6384.Manifestarea clinica caracteristica litiazei renale este:

a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;

c. colica renala.

6385.Conduita de urgenta intr-o colica renala este:

a. administrarea de analgezice-antispastice;
b. efectuarea urografiei;

c. examenul endoscopic.

6386.Coma este caracterizata prin:

a. pierderea completa sau partiala a cunostintei, motilitatii si sensibilitatii cu
conservarea principalelor functii vegetative;
 b. pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, cu abolirea totaIa a functiilor
vegetative datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerbrale;

c. diminuarea functiilor vegetative si a functiilor de relatie cu pastrarea cunostintei.

6387.Care este cea mai importanta cauza a hemoragiilor digestive superioare:

a. ciroza hepatica;
b. tumorile gastrice;

c. ulcerul gastroduodenal.

6388.Transfuzia de singe este indicata in:

a. insuficiente cardiace;
b. stari de soc hemoragic pierderi importante de volum sanguin circulant.

c. insuficientele renale si hepatice.

6389.Posesorii carei grupe sangvine sunt considerati primitori universali:

a. O I;
b. A II, B III;

c. AB IV.

6390. Hematemeza reprezinta eliminarea de singe prin:

a. scaun;
b. varsaturi;

c. sputa.

6391.Proeminenta organelor abdominale sub piele, prin zonele slabe,la nivelul unei cicatrici
postoperatorii ale peretelui abdominal, se numeste:
a. eventratie;
b. hernie ombilicala;

c. evisceratie.

6392. Modificarile caracteristice ale tesuturilor in caz de inflamatie sunt:

a. tumefactie si durere;
b. hiperemie si caldura;

c. echimoze.
6393.Pielonefritele:
a. se definesc prin infectia urinara;
b. sunt mai frecvente la femei;

c. sunt un proces supurativ al parenchinului renal.

6394. Pentru inregistrarea corecta a derivatiilor electrocardiografice corespunzatoare

membrelor, electrodul rosu va fi conectat la:
a. membrul inferior drept;
b. membrul superior stang;

c. membrul superior drept;

6395.Enzimele de necroza cardiaca sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. GGT;
b. Creatinkinaza;

c. CreatinkinazaMB;

6396.Bronhoscopia se efectueaza:
a. in primul rind in scop diagnostic, dar si curativ-terapeutic.
b. seara inainte de operatie;
c. obligatoriu in urma bronhografiei.

6397. Edemele de cauza renala sunt:

a. albe, moi, nedureroase vizibile la nivelul pleoapelor dimineata;
b. violacee, ferme, simetrice;
c. violacee, moi, localizate in partile de clive.

6398.Polakiuria se defineste ca fiind:

a. dificultate sau durere la mictiune;
b. cresterea frecventei mictiunilor;

c. scaderea cantitatii de urina.

6399.In enterocolita acuta regimul primelor 24-48 ore este:

a. hidric;
b. proteic;
 c. lactozaharat.

6400. Varsaturile post operatorii cauzate de staza gastrica se combat prin:

a. administrarea de antivomitive;
b. introducerea sondei nazogastrice;

c. asezarea bolnavului in decubit lateral sting.

6401.Ce este hemodializa?

a. o metoda de epurare extrarenala;
b. un examen de laborator;

c. exsanghinotransfuzie.

6402. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a. arteriale, venoase, capilare, mixte;
b. externe, interne, exteriorizate;

c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;

6403.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a. hemoragie venoasa;
b. hemoragie capilara;

c. hemoragie arteriala;

6404.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:

a. hematurie;
b. scaderea brutala a tensiunii arteriale;

c. colica renala;

6405.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:

a. vasoconstrictie;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficienta a creierului;

6406.Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente?
a. absorbant;
 b. protector;

c. compresiv;

6407.Durerea in cazul unei infectii localizate este produsa de:

a. prezenta germenilor;
b. hiperemie locala;
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor

microbiene asupra terminatiilor nervoase;

6408. Unde se injecteaza de obicei solutiile medicamentoase injectabile uleioase?

a. intravenos;
b. intradermic;

c. intramuscular;

6409.Prin ce injectie se poate administra o solutie hipertona?

a. intramusculara, subcutanata;
b. intravenoasa, intraarteriala;

c. subcutanata, intradermica;

6410.Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?

a. in orice regiune a corpului lispita de par;
b. pe fata anterioara a antebratului drept;

c. pe fata dorsala a antebratului stang;

6411.Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?

a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;

6412.Care dintre caile de administrare a injectiilor este mai putin dureroasa si traumatizanta
pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata;

c. intravenoasa;
6413.Punctia venoasa pentru recoltare de sange se face in scop:
a. terapeutic;
b. de evacuare;

c. de diagnostic si explorare;

6414.Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:

a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;

c. criza de astm bronsic;

6415.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;

6416.Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva:

a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;

c. ligatura si sutura vaselor;

6417.La adult secventa corecta de resuscitare cardiopulmonara de baza este:

a. 15 compresiuni / 2 ventilatii;
b. 30 compresiuni / 2 ventilatii;

c. dezobstructia cailor aeriene, 2ventilatii;

6418.Doza maxima de atropina utilizata in resuscitare la adult este:

a. 1 mg;
b. 3 mg;

c. 0,1 mg/kgC;

6419.Urmatoarele medicamente si solutii se pot administra pe sonda IOT, cu exceptia:

a. xilina;
b. atropina;
 c. bicarbonat de sodiu;

6420.Pentru pacientul inconstient dar care respira, primul gest terapeutic este:
a. pozitia laterala de siguranta;
b. 10 insuflatii;

c. 30 compresiuni toracice;

6421.Primul gest care trebuie facut la un pacient inconstient este:

a. ausculatia toracelui cu stetoscopul
b. inceperea masajului cardiac;

c. eliberearea cailor aeriene;

6422.Care din urmatoarele tipuri de soc este soc distributiv:

a. hipivolemic
b. anafilactic

c. traumatic

6423.Un pacient cu insuficienta renala acuta nu prezinta unul din urmatoarele elemente:
a. oligurie
b. retentie azotata

c. alcaloza metabolica

6424.Una din cauzele ce pot determina insuficienta renala acuta prerenala este:
a. scaderea debitului cardiac
b. necroza tubulara acuta

c. obstructia reno-vasculara uni sau bilaterala la nivelul arterei sau venei renale

6425.Contraindicatiile tratamentului de supleiere renala sunt cu exceptia:

a. neoplazii avansate
b. tulburari neuro-psihice

c. tulburari psihice majore

6426.Care din urmatoarele complicatii ale diabetului zaharat nu este complicatie acuta:
a. angiopatia diabetica
 b. coma hipoglicemica

c. coma hiperosmolara

6427.Administrarea insulinei se face:

a. preprandial cu 15-30 minute, pentru insulinele rapide
b. preprandial cu 60 minute, pentru cele semilente

c. postprandial cu 60 minute, pentru cele lente

6428.Care din urmatoarele tipuri de infectii a tractului urinar nu este de tip inalt:
a. pielonefrita acuta si cronica
b. cistita

c. abcesele nefritice si perinefritice

6429.In BPOC diagnosticul diferential nu se face cu:

a. astmul bronsic persistent
b. insuficienta ventriculara dreapta

c. alte afectiuni respiratorii care se insotesc de tuse, expectoratie si dispnee

6430.Tratamentul adjuvant in BPOC consta in:

a. oxigenoterapie
b. corticoterapie

c. educarea tehnicii de tuse

6431.Unul din factorii declansatori ai starii de rau astmatic este:

a. afectiune digestiva grava asociata
b. intreruperea brusca a corticoterapiei

c. intreruperea brusca de ß2 simpatomimetice (salbutamol)

6432.Perforatia ca si complicatie majora a ulcerului poate avea loc:

a. in peritoneul liber
b. blocata in pancreas

c. blocata in ficat

6433.Care din urmatoarele tipuri de ritm cardiac beneficiaza in prima faza de defibrilare?
 a. tahicardia ventriculara fara puls
b. asistola

c. activitatea electrica fara puls

6434. In care din urmă toarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină ;
b) I.D.R. (excepţie la tuberculină );
c) desensibilizare in reacţii alergice.

6435. In cazul I.D.R. dezinfecţia locală se face cu:

a) alcool 70°;
b) tinctură de iod;
c) nu se face dezinfecţie.

6436. Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă ;
b) hematom;
c) paralizie.

6437. Acumularea de lichid seros in ţesuturi se manifestă prin.

a) edem;
b) scă derea sodiului seric;
c) deshidratare.

6438. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute:
a) scă derea conţinutului de O2;
b) creşterea consumului de O2 in efort;
c) scă derea conţinutului de CO2 in sange;
d) ingroşarea membranei alveolo-capilare.

6439. In care din urmă toarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar
acut;
b) pleurezie;
c) pneumotorax;
d) nevroză .

6440. Tusea umedă este caracteristică in urmă toarele afecţiuni:

a) pleurite;
b) bronşiectazie;
c) laringite.
6441. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:
a) Sangele din hemoptizie este incoagulabil;
b) Bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala;
c) Sangele se evacueaza prin varsatura;

6442. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii:

a) Scaderea CO2 din sange si tesuturi;
b) Cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c) Cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei;

6443. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a) Fixarea gatului intr-o anumita pozitie;
b) Aplicarea unui garou;
c) Compresiunea digitala pe plan osos;

6444. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

a) Contine resturi alimentare;
b) Sangele este aerat;
c) Apare in timpul unui efort de varsatura;

6445. Hemoragia:
a) Exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza;
b) Exteriorizata prin materii fecale se numeste melena;
c) Datorita ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie;

6446. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in
partea superioara:
a) Rosu inchis reprezintat de hematii sedimentale;
b) Galben citron reprezinta de plasma;
c) Albicios format din leucocite;

6447. Hemoptizia consta in elimiarea de sange:

a) Din cavitatea nazala;
b) Din stomac;
c) Din caile respiratorii inferioare;

6448. inflamatia din bronsita acuta intereseaza:

a) Tot arboreal bronsic:
b) Bronhiile mari si mijlocii;
c) Nu intereaza frecvent traheea;
6449.Bronsita acuta, nu se intilneste in uramatoarele afectiuni;
a) Pneumonie;
b) Gripa;
c) Dilatatia bronhiilor;

6450.Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sunt;

a) Catar rinofaringian, faza productive, convalescent;
b) Faza de coriza, faza de cruditate , faza de coctiune;
c) Faza de cruditate, faza de coctiune, faza de vindecare;

6451.Bronsita acuta este;

a) O inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii;
b) O hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;
c) O inflamatie subacuta a mocoasei bronsice , interesind frecvent traheea;

6452.Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint;

a) Catar rinofaringian, faza productive, convalescent;
b) Faza de coriza, faza de cruditate,faza de coctiune;
c) Faza de cruditate, faza de coctiune, faza de vindecare;

6453.Bronsita acuta:
a) Dureaza 1-2 saptamani;
b) Este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice;
c) Are 2 faze de evolutie;

6554.Bronsita cronica este un sindorm clinic caracterizat prin:

a) Tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice,permanenta sau intermitenta;
b) Tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, cauzata de o boala sau leziune
bronhopulmonara specifica;
c) Tuse, insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an ,3 ani consecutive;

6455.Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde, urmatoarele afectiuni:

a) Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta;
b) Astm bronsic , emfizem pulmonar si bronsita cronica;
c) Bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara;

6456.Dintre factori cauzali ai bronsitei cornice, un loc primordial il ocupa:

a) Infectia;
b) Alergia;
c) Factorii iritanti;

6457.Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:

a) Cresterea VEMS;
b) Semen de disfunctie ventilatorie obstructive;
c) Cresterea debitului ventilator maxim pe minut;

6458.Astmul bronsic este unsindrom clinic caracterizat prin:

a) Reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante;
b) Reducerea generalizata,ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de
dispnee inspiratorie si raluri sibilante;
c) Reducerea generalizata,ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de
dispnee expiratorie si raluri ronflante;

6459.Bronsita astmatiforma, complicatie a astmului bronsic are una din, uramtaorele

caracteristici:
a) Se maifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator;
b) Este precedata intotdeauna de crize astmatice;
c) Nu este urmarea infecarii asramului bronsic;

6460.Durata crizei de astm bronsic poate fi:

a) De citeva minute sau ore;
b) Peste 24 de ore;
c) De citeva secunde, pina la citeva minute;

6461.In tratamentul asmului bronsic, corticoterapia:

a) Nu se administreaza in formele grave;
b) Este tratamentul cel mai eficace;
c) Administrate pe cale orala, nu prezinta riscuri;

6462.Tratamentul profilactic din insuficienta respiratore corica, urmareste:

a) Tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie;
b) Tratamentul corect al bolilor care duc la insuficenta respiratorie;
c) Restabilirea permeabilitatii bronsice, prin dezobstruare bronsica cu substante bronho
dilatatoare;

6463.Tuberculoza pulmonara este o bolala infecto-contagioasa cu uramoarele caracteristici:

a) Este provocata de bacilul Koch;
b) Are de obicei o evolutie acuta;
c) Afecteaza organismul in intregime , interesind cu precadere plaminul;
6464.Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa cu uramatoarele
caracteristici;
a) Este provocata de pneumococ;
b) Pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tubreculoza primara si secundara;
c) Are de obicei o evolutie cronica;

6465.In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:

a) Niciodata pe calea cutanata sau transplacentar;
b) Frecvent pe cale digestiva;
c) Pe cale aeriana,aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman;

6466.Patrunderea in organism a bacilului Koch determina:

a) Semen clinice constant;
b) Reactii la tuberculina negative;
c) Leziuni anatomice;

6467.Leziunea initiala (primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape

intotdeauna:
a) La nivelul cordului;
b) La nivelul pleurei;
c) La nivelul plaminului;

6468.In tuberculoza pulmonara, bacilul Koch se pune in evidenta in:

a) Urina;
b) Expectoratie si lichid de varsatura gastrica;
c) Lichid cefalo-rahidian;

6469.In cazul tuberculozei meningiene, bacilul Koch se pune in evident in:

a) Lichid cefalorahidian;
b) Expectoratie;
c) Singe;

6470.Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este:

a) Noduli pulmonari;
b) Infiltrate prulmonare;
c) Caverna;

6471.Debutul tuberculozei secundare poate fi:

a) Asimptomatic, boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic;
b) Intotdeauna acut,brusc;
c) Precizat datorita frisonului unic, intens, generalizat;

6472.Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este:

a) Expectoratia;
b) Tusea;
c) Durerile toracice;

6473.Ce este dezinfectia?

a) Metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
b) Metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;
c) Metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele, plagi,obicete,plosti
urinare;

6474.Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:

a) Terapia socului,asfixiei,durerii si hipercoagulabiltatii;
b) Terapia asfixiei, dureii si administrarea de hemostatice;
c) Administrarea de solutii perfuzabile in cantitatea cat mai mare;

6475.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:

a) Unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen;
b) Unei septicemia pentru identificarea agentului patogen;
c) Unei hemoragii pentru indentificarea unei cauze infectioase;

6476.Ancheta epidemiologica definitiva presupune:

a) Efectuarea de catre medicul de familie;
b) Incheierea o data cu limitarea focarului;
c) Complerarea anchetei preliminare cu investaigatii si masuri eficiente si incheierea o
daca cu limitarea focarului;

6477.Dezinfectia urmareste;
a) Indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediu
extern;
b) Distrugerea agentilor patogeni din profunzime, prin mijloace fizice si chimice;
c) Indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte
din mediul extern, prin mijloace fizice , chimice si mecanice;

6478.Sterilizarea urmareste:
a) Neutralizarea agentilor patogeni de pe taoate suprafetele ce vin in contact cu
bolnavul;
b) Distrugerea tuturor microrganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de
pe obiecte cu utilizarea medicala;
c) Inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instumentelor chiurgicale;

6479.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi impartasite:

a) Echipei medicale;
b) Familiei;
c) Publicatiilor stiintifice;

6480.Care din agentii patogeni (bacteria,virusuri,protozoare,fungi) pot produce infectii

nosocomiale?
a) Nici unul;
b) Toti;
c) Numai bacteriile;

6481.Triajul epidemiologic presupune;

a) Termomentrizarea,ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjuctivelor;
b) Masurarea T.A. plus , diureza;
c) Informarea privind eventualele contacte la domiciliu;

6482.Dezifectia prin metode chimice se realizeaza prin:

a) Spalarea si /sau stergera cu substante dezinfectante;
b) Scunfundarea in substante dezinfectante;
c) Iradierea cu ultraviolete pentru dezifectia aerului;

6483.Injectiile vor fi administrate numai daca:

a) Fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;
b) Aspectul solutiei de injectii sa fie clar, trasnsparent, fara precipitate;
c) Sa aiba data de valabilitate, dar poate sa fie precipitat;

6484.La adminstrarea injectiei este necesar sa verifice:

a) Intregritate fiolei;
b) Intregitatea seringii si data valabilitatii;
c) Nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

6485.Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati conta in:

a) Asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului;
b) Asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare
(sonerie);
c) Sa explice bolnavului programul sectiei;
6486.Infectia nozocomiala este:
a) Infectia contractata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b) Infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c) Infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital;

6487.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:

a) Respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratramentelor prescrise;
b) Supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati;
c) Supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si
evolutia clinica a bolnavului;

6488.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse:
a) Lichid amniotic ,lichid peritoneal,LCR,lichid synovial;
b) Sperma si secretii vaginale;
c) Sputa, scretii nazofaringiene;

6489.Metode de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte

ascutite, constau in:
a) Colectarea imediat dupa utilizarea in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator;
b) Reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) Recapisonarea acelor folosite;

6490.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor, cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a) Inainte si dupa aplicarea unui tratramnet pacientilor;
b) Dupa scoaterea manusilor de protective;
c) Numai la intrarea in serviciu;

6491.Asistenta medicala:
a) Este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b) Trezeste bolnavul pentru adminstratia medicamentelor etiologice;
c) Sabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului;

6492.Cu ocazia administrarii antibiloticului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca:

a) Doza total ape zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient;
b) Durata tratamentului;
c) Cantitatea exacta a unei doze;
6493.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:
a) De transudat sanguinolent necoagulabil;
b) Datorata rupreii capilarelor pulmonare;
c) Provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar;

6494.Edemul pulmonar acut este declansat de:

a) Insuficienta ventriculara stanga;
b) Hipertensiunea arterial;
c) Preinfarctul miocardic;

6495.Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:

a) Dispnee intensa, severa, brusca;
b) Expir greu, zgomotos;
c) Respiratie polipneica zgomotoasa;

6496.Bacilul tuberculos este sensibil la:

a) Ultraviolete si lumina solara;
b) Caldura si fierbere;
c) Uscaciune si frig;

6497.Bacilul tuberculos este rezistent la:

a) Ultravilolete;
b) Uscaciune;
c) Frig;

6498.Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand:

a) Leziunile radiologice sunt sabilizate;
b) Bacilul Koch se gaseste in expectoratie;
c) Imaginele radiologice se modifica;

6499.Avem tuberculoza stabilizata cand:

a) Leziunile radiologice sunt sabile;
b) Sputele nu contine bacilul Koch;
c) Sputele contin bacil Koch;

6500.In perioada de stare a hepatitei cornice sint prezente urmatoarele sindroame:

a) Sindrom excretobiliar;
b) Sindrom de hepatocitoliza;
c) Sindrom fibrinolitic;