AFECTIUNI RENALE;

cauze, simtomatologie ,explorari paraclinice si de laborator

Cauzele bolilor renale
Cele mai frecvente cauze ale bolilor renale, reprezentand aproape doua
treimi din cazuistica, sunt diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala.
Alte cauza din afectiune renala sunt:
- glomerulonefrita (inflamatia glomerulului, structura responsabila cu
filtrarea);
- ateroscleroza;
- anomaliile congenitale (de exemplu, rinichiul polichistic);
- obstructiile tractului urinar;
- medicamentele;
- maladiile obstructive (calculi, tumori, mariri de volum ale prostatei);
- infectii repetate;
- lupusul;
- maladii autoimune.
Simptomele bolilor renale
imptomele de inceput sunt nespecifice: oboseala, scaderea capacitatii de
concentrare, tulburari de somn, greata, varsaturi, scaderea poftei de
mancare, paloare si mancarime a pielii, crampe musculare nocturne,
edeme ale membrelor inferioare si ale fetei (mai vizibile dimineata, la
trezire).
Alte simptome legate de bolile renale sunt: dureri in regiunea lombara,
care pot iradia catre vezica urinara sau organele genital; modificari
ale cantitatii sau culorii urinei; mictiuni (urinari) mai rare sau mai
frecvente decat de obicei; urinari frecvente, in special in timpul noptii
. Explorarile imagistice
a. ecografia,. tomografia computerizata sau arteriografia.. !rogresele
inregistrate de explorarea ecografica (ecografia "oppler color) cresc
loarea acestei explorari in eluarea traumatismelor renale;
b. radiografia reno-cala
c. urografia intravenoasa
Examenele de laorator efectuate in urgenta, cuprind: hematocrit,
hemoleucograma, glicemie, transaminaze serice, uree, creatinina, acid
uric, probe de coagulare, sumar de urina, urocultura etc
AFECTIUNI !UL"#NARE
cauze$simtomatologie$explorari paraclinice si de laorator
SI"T#"E
%. Scurtarea respiratiei
&. Tuse constanta care se agra'eaza
(. )ureri de cap dimineata
*. +lezne um,late
-. Tulurari de somn si insomnii
.. Torace dilatat$ in ,orma de utoi
/. Nuanta alastruie a uzelor sau a ung0iilor
CAU1E;
Ca urmare a poluarii atmosferice, a fumatului nociv, a tratarii
necorespunzatoare a infectiilor pulmonare, treptat se pot instala bolile
pulmonare cronice.
,actori predispozanti si anume:
Fumatul:.
!oluarea atmos,erica.
Factorii ocupationali
In,ectiile
Factorii ,amiliali sunt reprezentati de: fumatul pasiv si gazul metan.
Factorii genetici
imptomele unei boli pulmonare cronice
Cel mai frecvent simptom pe care il acuza acesti bonavi este
dispneea (dificultatea in respiratie), accentuata de efort. #nii bolnavi
acuza initial simptome ca: tuse, sputa, respiratie suieratoare, astenie si
scadere ponderala.
E2!L#RARI !ARACLINICE
$eucograma.
tudiul coagularii si al fibrinolizei
&. Examenul radiologic.
(. Electrocardiograma
*. Scintigra,ia pulmonara.
-. ecocardiogra,ia idimensionala si Eco3)oppler
.. Tomogra,ia computerizata /.
Arteriogra,ia pulmonara

E2A"ENE )E LA4#RAT#R
0ematologie
coagulare
examen sputa
spirometrie
AFECTIUNI )I+ESTI5E
SI"T#AT#L#+IE
"ificultatea la %nghi&ire (disfagia).
'vacuarea pe gur( a aerului )i gazelor din stomac
"urerile puternice localizate %n toat( zona abdominal(
"urerea %n capul pieptului (epigastric(*rea&a
+(rs(tura
CAU1E
,n cazul care nu se respecta o alimentatie corecta, nu exista preocupare
pentru propria sanatate si avand in vedere actiunea permanenta a numerosi
factori nocivi asupra organismului, intregul sistem digestiv al unei fiinte
umane poate deveni o sursa de boala ascunsa cu focare permanente. #n
aparat digestiv care nu functioneaza normal nu va putea transforma
mancarea in energie si nu va putea transmite mineralele, vitaminele si
celelalte substante nutritive catre toate sistemele organismului
Explorarile paraclinice
tomografia computerizata
'xamenele de laborator.
"inamica hematocritului, hemoglobinei si leuco-citozei
*rupa sangvina si -h-
.ransaminazele
!entru traumatismele pancreasului amilazemia si amilazuria
.estele de coagulare
1. Examen radiologic
2. Examenul secreiei gastrice
/. Arteriografia selectiv( )i mai ales prin ecografie )i tomografia
computerizat(
%. Examenul oiecti' se realizeaza un bilant general prin care se
cerceteaza o patologie, se evidentiaza unele perturbari endocrine (
hiperparatiroidism, hipercorticism) terenul vascular,
&. Endoscopia digesti'a superioara
(. Teste pentru 6elicoacter p7lori
*. Examenul radiologic
-. Testul pentru 0emoragiile oculte
.. 6emoleucograma
/. Testele secretorii si determinarea gastrinei serice
6E"#RA+II CERE4RALE
.Cauze
- anomalii ale vaselor de sange (anevrism sau malformatii vasculare);
- tensiune arteriala crescuta (hemoragie intracerebrala hipertensiva);
- depozitele de proteine localizate de-a lungul vaselor de sange
(angiopatie amiloida);
- leziuni produse ca urmare a unor traumatisme la nivelul creierului.
,n unele cazuri, cauza nu poate fi depistata.
angele irita tesuturile creierului, provocand umflarea acestuia (edem
cerebral). angele se poate strange sub forma unei mase, numita
hematom. .umefierea sau hematomul vor mari presiunea asupra
tesuturilor din zona creierului si le pot distruge rapid.
Alti ,actori care cresc riscul de 0emoragie intracererala sunt8
4oli ale sangelui 90ematologice:;
- scaderea nivelului de trombocite;
- coagulare intravasculara diseminata;
- hemofilia;
- leucemia;
- anemia cu celule in forma de secera.
Amiloidia cererala sau tumori cererale
0oli hepatice (sunt asociate cu un risc crescut de sangerare, la modul
general).
Simptome
imtomele variaza in fuctie de localizare si cantitatea de tesut cerebral
afectat. "e obicei se declanseaza brusc, fara avertismente, de multe ori
chiar in timpul activitatii de rutina. Acestea pot progresa treptat sau se pot
agrava in timp.
Simptomele includ8
1gust anormal;
1modificari ale gradului de vigilenta;
-apatie;
-somnolenta,letargie;
-inconstienta, coma;
1dificultati de vorbire sau de intelegere a conversatiilor;
1dificultati la inghitire;
1dificultati la scris sau citit;
1dureri de cap;
-care se pot declansa in pozitia culcat;
-care apar cand pacientul se trezeste din somn;
-care se accentueaza la schimbarea pozitiei;
1 lipsa coordonarii;
1 pierderea echilibrului;
1 dificultate in miscari;
- probleme in a misca parti ale corpului;
- tremor al mainii;
- pierderea abilitatilor motorii fine;
- slabiciuni in diferite parti ale corpului;
1 greata si varsaturi;
1 convulsii;
1 modificari ale senzatiilor;
- senzatii anormale;
- diminuari ale simturilor;
- paralizie faciala;
- amorteala sau furnicaturi;
1 tulburari de vedere;
- orice tulburari ale vederii;
- diminuarea acuitatii vizuale, pierderea ei partiala sau totala;
- vedere dubla;
- pleoape cazute;
- pupile de marimi diferite;
- miscari necotrolate ale ochilor;
In general$ diagnosticul include8
- evaluarea simptomelor fizice;
- tomografie a creierului pentru detectarea posibilelor fracturi ale craniului
sau pentru confirmarea hemoragiei;
- un -23 poate dezvalui cu o claritate mai mare care este cauza
sangerarii.
Alte teste pot include8
- electrocardiograma, radiografie toracica si4sau sumar de urina;
- examinari vasculare complete, hemoleucograma completa si4sau analize
de sange;
- analiza lichidului cefalorahidian;
- angiografie conventionala
"iabet zaharat
)iaetul za0arat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale
concentra iei glucozei %n s5nge ( hiperglicemie) i dezechilibrarea
metabolismului.
Clasi,icare
62 recunoa te trei forme principale de diabet zaharat : tipul 7, tipul 8 i
gesta ional (de sarcin(). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip
7 i diabetul zaharat tip 8. .ermenul diabet zaharat tip 1 a %nlocuit mai
mul i termeni vechi cum ar fi diabet juvenil i diabet insulino-dependent.
$a fel, termenul diabet zaharat tip 2 a %nlocuit denumiri vechi, printre
care i diabet insulino-independent (non insulino-dependent).
"iabetul zaharat tip 7
"iabetul zaharat tip 7 se caracterizeaz( prin distrugerea celulelor beta
pancreatice produc(toare de insulin( din insulele $angerhans din
pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulin(. !rincipala cauz( este
o reac ie autoimun( mediat( de limfocitele .. "iabetul zaharat tip 7
reprezint( aproximativ 79: din cazurile de diabet zaharat din 'uropa i
America de 3ord. 2a;oritatea pacien ilor prezint( debutul %n plin(
s(n(tate, frecvent la v5rsta copil(riei (de i poate s( apar( la orice v5rst().
ensibilitatea la insulin( este normal( mai ales %n stadiile incipiente.
<ormonul numit insulina permite celulelor corpului s( utilizeze glucoza
ca surs( de energie. Cand secre ia de insulin( este insuficient( sau c5nd
insulina nu- i %ndepline te rolul %n organism, afec iunea se nume te diabet
zaharat. "iabetul poate fi inut sub control printr-o supraveghere atent( a
dietei i a greut( ii i prin exerci ii fizice, ca supliment al tratamentului
medical.
!rin digestie, unele alimente cu carbohidra i sunt transformate %n zah(r
(glucoz(, mai exact) mai repede decat altele. Acestea au un indice
glicemic mai %nalt. "iabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se
diger( mai lent. #n aport de gr(simi i proteine poate s( scad( indicele
glicemic al unei mese. Consulta i dieteticianul sau medicul %nainte de a v(
modifica dieta.
Alimente cu indice glicemic foarte sc(zut: legume verzi, fasole boabe,
alune, br5nz(, unt, soia, linte, pe te, ou(, crustacee, orz, carne, fructe ;
,ndice glicemic sc(zut: fasole la cuptor, maz(re, naut, fasole neagr(,
cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere,
p5ine de secar(, paste, fulgi de ovaz ;
,ndice glicemic moderat: pepene ro u, sfecl(, banane, stafide, p5ine alb(
i integral(, biscui i din secar(, mussli, orez, zah(r cristalizat ;
,ndice glicemic foarte %nalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb,
pr(;ituri din orez, morcovi, baghet(, p(st5rnac, cartofi.
.ipul 7 necesit( tratamentul cu insulin( prin in;ec ie, sau, mai nou,
inhalare.
)iaetul za0arat tip &
"iabetul zaharat tip 8 se datoreaz( rezisten ei crescute la insulin( a
esuturilor, %nso it( de sc(derea secre iei de insulin(. $ipsa de r(spuns la
insulin( a esuturilor se datoreaz( cel mai probabil modific(rii
receptorului pentru insulin( de pe membrana celular(.
.ipul 8 este tratat cu medica ie oral( o lung( perioad(, el necesit5nd
aportul extern de insulin( doar din momentul %n care tratamentul oral nu
mai este eficient %n controlul concentra iei glucozei sanguine (tipul 8 este
caracterizat printr-o insulinemie ridicat( (ca efect compensatoriu), fapt
care duce, %n timp, la epuizarea capacit( ii endogene de secre ie; noile
medicamente orale care ridic( sensibilitatea celulelor la insulin( au
tendin a s( prote;eze func ia de secre ie, %n contrast cu cele care
dimpotriv(, % i bazeaz( ac iunea pe stimularea acesteia).
=actori care pot cauza diabetul tip 8 includ: regimul sedentar de via ( i
abunden a caloric( a dietei moderne, fapt concertizat %n obezitate sau
m(car indici ai masei corporale ridica i, fumatul de tutun, o m(rire a
nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterial( %nalt(.
Complica ii
.oate tipurile de diabet au simptome i complica ii similare.
<iperglicemia poate duce la deshidratare, i necori;at( o perioad(
m(surat( %n s(pt(m5ni sau luni, la cetoacidoz(. Complica iile de termen
lung (>tardive>) sunt de ordin vascular i neurologic. !roblemele vasculare
sunt de 8 tipuri: macrovasculare i microvasculare; cele macrovasculare
sunt reprezentate de maladia cardiovascular( (infarct, angin() i
accidentul vascular cerebral (A+C); problemele microvasculare sunt
nefropatia diabetic( (grav( maladie renal() i retinopatia diabetic(
(problem( care const( %ntr-o alterare continu( i uneori brutal( a retinei,
fapt care poate conduce la orbire). .ot de natur( microvascular( este i
impoten a provocat( de diabetul necontrolat, ca i o parte dintre
problemele piciorului diabetic, care se manifest( printr-o lentoare a
vindec(rii pl(gilor pe extremit( i, infec ii repetate i dificil de tratat,
gangren( cu risc de amputare, etc. 6 alt( categorie de complica ii tardive
ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetic(.
Aceasta se manifest( prin pierderea senza iei, sim ului, %n membrele
inferioare (picioare) i dureri neuropatice (senza ii de durere, arsur(, %n
picioare, f(r( cauze imediate externe); Complica iile neurologice au i ele,
cel pu in %n parte, tot o etiologie microvascular(.
REU"ATIS"
Semne si simptome
emnele si simptomele bolilor reumatice includ:
- febra;
- inflamatie;
- durere;
- rigiditate musculara.
Cauze
=actori care favorizeaza aparitia afectiunilor reumatice:
- prezenta in sange a unor toxine din cauza functionarii
necorespunzatoare a metabolismului, digestiei sau excretiei;
- ereditatea;
- infectii la nivelul dintilor, amigdalelor si a veziculei biliare;
- expunerea la frig
Clasi,icarea 4olilor Reumatismale
7) -'#2A.,2' ,3=$A2A.6-,, (articulare si viscerale)
--eumarismul articular.
-!oliartrita reumatoida.
-pondilita anchilozanta.
--eumatism secundar infectios
8) -'#2A.,2 "'*'3'-A.,+
-Artroza si poliartrozele.
-pondiloza si spondilartrozele
/) -'#2A.,2 A-.,C#$A- !'-,='-,C
--eumatismul cu caracter inflamator sau degenerativ.
?) 2A3,='.A-, "' .,! -'#2A.,2A$ @3 A$.' A='C.,#3,
-Artroza genunchiului.
-Artroza de umar.
-Artroza de pumn.
-Artroza de sold.
-Artroza gleznei
ANEMIILE
Simptomatologia generala a anemiilor.
anemiei acute
predomina ametelile, tulburarile de vedere, dispneea, paloarea intensa,
tahicardia, hipotensiunea arteriala si, uneori, lipotimia sau colapsul. in
anemia cronica
pe primul plan se situeaza paloarea pielii si a mucoaselor, vizibila mai ales
la palme, buze, unghii si mucoasa bucala, tulburarile nervoase, astenie,
tulburari de memorie, ameteli, cefalee, tendinta la lipotimie, semnele
cardiovasculare (palpitatii, dureri precordiale, dispnee), tulburarile
digestive (anorexie, flatulenta sau constipatie), amenoreea si tulburarile
menstruale la femeie. 'xamenul de laborator precizeaza gradul de scadere
a eritrocitelor si a hemoglobinei, valoarea globulara, anomaliile
eritrocitelor
Anemia reprezinta diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala
circulanta totala.
Clasi,icare 3 Clasificarea anemiilor se realizeaza pe baza:
7. volumului corpuscular mediu:
- microcitare;
- normocitare;
- macrocitare.
8. concentratiei corpusculare medii de hemoglobina:
- hipocrome;
- normocrome;
- hipercrome.
/. factorilor etiologici:
- scadere excesiva a volumului sanguin in hemoragii acute sau cronice;
- distrugere excesiva de globule rosii in bolile hemolitice si in
hipersplenism;
- diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sintezei de nucleoproteine;
- a deficitului de fier din alimentatie;
- a inhibarii maduvei hematogene (in intoxicatii);
- a involutiei maduvei hematogene
Cauza
cea mai frecventa a lipsei de fier in organism este pierderea abundenta de
sange la femeile in perioada ciclului menstrual. "aca sangele pierdut nu
este inlocuit cu cel absorbit prin alimentatie, se instaleaza carenta.
#lcerul de stomac: daca nu este tratat, el provoaca anemie din cauza
hemoragiilor interne care au loc regulat.
Alimentatia saraca in fier: vegetarienii sunt cei mai predispusi la carentele
de fier, deoarece fierul din carne este cel mai bine absorbit de catre
organismul uman.
#neori, organismul este cel care distruge hemoglobina. Acesta este cazul
unor tipuri rare de anemii, cum este aplazia
A)"INISTRAREA "E)ICA"ENTEL#R
Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari
responsabilitati ale asistentei.!entru a asigura pacientului o
terapie medicamentoasa eficienta si corecta, asistenta trebuie sa
fie familiarizata cu indicatiile, dozarile si efectele medicamentului
prescris. "e asemenea pacientul trebuiei nt er ogat i nai nt ea f i ecar ei
admi ni st ar i despr e event ual el e r eact i i al ergi ce di n t r ecut
l a subst ant arespective. Asistenta trebuie sa aiba cunostintele si
abilitatile de a minimiza anxietatea pacientului si demaximize eficienta
medicamentului (cunoscand modalitatea de administare, timpul etc.)
Medicamentele pot ,i administrate pe di'erse cai
.c a l e a de a dmi ni s t a r e muc o de r mi c a
;calea de administare enterala
;c a l e a de a dmi ni s t r a r e pa r e nt e r a l a
;cale de administrate endotra0eala
;cale de administare epidurala
;calea de administare intrapleurala
!re'enirea erorilor in admnistarea medicatiei
,naintea admnistarii oricarei medicatii aceasta trebuie comparata
cu medicatia prescrisa de medic din foaia de observatie. e va verifica
mental regula celor cinci ApB:
1pacientul potrivit
1medicamentul potrivit
1doza potrivita
1calea de administare potrivita
1timpul (ora) de administare potrivit
,ntodeauna se va verifica si data expirarii fiecarui medicament pe care il
vom administra..otodata, inaintea oricarei administrari
medicamentoase se vor avea in vedere drepturile pacientului:
-dreptul de a stii de ce i se administreaza un anumit medicament si la ce
efecte adverse sa se astepte-dreptul de a refuza medicatia prescrisa
6E"#RA+IILE
!rim a<utor
- e %ntinde accidentatul la orizontal(
- e face hemostaza provizorie, realizabil(, pe mai multe c(i:
compresiune manual( sau digital(, pansament compresiv,
1 flectarea puternic( a extremit(&ii,
1 aplicarea garoului,
1 pensarea vasului s5nger5nd
de,initie
C este rev(rsarea s5ngelui din patul vascular ca rezultat allez(rii
traumatice sau dereglarea permeabilit(&ii peretelui vascular.
Clasi,icarea 0emoragiilor8
7. "upa principiul anatomic:
C Ar t e r i a l a
C +e n o a s a
C C a p i l a r a
C !ar enchi mat oasa
8. "upa mecanismul de aparitie:
1<emoragia per rhexin
1<emoragia per diabrosin
1<emoragia per diapedesin
/. "upa referinta la mediul extern:
'xterna
,nternaa) !ropriu-zis interne
Cavitare
,ntratisulara:
.!etesii- hemoimbibitii intradermale
!urpura- hemoimbibitii submucoase
<ematom- hemoragie in tesuturi cu formarea unei cavitati ininteriorul
careia se determina sange cu cheagurib) <emoragii interne exteriorizate-
hemoragii in cavitati interne care comunica cumediul extern?. "upa
timpil apritiei:
!rimare- hemoragia ce apre in momentul traumei
ecundare- hemoragia care apare peste un interval de timp de la
momentul tarumei sipoate fi:
!recoce:
C # n i t a r a
C -e c i d i v a n t a
-.ardiva
C # n i t a r a
C -e c i d i v a n t a
D. "upa evolutie:
C Acuta- hemoragia are loc intr-un scurt interval de timp
C Cronica- hemoragie lenta in cantitati mici (oculta)
E. "upa gradul +C pierdut:
1*radul , (usoara)- pierderea pana la 79- 7D: +C (D99-F99 ml);
1*radul ,, (mediu)- pierderea pana la 7D-89: +C (7999-7?99 ml);
1*radul ,,, (grava)- pierderea pana la 89-/9: +C (7D99-8999 ml);
1*radul ,+ (hemoragie masiva)- pierdere mai mult de /9: ( mai mult de 8999 ml).
INFECTIILE A!ARATULUI +ENITAL FE"ININ
In,ectiile aparatului genital ,eminin
ursele de infectie sunt de origine :1
Sursa endogena
C este reprezentata de germenii care se gasesc la nivelul aparatuluigenital
care sub influen&a factorilor favorizan&i devin patogeni;1
Sursa exogena
- a;unge in organismul femeii in diferite circumstante:-
Sarcina
,nasterea si le0uzia
favorizeaza patrunderea germenilor -
A'orturile
-Raporturile sexuale
-Explorarile si inter'entiile ginecologice ca
: histerometria, dilatatii ale colului,histerosalpingografia, chiureta;ul
biopsic
%.5ul'o'aginite
+ulvovaginita este una din cele mai frecvent afectiuni intilnite in
ginecologice. ,nmarea ma;oritate sunt contagioase si se transmisi prin
contact sexual. =oarte rar infectia este localizat( strict la mucoasa
vaginala, de cel mai multe ori se asociaza cuvulvita sau cervicita.
)e,initie
G inflamatiile mucoasei vaginale asociate cu cele vulvare datorita unor
agenti patogeni cu transmitere sexuala sau agenti ce apartin florei normale
dar sidatorita unor factori chimici, mecanici, alergici, hormonali sau
deficiente de igienaintima.
9Fiziologie 'aginala. 3
+aginul este rezistent la infectie prin doua mecanisme:-
aciditate marcata
- p< local normal acid (/,H-?,8), si
epiteliu gros
, protectiv.,n flora vaginala sunt D-7D specii bacteriene diferite
(streptococi grup 0, '. coli), anaerobi si aerobi care populeaz( vaginul.
.ipul si numarul poate varia in functie demodificarile normale si
anormale de la nivelul vaginului.
Lactoacillus acidop0ilus
dominant vaginal sanatos. (Acidul lactic )i peroxidul dehidrogen
produsi de
lactoacili
sunt toxici pentru bacteriile anaerobe.)
"odi,icarile care a,ecteaza p63ul acid
si determin un mediu mai alcalin
Factorii gazda83 Ni'elul normal de estrogeni
este o conditie necesar( pentru un mediu vaginal normal )i rezisten&a
la infec&ie.
a. Estrogenul stimuleaz= proli,erarea >i maturarea epiteliului 'aginal
, asigur5ndo barier( fizic( pentru infec&ie.
.'p i t e l i u l v a g i n a l ma t u r p r o d u c e
glicogen
, n e c e s a r p e n t r u me t a b o l i s mu l
lactoacililor.
"ac( nivelul de
glicogen este redus$ num=rul de lactoacili scade
c.Condi&iile asociate cu sc(derea nivelului de estrogeni se
asociaz( cu o cre)tere asusceptibilit(&ii la infec&ii vaginale.
3 I muni t a t e a c e l ul a r = > i umo r a l =
; o a c ( d e a s e me n e a u n r o l i mp o r t a n t % n mecanismele de
ap(rare vaginal(.
Factori care a,ecteaz= mediul 'aginal
.%. Antiioticele
modific( microbioiogia vaginului )i cresc riscul de infec&ie.
&. 6ormonii.
c(derea nivelului de estrogeni sau cre)terea nivelului de progesteron
poate afecta epiteliul vaginal )i cre)te riscul de infec&ie
Patologia benigna a sanului


!atologiile mamare apar din adolescenta pana la batranete. 6 buna parte din
aceste afectiuni sunt rezultatul unor modificari hormonale care apar
odata cu pubertatea, dar exista si alti factori de risc, unii determinanti altii
favorizanti.
Astfel, nasterea primului copil dupa 8H ani, anticonceptionale luate inainte
de prima sarcina mai mult de 79 ani, traumatisme mamare, expunerea
sanilor la ultraviolete pot determina aparitia acestor formatiuni la nivelul
sanilor. Alimentatia bogata in grasimi, consumul de alcool si fumatul sunt
un factor de risc in plus. tresul a fost, este si va fi un factor agravant, dar
si determinant al unei patologii a sanului
7. Firoadenomul mamar este o tumora benigna intilnita la varste tinere
(89-/9 ani). e considera ca dezvoltarea este favorizata de
hiperestrogenism. Aceasta afectiune debuteaza insidios, frecvent in partea
supero-externa a sanului. $a palpare se percepe ca o formatiune rotunda,
nedureroasa, dura, mobila fata de piele dar aderenta de restul tesutului
glandular. Aspectul pielii nu se modifica, mamelonul nu se retracta si nu
apare adenopatie axilara (marirea ganglionilor din axila).
8. "astoza ,iroc0istica este cea mai frecventa stare precanceroasa a
sanului. e caracterizeaza prin aparitia de numeroase chisturi mici si
noduli fibrosi in ambii sani. Apare frecvent dupa /9 ani datorita unor
dezechilibre hormonale. #n rol important in etiologia aceste afectiuni il au
hormonii tiroidieni. Are evolutie ciclica, accentuandu-se inaintea menstrei
si diminuand pina la disparitie dupa menstra. +olumul si consistenta
sanilor sunt crescute. Apar dureri spontane sau la palpare iar uneori se
observa o secretie seroasa mamelonara. Are loc proliferarea tesutului
fibros si se formeaza un placard sub care poate exista un cancer, nodulii
impiedicand palparea tumorii ceea ce duce la imposibilitatea stabilirii unui
diagnostic clinic. "e aceea este indicata mamografia.
/. C0isturile mamare apar, in general, in perimenopauza. 'volutia lor
poate fi urmarita ecografic. !robleme pot sa apara in cazul chisturilor
vechi, de dimensiuni mari deoarece modificarile epiteliale din interiorul
chisturilor sunt punctul de plecare al transformarilor maligne.
Ce se poate ,ace pentru a depista in timp util o a,ectiune a sanului?
- fiecare femeie trebuie sa-si autoexamineze sanii o data pe luna, imediat
dupa menstruatie, si sa se adreseze specialistului daca observa vreo
modificare cum ar fi: aparitia unor formatiuni, modificari ale
tegumentului, accentuarea desenului vascular, aparitia unei secretii
mamelonare sangvinolente, marirea ganglionilor in axila;
- sa ceara medicului sa-i examineze si sanii atunci cind solicita o
consultatie ginecologica;
- sa faca un control de rutina o data pe an;
- daca are o afectiune a sanilor, sa o monitorizeze pentru a depista
eventuale modificari astfel incat sa se poata preveni sau trata in faze
incipiente un cancer de san.
!rimul a<utor in cazul arsurilor
Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor; o
temperatura care depaseste ?E grade celsius este nociva pentru tesuturi.
Arsurile pot fi de diferite tipuri ;
- arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide
supraincalzite (fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari
- arsuri chimice: provocate de acizi sau baze
- arsuri electrice: prin electrocutare
- arsuri prin radiatii: radiatii solare
"asuri de siguranta
!entru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in
vedere cateva masuri de siguranta:
- se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric,gazul
- se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de
caldura
- daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de
siguranta suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa
folosesca materiale electroizolante- se va indeparta victima dintr-o zona
cu risc de explozie
- in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin
folosirea unor masti speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in
cladire- focul se stinge cu apa, stingator C68 sau, de la caz la caz, cu
paturi, zapada, pamant etc.
- in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa
alerge (desi aceasta este de obicei reactia victimelor), se va culca la sol si
eventual se va acoperi cu o patura.
E'aluarea arsurilor
,n functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt ? grade de arsuri:
- gradul ,: cand este afectat doar stratul superficial al tegumentului
(epidermul); pielea este rosie, inflamata si dureroasa; exemplu de arsura
de gradul , este eritemul solar
- gradul ,,: cand este afectat si dermul (stratul mi;lociu al pielii); pielea
este rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu
continut clar (basicute cu lichid galbui); exemplu de arsura de gradul ,,
sunt arsurile provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite-
gradul ,,,: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea
este mai putin intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase- gradul
,+: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste negre,
tesuturile fiind complet carbonizate, Aprecierea gravitatii starii victimei se
face in functie de gradul arsurii si de suprafata corporala arsa.
Anestezia
Clasificarea anesteziei.
7. Anestezia locala
8. Anestezia de conducere
/Anestezia generala
@N+RIAIRI !#ST3#!ERAT#RII +ENERALE
@n absenta complicatiilor, perioada post-operatorie dureaza de la cteva
zile (chirurgie laparoscopica) p5na la -1! zile (chirurgie deschisa); se
suprapune intervalului de la sf5rsitul interventiei chirurgicale p5na la
parasirea spitalului.
.rebuie luate masuri care sa previna sau sa trateze unele incidente sau
accidente post-operatorii imediate sau precoce, favoriz5nd o %nsanatosire
rapida a pacientului prin recuperarea functiilor vitale periclitate de
traumatismul chirurgical
.%. @ntoarcerea olna'ului la pat
e face cu brancardul, de preferinta %nsotit de medicul anestezist care
asigura securitatea functiei respiratorii si cardio-vasculare
"upa trezire, bolnavul va fi asezat %n pozitia pe care o suporta cel mai
bine; se recomanda pozitia =oIler (permite o relaxare a musculaturii
membrelor inferioare si abdomenului, miscarile respiratorii se pot efectua
mai usor
&. Comaterea durerii postoperatorii
unt folosite doua tipuri de substante:
- analgetice ma;ore (opiacee, derivate si succedanee ale morfinei),
- analgetice minore (neopiacee).
@n general, durerea generata de traumatismul operator cedeaza %n 8?-?H
ore; daca persista, se agraveaza sau %si schimba caracterele J semn care
precede aparitia unei complicatii mai grave (supuratia plagii, ocluzie
intestinala, peritonita precoce post-operatorie)
(. Terapia sedati'a
6piaceele asigura, pe l5nga analgezie, si o sedare a bolnavului.
*. Comaterea 'arsaturilor si parezei intestinale
-. !ro,ilaxia olii tromo3emolice post3operatorii
.. Urmarirea temperaturii olna'ului
/. Supra'eg0erea ,unctiilor 'itale
a: Aparatul respirator
c: Aparatul digestiv:
d: Aparatul urinar
B. Terapia antimicroiana
C. @ngri<irea regiunii operate8
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa *B ore
fara pansament, infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibila (%n
primele ?H ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat, pentru
a permite constituirea barierei de fibrina) J supraveghere mai usoara, cu
sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
Externarea olna'ului se 'a ,ace cDnd plaga operatorie este
cicatrizata$ cu ,irele scoase si se a,la En a,ara complicatiilor post3
operatorii
IN+RIAIREA !ACIENTULUI CU INFARCT "I#CAR)IC
,nfarctul miocardic acut( ,2A) se caracterizeaza printr-o zona de necroza
ischemica in miocard, determinata de o obstructie coronariana prin
tromboza.K9-KD : dintre cazurile de ,2A sunt produse de ateroscleroza
coronariana. =actorii care favorizeaza aparitia ,2A sunt cunoscuti sub
numele de ,actori de risc si acestia sunt: varsta, sexul, fumatul, stresurile,
sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat,
hiperlipemia, etc.
Factorii care declanseaza I"A sunt: efortul intens, mesele copioase,
stress-ul, factorii meteorologici ( in special, expunerea la frig), infectii ale
tractului respirator, etc.
"ani,estarile de dependenta9 semne sau simptome: : durerea,
hipotensiunea arteriala, hipertermia, alte semne.
)urerea anginoasa, intensa, violenta, insuportabila care nu cedeaza la
nitroglicerina sau repaus.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
6 senzatie de constrictie sau in gheara
6 senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia
#neori ca o simpla ;ena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau
apasare suportabila.
"urerea poate fi tipica (cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau
fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sau atipica (cu
localizare extratoracica: in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate ,
pumni)."urerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea
cervicala, in mandibula.
"urata durerii poate de la /9 de minute, pana la cateva ore( ?H de ore), nu
cedeaza la nitriti, apare de obicei in repaus si determina agitatia
bolnavului. "urerea este insotita de :
Anxietate marcata
enzatie de moarte iminenta
"ispnee
.ranspiratii reci
ughit
*returi si varsaturi
tare de slabiciune.
Ameteli
"istensie abdominala
enzatie de plenitudine epigastrica
<ipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, este
precedata , din cauza actiunii stresante a durerii, de o usoara crestere a
.A. Cand .A scade brusc,este iminent pericolul socului cardiogen. "e
regula, hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.
=ebra, este la inceput absenta, dar apare la 78- 8? de ore de la debut ( in
;ur de /H grade).
Alte semne: uneori tabloul clinic este dominat de la inceput de starea de
soc , manifestata prin : paloare, tegument rece si umed, puls rapid si
filiform,alterarea starii generale, oligurie grava
"ebutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici cu debut nedureros,
mascat de unele din semnele si simptomele mentionate anterior, care
apartin complicatiilor infarctului miocardic acut.
,2A este una dintre afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.
,ngri;irea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
'xaminarile care se fac in ,2A sunt:
'lectrocardiograma
'xaminari de laborator din sange: +<- crescuta, fibrinogen- crescut,
..*.6. C crescuta, leucocitoza, creatinfosfoLinaza- crescuta.
Coronarografie
Cateterism cardiac
+entriculografie radioizotopica
,n ,aza de prespitalizare, care este intervalul de la debutul infarctului
miocardic si pana in momentul sosirii bolnavului in spital, asistentul
medical trebuie sa rezolve principalele probleme din aceasta perioada.
!revenirea mortii subite consta in asezarea bolnavului in decubit dorsal si
interzicerea efectuarii oricarei miscari. !sihoterapia este, de asemenea,
foarte importanta.
!entru a se preintampina alte complicatii se face :
sedarea durerii la indicatia medicului:
mor,ina
mialgin
Fortral
"eoarece morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea
ventilatiei pulmonare, este indicata asocierea morfinei cu atropina 9,D- 7
mg pentru a preveni aceste fenomene.
"aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu
algocalmin, fenobarbital, codeina.
Urmarirea T.A. si pulsului.
2entinerea ..A. cu perfuzii de glucoza D:, dextran, marisang si <.<.C.
#rmarirea pulsului si corectarea extrasistolelor cu xilina de uz
cardiologic. e mentine permeabilitatea cailor aeriene prin aspiratie.
#xigenoterapie
.ransportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca se face obligatoriu cu
targa.
Ingri<irea in spital 9 inter'entii:
Instalarea olna'ului in pat: 2utarea bolnavului de pe targa in pat face
personalul sanitar fa sa permita bolnavuluinici o miscar, pentru a nu i se
agrava situatia.
alonul va fi linistit, incalzit si bine aerisit.
!ozitia bolnavului in pat va fi cat mai comoda.
e vor aplica in continuare masurile de prim a<utor prin administrarea
la indicatia medicului a sedativelor ( pentru combaterea anxietatii), a
calmantelor, si oxigenoterapiei.
Supra'eg0erea ,unctiilor 'itale: #rmarirea infarctului consta in
monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a 'M*, ..A.,
a ritmului cardiac si a respiratiei.
Recoltarea proelor de laorator: Asistentul medical va recolta sange
pentru probe de laborator indicate de medic( pentru dozarile enzimatice, a
fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a +<,
colesterolului, acidului uric).
!entru pre'enirea complicatiilor tromoemolice se administreaza
anticoagulante: heparina si trombostop ( se va verifica timpul NuicL), iar
pentru preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului, se administreaza
xilina 899mg im sau iv sau in perfuzie.
Administrarea medicatiei se va face cu mare punctualitate, deoarece
intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
.ratamentul medicamentos se va face la pat in pozitie orizontala.
Asistentul medical va avea pregatite medicamente pentru eventuale
complicatii. "esi medicamentele se administreaza strict la indicatia
medicului,in caz de urgenta, cadrul mediu poate interveni cu unele
medicamente( nitroglicerina) si oxigen.
Alimentatia olna'ului cu I"A este pasiva la pat, in primele zile, in
decubit dorsal. .reptat, se va trece la alimentatia activa la pat( numai la
recomandarea medicului in pozitie sezanda). "upa mobilizarea
bolnavului, acesta poate servi masa in sala de mese.
2esele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o
masa.-egimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.
,n primele zile, regimul alimentar este alcatuit din: pireuri si lichide date
lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi.
e interzice total fumatul.
Urmarirea e'acuarilor de urina si ,ecale: e va servi bolnavul cu urinar
si bazinet fara ca acesta sa fie ridicat in pozitie sezanda. Constipatia
trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare.
"iureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie.
Igiena olna'ului: 0aia generala sau partiala se face la pat fara sa
oboseasca bolnavul( in primele zile fara sa fie ridicat).
"oilizarea olna'ului: ,n prima saptamana se recomanda repaus
absolut la pat, iar daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicatii,
incepand chiar din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de
la maini si picioare.reptat, se permit: schimbarea pozitiei in pat, miscari
active ale membrelor.2obilizarea se face progresiv ( sederea pe marginea
patului, sederea in fotoliu, ridicarea din pat), sub controlul pulsului si a
.A, initial in prezenta medicului.
Crearea unui mediu psi0ologic ,a'orail prin:
'vitarea discutiilor cu voce tare
,nterzicerea vizitelor in grup
'vitarea vizitelor lungi
,nterzicerea comunicarii vestilor neplacute
=acilitarea contactului cu bolnavii restabiliti, pentru un bun efect psihic .
Se 'a ,ace educatia sanitara a pacientului pri'ind regimul de
'iata postin,arct. Acesta cuprinde :
2odul in care trebuie luate medicamentele
Alimentatie echilibrata
-eluarea treptata si progresiva a efortului fizic
!rezentarea la control periodic
e va incerca restabilirea increderii in sine si in capacitatea de
munca anterioara imbolnavirii.
+ERIATRIE R#LUL ASISTENTEI IN IN+RIAIREA
4#LNA5ULUI 5ARSNIC
,ngri;irea bolnavilor este o mare raspundere, care reclama cunostinte
profesionale temeinice si calitati morale deosebite. Cunostintele
profesionale ale asistentei medicale trebuie sa corespunda profilului
sanitar in care lucreaza. "eprinderile practice si priceperea profesionala
trebuie sa fie bine insusite pentru ca manopera sa fie executata corect,
rapid, curat, frumos si elegant.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca: principiile nursing de ingri;ire a
bolnavilor pentru examinari complementare, tehnica tratamentului
modern, dar in acelasi timp sa cunoasca evolutia bolilor, toate
complicatiile posibile in cursul evolutiv, precum si masurile de urgenta
care trebuie luate pana la sosirea medicului. 'ste necesar ca asistenta sa
cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infecto-contagioase,
precum si modul de prevenire a infectiilor intraspitalicesti.
Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodareste locul ei de
munca. 6 insusire de capetenie a cadrelor medicale trebuie sa fie
punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact timpul si spatiul
prevazut pentru efectuarea unui lucru. Administrarea medicamentelor mai
tarziu, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea cu intarziere a
pansamentelor, recoltarea de cantitati imprecise, nerespectarea regimului
prescris bolnavilor, nerespectarea asepsiei unei manevre dauneaza si pot
avea efecte neplacute. !astrarea secretului profesional este o alta datorie
fundamentala a cadrelor sanitare. .ot ceea ce asistenta afla despre bolnav
sau boala lui de la medic, din analizele de laborator, buletinul de
examinare sau din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau
de familia sa, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, date relative la
modul de viata, locuinta, etcO a celor vizitati si luati in supraveghere,
hotaraste alaturi de tehnicitatea si pregatirea medicala C calitatea si
valoarea muncii asistentei. 'a trebuie sa fie intotdeauna atenta si
binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independenta de ingri;irile ei
proprii. Cadrele medii trebuie sa cunoasca psihologia bolnavului pentru a
castiga increderea sa. 0olnavul C mai ales daca este in stare grava C are in
permanenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra starii lui. "in acest
motiv, trebuie sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului in
fata bolnavului. Atitudinea fata de familiile bolnavilor trebuie sa fie de
asemenea principala. Castigarea increderii familiei este aproape tot atat de
importanta ca si a bolnavului
AN+INA !ECT#RALA
Angina pectoralaeste definite ca o durere retrosternala sau in regiunile
toracice adiacente si care are character relative specific: cu aparitie in
accese de scurta durata (/-D min) , declansata cel mai adesea de effort sau
emotii si calmate la repaus sau administrare de 3.*
Angina reprezinta cea mai frecventa forma de Cardiopatie ishemica.
Forme clinice si ,iziopatologice de angina:
- A! stabile de effor
-A instabila,
-A. vasospastica (!rinzmetal)
-A. microvasculara
ETI#L#+IE8
Cauza principala este ATER#SCLER#1A C#R#NARIANA
Afectarea coronariana neaterosclerotica-este rara si cel mai frecvent
ignorata
Afectarea functionala a microvascularizatiei coronare (cu a. coronare
normale la explorarea coronarografica)
,schemie miocardica fara afectare coronariana-in ao, C2<, <.! severa,
2i,etc
#nele conditii generale, insotite de un sindrom hPperLinetic: anemii
severe, hipertiroidia, febra, etc
"ECANIS"ELE )E !R#)UCERE A IS6E"IEI IN A!8
7. cresterea nevoilor de oxigen de la nivelul miocardului, in prezenta unei
stenoze coronare care impune o limita fixa fluxului coronar de rezerva
8. scadera tranzitorie a fluxului coronar ca o consecinta a vsc coronare
/. +ariatiile tonusului vasomotor al sistemului coronarian-este un fenomen
fizilogic cu variatii circadiene. pasmul coronar sever al unei artere
epicardice
?. !oate produce o ocluzie vasculara aproape totala si tranzitorie, cu
ischemie miocardica regionala masiva. pasmul se produce mai rar pe
artere coronare strict normale si mai frecvent pe corobare cu leziuni A.
incipiente sau putin semnificative.-Angina !rinzmetal.
D. A! produsa exclusive prin cresterea nevoilor miocardice de 68, in
conditiile unui flux coronarian normal este posibila, dar f rar apare in
practica. e intalneste in conditii patologice cum sunt: ao, aritmii severe,
E. -olul microvascularizatiei in A! si ischemie este din ce in ce mai mare in
contextual descrierii A! cu coronare normale
CIRCULATIA C#LATERALA C#R#NARIANA8
-eprezinta fenomenul adaptativ de prevenire sau limitare a ischemiei-care
se produce intr-o perioada lunga, ca urmare a unei stenoze coronariene. !e
cordul normal exista o circulatie coronara performanta intre ramurile
coronariene distale, dar la o presiune de perfuzie normala, vasele
colaterale sunt nefunctionale.. .ransormarea canalelor anastomotice
rudimentare intercoronariene in vase colaterale mature se produce in timp
variabil, in raport cu grd stenozei sau cu prezenta unei obstructii coronare
totala.
TA4L#UL CLINIC:
)UREREA AN+IN#ASA-defineste in mod esential boala, are caractere
ce o fac usor de recunoscut, daca este tipica si anamneza este riguroasa
'lementele caracteristice ale durerii anginoase:
SE)IUL )URERII:- este tipic retrosternal$ in portiunea medie sau
inferioara
-mai rar este precordial sua cu predominanta epigastrica, interscapulara
sau numai in zonele de iradiere
0.IRA)IEREA )URERII: este relative variata dar stereotipa.
,radierile cele mai frecvente sunt in :-umarul stang sip e fata interna a
bratului, antebratului si degetele ? si D ale mainii la baza gatului anterior,
in ambii umeri, bibrahial, interscapular, laterocervical stag, in mandibula,
dinti, regiunea faringiana, epigastru
,n unele cazuri durerea debuteaza in zonele de iradiere si apoi se extinde
si retrosternal.
SEN1ATIA )URER#ASA AN+IN#ASA
este tipic de C#NSTRICTIE sau presiune retrosternala sau4si
precordiala .
-o parte din bolnavi descriu o senzatie de arsura, strivire sau
discomfort greu de definit
"urerea precordiala ca o intepatura stric localizata intr-un punct cel
mai probabil nu este A!.
)URATA SI INTENSITATEA )URERII: sunt variabile.
,n medie accesul dureros dureaza (3- minute si este de intensitate
medie. Angina incepe gradat, atinge un maxim apoi senzatia dureroasa
se sterge sau dispare, spontan sau dupa incetarea efortului sau la
administrare de 3.*.
"urerea aparuta in repaus cu o durata mai mare de 79-7D minute este
neobisnuita in A! , se intalneste mai ales in Angina instabila; o durere
cu o durata peste 89-/9 min si este intense ne sugereaza probabilitatea
constitutirii unui ,2A
C#N)ITIILE )E A!ARITIE ALE )URERII AN+IN#ASE C
unt cele care cresc consumul miocardic de 68, astfel durerea este
produsa tipic de effort fizic, factori psihoemotionali, frig, pranzuri
bogate, effort sexual, tahiaritmii, dar mai poate sa apar si in somn
sau repaus (A. !rinzmetal)
=recventa acceselor anginoase Crare (74sapt)
-dese (zilnice).
Cresterea frecventei acceselor, eventual insotita de cresterea intensitatii
lor are semnificatia unei ischemii severe
SE"NE SI SI"!T#"E AS#CIATE8
dispneea asociata durerii anginoase este expresia unei disfunctii
ventriculare ventriculare tranzitorii , sistolice sau diastolice, de cauza
icschemica acuta.
7. .ranspiratii trecatoare sau4si paloarepot insotii accesul anginos
8. senzatia de oboseala- nu are o explicatie prea clara
/. sincopa
INCETAREA ACCESULUI AN+IN#S poate surveni spontanm dupa
incetarea efortului sau dupa adm $ de 3.* (care este si un test diagnostic)
E2A"ENUL FI1IC
E2A"ENUL FI1IC +ENERAL: poate sa fie strict normal , sau poate
furniza elemente importante cum ar fi prezenta arcului cornean sau a
xantelasmelor-indicii ale anomaliilor metabolismului lipidic,; sau mai pot
prezenta claudicatie intermitenta, sufluri pe A. femurale sau iliace, absenta
pulsatiilor arteriale in diferite regiuni ale menbrelorQ
E2A"ENUL CAR)IAC
'ste trict 36-2A$ ,3.'-C-,.,C , dar poate sa fie concludent in
criza-frecventa cardiaca crescuta, ritm sinusal sau apar aritmii ('+ , .+
nesustinute sau rar bradiaritmii), .A creste.
F#R"E CLINICE )E AN+INA !ECT#RALA:
A! C-63,CA .A0,$A:
7. A! "' 36+6- este o A! de effort sau de repaus, cu debut sub o luna, dar
cel mai frecvent sub 8 sapt; precede cel mai adesea un ,2A
8. A. A+RA5ATA:este forma de A! care si-a modificat in ultimele zile sau
sapt caracterele; accesele dureroase sunt mai frecvente sau 4si mai intense,
apar si in repaus mai greu la nitrati
/. A. N#CTURNA: apare predominant sua exclusive noaptea
?. A. )E RE!AUS este angina care apare in repaus
D. A. !REC#CE !#STINFARCT-este angina cu aparitie in primele 7?
zile de la debutul ,2A; semnificatia este relativ severa, -poate sa fie
expresia unei ischemii la distanta, prin compromiterea circulatiei
colaterale sau a unei vsc pe placa de aterom fisurata.
E. A. !RIN1"ETAL 9A. 'arianta: apare de obicei in repaus, este mai
intense si mai prelungita si se insoteste de supradenivelarea segm ..
emnifica o ischemie transmurala data de spasmul unei a coronare
epicardice.
F. A. INSTA4ILA ; se refera la o angina cronica cu acccese dureroase
nelegate de conditii speciale de aparitie si care raspund greu la tratament
H. A. ATI!ICA: defineste posibile forme de angina, ale caror crt principale
difera de angina tipica, mai ales in ceea ce priveste localizarea,
caracterulsenzatiei dureroase, etc
K. A. INSTA4ILA: apare o ischemie miocardica severa, ca urmare a unei
placi de aterom fisurate si incomplete trombozate si care poate evolua in
timp scurt (zile) spre ,2A.
CLASIFICAREA FUNCTI#NALA A AN+INEI !ECT#RALE
CLASA I: activitatea obisnuita nu produce angina, poate sa apara la effort
intens, rapid si prelungitR
CLASA II : angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid. 'xista o
limitare usoara a activitatilor obisnuite
CLASA III8 angina apare la urcatul scarilor in conditii normale sau la mers
obisnuit. 'xista o limitare marcata a activitatilor obisnuite
CLASA I5; Angina apare si in repaus, bolnavul nu poate efectua nici o
activitate fara ca aceata sa produca durere
IN5ESTI+ATII !ARACLINICE NEIN5A1I5E
EF+
EF+ )E EFF#RT
'C# Cardiac
EC# Transeso,agiana
7. E2!L#RARI I1#T#!ICE83 sintigra,ia pe per,uzie miocardica
83 sintigra,ia pe per,uzie miocardica
E2A"ENE 4I#C6I"ICE; -enzimele miocardice-normale
- anomalii ale metabolismului lipidic
- glicemie
E. Rx standard
.ARTERI#+RAFIA C#R#NARIANA
.)IA+N#STICUL )IFERENTIAL
TRATA"ENT
7. TRATA"ENT I+IEN# )IETETIC8
-informarea pacientului
-educerea factorilor de risc cardiovasculari:- =#2A.#$ C,3.'-S,
- <.A tratata corespunzator
- -egim hipolipidic
- cadere in greutate
- Corectarea valorilor glicemiei dace este
cu "S
- 2odificare stilului de viata
'xercitii fizice regulate