Cartea Recorectata

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL SANITAR
EXAMEN DE ABSOLVIRE
SESIUNE - AUGUST 2021
PROPUNERI DE SUBIECTE
PENTRU PROBA SCRISĂ
CALIFICARE:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
EDIȚIA I
2021
1
COORDONATORI:
Prof. SIMONA CIULU – Inspector Şcolar de Specialitate – ISJ DOLJ

Prof. GEORGESCU LUMINIȚA-FILOFTEIA – Director, ŞCOALA POSTLICEALĂ
SANITARĂ „SAN-ECO-MED” – CRAIOVA
Dr. GEORGESCU ANDREEA-ROBERTA - ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „SAN-
ECO-MED” – CRAIOVA
PROPUNĂTORI SUBIECTE
Modulul 14, ANUL I: NURSING GENERAL I
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ: „CHRISTIANA” – CRAIOVA
As. Med. DANIELA STĂNCULESCU
Dr. TULITU-PĂUNA CRISTIANA
Modulul 15, ANUL I: NURSING GENERAL II

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ QUEEN ELIZABETH FILIAȘI
As. Med. Lic. SOARE MARINELA
Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I, ȘCOALA

SANITARĂ POSTLICEALĂ „QUEEN ELIZABETH”, CRAIOVA
As. Med. Lic. SOARE MARINELA
Dr. PETRESCU ALINA NICOLETA
Modulul 21, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC II

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „EDUNET”, CRAIOVA
As. Med. Lic. CHELU MARINELA
Dr. DICĂ MARIANA-EMILIA
Modulul 22, ANUL II: CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC I

LICEUL “CHARLES LAUGIER”- ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CRAIOVA
As. Med. CORINA PLOAE
Dr. NARCIS MIHALACHE
Modulul 23, ANUL II: CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC II

ŞCOALA POSTLICEALĂ ECOLOGICĂ ”SFÎNTUL ŞTEFAN” - CRAIOVA
As. Med. Pr. Lic. FIRA MANUELA-IOANA
As. Med. Pr. Lic. PANĂ ANDREI
Dr. BASANDICĂ-PĂTRAȘCU GELU-BOGDAN
2
Modulul 30, ANUL III: OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ ION NĂNUȚI” – CĂLĂRAȘI
As. Med. CIOLACU DANIELA
Dr. ȚĂPURIN-IORDACHE DOINA
Modulul 31, ANUL III: PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ SAN-ECO-MED” – CRAIOVA
As. Med. RĂDULESCU AURORA-DORINA
Dr. GEORGESCU ANDREEA-ROBERTA
Modulul 38, ANUL III: CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE, SITUAȚII

DE CRIZĂ ȘI DEZASTRE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „SAN-ECO-MED” – CRAIOVA
As. Med. GEORGESCU LUMINIȚA-FILOFTEIA
Dr. GEORGESCU ANDREEA-ROBERTA
3
CAPITOLUL I
ITEMI TIP GRILĂ

Alegeţi răspunsul corect:
1. În mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul:

a. venei jugulare;
b. venei temporale;
c. venei poplitee;
d. şanţului radial.
2. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a. la ambele braţe, după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1
min;
b. la ambele braţe stand în decubit dorsal;
c. la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia
în ortostatism;
d. la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare.
3. AV la copilul de 2 ani are valoarea normală:

a. 70 bătăi/minut;
b. 80 bătăi/minut;
c. 90 bătăi/minut;
d. 110 bătăi/minut.
4. Dispneea Kussmaul se manifestă prin:

a. bradipnee;
b. respiraţie în 4 timpi: inspiraţie – pauză – respiraţie – pauză;
c. respiraţie deficitară permanentă;
d. tahipnee.
5. Eupneea reprezintă:
a. respiraţie deficitară;
b. respiraţie normală;
c. cicluri de respiraţie inversată;
d. dispnee.
6. Cianoza reprezintă:
a. coloraţia galbenă a tegumentelor şi sclerelor;
b. coloraţia albastruie a tegumentelor şi mucoaselor;
c. coloraţia maronie a tegumentelor şi mucoaselor;
4
d. coloraţia roşie a tegumentelor.
7. Hemoptizia este:
a. o eliminare de sânge din plămâni;
b. o eliminare de sânge din stomac;
c. o eliminare de sânge din rect;
d. o eliminare de sânge din colon.
8. Disfagia reprezintă:
a. greutate la înghiţire;
b. dificultate în digestie;
c. lipsa poftei de mâncare;
d. greutate în respiraţie.
9. Anuria reprezintă:
a. creşterea numărului de micţiuni;
b. absenţa urinei în vezica urinară;
c. scăderea numărului de micţiuni;
d. scăderea cantităţii de urină.
10. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină:

a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie.
11. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin:

a. diureză;
b. hematemeză;
c. procesul de homeostazie;
d. melenă.
12. Prin akinezie se înţelege:

a. mers propulsiv;
b. faţă rigidă;
c. lipsă sau diminuare a mişcărilor normale;
d. tulburări de coordonare.
13. La un pacient cu hipertermie, asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire:

a. pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire;
b. pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
c. pacientul să-şi păstreze integre tegumentele;
5
d. pacientul să fie apatic.
14. Hipostenuria se defineşte ca:

a. durere la micţiune;
b. densitate mică a urinei;
c. diureză scazută;
d. densitate crescută a urinei.
15. Subfebrilitatea este reprezentată de intervalul:

a. 37 - 38° C;
b. 35 - 36° C;
c. 36 - 37° C;
d. 38 - 39° C.
16. Poziţia cu capul în hiperextensie şi membrele inferioare flectate se mai numeşte:

a. poziţia de "cocoş de puşcă";
b. ortopnee;
c. opistotonus;
d. poziţia „cap-călcâi”.
17. Tulburările de emisie urinară sunt:

a. disuria, nicturia, polakiuria;
b. poliuria, anuria, hematuria;
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria;
d. anuria, albuminuria.
18. Urina cu sânge se defineşte ca:

a. hematurie;
b. hematemeza;
c. hemoptizie;
d. piurie.
19. Hipertermia reprezintă:

a. scăderea temperaturii corpului sub limita normală;
b. creşterea temperaturii corpului peste limita normală;
c. ambele;
d. creşterea tensiunii arteriale.
20. Paralizia unei jumătăţi de corp se numeşte:

a. tetraplegie;
b. paraplegie;
c. monoplegie;
6
d. hemiplegie.
21. Pustula este o formaţiune cutanată plină cu:

a. plasmă;
b. puroi;
c. sânge;
d. lichid.
22. Escara apare în urma:

a. deficitului alimentar;
b. deficitului senzorial;
c. deficitului hidric;
d. deficitului de nutriţie locală.
23. Comunicarea deficitară la nivel senzorial, este dată de:

a. creşterea funcţiei vizuale;
b. deficitul funcţiei auditive;
c. creşterea funcţiei tactile;
d. creşterea deficitului hidric.
24. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitară, este:
a. afectarea aparatului locomotor;
b. autoizolarea;
c. neglijarea faţă de propria persoană;
d. afectarea tubului digestiv.
25. Epistaxisul este:

a. o hemoragie bucală;
b. o hemoragie digestivă;
c. o hemoragie anală;
d. o hemoragie nazală.
26. În timpul diareei creşte:

a. reabsorbţia tubulară;
b. secreţia tubulară;
c. peristaltismul intestinal;
d. hidratarea.
27. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

a. lipsa de forţă a pacientului;
b. lipsa rudelor pacientului;
c. lipsa de idei a pacientului;
7
d. dificultăţile financiare ale pacientului.
28. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:
a. anxietatea;
b. stresul;
c. situaţiile de criză;
d. tubajul nazo-gastric.
29. Măsurile profilactice ce se recomandă pacientului pentru prevenirea afecțiunilor respiratorii sunt
următoarele, cu excepția:
a. evitarea fumatului;
b. menținerea unei bune poziții a corpului;
c. consumul de alcool și droguri;
d. exerciţii respiratorii.
30. Presiunea arterială se modifică în funcţie de:

a. debitul cardiac;
b. glicemie;
c. diureză;
d. scaun.

1.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a. eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină;
b. spatulă linguală;
c. seringă şi ace de unică folosinţă;
d. mănuli sterile.
2.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a. decubit dorsal;
b. decubit lateral stg;
c. decubit lateral dr;
d. decubit ventral.
3. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a. în decubit dorsal;
b. în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c.în cadrul intim, alături de familie;
8
d. după efort fizic.
4. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:

a. tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criză de astm bronşic;
d. anurie.
5. După efectuarea puncţiei venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a. urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b. compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c. hrănirea imediată a bolnavului.
d. poziționarea bolnavului comod în pat
6. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a. substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b. substanţe medicamentoase hipertonice;
c.substanţe medicamentoase uleioase;
d. substanțe coloidale cu densitate mare.
7. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară astfel:
a. la 40-50 cm;
b. la 60 cm;
c. la 70-75 cm;
d. la 55-65 cm.
8. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să
se:
a. umecteze aerul respirat de bolnav;
b. pună cateva picături de apă distilată periodic în tub;
c. acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic;
d. acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu alcool sanitar.
9. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a. distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
b. emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
c. emboliei gazoasă;
d. traheobronșită – în condiții de administrare prelungită.
10. Cortizonul se administrează la început:

a. în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b. în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;
9
c. aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului;
d. în doze mici, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere.
11. În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a. desodat;
b. hipersodat;
c. normosodat;
d. hiposodat.
12. Paracenteza abdominală reprezintă:

a. pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b. pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c. pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos;
d. pătrunderea cu un ac în interiorul vezicii urinare.
13.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a. intravenoasă;
b. subcutanată;
c. intradermică;
d.intracardiacă.
14. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:
a. calea intravenoasă;
b. calea intramusculară;
c. calea orală;
d. cale rectală.
15. Antibioticele sunt:

a. substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b. substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau
antimicotice;
c. toare răspunsurile sunt corecte;
d.agenţi antimicrobieni care exercită efecte toxice specifice faţă de anumite microorganisme,
paraziţi sau celule atipice.
16. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medicală trebuie
să ştie că:
a. acest lucru se va întampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de
importanţă;
b. medicamentul se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era
modificat;
10
c. medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ;
d. medicamentul se administrează dar se consemnează în procesul verbal al asistentelor că
era modificat.
17. Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a. embolie gazoasă;
b. hematom;
c. paralizie;
d. stop cardiac.
18. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a. înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b. favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c. satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului;
d. asigurarea aportului de vitamin și săruri minerale necesare metabolismului .
19. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de:
a. 6- 8 l/min.;
b. 3- 6 l/min.;
c. 6-10 l/min;
d. 4-6 l/min.
20. Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

a. inconştienţi;
b. cu stricturi esofagiene;
c. intoxicaţi cu substanţe caustice;
d. hemoragie digestivă inferioară.
21.Temperatura se măsoară în:

a. cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b. cavitatea rectală;
c. toate răspunsurile sunt corecte;
d. cavitatea vaginală.
22. Hiperpirexia reprezintă:

a. temperatura corpului peste 40-41°C;
b. temperatura corpului între 39-40°C;
c. temperatura corpului între 37-38°C;
d. temperatura corpului între 38-39°C.
11
23. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluție de :
a. rivanol 1%;
b. alcool 70 grade;
c. bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20;
d. tinctură de iod.
24. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

a. tahicardie;
b. bradicardie;
c. puls filiform:
d. tahipnee.
25. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a. şezând cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b. şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c. şezând cu braţele pe langă corp
d. ventral.
26. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a. din 24-48 h;
b. după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c. după ingestia a 1,5-2 1 de lichide;
d. după începerea tratamentului cu antibiotic.
27. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a. în condiţii sterile, în recipient special;
b. un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c. numai după administrarea a 2 l de ceai;
d. după începerea tratamentului cu antibiotic.
28. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a. la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1
min;
b. la ambele braţe stând în decubit dorsal;
c. la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia
în ortostatism;
d. la brațul drept în poziție de decubit dorsal.
29. Cand este indicată clisma evacuatorie ?

a. în constipația cronică, pregătirea preoperatorie, reluarea tranzitului intestinal;
b. după o masa copioasă, în constipația cronică, pregatirea preoperatorie;
12
c. în constipația cronică, pregătirea preoperatorie, în caz de depresie;
d. în constipația cronică, incontinență anală.
30. Hemocultura se recoltează din:

a. sânge arterial;
b. sânge venos;
c. urina colectată în condiţii sterile;
d. urina colectată în 24 ore.
Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I

1. Expectoraţia reprezintă:
a. simptomul cel mai frecvent;
b. o expirare explozivă;
c. eliminarea de secreţii;
d. relaxarea musculară.
2. Care este examenul fundamental în cancerul bronhopulmonar ce evidenţiază leziunea

endobronşică şi permite aspirarea unor fragmente tumorale:
a. radiografia;
b. bronhoscopia;
c. bronhografia;
d. electrocardiograma.
3. Tuberculoza pulmonară este provocată de :

a. fungi;
b. streptococ β – hemolitic grup B;
c. bacilul Koch;
d. stafilococ.
4. Măsurile profilactice ce se recomandă pacientului pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii sunt

următoarele cu excepţia:
a. evitarea fumatului;
b. menţinerea unei bune poziţii a corpului;
c. consumul de alcool şi droguri;
d. exerciţii respiratorii.
5. Care din următoarele reprezintă obiective de îngrijire în criza de astm bronşic :

a. dispneea;
13
b. anxietate;
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. durerea.
6. Hemoptizia este:
a. eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge provenind din stomac;
b. eliminarea pe gură a unei canităţi de sânge provenind din căile aeriene inferioare ;
c. eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge provenind din fosele nazale;
d. eliminarea materiilor fecale.
7. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin :

a. IDR la tuberculină;
b. IDR – Cassoni;
c. IDR – Dick;
d. sputa.
8. Ca intervenţie de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica:

a. administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;
b. educaţia pacientului cum să prevină criza de astm bronşic;
c. administrarea de sedative;
d. administrarea antibioticelor.
9. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem pulmonar acut constă în:

a. creşterea circulaţiei de întoarcere;
b. aplicarea garourilor la rădăcina membrelor;
c. administrarea diureticelor;
d. administrarea sedativelor.
10. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire :

a. clisma evacuatoare;
b. administrarea atropinei cu 30 minute înaintea examenului;
c. continuarea alimentaţiei;
d. sondaj vezical.
11. Durerea din angina pectorală:

a. iradiază în umărul şi membrul superior drept;
b. cedează la administrarea de nitroglicerină;
c. se asociază frecvent cu palpitaţii, ameţeli;
d. cedează la administrarea de antibiotic.
14
12. Edemul pulmonar acut se manifestă clinic prin:
a. polipnee, respiraţie zgomotoasă, spută roz;
b. respiraţie bradipneică, zgomotoasă;
c. bradicardie, tuse seacă, stare de obnubilare;
d. dipsnee, polipnee, spută.
13. Durerea din infarctul miocardic:

a. se calmează prin administrarea de nitroglicerină sublingual;
b. se calmează în repaus;
c. cedează la opiacee (morfină);
d. cedează în ortostatism.
14. Factorii de risc în hipertensiunea arterială sunt:

a. excesul alimentar de sare;
b. excesul alimentar de legume;
c. activitatea fizică medie;
d. consumul de fructe.
15. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru:

a. o spondilartroză;
b. o afecţiune coronariană;
c. un pneumothorax;
d. astmul bronşic.
16. Turgescenţa jugularelor apare în:

a. insuficienţa cardiacă dreaptă;
b. insuficienţa cardiacă stangă;
c. sindrom de ischemie arterială acută;
d. sindrom de inchemie arterială cronică.
17. Oxigenoterapia, abordul venos periferic, monitorizarea pulsului şi tensiunii arteriale şi calmarea
durerii reprezintă:
a. tratamentul de bază al durerii toracice;
b. atitudinea de urgenţă în durerea toracică;
c. tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale;
d. tratamentul de urgentă în HTA.
18. Debitul O2 administrat prin sonda endonazală la un pacient cu hipoxie este de:
a. 3-6 l/min;
b. 6-8 l/min;
c. 8-10 l/min;
d. 10-12 l/min.
15
19. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare:
a. obezitatea şi ortostatismul prelungit;
b. sarcini multiple;
c. hipercolesterolemia;
d. predispoziţia genetică.
20. Asistenta medicală recomandă la externare pacientului cu HTA să respecte:

a. controlul medical periodic;
b. determinarea zilnică a greutăţii corporale;
c. determinarea zilnică a glicemiei;
d. determinarea zilnică a scaunului.
21. Tratamentul în RAA se efectuează cu:

a. antibiotice, antiinflamatoare;
b. antidiareice, antiemetice;
c. neuroleptice, vasodilatoare;
d. antifungice, bronhodilatatoare.
22. Obiectivele îngrijirii pacientului cu PR sunt, în afară de:

a. păstrarea mobilității;
b. diminuarea durerilor articulare;
c. menținerea temperaturii corporale în limitele 36-37°C;
d. regim alimentar desodat.
23. Pentru confirmarea diagnosticului de RAA se recoltează următorele probe biologice :

a. grup sanguin, Rh, glicemie;
b. LCR prin puncție rahidiană;
c. uree, creatinină;
d. VSH, Aslo, proteina C reactivă, fibrinogen, exudat faringian.
24. Simptomul cel mai frecvent întâlnit în bolile reumatice:

a. tumefacția articulară;
b. durerea;
c. febra;
d. crepitațiile articulare.
25. Redoarea articulară reprezintă:

a. reducerea mobilității articulare;
b. episod inflamator;
c. migrarea durerii de la o articulația la alta;
d. tumefacție articulară.
16
26. Manifestările de dependență caracteristice unei anemii acute posthemoragice sunt:
a. tegumente uscate, unghii friabile;
b. colorația palidă a tegumentelor, hipotensiune arterială, tahicardie;
c. colorația icterică a tegumentelor;
d. hipertensiune, poliurie.
27. Poziția pacientului pentru puncție sternală este:

a. poziția ginecologică;
b. decubit lateral;
c. decubit dorsal cu trunchiul ușor ridicat;
d. decubit ventral.
28.Alimentația pacientului în afecțiunile hematologice trebuie să fie:

a. lacto-vegetariană;
b. hipoglucidică;
c. cu conținut scăzut în vitamine;
d. hipercalorică.
29. Principalul obiectiv al planului de îngrijire pentru un hemofilic este :

a. pacientul să nu prezinte escare de decubit;
b. pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii;
c. determinarea bilanțului hidric, zilnic;
d. pacientul să aibă o alimentație hiperproteică.
30. Grupele sanguine se determină prin:

a. metoda Beth-Vincent utilizându-se seruri standard;
b. metoda Simonin utizand seruri hemolizate;
c. metoda Beth-Vincent utilizându-se trombocite standard;
d. metoda Simonin utizând masă eritrocitară.

1. Vărsăturile cu conţinut vechi sunt întâlnite la pacienţii cu:

a. stenoză pilorică;
b. cancer gastric;
c. gastrită;
d. ulcer gastric.
17
2. Pacientul deshidratat poate prezenta ca simptome clinice:
a. piele şi mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterială;
b. poliurie;
c. creşterea în greutate, edeme;
d. eritem, hipertensiune arterială.
3. Pacientul cu ulcer gastric poate prezenta:

a. epigastralgii postprandial tardiv;
b. epigastralgii postprandial precoce;
c. durere în „bară” în etajul abdominal inferior;
d. durere toracică.
4. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin:

a. hemoptizie şi hematemeză;
b. hematemeză şi melenă;
c. hematurie şi melenă;
d. hemoptizie şi hematuria.
5. Rectosigmoidoscopia reprezintă examenul endoscopic al:

a. esofagului şi stomacului;
b. segmentul terminal al tubului digestiv;
c. tubului digestiv superior şi mediu;
d. duodenului.
6. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a. convulsii tonico-clonice;
b. transpiraţii abundente;
c. greaţă, vărsături, piele uscată, instalare lentă;
d. dipsnee, vertij, greaţă.
7. În accesul gutos, pacientul prezintă ca problemă de dependență durerea, cu următoarele

caracteristici:
a. durere monoarticulară, violentă, apărută brusc;
b. dureri articulare cu caracter migrator;
c. dureri ale coloanei vertebrale.
8. Pacientului căruia i s-a administrat insulină cristalină I se recomandă:

a. să mănance în următoarele 15-30 de minute;
b. să mănance după 1-2 ore;
c. nu are importanță cand va mânca.
18
9. Hipersecreția de hormon hipofizar somatotrop la o persoană adultă determină:
a. gigantismul;
b. acromegalia;
c. boala Cushing.
10. Cea mai importantă problemă a pacientului cu diabet insipid este:

a. tulburarea echilibrului hidroelectrolitic și a nutriției;
b. alterarea imaginii de sine;
c. riscul de accident.
11. În caz de hiperparatiroidie valorile calcemiei sunt:

a. 9-11mg%;
b. >11mg%;
c. <9mg%.
12. Emisia repetată de cantităţi mici de urină se numeşte:

a. oligurie;
b. nicturie;
c. polakiurie;
d. disurie.
13. Cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare este:

a. proteus mirabilis;
b. E. Coli;
c. stafilococus aureus;
d. streptococul.
14. Polakiuria reprezintă:

a. frecvenţa anormal de mică a micţiunilor;
b. lipsa secreţiei renale;
c. frecvenţa anormal de mare a micţiunilor;
d. micţiuni dureroase.
15. Hematuria semnifică:

a. un simptom al diabetului zaharat;
b. un simptom al aparatului renal;
c. o emisie nocturnă de urină ;
d. urini concentrate.
16. Urocultura se efectuează:

a. când proba Addis Hamburger este negativă;
19
b. înainte de administrarea de antibiotice;
c. recoltându-se de preferinţă seara, înaintea ultimei micţiuni;
d. după administrarea antibioticelor.
17. Esofagita de reflux :

a. Este o complicație a refluxului gastroesofagian;
b. Se caracterizează prin leziuni la nivelul duodenului;
c. Principalele simptome sunt scăderea ponderală și astenia fizică;
d. Tratamentul chirurgical este de elecție în cadrul afecțiunii;
e. Se vindecă fără tratament.
18. Simptomele tipice în boala de reflux gastro-esofagian sunt:

a. Pirozisul;
b. Tusea cu expectorație;
c. Tahicardia;
d. Arsurile bucale;
e. Tulburările de somn.
19. Ulcerul:
a. Reprezintă pierderea limitată de substanță a mucoasei gastrice sau duodenale;
b. Este mai frecvent la rudele de gradul IV;
c. Simptomele sugestive sunt balonarea și febra;
d. Explorarea imagistică de elecție este reprezentată de examenul radiologic;
e. Diagnosticul pozitiv este sugerat de investigațiile de laborator.
20. Gastritele:
a. Sunt afecțiuni acute sau cronice ale stomacului caracterizate prin leziuni inflamatorii;
b. Clinic sunt prezente doar în formă acută;
c. Gastritele cronice sunt inflamații ale stomacului de scurtă durată;
d. Diagnosticul de gastrită se pune prin examen radiologic;
e. Infecția cu Helicobacter pylori este frecvent prezentă în gastritele acute.
21. Ciroza hepatică:

a. Reprezintă stadiul final al bolii de stomac;
b. Este prima problemă de sanatate publică la nivel mondial;
c. Este frecvent întalnită la femei;
d. Factorii implicați în apariția bolii sunt reprezentați de virusurile hepatice, abuzul de alcool,
colestaza cronică;
e. Transplantul hepatic este singura metodă de tratament.
22. Gigantismul:
a. Reprezintă o crestere exagerată în înălțime;
20
b. Gigantismul adevărat nu este patologic;
c. Gigantismul reprezinta o creștere în greutate;
d. Talia indivizilor cu gigantism depașește 1,5 m;
e. Segmentele distale ale indivizilor cu gigantism sunt dezvoltate armonios.
23. Nanismul:
a. Reprezinta o modificare somatică de origine endocrină;
b. Este o modificare staturală patologica ce constă în creșterea în greutate;
c. Talia persoanelor cu nanism este cuprinsă între 1,8-2m;
d. Dezvoltarea sexuală este precoce la persoanele cu nanism;
e. Raportul între diverse segmente ale corpului este în toate cazurile disarmonic.
24. Diabetului zaharat tip I îi corespund următoarele, cu exceptia:

a. Etiologia este autoimună;
b. Este întâlnit la vârste tinere;
c. Acidoza cetodiabetică este adesea formă de debut;
d. Tratamentul cu insulină este esențial;
e. Se recurge la tratamentul cu insulină atunci când antidiabeticele orale nu sunt eficiente sau
sunt contraindicate.
25. Următoarele enunțuri sunt adevărate cu excepția:

a. Reprezintă un plus ponderal raportat la înalțimea și vârsta individului;
b. Este un factor agravant pentru diverse afecțiuni;
c. Principalele aspecte care trebuie monitorizate la un obez sunt metabolismul glucidic,
lipidele sangvine, acidul uric, procesul aterosclerotic;
d. Influența socială afectează psihicul pacienților obezi;
e. Consecințele obezității asupra sănătății sunt infime.
26. La câte zile apare simptomatologia specifică glomerulonefritei difuze acute poststreptococică:
a. 30 de zile;
b. 4-6 zile;
c. 24 de ore;
d. 8-21 de zile;
e. 2-3 zile.
27. Nu este specific glomerulonefritei acute:

a. Sindromul hipertensiv;
b. Sindromul azotemic;
c. Sindromul urinar;
d. Sindromul laringian;
e. Sindromul hidropigen.
28. Edemele de tip renal au următoarele caracteristici cu excepția:

21
a. Lasă godeu;
b. Sunt albe, moi, pufoase;
c. Sunt prezente periorbital, facial, peritibial;
d. Sunt violacee, dure, dureroase;
e. Sunt bilaterale, simetrice, nedureroase.
29. Etiologia insuficienței renale cronice cuprinde:

a. Consumul scazut de lichide;
b. Hipotiroidismul;
c. Hipertensiunea arterială;
d. Hipovitaminozele;
e. Nefropatiile glomerulare.
30. Ph-ul urinar are valori cuprinse între:

a. 7-8;
b. 1-3;
c. 1-2,5;
d. 4,5-5;
e. 4,5-8.

1. În litiaza biliară examenul obiectiv este de obicei sărac în date, dar putem întâlni următoarele, cu
excepția :
a. palparea veziculei biliare;
b. semnul lui Murphy;
c. echimoze pe flancuri;
d. icter.
2. În ocluziile intestinale paralitice auscultația abdomenului poate evidenția:

a. silențium abdominal Mondor;
b. matitate deplasabilă pe flancuri;
c. zgomote hidro-aerice;
d. steatoree.
3. În tabloul clinic al apendicitei acute avem:

a. plastronul apendicular;
b. febră ≥ 40° C;
22
c. inapetență;
d. durere retrosternală.
4. În etiologia panceatitelor acute se regăsesc :

a. litiaza coledociană;
b. infecțiile oro-faringiene;
c. constipația;
d. consumul moderat de alcool.
5. Tratamentul complementar în cancerul esofagian nu cuprinde :

a. iradierea preoperatorie;
b. radioterapia;
c. gastroesofagoplastii tubulare din marea curbură;
d. chimioterapia.
6. Drept cauză ale peritonitelor secundare nu este :

a. UGD perforat;
b. contaminarea biliară;
c. contaminarea extraperitoneală;
d. traumatisme.
7. Hernia abdominală nu cuprinde :

a. hernia ombilicală;
b. hernia epigastrică;
c. hernia hiatală;
d. hernia femurală.
8. În varicele esofagiene rupte dispunem de trei tipuri de intervenție chirurgicală. Care dintre
variantele de mai jos nu se încadrează printre cele enumerate?
a. sonda Sengstaken-Blakemore;
b. ligatura directă a varicelor;
c. șuntul portocav;
d. scheletizarea completă a marii și micii curburi gastrice + splenectomie.
9.“ Țipătul“ fundului de sac peritoneal Douglas se determină prin:

a. palparea abdomenului;
b. percuția abdomenului;
c. manevra Giordano-Pasternatki;
d. tușeu vaginal sau rectal.
23
10. Punctele apendiculare dureroase sunt:
a. punctele Tourneaux;
b. punctul pancreatic;
c. punctele Bazy;
d. punctele McBurney, Morris, Lanz.
11. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operației:

a. regim alimentar obișnuit;
b. regim hidric;
c. dimineața și la prânz regim obișnuit, seara hidric;
d. regim obişnuit.
12. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale:
a. relaxarea musculară;
b. protecția antiinfecțioasă;
c. monitorizarea funcției renale;
d. dilataţia pupilară.
13. În care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a
fost eficientă:
a. evaluare;
b. planificare;
c. implementare;
d. culegerea datelor.
14. Bolnavii operați cu anestezie locală, vor fi așezați în pat în următoarele poziții:
a. decubit lateral;
b. decubit dorsal cu capul pe pernă, putând lua orice poziție dorește;
c. decubit ventral;
d. poziţia declivă.
15. Care din următoarele, este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator:
a. reduce greața;
b. încurajează mobilizarea;
c. stimulează peristaltismul;
d. inhibă peristaltismul.
16. Pentru îngrijirea unui bolnav, în perioada postoperatorie, ținem seama de:
a. implementare;
b. starea generală a bolnavului;
c. dilatația pupilară;
d. starea asistentei medicale.
24
17. Care din următoarele sunt aspecte esențiale ale planului de nursing postoperator:
a. promovarea mobilizării și încurajarea ingestiei de lichide;
b. furnizarea terapiei diversionale și a fizioterapiei;
c. efectuarea de baie parțială zilnică;
d. imobilizarea provizorie.
18. În poziție de decubit ventral vor fi așezați bolnavii operați:

a. pe coloana vertebrală;
b. cu rahianestezie;
c. de afecțiuni pleuropulmonare;
d. de ulger gastric.
19. În poziție de decubit lateral vor fi așezați bolnavii:

a. cu peritonite operate;
b. cu afecțiuni esofagiene operate;
c. cu rahianestezie;
d. cu afecţiuni ale membrelor inferioare.
20. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul
chirurgical, cel puțin în primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi:
a. calea intramusculară;
b. calea subcutanată;
c. calea intravenoasă;
d. calea orală.
21. Ca semn local de siguranță în fracturi nu este :

a. crepitația osoasă;
b. durerea;
c. mobilitatea anormală;
d. netransmisibilitatea mișcării.
22. Ca factor favorizant al fracturilor la bătrâni intervine în principal :

a. condițiile de muncă și viață;
b. elasticitatea osoasă;
c. osteoporoza;
d. diabetul.
23. Luxațiile se întâlnesc în special la:

a. copii;
b. femei;
c. bărbați între 30 – 65 de ani;
25
d. adolescenți indiferent de sex.
24. Deficitul de autoîngrijire, ca problemă, a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa:
a. schimbării locului de muncă;
b. impotenţa funcţională;
c. imobilizării segmentelor corpului;
d. evitării sedentarismului.
25. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie:
a. potenţial de complicaţii;
b. anxietate;
c. perturbarea imaginii corporale;
d. perturbarea somnului.
26. Morfologic calculii urinari pot fi de trei aspecte exceptând un tip :

a. coraliformi;
b. unici;
c. fațetați;
d. multipli.
27. În apariția adenomului de prostată este considerat ca factor principal :

a. infecția urinară;
b. tratamentul antiprolactinic;
c. testosteronul;
d. bolile cu transmitere sexuală.
28. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a. în condiţii sterile, în recipient special;
b. un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c. numai după administratrea a 2 l de lichid;
d. obligatoriu după antibioterapie.
29. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face:

a. cu soluţii hipotone;
b. cu soluţii izotone;
c. se corectează numai după examenul de laborator;
d. cu soluții hipertone.
30. Tratamentul chirurgical în litiaza renală se impune când pacientul prezintă :

a. rinichi unic funcțional;
b. infecția urinară confirmată;
c. H.T.A.;
26
d. obstrucție urinară cu deficit funcțional renal.

1. În plăgile pavilionului urechii asistenta aplică următoarele intervenţii:

a) spală tegumentele sănătoase;
b) dezinfectează plaga prin turnarea unei soluţii de cloramină;
c) dezinfectează plaga prin tamponare cu H2O2.
2. După amigdalectomie, poziţia pacientului poate fi:

a) semişezândă cu capul aplecat în faţă;
b) în decubit dorsal;
c) în decubit ventral, cu capul sprijinit pe antebraţ.
3 Explorarea acuității auditive se realizează prin:

a) acumetrie fonică, instrumentală;
b) audiometrie;
c) radiografie.
4. În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu

excepţia:
a) hipoacuzie, ameţeli, disconfort auricular;
b) secreţii purulente;
c) tulburări de echilibru.
5. Pacientului cu laringită acută i se recomandă:

a) repaus vocal în camere aerisite, încălzite;
b) aport crescut de lichide reci;
c) să nu renunţe la fumat, alcool.
6. Determinarea acuităţii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:

a) vede de la 5 m - ultimul rând al optotipului;
b) vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;
c) vede de la 5 m - penultimul rând al optotipului.
7. Pacientul cu miopie prezintă ca manifestare de dependenţă:

a) depărtarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
b) apropierea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
c) ţinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea.
27
8. Asistenta medicală intervine astfel în cazul unui pacient cu un corp străin corneean:
a) îl îndepărtează cu ajutorul instrumentelor;
b) trimite pacientul la medicul specialist;
c) spală ochiul cu apă din abundenţă.
9. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestări de dependenţă:

a) scăderea progresivă a acuităţii vizuale;
b) secreţie oculară purulentă;
c) dureri oculare şi perioculare vii.
10. Pentru determinarea tensiunii intraoculare, pacientul se pregăteşte astfel:

a) două zile nu se instilează medicamente în ochi;
b) se face anestezie locală;
c) nu se face pregătire.
11. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit:

a) să evite tabagismul;
b) să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului;
c) să evite practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci.
12. Spirografia explorează:

a) volumele şi capacităţile pulmonare;
b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronşic, folosind substanţa de contrast.
13. Bronhografia reprezintă examenul:

a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului respirator:
c) radiologic al arborelui traheobronşic.
14. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri - sterilă
c) tăviţă renală.
15. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia
sângelui, gust de sânge;
b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;
c) senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sânge.
28
16. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de:
a) expunerea la frig, căldură;
b) obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c) dureri retrosternale.
17. Criza de astm se caracterizează prin următoarele manifestări:

a) sputa rozată, bradipnee;
b) sputa cu aspect perlat, tahipnee;
c) dispnee expiratorie, bradipnee.
18. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criza de astm bronşic i se dă poziţia:

a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lângă corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
19. În pleurezia seriofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependentă, cu

excepţia:
a) febră, frison;
b) transpiraţii nocturne;
c) febra de tip remitent, durere toracică.
20. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la recomandarea

medicului următoarele examinări:
a ) IDR la PPD;
b) Testul Schikc;
c) IDR Cassoni.
21. Durerea vie, localizată, acută şi superficială, exagerată de tuse exprimă:

a) durere pleurală;
b) junghiul thoracic;
c) durere parenchimatoasă;
d) durere intercostală.
22. Tusea nocturnă este caracteristică de obicei:

a) unor afecţiuni cardiac;
b) tuberculozei;
c) supuraţiilor bronho-pulmonare;
d) insuficienţei respiratorii.
23. Durerea din angina pectorală:

a) iradiază în umărul şi membrul superior drept;
29
b) cedează la administrarea de nitroglicerină;
c) se asociază frecvent cu palpitaţii, ameţeli;
d) cedează la administrarea de antibiotic.
24. Pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice, în infarctul miocardic se administrează:

a) antiagregante;
b) anticoagulante;
c) antiaritmice;
d) antidepresive.
25. Edemul pulmonar acut se manifestă clinic prin:

a) polipnee, respiraţie zgomotoasă, spută roz;
b) respiraţie bradipneică, zgomotoasă;
c) bradicardie, tuse seacă, stare de obnubilare;
d) dipsnee, polipnee, spută.
26. Durerea din infarctul miocardic:

a) se calmează prin administrarea de nitroglicerină sublingual;
b) se calmează în repaus;
c) cedează la opiacee (morfină);
d) cedează în ortostatism.
27. Presiunea arterială se modifică în funcţie de:

a) debitul cardiac;
b) glicemie;
c) diureză;
d) scaun.
28. Oxigenoterapia, abordul venos periferic, monitorizarea pulsului , tensiunii arteriale şi

calmarea durerii reprezintă:
a) tratamentul de bază al durerii toracice;
b) atitudinea de urgenţă în durerea toracică;
c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale;
d) tratamentul de urgență în HTA.
29. Debitul O2 administrat prin sonda endonazală la un pacient cu hipoxie este de:
a) 3-6 l/min;
b) 6-8 l/min;
c) 8-10 l/min;
d) 10-12 l/min.
30. În cazul efectuării EKG electrodul roşu se aplică la:

30
a) mâna dreaptă;
b) mâna stângă;
c) piciorul drept;
d) piciorul stâng.
Modulul 30, ANUL III: OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC

1. Care din următoarele manifestări clinice aparțin disgravidiei de prim trimestru ?

a. proteinuria;
b. sialoreea;
c. edemele;
d. HTA.
2. Placenta praevia reprezintă:

a. placenta jos inserată;
b. abruptio placentae;
c. decolarea prematură de placentă;
d. ruptura uterină.
3. Cea mai frecventă localizare a sarcinii ectopice este:

a. tubară;
b. ovariană;
c. abdominală;
d. vaginală.
4. Nasterea prematură reprezintă:

a. expulzia fatului înainte de 37 de săptămâni;
b. expulzia fatului înainte de 28 de săptămâni;
c. expulzia fatului înainte de 39 de săptămâni;
d. expulzia fatului înainte de 38 de săptămâni.
5. Lăuzia fiziologică este:

a. o perioadă de 4-6 săptămâni;
b. o perioadă de 10-12 ore;
c. o perioadă de 24 de ore;
d. o perioadă de 2-3 săptămâni.
6. Eclampsia este o formă clinica a:

a. disgravidiei de ultim trimestru;
31
b. disgravidiei de prim trimestru;
c. placentei praevia;
d. sarcinii ectopice.
7. Întreruperea sarcinii înainte de 28 săptămâni de gestație, definește:

a. avortul;
b. nașterea prelungită;
c. nașterea prematură;
d. natere multiplă.
8. Ce element este de luat în considerare la stabilirea vârstei gestaționale:

a. data ultimei menstruații;
b. data primei menstruații;
c. durata contracțiilor uterine;
d. bătăile cordului fetal.
9. În timpul sarcinii apar modificări:

a. generale;
b. locale ale aparatului genital;
c. ambele;
d. nici un răspuns corect.
10. Care dintre următoarele porțiuni nu aparține trompelor uterine

a. istmică;
b. cervicală;
c. ampulară;
d. interstițială.
11. Involuția uterină în lehuzie trebuie să fie cu :

a. 0,5 cm/zi;
b. 1-1,5 cm /zi;
c. 0,2 cm /zi;
d. 2,5 cm /zi.
12. În care din situațiile de mai jos poate apărea incompatibilitatea de Rh la femeia gravidă?
a. mama Rh pozitiv-fat Rh negativ;
b. mama Rh pozitiv-fat Rh pozitiv;
c. mama Rh negativ-fat Rh pozitiv;
d. mama Rh negativ-fat Rh negativ.
13. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:

32
a. crește;
b. scade;
c. se menține constant;
d. nici un răspuns nu este corect.
14. Alimentația gravidei trebuie să țină cont de:

a. vârsta gravidei;
b. climat;
c. vârsta sarcinii;
d. toate.
15. Vârsta sarcinii se calculează după:

a. data coitului fecundant;
b. data ultimei fecundații;
c. data primelor mișcări fetale;
d. toate
16. Flora vaginală normală conține următorii bacili:

a. bacilii Doderlein;
b. stafilococul;
c. bacilii Coli;
d. salmonella.
17. Leucoreea reprezintă:

a. scurgere sanghinolentă;
b. scurgere nesanghinolentă;
c. o boală;
d. scurgere negricioasă.
18. Amenoreea reprezintă:

a. absenta fluxului menstrual normal;
b. menstruație abundentă;
c. prelungirea menstruației;
d. menstruație redusă.
19. Tulburarea urinară întilnită în bolile ginecologice sunt:

a. anuria;
b. disuria;
c. nicturia;
d. poliurie.
20. Dismenoreea reprezintă:

33
a. durerea care precede menstruația;
b. durerea la contactul sexual;
c.durerea în fosa iliacă dreaptă;
d. durere epigastrică.
21. Vaginitele cu transmitere sexuală sunt determinate de:

a. Tricomonas vaginalis;
b. Stafilococ;
c. E.Coli;
d. streptococ
22. Agentul etiologic al vaginitelor micotice este :

a. Candida Albicans;
b. stafilococul;
c. gonococul;
d. E.Coli.
23. Tulburările în minus ale ciclului menstrual sunt:

a. hipermenoreea;
b. hipomenoreea;
c. polimenoreea;
d. menoragia
24. Leucoreea patologică:

a. este principala manifestare a inflamațiilor vaginale;
b. este albă;
c. este redusă cantitativ;
d. nu prezintă miros particular.
25. Fibromul uterin :

a. este o tumoră benignă;
b. apare rar înainte de pubertate;
c. involuează dupa menopauză;
d. toate
26. Hemoragia din fibromul uterin este:

a. de tipul menoragiei;
b. de tipul metroragiei;
c. cu cheaguri;
d. toate.
27. Depistarea precoce a cancerului de col uterin se realizează prin :

34
a. test Papanicolau;
b. colposcopie;
c. colonoscopie;
d. biopsie.
28. Boala polichistică ovariană se caracterizează prin:

a. spaniomenoree;
b. obezitate;
c. ovare mari;
d. toate.
29. Tulburările în exces ale ciclului menstrual sunt:

a. menoragia;
b. metroragia;
c. menometroragia;
d. toate.
30. Menometroragia reprezintă:

a. sângerarea uterină neregulată ca frecvență și durată și excesivă cantitativ;
b. sângerare la intervale mai mici de 21 de zile;
c. absența menstruației;
d. sângerare la intervale mai mari de 35 de zile.
Modulul 31, ANUL III: PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

1. Prima măsură de îngrijire imediat după naştere este:

a. tăierea cordonului ombilical;
b. dezobstruarea căilor aeriene superioare;
c. curăţirea tegumentelor;
d. măsurarea taliei şi greutăţii.
2. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu:

a. unguent oftalmic cu Kanamicină;
b. proculin;
c. soluţie nitrat de argint 1%;
d. ser fiziologic.
3. Proba suptului constă din:

a. cântărirea sugarului după supt;
35
b. cântărirea sugarului la toate mesele dintr-o zi înainte si după fiecare supt şi prin însumare
se stabileşte cantitatea de lapte primită în 24 h;
c. determinarea cantităţii maxime de lapte pe care o poate primi un sugar;
d. cântărirea sugarului înainte şi după supt.
4. La prepararea mucilagiului de orez din boabe de orez fierberea trebuie să dureze:

a. timp de 15 minute;
b. până scade complet apa din vas;
c. până când bobul de orez înfloreşte;
d. până când apa scade la jumătate din cantitatea iniţială.
5. Pot fi puşi la sân prematurii:

a. de orice categorie;
b. de gradul I;
c. de gradul I şi II;
d. de gradul III.
6. Alimentaţia artificială înseamnă:

a. folosirea de preparate inadecvate vârstei sugarului;
b. utilizarea de produse industriale de lapte praf;
c. alimentaţia din primele 4 luni de viaţă cu orice alt lapte decât laptele matern;
d. alimentaţie în primele 4 luni de viaţă cu lapte de mamă şi un preparat de lapte adaptat.
7. Nu intră în dieta de tranziţie:

a. mucilagiul de orez;
b. supa de morcovi;
c. gris cu lapte;
d. supe de zarzavat.
8. Laptele de mamă nu conţine:

a. antigene;
b. anticorpi;
c. fermenţi;
d. proteine.
9. Nu intră în atribuţiile asistentei de salon :

a. măsurarea temperaturii;
b. măsurarea ficatului;
c. înscrierea vărsăturilor în graficul foii;
d. recunoaşterea icterului fiziologic al nou-născutului.
36
10. Diversificarea alimentaţiei sugarului înseamnă:
a. o varietate mai mare de tipuri de lapte în meniul lui;
b. începutul alimentaţiei prin tatonare de la masa adulţilor;
c. introducerea altor alimente în afara laptelui;
d. alimentaţia în primele 4 luni de viaţă cu lapte de mamă şi un preparat de lapte adaptat,
atunci când secreţia lactată a mamei este insuficientă.
11. Nou-născutul normoponderal are la naştere o greutate cuprinsă între:

a. 3000 – 4000 gr;
b. 2500 – 3000 gr;
c. 3000 – 3500 gr;
d. 2000 – 3000 gr.
12. Lungimea unui nou-născut la termen este:

a. 40 – 48 cm;
b. 48 – 52 cm;
c. 52 – 55 cm;
d. 45 – 50 cm.
13. Complicaţia de temut în icterul grav prin incompatibilitate de Rh la nou-născut este:

a. ciroza hepatică;
b. hemoragia digestivă;
c. icterul nuclear;
d. refuzul nou-născutului de a primi sânul.
14. Gura de lup este o malformaţie congenitală care constă în:

a. despicătura buzelor;
b. despicătura velopalatină;
c. despicătura mandibulei;
d. despicătura maxilarului.
15. Simptomul obligatoriu în diareea sugarului este:

a. febra;
b. modificarea aspectului scaunului şi a numărului scaunelor
c. vărsăturile;
d. refuzul alimentaţiei.
16. Complicaţia tardivă a faringitei streptococice este:

a. abcesul periamigdalian;
b. glomerulonefrita şi/sau reumatism articular acut;
c. adenita cervicală şi otita;
d. enterocolita.
37
17. Face parte din criteriile majore Jones :
a. VSH (crescut);
b. cardita;
c. ASLO (crescut);
d. artralgii.
18. Care este examenul paraclinic esenţial ce precizează diagnosticul de endocardită acută malignă:
a. hemocultura;
b. electrocardiograma;
c. radiografia cardio-pulmonară;
d. echografia cardiacă.
19. Următoarea manifestare nu există în glomerulonefrita acută difuză:

a. HTA;
b. hematurie macroscopică;
c. piurie;
d. edeme.
20. Simptomele determinante în criza de astm bronşic:

a. sete de aer, dispnee expiratorie, tuse;
b. tuse, dispnee inspiratorie, cianoza;
c. febră, dispnee mixtă, disfonie;
d. febră, dispnee inspiratorie, cianoză.
21. În distrofia de gradul I ţesutul adipos subcutanat dispare pe:

a. faţă;
b. membrele inferioare;
c. abdomen;
d. membrele superioare.
22. Convulsiile febrile la copil se întâlnesc:

a. pe toată perioada copilăriei;
b. până la 10 ani;
c. până la 5 ani;
d. până la 7 ani.
23. Tehnica corectă a testului tuberculinic pentru diagnosticul TBC :

a. injectarea strict intradermic în regiunea deltoidinană a 0,10 ml soluţie vaccinală;
b. injectarea subcutan pe faţa anterioară a antebraţului a 0,10 ml soluţie;
c. injectarea strict intradermic pe faţa anterioară a antebraţului în 1/3 mijlocie a 0,1 ml PPD;
d. injectarea subcutanat în regiunea deltoidiană a 0,1 ml soluţie vaccinală.
38
24. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului:
a) sub 6 luni;
b) sub 2 ani;
c) sub 6 ani;
d) sub 1 an.
25. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă de manifestare a convulsiilor este:
a) epilepsia;
b) febra;
c) enurezisul;
d) glicozuria.
26. Dupa recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici în cazul unui copil de 3
ani cu otită medie acută, bilaterală, după puncţie, poziţia copilului va fi:
a) decubit dorsal fără pernă sub cap;
b) decubit dorsal cu pernă;
c) decubit lateral;
d) decubit ventral.
27. Primul dinte permanent si primul molar apar în jurul varstei de:
a) 1 an;
b) 3 ani;
c) 6 ani;
d) 14 ani.
28. Copil de 7 ani cu glomerulonefrita acută difuză poststreptococică, are ca şi complicaţii posibile,
cu excepţia:
a) insuficienţă renală acută;
b) encefalopatie hipertensivă;
c) edem pulmonar acut;
d) enurezis.
29. Dentiţia de lapte (temporară) este compusă din:

a) 12 dinţi;
b) 20 dinţi;
c) 24 dinţi;
d) 30 dinţi.
30. Proba-cheie în investigaţiile de laborator în vederea stabilirii diagnosticului de infecţie a

tractului urinar la un copil de 5 ani este:
a) examenul de urină;
39
b) hemocultură;
c) urocultură;
d) VSH.
Modulul 38, ANUL III: CONDUITĂ ÎN URGENŢE MEDICO – CHIRURGICALE,

SITUAȚII DE CRIZĂ ȘI DEZASTRE
1. Hemoptizia reprezintă eliminarea de sânge din:

a. stomac;
b. căile aeriene sub-glotice;
c. porţiunea inferioară a tubului digestive;
d. porţiunea superioară a tubului digestive.
2. În cazul aspiraţiei unui corp străin în căile aeriene superioare, manevra indicată a fi efectuată de
către resuscitator este:
a. manevra Giordano (percuţia lojelor renale);
b. manevra Heimlich (apăsarea diafragmului de jos în sus);
c. decubit dorsal;
d. manevra Romberg.
3. Cea mai obişnuită acuză de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentată de:
a. durere retrosternală;
b. palpitaţii;
c. jenă abdominală;
d. vărsături.
4. Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la tamponada cardiacă:

a. reprezintă acumularea de lichid la nivelul spaţiului pleural;
b. reprezintă acumularea de lichid la nivelul spaţiului pericardic;
c. necesită în acumulările mari puncţie pericardică de urgenţă;
d. se caracterizează prin creşterea presiunii intrapericardice.
5. Durerea anginoasă din infarctul miocardic acut poate fi localizată sau iradiază în urmatoarele
zone, cu excepţia:
a. interscapulovertebral;
b. umărul stâng;
c. subombilical;
d. inghinal.
40
6. Şocul anafilactic prezintă următoarele manifestări, cu excepţia:
a. crize de bradipnee cu respiraţie şuierătoare, provocată de bronhodilataţie;
b. crize de dispnee cu respiraţie şuierătoare, provocată de bronhoconstricţie;
c. poate debuta cu agitaţie, strănut, urticarie;
d. prurit, edem şi eritem periocular, eritem conjunctival, lăcrimare.
7. Pulsul în cursul şocului hemoragic este:

a. tahicardic;
b. aritmic;
c. nu prezintă puls încă de la început;
d. bradicardic.
8. Metode de realizare ale hemostazei sunt următoarele, cu excepţia:

a. compresiunea direct în plagă;
b. aplicarea garoului;
c. administrarea de oxygen;
d. sutura vasului de sânge lezat.
9. În resuscitarea cardiorespiratorie raportul compresiuni toracice/ventilaţie trebuie să fie:

a. 3 la 15;
b. 30 la 15;
c. 30 la 2;
d. 30 la 5.
10. Simptomatologia din şocul hemoragic este următoarea, cu excepţia:

a. sete;
b. febră;
c. hipotensiune arterial;
d. extremităţile devin albăstrui, marmorate.
11. Următoarea afirmaţie referitoare la arsura de gradul I este falsă:

a. se vindecă spontan în maxim o săptămână;
b. se produc microvezicule;
c. este foarte dureroasă;
d. se limitează la stratul superficial al pielii (epiderm).
12. Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la pneumotoraxul spontan:

a. necesită tratament anxiolitic şi oxigenoterapie;
b. este definit prin prezenţa aerului în spaţiul pleural;
c. este definit prin prezenţa de lichid în spaţiul pleural;
d. în general apare: junghi toracic, lipsă de aer (dispnee) şi tuse seacă.
41
13. Primele măsuri în cadrul resuscitării cardiorespiratorii la pacientul în stare de stop
cardiorespirator sunt reprezentate de:
a. masajul cardiac extern şi ventilaţia artificială;
b. monitorizarea TA şi EKG;
c. masajul cardiac intern şi ventilaţia artificială;
d. oxigenoterapie.
14. Masajul cardiac extern se execută:

a. în treimea superioară a sternului;
b. în treimea inferioară a sternului;
c. la nivelul regiunii precordiale drepte;
d. poziţionarea corectă a mâinilor nu este esenţială.
15. Oxigenoterapia:
a. se efectuează în toate formele de insuficienţă respiratorie acută cu căi aeriene permeabile;
b. administrată prin intubaţie traheală este cea mai utilizată metodă;
c. nu necesită dezobstrucţia căilor aeriene;
d. se efectuează în toate formele de insuficienţă respiratorie acută.
16. Durerea din infarctul miocardic acut are următoarele caractere:

a. este situată în hipocondrul drept;
b. cedează la nitroglicerină;
c. este adesea violentă, şocogenă;
d. nu este însoţită de paloare, transpiraţii, agitaţie psihomotorie.
17. Complicaţiile ulcerului gastroduodenal sunt, cu excepţia:

a. peritonita bacteriană;
b. hemoragie;
c. perforaţie;
d. penetraţia.
18. Hemostaza definitivă se face:

a. prin aplicarea garoului;
b. prin pansament compresiv;
c. prin sutura sau ligatura vasului;
d. compresiune manuală în punctele de elecţie.
19. Palpitaţiile ca manifestări de dependenţă apar:

a. exclusiv în unele boli cardiac;
b. numai după abuz de cafea, tutun;
c. în ambele circumstanţe;
d. nici un răspuns corect.
42
20. Medicaţia diuretică este indicată în:
a. astmul bronşic în criză;
b. edemul pulmonar acut, cardiogen;
c. bronhobronhiolita acută;
d. hemoragia digestivă superioară.
21. Parametri de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a. cauza arsurii;
b. prezenţa febrei;
c. suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii;
d. profunzimea arsurii.
22. Pacientului care a ingeră sodă caustică în urmă cu trei ore i se acordă primul ajutor care constă
în:
a. spălătură gastrică cu apă acidulată;
b. administrare de analgezice;
c. provocare de vărsături;
d. administrarea de purgative.
23. În tabloul clinic al astmului bronşic caracteristice sunt:

a. tusea cu expectoraţie mucopurulentă;
b. dispneea paroxistică expiratorie;
c. hemoptizia, junghiul thoracic;
d. dispnee paroxistică inspiratorie.
24. În resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a. administrarea oxigenului;
b. asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c. insuflaţia aerului “gură la gură’’;
d. masajul cardiac extern.
25. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este:
a. reducerea fracturii;
b. prevenirea complicaţiilor: paralizii, hemoragii;
c. imobilizarea provizorie;
d. profilaxia antitetanică.
26. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis:
a. administrarea de calmante;
b. transport de urgenţă la spital;
43
c. hemostaza locală;
d. aspiraţie gastric.
27. În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi penetrante se aplică următoarele îngrijiri, cu
excepţia:
a. se aseptizează tegumentele din jurul plăgii;
b. se toarnă apa oxigenată în plagă pentru îndepărtarea corpilor străini;
c. se aplică pansament steril;
d. transportul se face de urgenţă la spital în poziţie de decubit dorsal cu membrele pelvine
flectate.
28. În fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:

a. pansament strâns în jurul toracelui;
b. aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă;
c. adoptarea poziţiei semişezânde cu spatele sprijinit;
d. aşezarea pacientului în decubit ventral.
29. Manifestările de dependenţă ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu

excepţia:
a. midriaza, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b. relaxarea sfincteriană, paliditate, cianoza, pierderea cunoştinţei;
c. tensiunea arterială prăbuşită, puls greu perceptibil;
d. pierderea stării de conştienţă, oprirea respiraţiei şi circulaţiei.
30. Un garou aplicat dedesubtul plăgii, în cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:
a. oprirea sângerării;
b. continuarea şi exacerbarea sângerării;
c. gangrena membrului respective;
d. limitarea sângerării.
44
CAPITOLUL II
ITEMI TIP ASOCIERI
MODUL 14: ANUL I: NURSING GENERAL I

Asociaţi fiecărei noţiuni din coloana A, noţiunea corespunzătoare din coloana B:
1.
Coloana A Coloana B
1. Polakiurie a. prezenţa sângelui în urină
2. Incontinenţa de urină b. creşterea frecvenţei micţiunilor
3. Piuria c. prezenţa puroiului în urină
d. emisia involuntară de urină
2.
Coloana A Coloana B
1. Menoragie a. sângerare uterină
2. Leucoree b. durere la urinat
3. Disurie c. scurgere apoasă
d. urocultura
3.
Coloana A Coloana B
1. Retenţie de urină a. scăderea cantităţii de urină în 24 ore
2. Nicturie b. dificultatea sau durerea la micţiune
3. Oligurie c. imposibilitatea bolnavului de a-şi goli vezica
d. situaţia în care bolnavul se scoală noaptea pentru a urina
4.
Coloana A Coloana B
1. Anorexie a. foame exagerată, fără control
2. Polifagie b. scăderea cantităţii de lichide din corp
3. Deshidratare c. slăbire extremă în faza terminală
d. diminuarea sau absenţa poftei de mâncare
5.
Coloana A Coloana B
1.Temperatura a. 36° - 37°C
normală2. Subfebrilitate b. 38° - 39°C
3. Febră ridicată c. 39° - 40°C
d. 37° - 38°C
45
6.
Coloana A Coloana B
1. Hemiplegie a. urină foarte concentrată
2. Hematemeză b. eliminarea sângelui exteriorizată prin cavitatea bucală
provenind din tubul digestiv
3. Hiperstenurie c. pierderea totală a funcţiei motorii a unei jumătăţi
laterale a corpului
d. scăderea funcţiei motorii a unei jumătăţi laterale a
corpului
7.
Coloana A Coloana B
1. Hemoptizie a. starea de chilibru şi autoreglare în diverse procese
fiziologice şi psihologice
2. Homeostazie b. hemoragie internă exteriorizată prin cavitatea bucală
provenind de la nivelul căilor respiratorii – plămânii
3. Hematurie c. eliminarea sângelui exteriorizată prin cavitatea bucală
provenind din tubul digestiv
d. prezenţa sângelui în urină
8.
Coloana A Coloana B
1. Polifagie a. vărsături incoercibile
2. Polidipsie b. foame exagerată
3. Poliurie c. sete exagerată
d. diureză peste 3000ml/24h
9.
Coloana A Coloana B
1. Pirozis a. dureri abdominale
2. Eructaţie b. refluxul alimentar din stomac în gură
3. Regurgitaţie c. eliminarea aerului din stomac pe gură
d. senzaţie de arsură retrosternală
10.
Coloana A Coloana B
1. tulburare de micţiune a. hematemeza
2. tulburare de diureză b. poliuria
3. modificare a urinei c. hematuria
d. nicturia
11.
46
Coloana A Coloana B
1. Pregatirea psihică a pacientului a. asigură confortul fizic al pacientului
2. Pregatirea fizică a pacientului b. asigură confortul psihic al pacientului
3. Respectarea regulilor de asepsie c.asigură confortul asistentei medicale
d.asigură evitarea infecţiilor nosocomiale
12.
Coloana A Coloana B
1. Hipoxie a.creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în sânge
2. Hipercapnie b.transpiraţie abundentă
3. Diaforeza c.scăderea cantităţii de oxigen din ţesuturi
d.scăderea câmpului de concentrare
13.
Coloana A Coloana B
1. Cifoza a.deformarea membrelor inferioare
2. Scolioza b.deviaţia coloanei vertebrale în plan sagital
3. Lordoza c. curbura cu convexitate anterioară a coloanei vertebrale în
regiunea lombară
d. curbura laterală, în linie verticală a coloanei vertebrale
14.
Coloana A Coloana B
1. Parestezie a. dispariţia totală a funcţiei motorii musculare
2. Paralizie b. scăderea funcţiei motorii musculare
3. Pareză c. creşterea exacerbată a funcţiei motorii musculare
d. senzaţie de amorţeală, înţepătură, furnicătură la nivelul
tegumentului
15.
Coloana A Coloana B
1. Hipertermie a. frecvenţă respiratorie peste valorile normale
2. Bradicardie b. creşterea temperaturii corpului peste limita normală
3. Tahipnee c. frecvenţa pulsului peste valorile normale
d. frecvenţa pulsului sub valorile normale
47
MODUL 15: ANUL I: NURSING GENERAL II
1.
Coloana A Coloana B
1. Puncţia abdominală a. fosa iliacă dreaptă
2. Puncţie hepatică b. dispnee nocturnă
3. Puncţie renală c. hipocondrul drept
d. loja renală
2.
Coloana A Coloana B
1. spălătura gastrică a. sonda Nelaton
2. spălătura auriculară b. sonda gastrică Faucher
3. spălătura vezicală c. sonda duodenală Einhorn
d. seringa Guyon
3.
Coloana A Coloana B
1. Injecția i.m a. crearea unei căi false
2. Sondaj vezical b. hiperhidratare
3. Perfuzia c. neformarea papulei caracteristice
d. flegmon
4.
Coloana A Coloana B
1. Administrarea medicamentelor pe cale a. Este explorator și terapeutic
i.v. este aleasă pentru medicamentelor pe cale i.v.
este aleasa pentru
2.Avantajele administrării medicamentelor b. Dozarea precisă a medicamentelor și

pe cale parenterală sunt obtinerea unui efect rapid
3. Scopul administrării medicamentelor pe c. Durere vie, paralizia nervului sciatic
cale parenterală
d. Efectul rapid al medicamentelor
5.
Coloana A Coloana B
1.poziția Trendelenburg a. bolnavi dispneici
2. poziția șezândă b. escare extinse
3.poziția genupectorală c. anemii acute
d. examinări rectale
48
6.
Coloana A Coloana B
1. examinări neurologice a. pelvimetru
2. auscultația bătăilor cordului b. ciocan de reflexe
fetal 3. măsurarea cavității uterine c. stetoscop obstetrical
d. histerometru
7.
Coloana A Coloana B
1. alimentație activă a. pacientul este alimentat de asistentă
2. alimentație pasivă b. pacientul se alimentează singur
3. alimentație artificială c. alimentele se introduc prin injecție intramusculară
d. alimentele se introduc din exterior în organism pe
cale artificială
8.
Coloana A Coloana B
1. temperatura a. artera poplitee
2. pulsul b. brațul pacientului
3. tensiunea arterială c. vena cefalică
d. axilă
9.
Coloana A Coloana B
1. plagă veche a. plaga nu depășește învelișul seros
2. plagă nepenetrantă b. plagă produsă după intervenție chirurgicală
3. plagă iatrogenă c. plagă infectată
d. plagă produsă prin tăiere
10.
Coloana A Coloana B
1. hemoragie venoasă a. sângerarea este difuză
2. hemoragie arterială b. sângele iese în jet continuu și are o culoare închisă
3. hemoragie capilară c. sângele țâșnește din rană în jeturi întrerupte și are
culoarea roșu aprins
d. hematemeză
49
11.
Coloana A Coloana B
1. injecția intramusculară a. soluții izotone nedureroase
2. injecția subcutanată b. soluții hipertone

3. injecția intravenoasă c. soluții ușor resorbabile, cu densitate mica
d. soluții uleioase
12.
Coloana A Coloana B
1. insulina a. intradermic
2. digoxin b. intravenos
3. tuberculină c. subcutanat
d. intramuscular
13.
Coloana A Coloana B
1. clismă uleioasă a. intoxicație cu sondă caustică
2. spălătura gastrică b. îndepărtarea corpilor străini
3. spălătura oculară c. îndepărtarea conținutului vaginal
d. constipație cronică
14.
Coloana A Coloana B
1. spută a. urocultor
2. HLG b. cutie Petri
3. coprocultură c. vacutainer cu cap mov
d. coprocultor
15.
Coloana A Coloana B
1. spută a. presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereților arteriali
2. temperatura b. secreția eliminatăde la nivelul arborelui bronșic
3. puls c. expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan osos
d. echilibru dintre termogeneză și termoliză
50
Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ŞI NURSING SPECIFIC I
1.
1 Coloana A Coloana B
1. BPOC a. dispnee paroxistică
2. Insuficienţă respiratorie b. dispnee nocturnă
cronică
3. Astm bronşic c. dispnee permanentă
d. dispnee de efort
2.
1. Tuberculoză pulmonară a. Penicilina
2. Cancer bronhopulmonar b. Streptomicina
3. Pneumonia pneumococică c. Omeprazol
d.Cisplatina
3.
1.Pneumonie bacteriană a. subfrebilitate sau
afebril
2.Cancer bronhpulmonar b. febră mare
3.Astm bronşic c. afrebilitate
1.Pneumonie bacteriană d. hipotermie
4.
1. Bacil koch în sputa a. Azbestoza
2. Pneumococi în sputa b. Chist hidatic pulmonar
3. Fibre de azbest c. Tuberculoză pulmonară
d. Pneumonie pneumococică
5.
Coloana A Coloana B
1. vindecare spontană a. Cancer bronhopulmonar
2. evoluţie trenantă b. Astm bronşic
3. deces c. Tuberculoză pulmonară
51
6.
1. cianoza a.prezenţa unui proces infecţios
2. cefaleea b.creşterea CO2
3. febra c.creşterea aportului de O2
d.scăderea aportului de O2
7.
Coloana A Coloana B
1.subfebrilitate a. 37ºC - 38ºC
2. febră mare b. 38ºC - 39ºC
3. afebril c. 39ºC - 40ºC
d. 36,5ºC – 36,9ºC
8.
1. radioscopia toracică a. examen cu izotopi radioactivi
2. bronhoscopia b. examen radiologic
3. examenul lichidului pleural c. examen endoscopic
d. examen de laborator
9.
1.Respiraţia de tip Cheyne – a. apare în tumori
Stokes
2. Respiraţia de tip Küsmaul b. este o respiraţie agonică
3. Respiraţia Biot c. apare în comă diabetic
d. apare în criza de astm bronşic.
10.
1.Astmul bronşic a. spută nemodificată
2. Infarct pulmonar b. spută perlată
3. Cancer bronho-pulmonar c. spută negricioasă
d. spută roşie-gelatinoasă
11.
1.Ortopneea a. pericardită cu lichid abundent
2. poziţia genu-pectorală b. endocardită bacteriană
3. turgescenţa venelor jugulare c. insuficienţă cardiacă dreaptă
d. insuficienţă cardiacă stângă
52
12.
1. cateterism cardiac a. durere precordială
2. echocardiografie b. presiune cavităţi cord
3. electrocardiografie c. tulburări de ritm
d. evidenţiază valvulopati
13.
1. arteriopatie obliterantă a.claudicaţie intermitentă
2. insuficienţă cardiac b. vase superficiale dilatate
3. boală varicoasă c. edeme cianotice, reci
d. edeme calde, pufoase
14.
1. angina pectorală a. necroza miocardică
2. infarct miocardic b. inflamaţia pericardului
3. nevralgie intercostală c. ischemie miocardică
d. iritaţia sau leziunea unui nerv
intercostal
15.
1. tromboflebita superficială a. dilatări permanente, neregulate,
ale venelor superficiale ale gambei
2. anevrismul aortei abdominale b. subfebrilitate, durere, prezenţa
unui cordon dur, dureros şi roşu de-a
lungul unui traiect venos
3. tromboflebita profundă c. tumoră abdominală pulsatilă
d. febră, edem local, dur la palpare,
dureri intense local
16.
1.antianginos a. heparina
2. antiinflamator b. morfina
3. anticoagulant c. aspirina
d. nitroglicerina
53
17.
1. negru a. mâna dreaptă

2. galben b. picior stâng
3. roşu c. mâna stângă
d. picior drept
18.
1. sincopa a. acumulare de lichid în
țesutul subcutanat
2. palpitaţii b. mers întrerupt de
crampele musculare
3. edem c. stare de moarte aparentă
d. percepţia bătăilor inimii
19.
1. puncţia pericardică a. meningită
2. puncţia rahidiană b. pericardită
3. puncţia pleurală c. leucemie
d. pleurezia
20.
Coloana A Coloana B
1. regimul hidric a. miocardita
2. desodat b. post operator
3. enterocolită c. boala diareică
d. renal
21.
1.PR a.infecție cu streptococ beta
hemolitic
2.Spondilită anchilozantă b.leziune cutanată specifică
3.RAA c.inflamatție sistemică cronică
cu etilogie necunoscută și patogenie
autoimună
d.inflamația structurilor axiale
54
22.
\ Coloana A Coloana B
1.PR a.autoimunitatea
2.RAA b.afectare cutanată
3.Artroza c.infecție bacteriană
d.traumatisme
23.
1.anticorpi antiproteine a.RAA

citrulinate
2.afectarea articulației sacro- b.artrita psoriazică
iliace
3.cardită reumatismală c.Spondilita
24.
4. Penicilina G a. PR
5. Metrotrexat b.Artroza
6. Analgezice c. Lupus eritematos
d. RAA
25.
1.durere articulară accentuată a.spondilită anchilozantă
dimineața
2.postura caracteristică de schior b.artroză
3.articulație roșie, caldă, mărită c.poliartrita reumatoidă
de volum
d.reumatism articular acut
26.
1.anemie feriprivă a.hemoliză
2.anemia Biermer b.deficit de fier
3.anemia hemolitică c.deficit de vit B 12
d.deficit de enzime
55
27.
1.Limfom Hodgkin a.proliferarea seriei
granulocitare
2.Leucemie acută b.proteina M
3.Leucemie cronică c.proliferare blastică
d.adenopatii
28.
1.Fe parenteral a.leucemie
2.VIT B 12 b.anemie feriprivă
3.Chimioterapie c.anemie hemolitică
d.anemie Biermer
29.
1.frecvent întâlnită la copii a.LLC
2.radiații ionizante b.LMC
3.apare după 50 de ani c.Limfom non Hodgkin
d.LAL
30.
1.biopsie ganglionară a.anemie
2.hemograma b.neoplasm gastric
3.puncție medulară c.leucemie
d.limfom

1.
Coloana A Coloana B
1.durere abdominală difuză a.colică ulceroasă
2.durere în epigastru b.colică abdominală
3.durere în hipocondrul drept c.colică biliară
d.colică renală
56
2.
Coloana A Coloana B
1.puncţia abdominală a.fosa iliacă dreaptă
2.puncţie hepatică b.fosa iliacă stângă
3.puncţie renală c.hipocondrul drept
d.loja renală
3.
Coloana A Coloana B
1.vărsături bilioase a.colecistită acută
2.vărsături sanguinolente b.ileus
3.vărsături fecaloide c.boală hemoroidală
d.HDS
4.
Coloana A Coloana B
1. hematemeză a.vărsătură cu sânge
2. hemoptizie b.scaun cu sânge
3. hematurie c.spută cu sânge
d.urină cu sânge
5.
Coloana A Coloana B
1.spălătura gastrică a.sonda Nelaton
2.spălătura auriculară b.sonda gastrică Faucher
3.spălătura vezicală c.sonda duodenală Einhorn
d. seringa Guyon
6.
Coloana A Coloana B
1.polifagie a.vărsături incoercibile
2.polidipsie b.foame exagerată
3.poliurie c.sete exagerată
d. diureză peste 2000ml/24h
7.
Coloana A Coloana B
1.halena amoniacală a.carii dentare, lipsă de igienă
2.halena acetonică b.insuficienţa renală
3.halena fetidă c.cetoacedoza diabetică
d. insuficienţa hepatică
8.
Coloana A Coloana B
1. bulimie a. digestie deficitară
2. malnutriţie b. absorbţie intestinală
57
deficitară
3. malabsorbţie c. ingestie excesivă de
alimente
d. refuzul mâncării
9.
Coloana A Coloana B
1. hipotiroidism a. hipersomnie
2. hipertiroidism b. insomnie
3. gigantism c. hiposomnie
d. hipersecreție de STH
10.
Coloana A Coloana B
1. Boala Cushing a. facies de lună plină
2. hipertiroidism b. facies cu spaimă
3. Acromegalie c.prognatism, buze groase
d. facies cafeniu
11.
Coloana A Coloana B
1. Boala Addison a. exoftalmie
2. hipotiroidism b. facies cafeniu
3. Boala Basedow c. facies pufos, buhăit
d. facies de lună plină
12.
Coloana A Coloana B
1. infecţii urinare a. galben pai
2. adenocarcinom b. incoloră
3. urină normală c. piurie
d. hematurie
13.
Coloana A Coloana B
1. oligurie a. urină sub 50 ml/24h
2. poliurie b. urină sub 800 ml/24h
3. anuria c. urină peste 2000 ml/24 h
d. lipsa urinei din vezică
14.
Coloana A Coloana B
1. IRA a. disurie, polakiurie
2. Colică renală b. oligurie până la anurie
3. Retenţie acută de urină c. glob vezical
d. nicturie
58
15.
Coloana A Coloana B
1. tulburare de micţiune a. hematemeză
2. tulburare de diureză b. poliuria
3. modificare a urinei c. hematuria
d. nicturia
16.
Coloana A Coloana B
1. cistoscopia a. explorare ultrasonografică
2.cistografia b. explorare radiologică a vezicii
urinare
3. ecografia c. explorarea endoscopică a vezicii
urinare
d. utilizează o substanţă radioactivă
17.
Coloana A Coloana B
1. Boala de reflux gastroesofagian a. pirozis
2. cancer gastroesofagian b. epigastralgii
3. gastrită acută c. astenie fizică, durere în hipocondrul
drept
d. disfagia
18.
Coloana A Coloana B
1. fatigabilitate a. ciroză hepatică
2. steluțe vasculare b. ciroză hepatică etanolică
3. sevrajul c. carcinom hepatocelular
d. infecția cronică cu virus B
19.
Coloana A Coloana B
1. Dezorganizarea a. rectocolita ulcero-hemoragică
arhitecturii hepatice
2. infecția cu Heliconacter b. ulcer
pylori
3. rectoragii și diaree c. ciroză hepatică
d. ulcer gastric
59
20.
Coloana A Coloana B
1. Colon iritabil a. colonoscopie
2. Carcinom hepatocelular b. viremie
3. Infecția hepatitică cu virus c. ecografie abdominală
C
d. CT
21.
Coloana A Coloana B
1. Cauze toxico-metabolice a. Reprezintă forma cea mai intalnită in
de pancreatită cronică India
2. Pancreatita tropicală b. Boală autozomal recesivă
3. Fibroza chistică c. Consumul cronic de alcool
d. Obstrucția ductului Wirsung
22.
Coloana A Coloana B
1. Ceafa de bizon a. Hipotiroidia
2. Hipertrofia mâinilor și b. Hipertiroidia
picioarelor
3. Facies infiltrat, inexpresiv, c. Boala Cushing
cu buze groase
d. Acromegalia
23.
Coloana A Coloana B
1. Secreția excesivă de a. Gigantism hipofizar
hormoni de creștere
2. Excesul de cortizol b. Boala Cushing
3. Insuficiența hipofizară c. Acromegalia
d. Hipertiroidia
24.
Coloana A Coloana B
1. Diabet gestațional a. Debutul la vârstă tânără ( <30 de ani)
2. Diabet zaharat tipul I b. Alternanța de hipo și hiperglicemii
3. Diabet zaharat tipul II c. apare în timpul sarcinii
d. Adesea pacient supraponderal sau obez
60
25.
Coloana A Coloana B
1. angiopatia diabetică a. se refera la afectarea miocardică
2. cardiopatia diabetică b. interesează toate sectoarele circulației
3. nefropatia diabetică c. afectează microangiopatia rinichiului
d. constituie principala cauză de cecitate
26.
Coloana A Coloana B
1. ecografia renală a. utilizează procedeul Doppler
2. puncția biopsică renală b. este tehnica imagistică cea mai frecvent
utilizată pentru diagnosticul bolilor
renale
3. ecografia vasculară renală c. reprezintă o manevră invazivă
d. standardul de aur în diagnosticul
stenozei de arteră renală
27.
Coloana A Coloana B
1. Obstrucții endoluminale a. Lombosciatică, traumatisme, zona
Zoster
2. Dureri de cauză b. Anevrism de aorta abdominală, infarct
musculoscheletală miocardic, infarct renal
3. Dureri de cauză c. Sarcină ectopică, torsiune ovariană,
cardiovasculară salpingită acută
d. Cheaguri, embolii
28.
Coloana A Coloana B
1. complicații gastrointestinale a. tulburări de ritm și de conducere
2. complicații cardiovasculare b. coagularea intravasculară diseminată
3. complicații hematologice c. bronhopneumonii
d. ileus paralitic
29.
Coloana A Coloana B
1. proteinuria a. predictor precoce al disfuncției renale
2. controlul glicemic b. rol în progresia nefropatiei diabetice
3. hiperuricemia c. acidul uric marker al afectării renale
d. rezervă alcalină sub 22 mmol/l
61
30.
Coloana A Coloana B
1. Infecții urinare a. cistita, uretrita, prostatita
necomplicate
2. Infecțiile de tract urinar b. frecvent la femeile între 18-40 de ani
joase
3. Infecții de tract urinar c. posibilitatea apariției complicațiilor
complicate obstetricale
d. pielonefrită, urosepsis, abcese nefretice

1.
1. Cancer renal a. Semnul Caroli (icter precedat de
prurit)
2. Cancer de pancreas b. omalgie
3. Cancer de colon c. hematurie
d. constipație sau diaree
2.
1. Hidrops vezicular a. glob vezical
2. Adenom de prostată b. veziculă palpabilă
3. Abdomen acut chirurgical c. abdomen de lemn
d. “ minge de tenis”
3.
1. Pancreatite a. soluție de continuitate a peretelui
abdominal
2. Chist hidatic b. semnul lui Cullen (echimoze
hepatic periombilicale)
3. Eviscerații c. semnul Bouveret (distensie cecală)
d. hepatomegalie globală
4.
1. HDS a. semnul “șiretului”
2. Hernia hiatală b. melenă
62
3. Varicocel c. dilatarea funiculului spermatic în
“pachet de sânge”
d. semnul Laségue
5.
1. Boala Chrohn a. sifilis
2. Abces hepatic b. malaria
3. Splenomegalia luetică c. Escherichia coli
d. stress
6.
4. Cancerul tiroidian a.deficit de α1- antitripsină
5. Cancerul ovarian b. HTA
6. Feocromocitomul c. deficitul de Iod
d. incidență maximă după 40 de ani
7.
1. Litiaza biliară a. forajul glandei cu o pensă boantă
2. Hernia hiatală b. incizie Kocher
3. Pancreatite c. recalibrarea orificiului esofagian
d. incizie McBurney în fosa iliacă
dreaptă
8.
1. Erizipel recidivat a. osteoartrită și tenosinovită
2. Panarițiu b. pahidermie
3. Micoze c. trismus
d. mucoasa bucală cu mici pete albicioase
9.
1. gradul I a. flictene seroase
2. gradul II b. interesează întreaga grosime a pielii
3. gradul IV c. arsuri epidermice
d. leziuni intradermice și dermice
10.
1. Semnul lui Blumberg a. auscultație
2. Semnul lui Mandel (al clopoțelului) b. palpare fosa iliacă dreaptă
3. Semnul lui Murphy c. palpare hipocondrul drept
d. percuție
63
11.
Coloana A Coloana B
1. colica biliară a. afecţiuni inflamatorii ale căilor biliare extra şi
intrahepatice
2. litiaza biliară b. inflamaţii cu caracter acut al peretelui colecistic,
de diferite grade (congestie, supuraţie, gangrenă)
3. colecitita acută c. afecţiune provocată de dezvoltarea unor calculi
biliari în vezicule sau în căile biliare
d. durere violentă în epigastru sau hipocondrul drept
cu iradiere în umărul drept
12.
1. ventilaţie prelungită a. edem cerebral
2. hiperventilaţie b. alcaloză respiratorie
3. hipoventilaţie c. complicaţii infecţioase
d. leziuni traheale
13.
1. eliminare deficitară a. anorexie
2. alimentaţie inadecvată b. oligurie
3. respiraţie ineficientă c. apatie
d. hipoxie
14.
1.poziţia Fowler a. pacienţi cu afecţiuni esofagiene
2. poziţia decubit ventral b. pacienţi operaţi pe torace
3. poziţia Trendelenburg c. pacienţi operaţi pe coloana
vertebrală
d. irigare cerebrală deficitară
15.
1. melenă a. scaun
2. hemoptizie b. vărsătură
3. hematemeză c. urină
d. spută
16.
1. plagă contuză a.rezultatul unui traumatism semînchis caracterizat
prin distrugeri mari de ţesut
2. plagă b. act chirurgical prin care o plagă se aseptizează
64
3. pansamentul c. rezultatul unui traumatism în urma căruia se
produc distrugeri ale ţesuturilor
d. fixarea pansamentului cu ajutorul unei feşe de
tifon
17.
1. sondajul duodenal a. introducerea unei sonde Faucher
2. sondajul vezical b. introducerea unei sonde Foley prin uretră
3. sondajul gastric c. introducerea unui curent de lichid în vagin
d. introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor
18.
1.intervenţiile chirurgicale pe a. aspiraţie gastrică
stomac
2.stenoză pilorică b. administrare de purgative şi
clismă evacuatoare înaltă
3.intervenţii chirurgicale pe c. spălături gastrice cu 3-4 zile
intestinul gros înaintea operaţiei
d. cu o zi înaintea operaţiei regim
hidric
19.
1. deshidratare izotonă a. vărsături, diaree, hemoragii masive
2. deshidratare hipertonă b. poliurii patologice
3. deshidratare hipotonă c. polipnee, transpiraţii exagerate
d. crampe musculare
20.
1. colică litiazică a. durere continuă progresivă, cu localizare în
etajul superior “în bară”
2. pancreatită acută b. dureri colicative cu intervale nedureroase
între ele
3. colică biliară c. sângerarea care are loc în esofag, stomac,
duoden
d. durerea debutează în hipocondrul drept sau în
epigastru, se accentuează progresiv
65
21.
1. hernia musculară a. secțiunea incompletă sau
completă a mușchilor
2. plaga mușchilor b. ruptura aponevrotică
3. contuzia musculară c. tendonul lui Achile
d. hematom intramuscular
22.
Coloana A Coloana B
1. fracturi a. secțiunea incompletă sau completă a
2. luxații mușchilor
3. entorse b. ruptura aponevrotică
c. tendonul lui Achile
d. hematom intramuscular
23.
1. Puncţia osoasă a. boli inflamatorii ale SNC
2. Puncţia articulară b. traumatisme închise ale viscerelor abdominale
3. Puncţia rahidiană c. traumatisme articulare însoţite de hemartroze
d. boli hemtologice
24.
1. atonie musculară a.mărirea volumului unui muşchi
2. atrofie musculară b. scăderea forţei musculare
3. hipertrofie musculară c. diminuarea volumului muşchiului
d. lipsa sau diminuarea mişcărilor
25.
1. epicondilita a. fotbalişti, balerini
2. ruptura de menisc b. handbalişti
3. tenosinovite c. jucători de tenis
d. pianişti
26.
Coloana A Coloana B
1. Puncte abdominale dureroase Bazy a. ureterul inferior
2. Punctele Tourneaux b. ureterul superior
3. Punctul Pasteau c. ureterul mijlociu
d. vezica urinară
66
27.
Coloana A Coloana B
4. Insuficiența renală acută e. furuncul, panarițiu, flegmon
5. Abcesul perirenal f. distensia bruscă a bazinetului
6. Hidronefroza g. disinergiile vezicosfincteriene
h. transfuzie de sânge incompatibil
28.
Coloana A Coloana B
1. calculi calcici a. 10-15 %
2. calculi de acid uric b. 75-85 %
3. calculi de struvită c. 1%
d. 15 – 20 %
29.
1. 98 – 99 % a. pentru calculi de peste 2 cm
2. 70 % b. pentru calculii bazinetali de 0,5 – 2 cm
3. 0% c. pentru calculii ureterali superiori ≤ 2 cm
d. pentru calculii vezicali
30.
Coloana A Coloana B
1.litiaza renală a. infecția bazinetului și a interstițiului renal
2.pielonefrita acută b. prezența calculilor în bazinet și căile urinare
3.traumatisme renale c. distrugerea țesuturilor și lezarea rinichilor
d. alterarea ireversibila a funcției renale

1.
Coloana A Coloana B
1. arteriopatie obliterantă a. claudicaţie intermitentă
2. insuficienţă cardiacă b. vase superficiale dilatate
3. boală varicoasă c. edeme cianotice, reci
d. edeme calde, pufoase

67
2.
Coloana A Coloana B
1. insuficienţa cardiacă dreaptă a. edeme, hepatomegalie
2. insuficienţa cardiacă stângă b. frecătură pericardică
3. pericardită c. dispnee, tuse seacă
d. dispnee, coriza, tuse productivă
3.
1. cateterism cardiac a. durere precordială
2. echocardiografie b. presiune cavităţi cord
3. electrocardiografie c. tulburări de ritm
d. evidenţiază valvulopatii
4.
1. H.T.A a. diuretic, digitală
2. insuficienţă cardiacă b. hipotensor
3. ateroscleroză c. antiagregant
d.sedativ
5.
1. ortopneea a. pericardită cu lichid abundent
2. poziţia genu-pectorală b. endocardită bacteriană
3. turgescenţa venelor jugulare c. insuficienţă cardiacă dreaptă
d. insuficienţă cardiacă stângă
6.
1. tetralogia Fallot a. dispnee şi cianoza perioronazală la efort
2. coarctaţia aortei b. cianoza generalizată
3. defect septal ventricular c. circulaţie colaterală intercostală
d. durere precordială
7.
Coloana A Coloana B
1. extrasistole a. sputa rozată
2. angina pectorală b. palpitaţii
3. infarct miocardic c. durerea cedează la nitroglicerină
d. durerea cedează la morfină
8.
Coloana A Coloana B
1. angina pectorală a. necroza miocardică
2. infarct miocardic b. inflamaţia pericardului
68
3. nevralgie intercostală c. ischemie miocardică
d. iritaţia sau leziunea unui nerv intercostal
9.
Coloana A Coloana B
1. infarct miocardic a. durere retrosternală cu durata de 3-15 minute
2. angina Prinzmetal b. cresc transaminazele (TGO) la debut
(vasospastică)
3. angina pectorală c. durere anginoasă cu orar fix, fără o cauză
decelabilă
d. cresc creatinina, acidul uric în sânge
10.
Coloana A Coloana B
1. insuficienţa cardiacă stângă a. edem cerebral
2. hipertensiunea arterială b. hepatomegalia de stază
3. insuficienţa cardiacă dreaptă c. dispnee paroxistică
d. polakiurie
11.
Coloana A Coloana B
1. angina pectorală a. blocante de calciu
2. insuficienţa cardiacă b. digitalice
3. hipertensiune arterială c. nitraţi (nitroglicerina sublingual)
d. hemostatice
12.
Coloana A Coloana B
1. sincopa a. pierderea de cunoştinţă incomplet, la persoane cu
labilitate psihică, după emoţii puternice
2. lipotimia b. pierderea bruscă, de scurtă durată a cunoştinţei, în
deshidratări severe
3. convulsiile c. scăderea sensibilităţii la membrele inferioare
d. pierderea conştienţei, cu activitate motorie localizată
sau generalizată
13.
Coloana A Coloana B
1. tromboflebita a. dilatări permanente, neregulate, ale venelor
superficială superficiale ale gambei
2. anevrismul aortei b. subfebrilitate, durere, prezenţa unui cordon
abdominale dur, dureros şi roşu de-a lungul unui traiect venos
3. tromboflebita c. tumoră abdominală pulsatilă
profundă
d. febră, edem local, dur la palpare, dureri intense
local
69
14.
Coloana A Coloana B
1. pericardita acută fibrinoasă a. senzaţie de sufocare, dificultate în
înghiţire, tuse, constricţie toracică
2. angina pectorală b. durerea precordială cedează în repaus şi
la administrare de nitroglicerină s.l.
3. tamponada cardiacă c. durerea precordială se intensifică în
inspir, nu cedează la nitroglicerină s.l.
d. fatigabilitate, dispnee moderată, scădere
în greutate
15.
Coloana A Coloana B
1. sincopa a. acumulare de lichid în țesutul
subcutanat
2. palpitaţii b. mers întrerupt de crampele musculare
3. edem c. stare de moarte aparentă
d. percepţia bătăilor inimii
16.
Coloana A Coloana B
1. tensiometru a. temperatura
2. glucometru b. talia
3. taliometru c. glicemia
d. tensiunea arterială
17.
Coloana A Coloana B
1. pericardita a. laringita
2. pneumonia b. pleurezia
3. diabetul c. tamponada cardiacă
d. coma diabetică
18.
Coloana A Coloana B
1. electrocardiograf a. tensiunea arterială
2. tensiometru b. electrocardiogramă
3. microscop optic c. zgomotele cardiace
d. frotiul de sânge
70
19.
Coloana A Coloana B
1. puncţia pericardică a. meningită
2. puncţia rahidiană b. pericardită
3. puncţia pleurală c. leucemie
d. pleurezie
20.
Coloana A Coloana B
1. urocultură a. infectii urinare
2. hemocultură b. poliartroze
3. VSH c. septicemii
d. reumatism articular
21.
Coloana A Coloana B
1. Abces pulmonar a. Expectorație ruginie
2. Pneumonie pneumococică b. Expectorație mucoasă
3. Tuberculoza pulmonară c. Vomică
d. Hemoptizie
22.
Coloana A Coloana B
1. Cancerul bronhopulmonar a. Atopia
2. Astmul bronșic b. Expunerea la soare
3. Tuberculoza pulmonară c. Fumatul
d. B.K.
23.
Coloana A Coloana B
1. BPCO a. Tenia Echinococus
2. Chist hidatic pulmonar b. Germeni vehiculați aerian
3. Cancer bronhopulmonar c. Poluarea atmosferică
d. Predispoziție genetică
24.
Coloana A Coloana B
1. Tuberculoza pulmonară a. Tratament intermitent
2. Cancer bronhopulmonar b. Tratament chirurgical
3. Astm bronșic c. Tratament permanent
d. Tratament 6 sau 8 luni
71
25.
Coloana A Coloana B
1. Vindecare spontană a. Cancer bronhopulmonar
2. Evoluție trenată b. Astm bronşic
3. Deces c. Tuberculoză pulmonară
26.
Coloana A Coloana B
1. Tuberculoză pulmonară a. Seros
2. Neoplasm b. Hemoragic
3. Insuficienţă cardiacă c. Purulent
d. Nemodificat
27.
Coloana A Coloana B
1. Volet costal a. Arc
2. Sânge b. Traumatism
3. Durere c. Respirație paradoxală
d. Hemotorax
28.
Coloana A Coloana B
1. Embolie a. Anticoagulant
2. Heparină b. Crepitație
3. Fractură c. Cheag
d. Arteră
29.
Coloana A Coloana B
1. Hipocratism digital a. Durere
2. Pneumotorax b. Infecție
3. Hiperleucocitoză c. Aer
d. Empiem pleural
30.
Coloana A Coloana B
1. Pleurezie a. Pansament
2. Polipnee b. Lichid
3. Ocluziv c. Frecvență
d. Coasta
72
1.
1.Factorul local matern al a. Uterului
avortului spontan este
2. Regiunea pavilionară aparține b. Ovarului
3. Stratul plexiform aparține c. Sinechia uterină
d. Trompei uterine
2.
1. Faza tonico-clonică aparține a. Travaliului
2. Tuberculii Montgomery aparțin b. Eclampsiei
3 Segmentul inferior se formează la c. Uterului

nivelul
d. Sânului
3.
1. Perceperea BCF-urilor traduce a. preeclampsiei
2. Stergerea si dilatarea colului se b. Placentei Praevia
produce in
3. HTA gestationala este element c.viabilitate fetala
clinic al
d. Travaliu.
4.
Coloana A Coloana B
1. Expulzia placentei este perioada a a. Bazinului osos
2. Angajarea este un timp al b. Nașterii
3. Strâmtoarea mijlocie este parte a c. Travaliului
d. Craniului fetal
5.
Coloana A Coloana B
1. Foliculul De Graaf aparține a. Biopsie
2. Diagnosticul de cancer de col uterin b. Ovarului
este confirmat de
3. Regiunea istmică aparține c. Uterului
d. Vaginului
73
6.
Următoarele manifestări clinice
apar datorită:
1. Sialoreea este simptom al a. Disgravidiei de ultim trimestru
2. Contracțiile uterine dureroase b. Amenințării de avort
sunt element clinic al
3. Edemele sunt caracteristice c. Disgravidiei de prim trimestrul
d. Placentei Praevia
7.
Coloana A Coloana B
1.Inserția placentei la nivelul a. Decolarea prematură a
segmentului inferior definește placentei
2. Eclampsia este forma clinică a b. Placenta Praevia
3. Contracțiile uterine dureroase c. Disgravidii de ultim trimestru
sistematizate caracterizează
d. Travaliul
8. 1. Uterul tetanizat se întâlnește a. Ruptură uterină
în
2. Sângerarea vaginală este b.Decolarea de placentă normal
sugestivă inserată
3. Uterul cicatriceal este factor c. Placenta Praevia
de risc pentru
d. Eclampsia
9. 1. Lehuzia imediată durează a. 6 săptămâni
2. Lehuzia fiziologică durează b. 6-8 ore
3. Travaliul la multipare durează c. 2-4 ore
d. 10-12 ore.
10.
Hemoragia în bolile ginecologice prezintă
următoarele caracteristici
1. Sarcina extrauterină a. Sânge rosu deschis
2. Cancer genital feminin b. Sânge negricios
3. Fibrom uterin c. Sânge spălăcit
d. Sânge menstrual
74
11.
Faceți corelație între lehuzie și
aspectul lohiilor
1. Zilele 1-3 a. Gălbui
2. Zilele 4-6 b. Serosanguinolente
3. zilele 10 -21 c. Sanguinolente
d. Apoase
12.
1. Disgravidie precoce a. Vărsături , sialoree
2. Iminență de avort b. Dureri, sângerări
3. Disgravidie tardivă c. HTA, edeme
d. Leucoree
13.
1. Regim hiposodat a. Gravidă cu edeme
2. Regim hipocaloric b. Gravidă cu iminență de avort
3. Regim hipercaloric c. Gravidă cu anemie
d. Gravidă u obezitate
14.
Faceți corelație
1. Lichid amniotic verde a. Suferință fetală
2. Lichid amniotic roșu negricios b. Moartea fătului in uter
3. Lichid amniotic gălbui c. Incompatibilitate RH
d. Făt în poziție transversală
15.
Faceti corelația
1. Lunile I-VI a. Consultații lunare
2. Lunile VII-VIII b. Consultații bilunare
3. Luna IX c. Consultații la 2 luni
d. Consultații săptămânale
16.
Coloana A Coloana B
1. Agentul etiologic al vaginitei micotice a. Polimenoreea
2. Corpul galben secretă b. Progesteron
3. Tulburarea menstruală în exces c.Tricomonas vaginalis
d. Candida Albicans
75
17.
1.Tulburarea menstruală în minus a. tumora benigna

definește
2. Fibromul uterin este b. absența menstruației
3. Amenoreea definește c. oligomenoreea
d. metroragia
18.
1. Bacilii Doderlein aparțin a. fibromul uterin
2. Regiunea ampulară b. cancerul de col uterin
3. Papiloma virusul este agentul c. trompele uterine
etiologic
d. vaginul
19.
1. Mamografie a. depistarea cancerului de sân
2. Măsurarea temperaturii bazale b. depistarea momentului ovulației
3. Colposcopie c. depistarea sarcinii incipiente
d. depistarea leziunilor vaginale
20.
1. Testul cu Lugol a. leziuni precanceroase ale
colului
2. Histerosalpingografia b. permeabilitatea trompelor
3. enterocolita c. vaginitele
d. prolapsul genital
21.
1. Tulburarea menstruală în minus a. tumora benignă
2. Fibromul uterin are ca simptom b. absenta menstruației
principal
3. Amenoreea definește c. oligomenoreea
d. metroragia
22.
1. Leucoree a. vaginita
2. Sangerare b. fibrom uterin
3. Durere c. inflamație pelvină
d. sarcina incipientă
76
23.
1. Salpingita a. inflamația mucoasei trompelor
2. Ovarita b. inflamația ovarelor
3. Vaginita c. inflamația endometrului
d. inflamația mucoasei vaginale
24.
1. Infecție cu gonococ a. secreție vaginală galben verzuie
2. Infecție cu Trichomonas b. secreție vaginală alb laptoasă
3. Infecție cu candida c. secreție vaginală verde purulentă
d. secreție vaginală maronie
25.
1. Dismenoreea a. menstruație abundentă
2. Hipermenoree b. menstruație în cantitate redusă
3. Metroragie c. sângerare menstruala prelungită
d. menstruație cu dureri
26.
1. Amenoreea a. prima menstruație
2. Menarha b. lipsa menstruației
3. Menopauza c. oprirea definitivă a menstruației
d. sângerare abundentă
27.
1. Sindrom intermenstrual a. durere contemporană cu
ovulația
2. Dispareunie b. durere la contactul sexual
3. Dismenoree c. durere ce acompaniază
menstruația
d. durere pelvină
28.
1. Vaginite infecțioase a. mucoasa vaginală subțire și
lucioasă
2. Boala inflamatorie pelvină b. inflamația mucoasei vaginale
3. Vaginita atrofică c. Treponema pallidum
d. infecție genitală înaltă
77
29.
1. Fibromul uterin a. Mamografie
2. Cancer de col uterin b. Tumoră benignă
3. Cancer de sân c. Test Papanicolau
d. Colonoscopie
30.
Coloana A Coloana B
1. Sifilis a. virus Herpes Simplex tip
I si II
2. Tuberculoza genitală b. Treponema pallidum
3. Herpesul genital c. Bacilul Koch
d. Trichomonas vaginalis

1.
1.greutatea la naştere a nou-născutului a. ˂ 2500 g
eutrofic b. ˃ 2500 g
2.greutatea la naştere a nou-născutului c. ˃ 38 săptămâni
prematur d. 2800 g – 4000 g
3.vârsta gestaţională a nou-născutului
dismatur
2.
1.sugarul merge în picioare la vîrsta de a. în jurul vârsei de 5-
6 ani
2.sugarul stă în şezut b. 1 an
3.erupţia primilor dinţi începe la c. 6 luni
d. 4 luni
3.
1.prematur a. nou- născut cu greutatea ˃4000 g
2.dismatur b. nou- născut cuVG ˃38 săpt., G ˂2500 g
78
3.macrosom c. nou- născut cuVG ˂ 38 săpt., G ˂2500g
d. nou- născut cuVG ˂ 38 săpt.,G ˃ 2800g
4.
Coloana A Coloana B
1.perioada de nou-născut a. 1 – 2 ani
2.perioada de sugar b. 0 – 28 zile
3.perioada de copil mic c. 29 zile – 1 an
d. 1 – 3 ani
5.
Coloana A Coloana B
1.reflexul Morro a. susţinut în aer, de sub axile, nou-născutul
pedalează
2.reflexul de orientare b. atingerea regiunii peribucale determină
(Thomas) devierea capului ,gurii şi limbii spre porţiunea
excitată
3.reflexul de mers c. susţinând nou-născutul, în ortostatism, cu
automat tălpile pe o suprafaţă plană şi înclinând corpul
înainte, nou- născutul păşeşte
d. numit reflex de îmbrăţişare: la o excitare
bruscă se produce abducţia braţelor şi extensia
degetelor iniţial,apoi adducţie şi flexie pe torace
6.
1.scor Apgar 8, 9 , 10 a. arată asfixia neonatală;
2.scor Apgar ˂ 7 b. nou-născutul mort;
3.scor Apgar 0 c. arată apneea tranzitorie a nou- născutului;
d. denotă o stare clinică bună.
7.
Coloana A Coloana B
1.sugarul creşte în greutate între a. 250 g/lună;
0–4 luni cu b. 500 g/lună;
2.sugarul creşte în greutate între c. 1000 g/ lună;
2–8 luni cu d. 750 g/lună
3.sugarul creşte în greutate între
8–12 luni cu
79
8.
1.ritmul şi ordinea apariţiei a. canini;
dinţilor: 6 – 8 luni b. incisivi mediani
2.ritmul şi ordinea apariţiei superiori;
dinţilor: 8 – 10 luni c. incisivi mediani inferiori;
3.ritmul şi ordinea apariţiei d. incisivi laterali superiori
dinţilor: 10 – 12 luni apoi inferiori
9.
1.alimentaţie naturală a. sugarul primeşte exclusiv lapte de femeie;
2.alimentaţie artificială b. sugarul primeşte exclusiv lapte de la
mama;
3.alimentaţie mixtă c. sugarul primeşte în primele 5 – 6 luni
lapte de vacă sau preparate dietetice;
d. asocierea alimentaţiei naturale cu
alimentaţie artificială.
10.
1.eritemul fiziologic al nou- a. coloraţia în galben a
născutului tegumentelor şi mucoaselor;
2.eritemul toxic alergic b. are aspect rujeoliform sau
urticarian;
3.icterul nou-născutului c. are aspect furfuraceu sau
lamelar;
d. tegumentele nou-născutului au
o culoare roşie intensă.
11.
Incidente şi accidente în
alimentaţia naturală:
1.regurgitaţiile a. se manifestă prin
vărsături,scaune diareice, şoc;
2.vărsăturile b. sunt eliminări de mici cantităţi
de lapte în timpul sau imediat după
alăptare;
3.colici intestinale c. sunt eliminări de cantităţi mari
din conţinutul stomacal, la interval mai
mare după mese;
d. se manifestă prin stare de
nelinişte, plânset, frecarea picioarelor.
80
12.
Schema vaccinărilor
1. în maternitate a. BCG
2. 2 luni b. DTP – VP + HP≠2
3. 4 luni c. DTP – VP
d. ROR
13.
1.Genu valgum a. Sunt proeminenţele cartilajelor
costale la nivelul joncţiunii
condrocostale
2.mătăniile costale b. înmuierea oaselor parietale şi
a osului occipital
3.craniotabesul c. picioare în „X”
d. picioare în „O”
14.
1.Distrofia gr.I a. hipotrofia
2.Distrofia gr. II b. malnutriţia proteică severă
3.Distrofia gr. III c. distrofia tropicală
d. distrofia medie
15.
1.distrofia laptelui de vacă a. apare datorită unei
subalimentaţii globale sau cantitative
2.distrofia de tip marasm b. apare datorită lipsei
lipidelor
3.distrofia de tip Kwashiorkor c. determinată de lipsa
glucidelor
d. determinată de lipsa
proteinelor
16.
1.Rahitism carenţial a. prin lipsă de vitamina D
2.Tetania b. prin lipsă de vitamina C
3.Carenţa de acid ascorbic c. prin lipsă de vitamina B1
d. prin lipsă de calciu
81
17.
1.angina eritematoasă a. amigdalele sunt hiperemice şi
hipertrofice
2.angina flegmonoasă b. amigdalele şi ţesutul periamigdalian
sunt puternic inflamate ,este un edem intens care
determină o tumefacţie mare care depăşeşte linia
mediană.
3.angina pultacee c. amigdalele sunt acoperite de exudat
sau false membrane.
d. amigdalele sunt normal colorate.
18.
1. anemia feriprivă a. prin lipsă de vitamină B6
2. anemia hemolitică b. prin lipsă de vitamină B12
3. anemia megaloblastică şi acid folic
c. prin lipsă de fier
d. prin distrugerea exagerată
a hematiilor în periferie
19.
Distrofia se caracterizează prin:
1.gradul I a. indice ponderal 0,75 – 0,60
2.gradul II b. deficit ponderal între 25% - 40%
3.gradul III c. indice ponderal 0,90 – 0,75
d. toleranţă digestivă crescută.
20.
2 Din punct de vedere clinic:
1.în defectul septal atrial a. simptomatologia depinde
de dimensiunile defectului:
dificultăţi în alimentare, dispnee, tuse
2.în defectul septal ventricular b. majoritatea cazurilor sunt
asimptomatice
3.persistenţa canalului arterial c. copilul prezintă vărsături
şi scaune diareice
d. simptomatologia este în
funcţie de debitul cardiac
82
21.
Sindroamele diareice se împart în :
1.uşoare a. cu patru sau mai multe
scaune pe zi asociate cu simptome
locale
2.moderate b. cu mai puţin de trei scaune
la 2 zile
3.severe c. cu mai puţin de trei scaune
pe zi
d. cu 4 sau mai multe scaune
pe zi asociate cu simptome sistemice
22.
Coloana A Coloana B
Tratamentul dietetic al BDA se
realizează prin:
1.dieta hidrosalină cu a. soluţie de hidratare orală
2.dieta de tranziţie cu b. supă de morcovi
3.realimentarea cu c. iaurt + mucilagiu de orez
d. reintroducerea proteinelor
23.
Gradele deshidratării acute sunt:
1.gradul I a. manifestat prin turgor
bun al pielii
2.gradul II b. pliu cutanat persistent,
ochi înfundaţi
3.gradul III c. pliu cutanat leneş, sete
moderată
d. sete intensă, pliu cutanat
persistent
24.
Coloana A Coloana B
Următoarele diateze hemoragice sunt
determinate de:
1.hemofilia A a. deficit de F VIII c
2.afibrinogenemia congenitală b. deficit de fibrinogen
3.trombastenia Glazman c. deficit de F VII c
d. lipsa de agregare a plachetelor
83
25.
Coloana A Coloana B
În cazul următoarelor
diagnostice se recomandă:
1.angină difterică a. examenul coproparazitologic
2.gastroenterită acută b. analiza sângelui
3.giardia şi lamblia c. recoltarea materiilor fecale
pentru examenul bacteriologic
d. i se administrează O2.
26.
Stabiliți relațiile corecte între
tipurile de convulsii și factorul
determinant:
1. convulsii febrile a. hipoglicemia
2. convulsii metabolice b. piodermite
3. convulsii organice c. stări febrile de peste 380 C
d. encefalite de toate tipurile
27.
Coloana A Coloana B
Stabiliți relația corectă a
etiologiei insuficienței cardiace la copii
1. cauze cardiace a. feocromocitom
2. cauze vasculare b. aritmii grave
3. cauze endocrine c. rahitismul carențial
d. fistulele arterio-venoase
periferice
28.
Coloana A Coloana B
Simptomatologia insuficienței cardiace
diferă după sediul acesteia. Stabiliți cărui
tip de insuficiență corespunde simptomul.
1. insuficiența cardiacă stângă a. succesiunea apariției
simptomelor de la IC stângă la
cea IC dreaptă
2. insuficiența cardiacă dreaptă b. cianoza perionazala
3. insuficiența cardiacă globală c. turgescența venelor
jugulare
d. pierdere în greutate
84
29.
Diabetul zaharat infantil
corespunde:
1. Stadiul I a. latent, asimptomatic, fără
manifestări clinice
2. Stadiul II b. acidocetoză diabetică
3. Stadiul III c. suspiciune prin prezența unor
rude de gradul I cu copilul
d. hiperglicemie permanentă
30.
Cauzele favorizante în astmul
bronșic, infecțiile tractului urinar și
bronhopneumonie, la copil, sunt:
1. astmul bronsic a. alimentația artificială
2. infecțiile tractului urinar b. rezistența scazută la infecții
3. bronhopneumonie c. frigul, în special la membrele
inferioare și in regiunea lombară
d. fumul, praful, efortul fizic

1.
Coloana A Coloana B
1. antianginos a. Enalapril
2. anticoagulant b. Heparină
3. antihipertensiv c. Nitroglicerină
d. Penicilină
85
2. Realizaţi asocierile corecte cu privire la clasificarea arsurilor:
Coloana A Coloana B
1. gradul 1 a. flictene cu conţinut limpede, serocitrin;
2. gradul 2 b. flictena roşie, cu conţinut sangvinolent;
3. gradul 3 c. necroză
d. eritem, edem, usturimi.
3.
Coloana A Coloana B
1. junghi toracic violent, tuse chintoasă a. ocluzie intestinală
2. durere precordială b. pneumotorax
3. edem laringian c. şoc anafilactic
d. infarct miocardic acut
4.
Coloana A Coloana B
1. durere precordială cu durată › 30 min. a. angină pectorală
2. tahicardie b. scăderea frecvenţei cardiace
3. durere precordială cu durată ‹ 15 min. c. infarct miocardic acut.
d. creşterea frecvenţei cardiace ›100b/ 1
5.
Coloana A Coloana B
1. hipoxemie a. hemoragie de la nivelul căilor aeriene sub-glotice
2. hemoptizie b. creşterea CO2 din sânge;
3. hipercapnie c. scăderea oxigenului din sânge.
d. scăderea CO2 din sânge
6.
Coloana A Coloana B
1. arsurile generatoare de şoc a. depăşesc 30%;
2. prognosticul este rezervat dacă arsurile b. depăşesc 15%;
3. membrul inferioare, trunchiul c. câte 30 % fiecare.
anterior, posterior d. câte 18 % fiecare.
7.
Coloana A Coloana B
1. şoc anafilactic a. antibiotice;
2. hemoptizie b. antihistaminice, HHC;
3. stopul cardio-respirator c. masaj cardiac extern şi ventilaţie
artificială;
d. hemostatice.
86
8.
Coloana A Coloana B
1. metodele de respiraţie artificială principală a. gură la gură, gură la nas;
2. indiferent de numărul resuscitatorilor b. masaj cardiac extern si ventilaţie;
3. asistolie c. se fac 50 compresiuni la
2 insuflaţii. d. se fac 30 compresiuni la 2 insuflaţii.
9.
Coloana A Coloana B
1. midriaza a. micşorarea pupilei;
2. polipnee b. mărirea pupilei;
3. mioză c. creşterea frecvenţei respiratorii;
d. scăderea frecvenţei respiratorii.
10.
Coloana A Coloana B
1. hemostază a. sângele este roşu închis, în jet continuu;
2. hemoragie venoasă b. reprezintă procesul de oprire al sângerării;
3. hemoragie arterială c. sângele este roşu deschis, care pulsează;
d. reprezintă procesul de oxigenare al sângelui.
11.
Coloana A Coloana B
1. pneumotoraxul spontan a. oprirea activităţii cardiace şi respiratorii;
2. şoc anafilactic b. acumularea de lichid la nivelul spatiului pleural;
3. stopul cardio-respirator c. contact cu alergeni de diferite tipuri.
d. perforarea pleurei.
12.
Coloana A Coloana B
1. traumatizaţii cranio-cerebral a. de decubit dorsal;

2. la politraumatizaţi b. este semişezândă;
3. poziţia în hemoptizie c. prioritatea este stopul cardio-respirator:
d. transport cu capul ridicat la 300
13.
Coloana A Coloana B
1. astmul bronşic a. nitroglicerină;
2. colica renală b. antispastice.
3. angina pectorală c. bronhoconstrictoare;.
d. bronhodilatatoare
87
14.
Coloana A Coloana B
1. tamponada cardiacă a. exuflaţie decompresivă;

2. pneumotorax b. puncţie rahidiană;
3. stop respirator c. puncţie pericardică;
d. ventilaţie artificială.
15.
Coloana A Coloana B
1. alcool metilic a. vitamina K (fitomenadion);

2. monoxide de carbon b. oxigen 100%;
3. supradozajul de anticoagulante c. alcool etilic;
d. glucoză 5%.
16.
Coloana A Coloana B
1. melenă a. vărsatură
2. hematemeză b. spută
3. hemoptizie c. urina
d. scaun
17.
Coloana A Coloana B
1. insuficienţa respiratorie acută a. poziţia trendelenburg
2. infarct miocardic acut b. poziţia şezândă
3. anemie acută c. poziţia decubit dorsal
d. poziţia decubit lateral
18.
Coloana A Coloana B
1. traumatism toracic a. şezând, spate sprijinit
2.traumatism al coloanei b. decubit dorsal, capul într-o
vertebrale parte
3.traumatism abdominal c. decubit dorsal, pe plan dur
d. decubit dorsal cu genunchii
flectaţi
19.
Coloana A Coloana B
1. lipotimie a. stare de conştienţă păstrată
2. coma b. pierderea stării de conştienţă
3. şoc c. stare de leşin cu cădere
d. stare de conştienţă tulburată
88
20.
Coloana A Coloana B
1. hemoragie capilară a. sânge roşu care musteşte din plagă
2. hemoragie venoasă b. sânge roşu deschis, care tâsneşte ritmic din
plagă
3 hemoragie arterială c. sânge roşu închis care curge în valuri
inundând plaga
d. sânge negricios ca păcura
21.
Coloana A Coloana B
1. arsura de gradul I a. escară dermică totală
2. arsura de gradul II b. flictenă cu conţinut serocitin
3. arsura de gradul III c. flictenă cu conţinut
sangvinolent
d. eritem, edem, hipertermie
22.
Coloana A Coloana B
1. fractură cominutivă a. fractura mai multor oase
2. fractură multiplă b. fractura care interesează numai o parte a
osului
3. fractură incompletă c. fractură cu mai multe fragmente osoase
d. fractură însoţită de plagă
23.
Coloana A Coloana B
1. astm bronşic în criză a. bradipnee, spută alb- perlată
2. edem pulmonar acut b. polipnee, tuse chintoasă
3. pneumotorax spontan c. polipnee, spută rozată
d. polipnee, spută sangvinolentă
24.
Coloana A Coloana B
1. parestezie a. dispariţia totală a funcţiei motorii musculare

2. paralizie b. scăderea funcţiei motorii musculare
3. pareză c. creşterea exacerbată a funcţiei motorii
musculare
d. senzaţie de amorţeală, înţepătură,
furnicătură la nivelul tegumentului
89
25.
Coloana A Coloana B
1. insuficienţă cardiacă a. bronhodilatatoare

2. infarct miocardic acut b. coronarodilatatoare
3. astm bronşic în criză c. antihemoragice
d. tonicardiace
26.
Coloana A Coloana B
1. hemoragie capilară a. garou sub plagă
2. hemoragie venoasă b. pansament compresiv
3. hemoragie arterială c. garou deasupra plăgii
d. garou pe plagă
27.
Coloana A Coloana B
1. ulcer duodenal hemoragic a. scaun albicios
2. cancer rectal b. diaree
3. hepatita virală acută c. melenă
d. rectoragie
28.
Coloana A Coloana B
1. pneumotorax a. obstrucţia arterei pulmonare
2. embolia pulmonară b. inundarea alveolelor pulmonare
3. edem pulmonar acut c. colecţie gazoasăîn cavitatea
pleurală
d. proces inflamator pleural
29.
Coloana A Coloana B
1. infarctul miocardic acut a. durerea durează câteva minute
2. angina pectorală de efort, b. durerea durează peste 15-20 de
stabilă minute
3. angina instabilă c. durerea poate dura câteva ore
d. durerea durează câteva săptămâni
30.
Coloana A Coloana B
1. plaga hemoragică a. pansament simplu
2. plaga supurată b. pansament compresiv
3. plaga arsă electric c. pansament absorbant
d. pansament gazos, uleios
90
CAPITOLUL III
ITEMI TIP ADEVĂRAT / FALS
Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F) la următoarele afirmaţii:

1. Pulsul se poate măsura manual (digital) la vena jugulară.

2. Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei se anunţă pacientul şi se linişteşte din
punct de vedere psihic.
3. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obţin numai prin interviu.
4. Observaţia, ca metodă de culegere a datelor determină antrenarea tuturor simţurilor.
5. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
6. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi
aplicate în îngrijirea pacientului.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
10. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou
pacient, iar mâinile spălate.
11. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
12. Călirea organismului şi vaccinarea reduc riscul contractării infecţiilor de către pacienţi.
13. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie.
14. O hidratare bună favorizează eliminarea secreţiilor.
15. Ortopneea este forma de dispnee în care dificultatea în respiraţie apărută în clinostatism
dispare sau diminuează în poziţie şezândă sau în ortostatism.
16. Disfagia reprezintă durerea în timpul deglutiţiei.
17. Pacienţii imobilizaţi la pat beneficiază de schimbări pasive ale poziţiei corpului.
18. Acţiunile asistentei medicale, în cazul unui pacient imobilizat, prevăd prevenirea
ulceraţiilor de decubit.
19. Afecţiunile sistemului osteoarticular afectează mobilitatea pacientului.
20. În timpul mobilizării, asistenta medicală va supraveghea doar mersul pacientului.
21. Evaluarea îngrijirii bolnavului imobilizat, se referă la prevenirea complicaţiilor de
decubit.
22. Lezarea integrităţii sistemului locomotor duce la deficit în a mânca şi a se hidrata.
23. Afecţiunile articulare limitează capacitatea bolnavului de a se îmbrăca şi dezbrăca singur.
24. Reluarea deplasării şi a mobilizării determină carenţe de igienă.
25. Afectarea mobilităţii diminuează capacitatea de participare la activităţi recreative.
26. Cifoscolioza este o boală a membrelor inferioare.
91
27. Imobilizarea la pat predispune pacientul la greţuri şi vărsături.
28. Insomnia este nevoia subită de somn.
29. Tulburările de micţiune perturbă odihna şi somnul.
30. Stresul şi stările conflictuale pot determina hipotermie.

1. După execuția unei proceduri mănușile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou
pacient, iar mâinile spălate.
2. Măsurarea temperaturii bazale (măsurare bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulației.
3. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălatură vaginală.
4. Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele.
5. Soluțiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat.
6. Injecția intradermică are numai scop terapetic.
7. Injecția intramusculară se realizează în mușchii fesieri.
8. Medicamentele sunt prescrise de medic și notate în foaia de observație a pacientului
internat sau pe rețete în cazul pacientului ambulator.
9. Unguentele au la bază o substanță grasă fiind necesară pentru menținerea consistenței
păstrarea acestora la rece.
10. Spălătura gastrică se poate efectua la pacienţii cu stricturi esofagiene.
11. Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce în organism soluţii uleioase.
12 Tubajul duodenal permite studierea funcţiei căilor biliare, a secreţiei biliare (bila A, B,
C), examenul macroscopic, chimic, bacteriologic şi citologic al bilei.
13. Temperatura măsurată la nivelul rectului este mai mare cu 0,3 – 0,50 C decât cea axială.
14. Locul de elecţie a injecţiei i.m la copil este musculatura coapsei.
15. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru
bolnavul chirurgical, cel puţin în primele zile postoperator, putem folosi sonda nazogastrică sau
nazojejunală.
16. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt boli infecţioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.
17. Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru evacuarea conţinutului intestinului
gros.
18. Printre accidentele injecţiei intramusculare se numără durerea vie prin atingerea nervului
sciatic.
19. Ritmul circadian reprezintă ritmul zilnic al proceselor biologice din organism.
20. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia prezenţa produselor
patologice: puroi, sânge, paraziţi.
92
21. Antibioticele sunt substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice.
22. După puncția hepatică, pacientul se aşează în poziţia decubit lateral stâng.
23. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin puncţie venoasă.
24. Recoltarea urinei pentru urocultură se face concomitent cu administrarea antibioticelor.
25. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menţine maximum 2h.
26. Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub formă de pulberi fine.
27. Pentru aplicarea unguentelor în fundul de sac conjunctival şi pe marginea pleoapelor
folosim tampon montat pe o sondă butonată, comprese sterile.
28. Pentru testarea sensibilităţii organismului la penicilină se folosesc diluție 1/100.
29. Alimentarea artificială se realizează prin sondă gastrică sau intestinală, gastrostomă, pe
cale parenterală.
30. Frecvenţa respiraţiei la adult este 15-25 r/min.

1. Febra este un simptom rar întâlnit în cazul pneumoniei.

2. Astmul bronşic apare cel mai frecvent la persoane peste 40 de ani.
3. Medicaţia de control în astmul bronşic constă în principal în corticosteroizi inhalator.
4. Hemoptizia apare exclusiv în tuberculoza pulmonară.
5. Bacilul Koch se transmite pe cale aeriană.
6. Puncţia pleurală reprezintă un mijloc diagnostic dar nu şi terapeutic.
7. Purtarea unei măşti de protecţie la venirea în contact cu un pacient cu tuberculoză
pulmonară este facultativă, deoarece bacilul Koch se transmite pe alte căi decât cea aeriană.
8. Administrarea oxigenului pe sondă nazală realizează concentraţii superioare administrării
prin mască.
9. O hidratare bună favorizează eliminarea secreţiilor.
10. În cazul recoltării sputei pentru examen citologic trebuie respectate regulile de asepsie.
11. Palpitaţiile sunt bătăi ale inimii resimţite la bolnav ca senzaţii neplăcute, supărătoare, sub
forma unor lovituri repetate în regiunea precordială.
13. Accidentele vasculare cerebrale pot fi complicaţii ale hipertensiunii arteriale.
14. În tamponada cardiacă, tratamentul de elecţie este evacuarea lichidului din cavitatea
pericardică prin pericardiocenteză.
15. Debitul de O2 administrat prin sonda endonazală este de 6-8 l/min.
16. TA se masoară în mod corect la ambele braţe, în decubit dorsal.
17. Electrodul negru pentru efectuarea EKG se aplică la mâna dreaptă.
18. Semnele intoxicaţiei cu digitalice sunt bradicardia, modificări vizuale.
93
19. Intervențiile de nursing la pacientul cu HTA nu includ educaţia pacientului privind
regimul igieno-dietetic şi de viaţă.
20. Una dintre problemele pacienţilor cu afecţiuni ale arterelor periferice este alterarea
perfuziei tisulare la nivel periferic.
21. Dieta în RAA este desodată pe toată perioada tratamentului cu cortizon.
22. Atrofia musculară nu se întâlnește în poliartrita reumatoidă.
23. Spondilita anchilozantă afectează bărbații tineri.
24. Artoza este caracterizată prin uzura cartilajului articular și hipertrofia extremităților
osoase.
25. RAA se manifestă prin inflamația succesivă a mai multor articulații mici.
26. Splenomegalia este întâlnită în boala Hodgkin.
27. Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hipoplazia sistemului eritropoietic.
28. Peteșiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase care dispar la presiune.
29. Echimozele sunt întânite în sindroamele hemoragipare.
30. În perioadele febrile regimul este hidric, hidrozaharat, lactat.

1. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.

2. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia 40-50cm la arcada dentară.
3. Vărsăturile frecvente pot duce la dezechilibre hicroelectrolitice.
4. Disfagia reprezintă durerea în timpul deglutiţiei.
5. Spălătura gastrică se poate efectua la pacienţii cu stricturi esofagiene.
6. Un bolnav în repaus absolut la pat necesită 25 cal/kg corp/24 h.
7. Insulina rapidă, cristalină se poate administra prin injecții subcutanate, intravenoase.
8. Din alimentația pacientului cu gută, sunt excluse carnea, viscerele, mezelurile.
9. Explorarea glandei tiroide se face prin determinarea metabolismului bazal.
10. Testul Thorn explorează corticosuprarenala.
11. Pentru explorarea glandei hipofize se efectuează radiografie craniană.
12. Cistoscopia este o metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul cistoscopului.
13. Poliuria reprezintă creşterea peste 2 L a volumului de urină eliminată în 24 de ore.
14. Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
15. În IRC alimentația este normoproteică și normosodată.
16. În bolile aparatului renal se reduc sarea şi proteinele din alimentaţie.
17. Ciroza hepatică reprezintă stadiul final al oricărei hepatopatii cronice.
18. Investigațiile de specialitate în ciroza hepatică constă în teste biologice, ecografie
abdominală, imagistică (CT și RMN).
19. În rectocolita ulcero-hemoragică nu sunt prezente manifestări extraintestinale.
94
20. Infecția cu virusul hepatitic C afectează jumătate din populația globului.
21. Scopul terapiei antivirale constă în prevenirea progresiei spre ciroză, reducerea
mortalității, prevenirea răspândirii infecției.
22. Acromegalia constă în secreția excesivă a hormonilor de creștere.
23. Boala Cushing constă în excesul de cortizol.
24. Diabetului zaharat tip I este întalnit la vârste tinere.
25. Principalele aspecte care trebuie monitorizate la un obez sunt metabolismul glucidic,
lipidele sangvine, acidul uric, procesul aterosclerotic.
26. Rinichiul intervine în menținerea presiunii osmotice a organismului.
27. Urina se formează prin filtarare glomerulară.
28. Hormonii implicați în formarea urinii sunt: Hormonul antidiuretic, Aldosteronul, Renina.
29. În sindromul nefrotic proteinuria > 3,5 g/zi.
30. Hiperhidratarea este consecința a scăderii filtratului glomerular.

1. În colecistectomia laparoscopică se folosesc patru canule etanșe din care una plasată în
ombilic pentru laparascop.
2. Nișa gastrică malignă se deosebește de cea benignă prin minus de umplere la examenul
radiologic baritat.
3. Flexia coapsei drepte pe abdomen se întâlnește în apendicita acută.
4. Sindromul König (“ debaclul diareic“) se întâlnește în subocluzii.
5. La femei fundul de sac Douglas (dureros la palpare în afecțiunile abdominale) reprezintă
excavația recto-vezicală.
6. Ganglionul supraclavicular stâng (semnul Virchow-Troissier) se întâlnește în cancerul de
pancreas, gastric, bronhopulmonar și în boala Hodgkin.
7. La pacienții cu fisură anală se corelează boli asociate precum: leucoreea vaginală, paraziți
intestinali.
8. Tumora Krunkenberg reprezintă metastaza cancerului gastric în ovare.
9. Cea mai utilă investigație pentru descoperirea unei hemoragii digestive superioare este
endoscopia.
10. Factorul principal în apariția eventrațiilor postoperatorii este supurația plăgii.
11. Determinarea grupului sanguin şi a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internaţi
în serviciile de chirurgie.
12. Tranzitul baritat este absolut necesar în precizarea diagnosticului unor afecţiuni ale
tubului digestiv de la esofag până la rect.
13. Îmbibarea pansamentului plăgii operatorii cu sânge, nu presupune nici o intervenţie din
partea asistentei medicale.
95
14. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde două părţi: reechilibrarea
nutritivă şi hidroelectrolitică şi dezinfecţia tubului digestiv.
15. În preziua operaţiei bolnavul va lua numai masa de prânz şi nu în cantitate prea
abundentă. Va avea însă grijă să bea o cantitate normală de lichide.
16. Purgativele nu se administrează preoperator decât în cazuri speciale, la indicaţia expresă
a medicului.
17. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificilă, însă cu toată dificultatea, este mai
uşoară decât tratarea ulceraţiei constituite.
18. Eventraţia este complicaţia frecventă care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor
fire în urma unui efort sau supuraţia plăgilor.
19. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate în seara operaţiei şi diminuează
progresiv în 48h.
20. Pentru bolnavii operaţi pe tubul digestiv reluarea alimentaţiei nu ridică probleme
deosebite.
21. Cel mai frecvent embolia grăsoasă apare după fracturi ulnare.
22. Fracturile ambelor oase ale gambei sunt produse frecvent prin accident de trafic sau
accidente de sport.
23. În timpul mobilizării, asistenta medicală va supraveghea doar mersul pacientului.
24. Mobilizarea pacientului se face progresiv, începând cu poziţia de decubit ventral.
25. Evaluarea îngrijirii bolnavului imobilizat, se referă la prevenirea complicaţiilor de
decubit.
26. ESWL (extracorporeal shock waves lithotripsy) permite îndepărtarea calculilor renali
fără o intervenție chirurgicală pe rinichi.
27. Urografia intravenoasă (UIV) se poate practica și în plină colică renală.
28. În bolile aparatului renal se reduc sarea şi proteinele din alimentaţie.
29. Dieta unui bolnav cu glomerulonefrită cronică va fi hiperproteică şi normosodată.
30. Oliguria apare şi în ciroza hepatică.

1. Factorii de risc major ai aterosclerozei sunt: fumatul, sedentarismul, HTA.

2. E.K.G. explorează activitatea bioelectrică produsă de inimă şi vase.
3. F.K.G explorează zgomotele şi suflurile inimii prin înregistrarea grafică.
4. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
5. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
6. Alimentaţia reprezintă o îngrijire importantă a pacientului cu HTA.
a. În arteriopatia obliterantă tegumentele sunt cianotice, reci.
96
7. Pacientul cu tromboflebită prezintă durere pe tractul venos.
8. Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului
fizic şi psihic al pacientului.
9. Aşezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulaţie
venoasă mai bună.
10. Obiectivul principal în insuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor
respiratorii.
11. În obstrucţiile supraglotice pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
12. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
13. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
14. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
15. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
16. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
17. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
18. Pacientul care prezintă tuse cu expectorație este sursă de infecţie pentru alte persoane.
19. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
20. Pacientul cu drenaj toracic poate fi mobilizat fără pensarea tubului de dren.
21. Pericardita cronică constrictivă este o afecţiune cronică, caracterizată prin simfizare,
transformarea fibroasă şi, uneori, calcificarea pericardului.
23. Debitul de O2 administrat prin sondă endonazală este de 8-12 l/min.
24. Pulsul se măsoară în mod obişnuit la vena jugulară.
25. Electrodul negru pentru efectuarea EKG se aplică la mâna dreaptă.
26. Pacientul cu tromboflebita membrelor inferioare beneficiază de îngrijiri, cu excepţia
gimnasticii medicale cu masaj.
27. Intervenţia nursing esenţială după efectuarea cateterismului cardiac constă în controlul
permanent al pulsului la braţul cateterizat.
28. Unul dintre obiectivele nursing la pacientul cu tromboflebită vizează evitarea
ortostatismului prelungit.
29. Una dintre problemele pacienţilor cu afecţiuni ale arterelor periferice este alterarea
perfuziei tisulare la nivel periferic.
97
1. Afectarea inflamatorie a vaginului definește vaginita.

2. Candida Albicans reprezintă agentul etiologic al vaginitelor micotice.
3. Polimenoreea reprezintă menstruații la intervale mai mici de 21 de zile.
4. Tricomoniaza urogenitală este o boală cu transmitere sexuală.
5. Ciclul menstrual este de 28 de zile.
6. Amenoreea rezprezintă lipsa menstruației.
7. Dispareunia reprezintă durerea la contactul sexual.
8. Leucorea fiziologica este albă, redusă, nu pătează lenjeria și nu este însoțită de semne
locale.
9. Dismenorea este sindromul dureros care precede sau însoțește menstruația.
10. Hemoragiile uterine sunt sângerări anormale ce apar datorită dezechilibrelor hormonale.
11. Amenorea nu reprezintă principalul simptom în fibromul uterin.
12. Înainte de examenul ginecologic pacienta nu va efectua spalatură vaginală.
13. Oligomenorea reprezintă o tulburare în minus a ciclului menstrual.
14. Sindromul intermenstrual este durerea ciclică contemporană cu ovulația.
15. Boala inflamatorie pelvină include infecțiile endometrului, trompelor, ovarelor și
peritoneului.
16. Sialorea este principalul simptom al disgravidiei de prim trimestru.
17. HTA gestațională reprezintă o manifestare clinică a eclampsiei.
18. Fecundația are loc în treimea externă a trompelor uterine.
19. Durata normală a sarcinii este de 270-280 de zile.
20. Furia laptelui este însoțită de creșterea temperaturii.
21. Prelungirea suptului favorizează apariția ragadelor.
22. Pacienta cu placenta Praevia este cunoscută ca pacientă cu risc obstetrical.
23. Disgravidia precoce se caracterizeză prin vărsături, sialoree.
24. Avortul reprezintă eliminarea produsului de concepție înainte de 28 de săptămâni
25. Nidarea are loc la nivelul peretelui uterin.
26. Eclampsia este cea mai gravă formă de disgravidie.
27. Ascultarea BCF-urilor se face cu stetoscopul monoauricular.
28. Vergeturile nu dispar dupa naștere.
29. Hemoragia în placenta Praevia este spontană și nedureroasă.
30. Hidramniosul reprezintă excesul de lichid amniotic peste valorile normale.
98
1. Prima baie a nou-născutului se face la 2-3 zile după detaşarea bontului ombilical.
2. Alimentaţia optimă a nou-născutului la termen este alimentaţia naturală.
3. La sugar temperatura se măsoară în axilă.
4. Pediometrul nu se dezinfectează înainte de măsurarea fiecărui copil.
5. Scaunul grunjos se notează în foaia de temperatură cu ”x”.
6. Curăţirea unui biberon începe cu spălarea cu detergent.
7. Gavajul folosit pentru alimentaţia prematurului înseamnă alimentaţia pe sondă
endogastrică.
8. Imediat după supt, sugarul trebuie ţinut în poziţie verticală şi bătut uşor pe spate.
9. Icterul fiziologic este însoţit de modificarea scaunului şi a urinei.
10. Începutul administrării oului la sugar se face cu albuşul.
11. Meconiul este o malformaţie congenitală.
12. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în alcool 70 0.
13. Dismaturul este nou-născutul la termen cu greutate egală sau sub 2500 gr.
14. Temperatura măsurată la nivelul rectului este mai mare cu 0,3 – 0,50 C decât cea axială.
15. Profilaxia rahitismului la sugar începe la 2 luni.
16. Diabetul zarahat infantil compensat debutează cu polifagie, polidipsie și poliurie
progresivă.
17. Transformarea provitaminei D3 se face în ficat.
18. Administrarea fierului la copil este indicată în anemia aplastică.
19. Tratamentul de elecţie în amigdalita streptococică se face cu penicilină.
20. Nanismul hipofizar este disarmonic.
21. Într-o diaree acută, examenul de laborator obligatoriu este examenul coproparazitar.
22. În giardioză nu se dă Mintezol.
23. Diabetul zaharat la copil este DZ de tip I insulino-dependent.
24. Poziţia care trebuie instituită copilului în convulsii trebuie să fie în decubit dorsal.
25. La îngrijirea copilului mare cu gastroenterită acută și enterocolita acută se recomandă
coprocultura.
26. În astmul bronșic infantil se administrează Miofilin intravenos, lent 4mg/kg corp, apoi
3mg/kg corp la 6 ore.
27. La copilul cu infecție a tractului urinar se recomandă dieta hipercalorică.
28. Diabetul latent, asimptomatic, se prezintă ca și manifestări clinice cu polifagie.
29. În cazul copilului diabetic, poliuria poate să fie atât de intensă încât apare enurezisul.
30. Convulsiile febrile apar la copiii între 3 luni și 5 ani care au febră ce depășește 38 0C.
99
1. Primele măsuri în cadrul resuscitării cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop

cardio-respirator sunt reprezentate de: terapia anticoagulantă şi monitorizarea EKG.
2. Diagnosticul diferenţial al hemoptiziei se face cu: hematemeza, epistaxisul, gingivoragia.
3. Şocul anafilactic apare în cursul reacţiilor alergice tardive, după 24 de ore de la contactul
cu alergenul.
4. Atunci când se apreciază gravitatea unei arsuri se ţine seama de doi parametri: întinderea
în suprafaţă şi gradul de profunzime.
5. Oxigenoterapia se recomandă în toate formele de insuficienţă respiratorie acută, indiferent
de permeabilitatea căilor respiratorii.
6. Primul ajutor în arsuri constă în aplicarea de: unguente, albuş de ou, iaurt.
7. În colica renală bolnavul prezintă: durere lombară unilaterală intensă, polakiurie, disurie,
vărsături reflexe.
8. Starea de rău astmatic este forma clinică cea mai severă a astmului bronşic ce se manifestă
prin crize subintrante.
9. Manevra de dezobstrucţie a căilor respiratorii prin aspiraţia de corpi străini se numește
Heimlich şi se realizează prin apăsarea diafragmului de jos în sus.
10. În epistaxis şi în hemoptizie pacientul se aşază obligatoriu în decubit dorsal.
11. Spălătura gastrică este indicată în: ingestia de substanţe corozive, convulsii,
laringospasm.
12. Antidotul în intoxicaţia cu monoxid de carbon este oxigenul în concentraţie de 100%.
13. Primul ajutor în hemoragii constă în realizarea hemostazei definitive.
14. Primul ajutor în îngrijirea plăgilor va urmări prevenirea infectării acestora.
15. Garoul aplicat în cazul hemoragiilor externe se poate menţine nelimitat.
16. Durerea care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este caracteristică
infarctului miocardic acut.
17. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută cu aspect rozat, abundentă cantitativ.
18. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronșic ia poziția de decubit dorsal.
19. Pentru aseptizarea unei plăgi se va trata plaga cu alcool medicinal.
20. Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face pe o targă rigidă în
decubit dorsal.
21. Melena este expresia unei hemoragii digestive superioare exteriorizată prin scaun negru,
lucios ca păcura.
22. La locul accidentului, în caz de arsură, ca prim ajutor, se aplică diverse unguente.
23. Flictenele nu se sparg în acordarea primului ajutor în arsuri.
24. Profilaxia infecțiilor în cazul arsurilor nu este obligatorie.
25. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant și
capacitatea vaselor.
100
26. Oxigenoterapia se utilizează în grave formele de insuficiență respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
27. Prima măsură în cazul șocului traumatic o constituie înlăturarea agentului cauzal.
28. Permeabilitatea căilor respiratorii este o condiţie obligatorie pentru instituirea
oxigenoterapiei.
29. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian
prin urechi și nas i se aplică tampoane compresive.
30. Pentru evidențierea fracturilor feței în cazul unor traumatisme faciale se palpează
simetric fața, depistând denivelările osoase, mobilitatea anormală, durerea.
101
CAPITOLUL IV
ITEMI TIP ÎNTREBĂRI STRUCTURATE

1. Circulaţia reprezintă funcţia prin care se realizează mişcarea sângelui în interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop transportul substanţelor nutritive şi a oxigenului la ţesuturi, dar şi
transportul CO2, produşilor de catabolism de la ţesuturi la organele excretoare.
Răspunde la următoarele cerinţe pe baza textului lecturat:
a. definiţi pulsul
b. definiţi tensiunea arterială
c. enumeraţi locurile de măsurare a pulsului
d. care sunt modificările de frecvenţă a pulsului
e. care sunt valorile normale ale frecvenţei pulsului la nou-născut, adult şi vârstnic
2. Prin urină se elimină din organism substanţele toxice. Eliminarea acestor substanţe se face
în soluţie apoasă împreună cu săruri minerale şi alte substanţe de dezasimilaţie care nu sunt necesare
organismului.
Răspunde la următoarele cerinţe pe baza textului lecturat:
a. explicaţi semnificaţia termenilor: micţiune, diureză
b. enumeraţi tulburările de micţiune
c. enumeraţi modificările patologice ale diurezei
d. care este frecvenţa micţiunilor la nou-născut, copil, adult şi vârstnic
e. care este ritmul micţiunilor.

1. Unui pacient cu dop de cerumen îi este recomandată spălătură auriculară.
a) definiți splătura auriculară;
b) scopul spălăturii auriculare;
c) pregătirea fizică a pacientului;
d) accidentele spălăturii auriculare;
e) îngrijirile ulterioare la pacientului.
2. Spălătura gastrică reprezintă evacuarea conținutului stomacal și curățirea mucoasei de

exudate și substanțe străine.
a) enumerați indicațiile spălăturii gastrice;
b) pregătirea pacientului;
c) enumerați materialele necesare splălăturii gastrice;
d) îngrijirea ulterioară a pacientului;
e) enumerați accidentele spălăturii gastrice.
102
1. Un pacient cu hemoglobină 4.9g% internat în Clinica de Hematologie are nevoie de
transfuzie de sânge. Răspundeți la următoarele cerințe:
a) Definiți transfuzia de sânge;
b) Precizați materialele necesare transfuziei de sânge;
c) Cum se efectuează proba de compatibilitate Oelecker;
d) Menționați trei accidente ale transfuziei de sânge;
e) Îngrijirea ulterioară a pacientului.
2. Injecția subcutanată constă în introducerea sub piele, în țesutul celular subcutanat a unor
soluții:
a) care este scopul injecției subcutanate;
b) ce fel de soluții se administrează;
c) care sunt locurile de elecție pentru injecția subcutanată;
d) enumerați accidentele injecției;
e) pregătirea pacientului.

1.Un pacient deshidratat prin transpirații abundente, prezintă o diureză de 800ml/24 h, cu
urini concentrate.
a) Definiți diureza;
b) Definiți micțiunea;
c) Clasificați tulburările de volum ale diurezei;
d) Enumerați tulburările de emisie de urină;
2. Răspundeți la următoarele cerințe legate de alimentație;
a) Definiți rația alimentară;
b) Clasificați tipurile de alimentație;
c) Enunțați necesarul zilnic caloric la un pacient ce depune o activitate fizică ușoară;
d) Enumerați 3 tipuri de alimentație artificială.

1. Ocluzia intestinală este un sindrom caracterizat prin întreruperea tranzitului pentru materii
fecale și gaze, și respectiv consecințele sale, indiferent de cauze și mecanisme. Clasificarea
ocluziilor intestinale se face pe baza mai multor criterii, și anume: etiopatogenic (dinamice sau
mecanice), topografic (înalte sau joase), clinico-evolutiv (acute, subacute, cronice), în raport de
existența tulburărilor vasculare intestinale (neischemiante, ischemiante) și chirurgical (primitive care
survin la bolnavii neoperați, secundare care apar postoperator precoce sau tardiv).
Încercați să răspundeți pe baza textului lecturat la urmăroarele cerințe cu minim trei
argumente corecte:
a. cauzele ocluziilor mecanice;
103
b. cauzele ocluziilor dinamice;
c. tabloul clinic;
d. investigații paraclinice;
e. tratament.
2. “Litos” în grecește înseamnă piatră, dar medical sunt denumiți calculi. În cazul unei litiaze
renale, în funcție de compoziție, aceștia pot fi radiotransparenți sau radioopaci. Când migrează, în
raport de dimensiunea lor, pot determina sau nu apariția colicii (durere în criză) renale care ori se
resimte doar în regiunea lombară spontan sau la percuție prin manevra Giordano, dar de regulă
durerea prezintă o iradiere tipică.
Încercați pe baza textului lecturat să răspundeți la următoarele cerințe:
a. clasificarea calculilor reno-ureterali după compoziție;
b. descrieți colica renală;
c. investigații imagistice;
d. complicațiile litiazei renale;
e. tratament urologic.
Modulul 23, ANUL II: ANUL II: CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC

1. La cabinetul medical se prezintă un pacient cu o plagă tăiată, superficială, recentă la
nivelul hemitoracelui stâng, fața posterioară, pentru tratament de specialitate.
a) Definiţi plaga recentă;
b) Indicaţi tipul de pansament ce se efectuează în acest caz;
c) Precizaţi soluţiile folosite pentru dezinfecția tegumentelor din jurul plăgii;
d) Ce soluții dezinfectante folosiți pentru plagă;
e) Care sunt posibilitățile de fixare a pansamentului la acest nivel.
2. Îngrijiți un pacient care a suferit o intervenție chirurgicală la nivelul orofaringelui, pe ce

probleme vă axați la acest pacient?
a) supravegherea pierderilor;
b) poziția pacientului imediat după operație;
c) ce reguli trebuiesc respectate privind alimentația pacientului, în primele zile după operație;
d) pentru a evita sângerarea ce trebuie să facă pacientul;
e) ce influență negativă are durerea asupra confortului pacientului și a funcțiilor vitale.

1.Gravidă, 26 de săptămâni se internează pentru dureri lombo-abdominale și hemoragie.
Plecînd de la aceste informații, răspundeți la următoarele cerințe:
a. Definiți avortul;
b. Clasificați avortul după tabloul clinic;
c. Prezentați cauzele materne care determină apariția avortului;
104
d. Care este conduita terapeutică în funcție de situația clinică;
e. Care este limita viabilității produsului de concepție în viziunea OMS.
2. Ciclul menstrual reprezintă o succesiune periodică a unor modificări morfo-funcționale.

a. La nivelul cărui aparat se produc aceste modificări morfo-funcționale?
b. Cum se numește gametul feminin rezultat, apt pentru fecundare?
c. Enumerați tulburările în exces ale ciclului menstrual.
d. Enumerați tulburările în minus ale ciclului menstrual.
e. Care este durata medie a ciclului menstrual?

1. În îngrijirea copilului mare cu gastroenterită acută și enterocolită acută:
a) se recoltează următoarele probe de laborator:
b) se întâlnesc următoarele simptome:
2. Definiți diabetul zaharat infantil, etiologia și simptomatologia acestei afecțiuni.
3. Care sunt marile deficiențe funcționale ale copiilor prematuri?
4. Care sunt sarcinile asistentei medicale în supravegherea nou-născutului la termen?

1. Cum se modifică respirația, circulația, starea de constiență în cazul:
a. stopului cardiorespirator;
b. în cazul lipotimiei;
c. al comei;
d. al șocului;
e. Care este succesiunea corectă a acțiunilor în cadrul resuscitării la adult?
2. Care sunt intervenţiile de nursing pentru menţinerea permeabilităţii căilor aeriene la

pacientul comatos?
a. controlul cavităţii bucale şi îndepărtarea eventualelor proteze dentare;
b. introducerea unei canule oro-faringiene pentru a preveni obstruarea căilor aeriene
superioare prin căderea bazei limbii şi închiderea glotei;
c. la pacienţii cu sindrom de hipertensiune intracraniană, ridicarea căpătâiului patului la 45°
pentru a preveni aspirarea secreţiilor în căile aeriene inferioare;
d. aspirarea repetată a secreţiilor faringiene, la interval de 15-20 min.
105
CAPITOLUL V
ITEMI TIP RĂSPUNS SCURT

Precizaţi răspunsul corect:
1. Creşterea temperaturii corpului peste 400 se numeşte:
2. Lipsa urinei din vezica urinară se numeşte:
3. Eliminarea sângelui din arborele traheobronşic poartă numele de:
4. Dificultatea de a înghiţi se numeşte:
5. Pulsul se măsoară cel mai frecvent în artera:
6. Infecţiile intraspitaliceşti poartă denumirea de:

1.Solutiile uleioase se administrează pe cale:
2. Poziția pacientei pentru sondajul vezical este:
3. Cand hemoragia provine dintr-o arteră ruptă, garoul va fi plasat:
4. Plăgile infectate (vechi) pentru a evita antrenarea germenilor din plagă se curață circular
de la:
5. Bolnavii cu stricturi esofagiene sunt alimentați:
6. Seringa Guyon este folosită:

1. Dispneea în criza de astm bronșic are caracter:
2. Absența factorilor de coagulare VIII-IX este specifică:
3. Poliatrita reumatoidă este boala care afectează în mod simetric:
4. Astmul bronsic alergic afectează:
5. Factor precipitant în infarctul miocardic:
6. Limitarea permanentă a mișcărilor în articulație, aceasta devenind rigidă reprezintă:

1. Culoarea scaunului în caz de melenă este:
2. Regimul în obezitate este:
3. Scăderea numărului de leucocite sub 4000 se numește:
4. Aspectul vărsăturii în hematemeză este:
5. Proba de digestie este un examen ce explorează indirect:
6. Icterul tegumentar poate provoca:
106
1. În pancreatite echimozele periombilicale reprezintă?
2. La examenul clinic al pacientului cu litiază biliară durerea provocată de inspirul profund
se numește?
3. Cifoza este o deformare a coloanei vertebrale în plan?
4. La un bolnav cu traumatism prin ridicarea bruscă a garoului poate apărea șocul prin?
5. În adenomul de prostată la TR glanda se percepe de consistența unei?
6. Hidrocelul reprezintă acumularea de lichid între foițele?

1. Eliminarea sângelui din arborele traheobronşic poartă numele de:
2. Acumularea de sânge în cavitatea pericardică este cunoscută sub denumirea de:
3. În afecţiunile laringiene (laringite) dispariţia vocii se numeşte:
4. Intensitatea sunetului se măsoară în:
5. Cataracta este afecțiunea oculară caracterizată prin opacifierea;
6. Retinopatia pigmentară are la bază alterarea pigmentară retiniană, ereditară care evoluează
progresiv, determinând în cele din urmă.

1.Eliminarea produsului de concepție sub limita viabilității (28 săptămâni vârsta
gestațională) se numește:
2. Lipsa menstruației poartă numele de:
3. Cea mai gravă formă de disgravidie este:
4. Placenta jos inserată se mai numește:
5. Vaginita cu gonococ este o infecție cu transmitere:
6. Acumularea de lichid amniotic peste limita normală (800-900 ml) se numește:

1. Care este prima măsură de îngrijire acordată nou născutului la naștere?
2. Când se indică supa de morcovi în B.D.A (boala diareică acută)?
3. Ce afecțiune favorizează înfășatul strâns peste picioare?
4. Ce înseamnă scorul Apgar sub 7?
5. Cum sunt scaunul și urina în icterul fiziologic al nou născutului?
6. Când se recomandă prima baie generală a nou născutului?
7. Care este antibioticul de elecție în angina pultacee?
107
8. Poziția copilului în criza de convulsii este?
9. Virusul urlian este unul dintre virusurile care au acțiune directă sau indirectă asupra
celulelor producătoare de:
10. Administrarea tratamentului pe cale orală, la copilul internat în spital, îl face?
11. Unui copil de 10 ani, fără poftă de mâncare cu stare de disconfort şi prurit anal; prioritar,
în intervenţiile medicale, este recoltarea probelor de scaun pentru examenul:
12. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între:

1. Cauza agitației în faza de început a șocului hemoragic este datã de:
2. La un pacient inconștient, cu obstrucție de căi aeriene se efectuează:
3. Cel mai frecvent ritm întâlnit la stopul cardio-respirator la adulţi este:
4. Șocul distributiv, produs prin vasodilataţia sistemică indusă de eliberarea unor mediatori
sistemici vasoactivi (rezultaţi din agresiunea inflamatorie, eliberaţi de bacteriile circulante,
endotoxinele bacteriene) este definit prin termenul de şoc:
5. Raportat la mecanismul patogenic şi circumstanţele etiologice ale şocului, ne referim la
insuficienţa de pompă a inimii ca fiind primitivă, cu termenul:
6. Un garou aplicat dedesubtul plăgii, în cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:
108
CAPITOLUL VI
Itemi de completare
Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corespunzătoare textului:
1. Escarele sunt distrugeri.............................ca urmare a unui deficit de nutriţie locală.

2. Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan osos şi este
sincronă cu.............................ventriculară.
3. Ischiuria sau.............................reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-şi evacua conţinutul.
4. Prezenţa puroiului în urină se numeşte.............................
5. Hipoxia reprezintă diminuarea cantității de O2 în ........................
6. Meconiul este............................scaun la nou-născut.
1. Evacuarea conțtinutului stomacal și curațirea ......... reprezintă .......... .

2. Poziția Trendelenburg reprezintă poziția în care pacientul ...................................și picioarele
...............ajungând într-o...................
3. Sonda butonată se folosește pentru.......................................
4. În situația în care unul dintre membre este imobilizat sau dureros, dezbrăcarea se face începând
cu...................., apoi.......................
5. Pulsul reprezintă .......................................care se comprimă.................................
6. Scaunul apos se notează în foaia de temperatură..............................
1. Factorii favorizanți ai cancerului bronșic sunt fumatul,……………, poluarea.

2. Infarctul miocardic este ……………………a unui teritoriu miocardic datorat ocluziei
coronariene.
3. Tromboflebita superficială este o …………………și abacteriană a pereților venelor subcutanate
însoțită de formarea de trombi aderenți.
4. În leucemii tabloul clinic este reprezentat de sindroamele …………, ………….., hemoragic.
5. Atroza cotului este rară și apare mai des după…………………….
6. Tratamentul crizei de astm se face cu………………….
109
Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corespunzătoare textului:
1. Hemoragia digestivă superioară se poate exterioriza prin.......................şi melenă.
2. Prin colică biliară se înţelege o durere acută, violentă localizată în................................ drept,
cu iradiere până în coloana vertebrală, umărul şi omoplatul drept.
3. Hepatitele acute cu virus B şi C pot detemina hepatite cronice care apoi degenerează în
......................... hepatică.
4. Prin ocluzie intestinală se înţelege oprirea completă şi persistentă a tranzitului.......................
şi în consecinţă imposibilitatea evacuării de materii fecale şi gaze.
5. Hematuria reprezintă prezenţa.............................în urină.
6. Puncţia abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal cu ajutorul
unui ........................ în diferite scopuri.
1. Arsura de gradul I se caracterizează prin ......, ......, ....... locală și usturime; în cea de gradul II
....... este iminentă; în cea de gradul III apare ........, cu un conținut sangvinolent sau franc hemoragic,
iar în arsura de gradul IV care distruge toată grosimea tegumentului apare .......... .
2. Ocluziile dinamice se împart în ........., urmare a inhibiției peristaltismului intestinal și ........,
datorită spasmului musculaturii netede.
3. În politraumatisme, după Rieunau, primul ajutor urmărește ........... fără mobilizare excesivă, în
special privind coloana cervicală, restabilirea unei respirații normale .................., supravegherea și
controlul hemoragiilor, de preferință cu ............ și imobilizarea fracturilor ............. .
4. Entorsa este distensia bruscă a ............, caracterizată prin dureri violente și tulburări vasomotorii.
5. Colica nefretică se asociază de semnele și simptomele specifice, de reacție, din partea .........,
........., .......... și ............
6. Suspiciunea clinică de cancer prostatic apare în urma ....... care evidențiază prezența unei ....... sau
.......... înconjurată de un crater dur la nivelul unuia din lobi în stadiile precoce.
Modulul 23, ANUL II : CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC II
1. Puncţia pleurală sau .................................reprezintă crearea unei căi de comunicare între cavitatea
pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac.
2. Dispneea este o respiraţie,............................... provocată de afecțiuni cardiace, pulmonare sau ale
căilor respiratorii superioare.
3. Blefarita este afecțiunea inflamatorie a marginii libere a........................ datorită microbilor aduși
de mâinile murdare, munca într-un mediu încărcat de praf sau în care se găsesc microbi.
4. Cataracta congenitală este de obicei bilaterală și se poate datora bolii.................... pe care mama o
prezintă în timpul sarcinii.
110
5. Insuflarea deliberată a aerului în pleură se numește ..................................... și era aplicată în trecut
în tratamentul .........................................
6. Pneumotoraxul este o afecțiune caracterizată prin prezența unei colecții gazoase în cavitatea
........................
1. Oligomenoreea reprezintă............................ care se succed la intervale de peste 35 de zile.

2. Modificările de colorație în sarcină interesează....................... .
3. Avortul reprezintă......................... sub limita viabilității.
4. Disgravidiile primei jumătăți a sarcinii cuprind ................................. .
5. Vaginitele sunt ...............produse de agenți infecțioși.
6. Testul ................ se folosește în depistarea precoce a cancerului de col uterin.
1. Meconiul este............................scaun la nou născut.

2. Nou născutul cu vârstă gestațională sub 37 de săptămâni se numește.....................
3. Nou născutul cu greutatea peste 4000g se numește ........................ .
4. Scăderea fiziologică în greutate a nou născutului se face cu ...........% din greutatea de la naștere.
5. Icterul fiziologic al nou născutului este colorația........... a tegumentelor și mucoaselor.
6. În primele 24 h de la naștere, se administrează vaccinul .......................... .
7. Profilaxia rahitismului se realizează prin administrarea de ...................... .
8. Craniotabesul este semnul precoce întâlnit în.....................................
9. Limbajul activ devine problemă pentru un copil..................
10. În enterocolitele copilului mare se întâlnesc frecvente......... abdominale.
11. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani), evaluarea stării de sănătate se realizează periodic,
conform planului stabilit prin examene medicale ........ obligatorii la vârsta de 5 şi 7 ani.
12. Hidrocefalia poate apărea în cazul copilului, cu ....., dacă nu se acordă îngrijirile
corespunzătoare.

1. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este……..… alimentației pe cale …….
2. În cazul unei hemoragii interne, ca manifestări tipice sunt ….... palide şi reci, stare de ….... și
….... accentuate.
111
3. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată între 3-15 min. şi care cedează la
nitroglicerină este caracteristică în ……, cea care durează peste 30 minute este caracteristică în
….….
4. În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în poziţie ………, cu picioarele ……… la marginea
….… .
5. Eficienţa măsurilor de resuscitare ….... se apreciază prin …... și …… tegumentelor.
6. În cazul unei fracturi închise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta medicală
aplică……..…… cu mijloace …… a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul……
112
CAPITOLUL VII
ESEURI
1. Stabililiţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei

medicale la următorul caz:
Pacient de 56 de ani se prezintă în Sanatoriul de Urgenţă cu dispnee la efort minim, cefalee
occipitală, tuse cu expectoraţie mucopurulentă.
În urma anamnezei şi examenului obiectiv rezultă următoarele date:
- pacient vechi, fumător de 42 ani, cunoscut cu BPOC;
- dispneea a apărut iniţial în urmă cu 4 ani, la eforturi moderate, ulterior din ce în ce mai
mici;
- pacientul prezintă polipnee 26 resp/minut, puls tahicardic 110 bpm TA = 140/80 mm Hg;
- lipsă forţă musculară;
- cianoză perioronazală; respiraţie zgomotoasă;
- insomnie nocturnă, somnolenţă diurnă.
2. Stabiliţi obiectivele de îngrijire ale asistentei medicale și intervenţiile proprii și

delegate la următorul caz:
Pacient în vârstă de 48 de ani se prezintă în cabinetul medical cu dispnee, acuzând
durere retrosternală, senzaţia de greaţă, anxietate extremă.
Din anamneza asistentei medicale rezultă următoarele elemente:
- pacientul este în evidenţa medicului de familie de circa 4 ani cu hipertensiune arterială şi
cardiopatie ischemică cronică dureroasă şi a avut frecvente crize de angină pectorală în antecedente;
- este fumător de peste 20 de ani;
- este de profesie economist şi afirmă că în ultima vreme are probleme deosebite la servici;
- pacientul prezintă durere precordială sub forma de „gheară” pe care o arată cu mâna,
apărută în urmă cu circa 35 minute, după un efort fizic intens şi transpiraţii reci; - TA = 100/60
mmHg, pp = 120 p/mm, R = 30 r/min, T = 36,7° C.

Pacientă în vârstă de 50 ani se prezintă în secția de Hematologie, fiind trimisă de
medicul de familie. Este internată de urgență, cu stare generală alterată, tegumente și mucoase
palide, amețeli, slăbiciune, sindrom anemic posthemoragic.
În urma anamnezei asistentei medicale reies următoarele elemente;
-TA=90/60 mmHg , P= 105 p/min, R=19 r/min, T= 36,5ºC.
113
Pacient SA, în vârstă de 18 ani se prezintă în serviciul de primiri urgențe pentru febră,
faringe hiperemic, pustule, disfagie, articulații dureroase, tumefiate, calde, tahicardie, transpirații
abundente, nodozități Meynet la articulațiile mari. Acuză stare de nelinişte, agitaţie, anxietate.
- debutul simptomatologiei este de aproximativ 3 zile;
-TA= 120/75 mmHg, P= 98 p/min,R=20 r/min, T=39.5°C.
1. Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei

medicale, conform planului de îngrijire:
Pacienta P.N. în vârstă de 46 ani fiind cunoscută cu litiază biliară, se prezintă la medicul de
familie cu simptomatologie apărută în urmă cu 24 ore, accentuată progresiv, şi anume: greţuri,
vărsături, la început cu conţinut alimentar, apoi bilios, gust amar în gură, dureri în hipocondrul drept
cu iradieri în umărul şi omoplatul drept, stare generală uşor influenţată.
Pacienta este internată în spital pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
La internare valorile funcţiilor vitale sunt: TA=135/85mmHg, AV=82p/minut, R=20r/minut,
T=36,7 0C.

Pacientă în vârstă de 40 de ani, cunoscută cu hipertiroidism, se internează pentru a se
practica tiroidectomie totală.
La internare prezintă următoarele valori ale funcțiilor vitale: TA=130/75mmHg,
AV=74p/minut, R=17r/minut, T=36,4 0C.

Pacient în vârstă de 55 de ani prezintă durere violentă la nivelul halucelui, instalată brusc pe
parcursul nopții, însoțită de căldură locală și colorație violacee. Pacientul se internează pentru
investigații de specialitate și tratament.
La internare valorile funcţiilor vitale sunt: TA=140/70mmHg, AV=72p/minut, R=19r/minut,
T=36,9 0C.
4. Stabiliţi obiectivele de îngrijire ale asistentei medicale si intervenţiile proprii si

Pacientă în vârstă de 40 de ani se prezintă la cabinetul medical cu următoarele simptome:
dureri în regiunea lombară, disurie, polakiurie, hematurie macroscopică, greţuri, vărsături,
114
meteorism şi transpiraţii reci. Acuză stare de nelinişte, agitaţie, anxietate. Tegumentele sunt palide,
umede, iar extremităţile reci.
- pacienta este diagnosticată de 7 ani cu litiază reno-ureterală şi a avut frecvente crize
dureroase; nu a respectat regimul alimentar indicat de medic;
- durere în regiunea lombară stângă, cu iradiere caracteristică, de-a lungul ureterului spre
organele genitale externe şi rădăcina coapsei; care se intensifică la percuţia regiunii lombare;
- prezintă tenesme vezicale, greţuri şi meteorism;
- afirmativ: disurie, polakiurie şi hematurie macroscopică;
- TA = 90/60 mm Hg, PP = AV= 120 b/min, R = 24 r/min, T = 37,2° C.

Pacientul M.C. în vârstă de 22 ani, fără antecedente personale patologice, se prezintă la
serviciul de urgenţă acuzând dureri vii în fosa iliacă dreaptă, însoţite de greţuri şi vărsături care au
debutat în urmă cu 2 zile şi s-au intensificat semnificativ, asociindu-se în cursul dimineţii cu febră
38° C, frisoane, motiv pentru care se decide internarea sa în clinica de chirurgie a Spitalului Clinic
Județean Craiova.
Anamneza asistentei medicale relevă: durerii vii în fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături.
Abdomen uşor meteorizat, dureros spontan şi la palpare în fosa iliacă dreaptă, tranzit intestinal
absent de 24 de ore. Tegumente transpirate, reci.
T = 38° C;
R = 20 r/min;
AV = 88 b/min;
TA = 110/60 mmHg.

Pacientul C.P, în vârstă de 32 de ani, coborând treptele în casă a suferit un accident
prin cădere, neputând să-şi mobilizeze membrul superior stâng se prezintă la serviciul de urgenţă.
- stare generală alterată;
- durere vie la nivelul umărului;
- impotenţă funcţională;
- crepitaţii osoase;
- stare de nelinişte;
- tegumente umede, palide;
- respiraţie 24/min;
115
- temperatură 37°C;
- puls 82 b/min;
- TA=110/65mmHg.
3. Stabiliți obiectivele de îngrijire și intervențiile proprii și delegate ale asistentei medicale

la următorul caz:
Pacient în vârstă de 51 de ani se prezintă la serviciul de urgență, cu stare generală alterată,
acuză durere lombară cu iradiere, cu fața internă a coapsei, disurie, transpirații, grețuri, vărsături.
Anamneza asistentei medicale relevă:
- anxietate, neliniște, agitație;
- grețuri;
- tenesme vezicale;
- paloare;
TA=110/90mmHg, P=96b/min, R=22r/min, T=37,2°C.

Pacient în vârstă de 48 de ani se prezintă în cabinetul medical cu dispnee, acuzând durere
retrosternală, senzaţia de greaţă, anxietate extremă.
- pacientul este în evidenţa medicului de familie de circa 4 ani cu hipertensiune arterială şi
cardiopatie ischemică cronică dureroasă şi a avut frecvente crize de angină pectorală în antecedente;
- este fumător de peste 20 de ani;
- este de profesie economist şi afirmă că în ultima vreme are probleme deosebite la serviciu;
- pacientul prezintă durere precordială sub forma de „gheară” pe care o arată cu mâna,
apărută în urmă cu circa 35 minute, după un efort fizic intens şi transpiraţii reci;
- TA = 100/60 mmHg, pp = 120 p/mm, R = 30 r/min, T = 36,7° C.

Pacientă în vârstă de 74 ani, se internează în clinica de oftalmologie în urma programării
cu diagnosticul de cataractă senilă, la ochiul stâng. Pacienta a fost diagnosticată cu cataractă OS
(ochiul stâng) în urmă cu doi ani.
În ultima perioadă, conform afirmațiilor pacientei, vederea ochiului stâng a scăzut foarte
mult încât abia dacă mai zărește obiectele cu ochiul stâng. Acuză fotofobie, vedere dublă și
nesiguranță în mișcare.
116
Este pensionară, văduvă, locuiește singură și conform afirmațiilor se descurcă din ce în ce
mai greu, cu activitățile casnice.
Îi este frică de operație, se teme că nu o să mai vadă deloc după aceea.
Este programată pentru operație a doua zi. Operația se face sub anestezie generală
administrată intravenos și constă în extracția extracapsulară a cristalinului opacifiat de la ochiul
stâng.
Postoperator prezintă bandaj binocular (atât la OS cât și la OD) pentru o zi și o noapte.
Nu se poate deplasa la toaletă pentru ași satisface necesitățile fiziologice, nu poate să se
spele și să se îmbrace singură.

Pacient în vârsta de 52 de ani, răguşit de 5 de ani, simptom care nu a dispărut; pe
parcursul anilor, a început să simtă şi o jenă în respiraţie accentuată de efort fizic. De 10 zile se
instalează o dispnee progresivă, disfonie accentuată, tuse seacă, disfagie, cianoză perioronazală,
simptomatologie pentru care nu face nici un tratament, nu a fost examinat medical niciodată.
Examenul O.R.L.:
- reducerea mișcării de lateralitate a laringelui;
- impastarea tegumentelor din regiunea cervicală;
- adenopatia laterocervicală.
La examenul O.R.L. local prin laringoscopie suspendată se remarcă existenţa a două
formaţiuni tumorale la nivelul corzilor vocale.
Examen clinic general:
- astenie;
- torace normal conformat;
- inapetent;
- TA 145/90 mmHg;
- puls 90 bătăi/minut;
- dispnee;
- polipnee 23 respirații/minut.
Modulul 30, ANUL III: GINECOLOGIE, OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
1. Stabiliți obiectivele asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate pentru

această pacientă.
Pacienta P.M. în vârstă de 25 de ani se prezintă la urgență afirmând ca de 3 zile prezintă
sângerări vaginale și stare generală alterată.
În urma anamnezei efectuate reies următoarele:
- Pacienta afirmă ca are un ciclu menstrual neregulat, iar luna trecută a avut o sângerare
menstruală în cantitate mică
117
- De aproximativ 3 zile prezintă o hemoragie vaginală cu sânge rosu și cheaguri.
- Prezintă T= 36,9 GRADE Celsius, tegumente palide, reci, puls tahicardic P=100p/min,
TA=95/65 mmHg, R=24 r/min, amețeli, sete intensă.
- Mai prezintă dureri abdominale difuze și dureri lombare, o stare de anxietate și neliniște.
După examenul ginecologic se pune diagnosticul de avort incomplet și se decide internarea
în secția de ginecologie .
2. Stabiliți obiectivele asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate pentru

aceasta pacientă.
Lehuză V.B. de 29 de ani a născut cu trei zile în urmă pe cale vaginală un făt viu cu G=3800
gr, L=52 cm,
APGAR=10, prezintă perineorafie (plagă perineală suturată).
În urma anamnezei reies următoarele elemente:
- Lehuza prezintă T=37,8 grade Celsius, P= 100p/min, R=19 r/min, TA= 105/65 mmHg, sâni
angorjați, duri, dureroși.
- La exprimarea mameloanelor se elimină secreție lactată.
- Uterul la palpare este dur, globulos, la 3-4 cm sub ombilical.
- Prin vagin pierde lohii sero-sanguinolente în cantitate moderată.
- Plaga perineală este de aspect normal.
- Lehuza prezintă o stare generală ușor alterată, neliniște, indispoziție.
1.Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei

Copil mic în vârstă de 1 an şi şase luni se internează în secţia de Pediatrie pentru: inapetenţă,
dispnee, astenie, paloarea tegumentelor şi mucoaselor. Din afirmaţiile mamei rezultă următoarele:
copilul consumă aproximativ 3 l de lapte de vacă (zi/noapte), iar restul alimentelor în cantitate foarte
mică, face frecvent infecţii în zona ORL.
Din anamneză rezultă următoarele elemente:
- născut la 38 de săptămâni prin operaţie cezariană GN:3100 g, L= 50 cm, APGAR =
10, alimentat artificial cu lapte praf NAN până la 7 luni, apoi lapte de vacă.
- diversificare incorectă;
- dezvoltare psihomotorie normală pe etape de vârstă;
- profilaxia rahitismului efectuată până la vârsta de 1 an;
- vaccinări efectuate conform schemei MS;
La examenul obiectiv avem următoarele elemente patologice:
- copil agitat;
- G = 17 kg, L = 86 cm;
- tegumente şi mucoase intens palide;
118
- fanere friabile;
- bose frontale, torace evazat la baze;
- AV: 90 b/min, suflu sistolic gr. I – II;
- ficat palpabil la 2 cm sub rebord, polul inferior al splinei palpabil;
În urma anamnezei, examenului clinic şi paraclinic, medicul stabileşte următoarele
diagnostice: anemie prin carenţă de fier, rahitism carenţial, suflu sistolic funcţional.
2. Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei

medicale la următorul caz :
Sugar în vârstă de 4 luni se internează în secţia de Pediatrie pentru: scaune diareice, febră
38 , vărsături.
0
În urma anamnezei mamei asistenta medicală culege următoarele date:

- născut la 38 săptămâni prin operaţie cezariană cu greutatea la naştere de 3000 gr, L=51 cm,
APGAR 10, alimentat de la 2 luni artificial cu lapte praf Milumil.
- dezvoltare psihomotorie normală;
- vaccinări efectuate conform Ord. MS;
- profilaxia rahitismului începută la 10 zile de la naştere, efectuată corect;
- sugar care prezintă de 3 zile scaune diareice mucogrunjoase în număr de 7 – 8 pe zi
însoţeşte de inapetenţă, colici abdominale ( manifestate prin agitaţie şi frecarea călcâielor), vărsături
3-4 pe zi; febră 380 C; scădere în greutate 300 gr.(anterior 6100 gr.) deci prezintă o deshidratare
uşoară sub 5%.
Stare generală bună: uşor meteorism abdominal; pliul cutanat mai leneş.
Se stabileşte diagnosticul de diaree acută de natură neprecizată.
Modulul 38, ANUL III: CONDUITĂ ÎN URGENŢE MEDICO – CHIRURGICALE
1. Stabiliți obiectivele de nursing și îngrijirile de urgență acordate în acest caz de

asistenta medicală.
Bolnavul C.I de 20 de ani se prezintă la cabinetul medicului de familie cu antebrațul drept
înfășurat într-o eșarfă. Bolnavul afirmă că în timp ce se plimba cu bicicleta s-a dezechilibrat, a căzut
de pe ea și și-a rupt mâna dreaptă.
În urma examinării de urgență, asistenta medicală constată:
- durere vie, atroce, la nivelul antebrațului drept care crește la orice mișcare sau
manevră facută în regiunea fracturată;
- se observă întreruperea continuității radisului drept în treimea inferioară;
- prezența plăgii cu sângerare arterială moderată la același nivel;
- lipsa transmiterii mișcării la mâna dreaptă;
- Funcțiile vitale: T.A=115/65mmHg; P=86b/min; R=19r/min; T=36,4˚C.
119
2. Stabiliți obiectivele de nursing ale asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate
la următorul caz:
Bolnavul P.G de 61 de ani se prezintă la cabinetul medical cu stare de agitație, afirmând că îl
doare inima. Din anamneza asistentei medicale rezultă următoarele elemente:
- pacientul este diagnosticat de 15 ani cu cardiopatie ischemică cronică dureroasă și a
avut frecvente crize de angină pectorală;
- Pacientul prezintă durere precordială sub forma de ”gheară” pe care o indică cu
mâna;
- Durerea a apărut în urmă cu 2-3 minute după o plimbare prelungită efectuată
dimineața pe timp de ceață;
- Pacientul este anxios, agitat, senzația ”morții iminente” fiind prezentă;
- Funcțiile vitale: T.A=145/80mmHg, P=90b/min, R=25r/min, T=36,7˚C.
120
BIBLIOGRAFIE:
1. C. BORUNDEL - Medicină Internă pentru cadre medii – Ed. ALL 1998, 2000
2. DR. M. VASILE - Puericultură şi pediatrie pentru asistenţii medicali – Ed. ALL 2012
3. E. CHITIMIA, V. MIHAILESCU - Puericultură şi pediatrie – manual – Ed. Info-Team
1995,1997,1999
4. GEORGETA BALTĂ - Tehnici speciale de îngrijire a bolnavului - E D P 1983
5. LUCREŢIA TITIRCĂ - Tehnici de Evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali -
Ed.Viaţa Medicală Românească 1998, 2004, 2006, 2008
6. LUCREŢIA TITIRCĂ - Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale – Ed. Viaţa Medicală Românească 1995, 1999,
2008
7. LUCREŢIA TITIRCĂ - Îngrijiri Speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali – Ed.Viaţa Medicală Românească1998, 2004, 2008
8. LUCREŢIA TITIRCĂ - Breviar – explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului - manual – Ed. Viaţa Medicală Românească 1997,1998
9. LUCREŢIA TITIRCĂ–Urgenţe medico-chirurgicale pentru asistenţii medicali - Ed.
Medicală 1998, 1999, 2001, 2011
10. M. CONSTANTINESCU - Chirurgie – specialităţi înrudite – nursing în chirurgie - Ed.
Universul
11. N. CRIŞAN D. NANU - Ginecologie - manual – Ed. Ştiinţa şi Tehnică 1997
12. S. DASCHIEVICI, M. MIHĂILESCU - Chirurgie – specialităţi chirurgicale - manual -
Ed. Medicala 1999
13. Voiculescu M. - Boli Infecţioase, Volumul I şi II- Ed Medicală Bucureşti
121
Răspunsuri capitolele I, II și III
NURSING GENERAL I
GRILE ASOCIERI A/F
1. d 1. 1-b, 2-d, 3-c 1. F
2. a 2 1-a, 2-c, 3-b 2 F
3. d 3 1-c, 2-d, 3-a 3 F
4. b 4 1-d, 2-a, 3-b 4 A
5. b 5 1-a, 2-d, 3-c 5 A
6. b 6 1-c, 2-b, 3-a 6 A
7. a 7 1-b, 2-a, 3-d 7 F
8. a 8 1-b, 2-c, 3-d 8 A
9. b 9 1-d, 2-c, 3-b 9 A
10. c 10 1-d, 2-b, 3-c 10 A
11. c 11 1-b, 2-a, 3-d 11 A
12. c 12 1-c, 2-a, 3-b 12 A
13. b 13 1-b, 2-d, 3-c 13 F
14. b 14 1-d, 2-d, 3-b 14 A
15. a 15 1-b, 2-d, 3-a 15 A
16. a 16 F
17. a 17 A
18. a 18 A
19. b 19 A
20. d 20 F
21. b 21 A
22. d 22 A
23. b 23 A
24. c 24 F
25. d 25 A
26. c 26 F
27. a 27 F
28. d 28 F
29. c 29 A
30. a 30 F
122
NURSING GENERAL II
GRILE ASOCIERI A/F
1. c 1. 1-b, 2-c, 3-d 1. A
2. c 2 1-b, 2-d, 3-a 2 A
3. b 3 1-d, 2-a, 3-b 3 F
4. b 4 1-d, 2-b, 3-a 4 A
5. c 5 1-c, 2-a, 3-d 5 A
6. a 6 1-b, 2-c, 3-d 6 F
7. a 7 1-b, 2-a, 3-d 7 A
8. c 8 1-d, 2-a, 3-b 8 A
9. c 9 1-c, 2-a, 3-b 9 A
10. a 10 1-b, 2-c. 3-a 10 F
11. a 11 1-d, 2-a, 3-b 11 F
12. a 12 1-c, 2-b, 3-a 12 A
13. c 13 1-d, 2-a, 3-b 13 A
14. c 14 1-b, 2-c, 3-d 14 F
15. c 15 1-b, 2-d, 3-c 15 A
16. c 16 F
17. a 17 A
18. c 18 A
19. a 19 A
20. a 20 A
21. c 21 A
22. a 22 F
23. c 23 F
24. c 24 F
25. b 25 A
26. b 26 F
27. a 27 A
28. a 28 A
29. a 29 A
30. b 30 F
123
MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I
GRILE ASOCIERI A/F

1. c 1. 1-d; 2-c; 3-a 1. F
2. b 2 1-b; 2-d; 3-a 2 F
3. c 3 1-b; 2-a; 3-c 3 A
4. c 4 1-c; 2-d; 3-a 4 F
5. c 5 1-d; 2-c, 3-a 5 A
6. b 6 1-d; 2-b; 3-a 6 F
7. a 7 1-a; 2-c; 3-d 7 F
8. a 8 1-b; 2-c; 3-d 8 F
9. b 9 1-a; 2-c; 3-b 9 A
10. b 10 1-b; 2-c; 3-d 10 F
11. b 11 1-d, 2-a, 3-c 11 A
12. a 12 1-b, 2-d, 3-c 12 A
13. c 13 1-a, 2-c, 3-b 13 A
14. a 14 1-c, 2-a, 3-d 14 A
15. b 15 1-b, 2-c, 3-d 15 A
16. a 16 1-d, 2-c, 3-a 16 A
17. b 17 1-d, 2-c, 3-a 17 F
18. b 18 1-c, 2-d, 3-a 18 A
19. c 19 1-b, 2-a, 3-d 19 A
20. a 20 1-b, 2-d, 3-c 20 A
21. a 21 1-c, 2-d, 3-a 21 A
22. c 22 1-a, 2-c, 3-d 22 F
23. d 23 1-d, 2-c, 3-a 23 A
24. b 24 1-d, 2-a, 3-b 24 A
25. a 25 1-b, 2-a, 3-d 25 F
26. b 26 1-b, 2-c, 3-a 26 A
27. c 27 1-d, 2-c, 3-a 27 F
28. d 28 1-b, 2-d, 3-a 28 F
29. b 29 1-d, 2-b, 3-a 29 A
30. a 30 1-d, 2-a, 3-c 30 A
124
MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC

II
GRILE ASOCIERI A/F
1. a 1. 1-b, 2-a, 3-c 1. A
2. a 2 1-b, 2-c, 3-d 2 A
3. b 3 1-a, 2-d, 3-b 3 A
4. b 4 1-a, 2-c, 3-d 4 A
5. b 5 1-b, 2-d, 3-a 5 F
6. c 6 1-b, 2-c, 3-d 6 A
7. a 7 1-b, 2-c, 3-a 7 A
8. a 8 1-c, 2-a, 3-b 8 A
9. b 9 1-a, 2-b, 3-d 9 A
10. a 10 1-a, 2-b, 3-c 10 A
11. b 11 1-b, 2-c, 3-a 11 A
12. c 12 1-c, 2-d, 3-a 12 A
13. b 13 1-a, 2-c, 3-d 13 A
14. c 14 1-b, 2-a, 3-c 14 A
15. b 15 1-d, 2-b, 3-c 15 F
16. b 16 1-c, 2-b, 3-a 16 A
17. a 17 1-a, 2-d, 3-b 17 A
18. a 18 1-d, 2-a, 3-b 18 A
19. a 19 1-c, 2-d, 3-a 19 F
20. a 20 1-a, 2-d, 3-b 20 F
21. d 21 1-c, 2-a, 3-b 21 A
22. a 22 1-c, 2-d, 3-a 22 A
23. a 23 1-c, 2-b, 3-a 23 A
24. e 24 1-c, 2-b, 3-d 24 A
25. e 25 1-b, 2-a, 3-c 25 A
26. d 26 1-b, 2-c, 3-a 26 A
27. d 27 1-d, 2-a, 3-b 27 A
28. d 28 1-d, 2-a, 3-b 28 A
29. e 29 1-a, 2-b, 3-c 29 A
30. e 30 1-b, 2-a, 3-d 30 A
125
CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC I
GRILE ASOCIERI A/F

1. c 1. 1- c, 2- a, 3-d 1. A
2. a 2 1-b, 2-d, 3-c 2 F
3. c 3 1-b, 2-d, 3-a 3 A
4. a 4 1-b, 2-a, 3-c 4 A
5. c 5 1-d, 2-c, 3-a 5 F
6. c 6 1-c, 2-d, 3-b 6 A
7. c 7 1-b, 2-c, 3-a 7 A
8. a 8 1-b, 2-a, 3-d 8 A
9. d 9 1-c, 2-a, 3-b 9 A
10. d 10 1-b, 2-d, 3-c 10 A
11. c 11 1-d, 2-c, 3-b 11 F
12. a 12 1-d, 2-b, 3-a 12 A
13. a 13 1-b, 2-a, 3-d 13 F
14. b 14 1-a, 2-c, 3-d 14 A
15. c 15 1-a, 2-d, 3-b 15 A
16. b 16 1-d, 2-a, 3-c 16 A
17. a 17 1-d, 2-b, 3-a 17 A
18. a 18 1-d, 2-c, 3-b 18 A
19. b 19 1-a, 2-c, 3-b 19 A
20. c 20 1-b, 2-a, 3-d 20 F
21. b 21 1-b, 2-a, 3-d 21 F
22. c 22 1-d, 2-b, 3-a 22 A
23. c 23 1-d, 2-c, 3-a 23 F
24. c 24 1-b, 2-c, 3-a 24 F
25. c 25 1-c, 2-a, 3-d 25 A
26. c 26 1-b, 2-c, 3-a 26 A
27. c 27 1-d, 2-a, 3-b 27 F
28. a 28 1-b, 2-a, 3-d 28 A
29. c 29 1-b, 2-c, 3-a 29 F
30. d 30 1-b, 2-a, 3-c 30 A
126
CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC II
GRILE ASOCIERI A/F

1. c 1. 1-a, 2-c, 3-b 1 A
2. c 2 1-a, 2-c, 3-b 2 F
3. b 3 1-b, 2-d, 3-c 3 A
4. c 4 1-b, 2-a, 3-c 4 F
5. a 5 1-d, 2-a, 3-c 5 F
6. a 6 1-b, 2-c, 3-a 6 A
7. b 7 1-b, 2-c, 3-d 7 F
8. b 8 1-c, 2-a, 3-d 8 A
9. a 9 1-b, 2-c, 3-a 9 A
10. b 10 1-c, 2-a, 3-b 10 A
11. b 11 1-c, 2-b, 3-a 11 A
12. a 12 1-b, 2-a, 3-d 12 F
13. c 13 1-b, 2-c, 3-d 13 F
14. b 14 1-c, 2-b, 3-a 14 A
15. a 15 1-c, 2-d, 3-a 15 F
16. b 16 1-d, 2-c, 3-b 16 A
17. c 17 1-c, 2-b, 3-d 17 F
18. a 18 1-b, 2-a, 3-d 18 F
19. c 19 1-b, 2-a, 3-d 19 A
20. a 20 1-a, 2-c, 3-d 20 A
21. b 21 1-c, 2-a, 3-d 21 F
22. a 22 1-c, 2-a, 3-d 22 A
23. b 23 1-c, 2-a, 3-d 23 A
24. b 24 1-d, 2-b, 3-c 24 A
25. a 25 1-d, 2-c, 3-a 25 F
26. c 26 1-c, 2-b, 3-a 26 F
27. a 27 1-c, 2-d, 3-b 27 A
28. b 28 1-c, 2-a, 3-b 28 A
29. b 29 1-d, 2-c, 3-b 29 A
30. a 30 1-d, 2-c, 3-b 30 A
127
OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE ȘI NURSING

SPECIFIC
GRILE ASOCIERI A/F
1. b 1. 1-c, 2-d, 3-a 1. A
2. a 2 1-b, 2-d, 3-a 2 A
3. a 3 1-c, 2-d, 3-a 3 A
4. a 4 1-b, 2-c, 3-a 4 A
5. a 5 1-b, 2-a, 3-c 5 A
6. a 6 1-c, 2-b, 3-a 6 A
7. a 7 1-b, 2-c, 3-d 7 A
8. a 8 1-b, 2-c, 3-a 8 A
9. c 9 1-c, 2-a, 3-b 9 A
10. b 10 1-b, 2-c, 3-a 10 A
11. b 11 1-c, 2-b, 3-a 11 A
12. c 12 1-a, 2-b, 3-c 12 A
13. a 13 1-a, 2-d, 3-c 13 A
14. d 14 1-a, 2-b, 3-c 14 A
15. d 15 1-a, 2-b, 3-d 15 A
16. a 16 1-d, 2-b, 3-a 16 A
17. b 17 1-c, 2-a, 3-b 17 A
18. a 18 1-d, 2-c, 3-b 18 A
19. b 19 1-a, 2-b, 3-d 19 A
20. a 20 1-a, 2-b, 3-c 20 A
21. a 21 1-c, 2-a, 3-b 21 A
22. a 22 1-a, 2-b, 3-c 22 A
23. b 23 1-a, 2-b, 3-d 23 A
24. a 24 1-c, 2-a, 3-b 24 A
25. a 25 1-d, 2-a, 3-c 25 A
26. d 26 1-b, 2-a, 3-c 26 A
27. a 27 1-a, 2-b, 3-c 27 A
28. d 28 1-b, 2-d, 3-a 28 A
29. d 29 1-b, 2-c, 3-a 29 A
30. a 30 1-b, 2-c, 3-a 30 A
128
PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING

SPECIFIC
GRILE ASOCIERI A/F
1. b 1. 1-d; 2-a; 3-c 1 A
2. c 2 1-b; 2-c; 3-a 2 A
3. b 3 1-c; 2-b; 3-a 3 F
4. c 4 1-b; 2-c; 3-d 4 F
5. b 5 1-d; 2-b; 3-c 5 F
6. c 6 1-d; 2-a; 3-b 6 F
7. c 7 1-d; 2-b; 3-a 7 A
8. a 8 1-c; 2-b; 3-d 8 A
9. b 9 1-a; 2-c; 3-d 9 F
10. c 10 1-d; 2-b; 3-a 10 F
11. c 11 1-b; 2-c; 3-d 11 F
12. b 12 1-a; 2-b; 3-c 12 A
13. c 13 1-c; 2-a; 3-b 13 A
14. b 14 1-a; 2-d; 3-b 14 A
15. b 15 1-c; 2-a; 3-d 15 F
16. b 16 1-a; 2-d; 3-b 16 A
17. b 17 1-a; 2-b; 3-c 17 F
18. a 18 1-c; 2-d; 3-b 18 F
19. c 19 1-c; 2-a; 3-b 19 A
20. a 20 1-b; 2-a; 3-d 20 F
21. c 21 1-c; 2-d; 3-b 21 F
22. c 22 1-a; 2-b; 3-d 22 A
23. c 23 1-a; 2-c; 3-b 23 A
24. b 24 1-a; 2-b; 3-d 24 F
25. b 25 1-d; 2-c; 3-a 25 A
26. a 26 1-c; 2-a; 3-d 26 A
27. c 27 1-b; 2-d; 3-a 27 F
28. d 28 1-b; 2-c; 3-a 28 F
29. b 29 1-c; 2-a; 3-d 29 A
30. c 30 1-d; 2-c; 3-b 30 A
129
CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-

CHIRURGICALE, SITUAȚII DE CRIZĂ ȘI
DEZASTRE
GRILE ASOCIERI A/F
1. b 1. 1-c, 2-b, 3-a 1. F
2. b 2 1-d, 2-a, 3-b 2 A
3. a 3 1-b, 2-d, 3-c 3 F
4. a 4 1-c, 2-d, 3-a 4 A
5. c 5 1-c, 2-a, 3-b 5 F
6. a 6 1-b, 2-a, 3-d 6 F
7. a 7 1-b, 2-d, 3-c 7 A
8. c 8 1-a, 2-d, 3-b 8 A
9. c 9 1-b, 2-c, 3-a 9 A
10. b 10 1-b, 2-a, 3-c 10 F
11. b 11 1-d, 2-c, 3-a 11 F
12. c 12 1-d, 2-c, 3-b 12 A
13. a 13 1-d, 2-b, 3-a 13 F
14. b 14 1-c, 2-a, 3-d 14 A
15. a 15 1-c, 2-b, 3-a 15 F
16. c 16 1-d, 2-a, 3-b 16 F
17. a 17 1-b, 2-c, 3-a 17 A
18. c 18 1-a, 2-c, 3-d 18 F
19. c 19 1-c, 2-b, 3-a 19 F
20. b 20 1-a, 2-c, 3-b 20 A
21. c 21 1-d, 2-b, 3-c 21 A
22. b 22 1-c, 2-a, 3-b 22 F
23. b 23 1-a, 2-c, 3-b 23 A
24. b 24 1-d, 2-a, 3-b 24 F
25. c 25 1-d, 2-b, 3-a 25 A
26. b 26 1-b, 2-a, 3-c 26 A
27. b 27 1-c, 2-d, 3-a 27 A
28. b 28 1-c, 2-a, 3-b 28 A
29. c 29 1-c, 2-a, 3-b 29 F
30. b 30 1-b, 2-c, 3-a 30 F
130
CAPITOLUL IV
Întrebări structurate
1. a. Pulsul (P/AV) reprezintă expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe

un plan osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.
b. Tensiunea arterială (TA) reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant
asupra pereţilor arteriali.
c. Pulsul se poate măsura la nivelul următoarelor artere: artera radială, humerală,
femurală, carotidă, pedioasă şi oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan osos.
d. Modificări de frecvenţă a pulsului: tahicardie şi bradicardie
e. Valori normale ale frecvenţei pulsului:
- la nou-născut: 130-140 pulsaţii/min
- la adult: 60-80 pulsaţii/min
- la vârstnic: peste 80-90 pulsaţii/min
2. a. Micţiune = emisie de urină, act fiziologic conştient de eliminare
Diureza = cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore
b. Tulburările de micţiune sunt:
- disuria
- nicturia
- polakiuria
- retenţia de urină (ischiuria)
- incontinenţa de urină
c. Modificări patologice ale diurezei:
- poliuria (eliminarea unei cantităţi mai mare de 2500 ml/24 ore)
- oliguria (eliminarea unei cantităţi mai mici de 500ml/24ore)
- anuria (lipsa urinei în vezică)
d. Frecvenţa micţiunilor:
- la nou-născut: micţiuni frecvente (chiar 10 micţiuni/zi)
- la copil: 4-5/zi
- la adult: 5-6/zi
- la vârstnic: 6-8/zi
e. Ritmul micţiunilor este: 2/3 din numărul micţiunilor în timpul zilei şi 1/3
noaptea
131
1. a. Spălătura auriculară reprezintă splărarea conductului auditiv extern prin

introducerea unui curent de lichid.
b. terapeutic
- îndepărtarea secrețiilor (puroi, cerumen)
- îndepărtarea corpilor străini ajunși în ureche a externă accidental sau voluntar
- tratamentul otitelor cronice
c. pregătirea fizică
- în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore îninte se instileaază în conductul
auditiv extern de 3 ori pe zi soluție de bicarbonate de Na în glicerină 1/20
d. Accidentele spălăturii:
- vărsături
- amețeli
- lipotimie
- dureri
- traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scăzute
sau crescute a lichidului de spălătură
e. -se introduce un tampon de vată în conduct
-se așază pacientul în decubit dorsal ½-1 oră
2. a. Indicațiile spălăturii gastrice:
-intoxicații alimentare sau cu substanțe toxice
-stază gastrică însoțită de procese fermentative
-pregătirea preoperatorie în intervențiile de urgență sau pe stomac
-pregătirea pentru examen gastroscopic
b. pregătirea psihică:
-se identifică pacientul, se obține consimțământul și se informează pacientul
despre tehnica care urmează a se efectua
pregătirea fizică:
-se așează pacientul pe scaun și se protejează cu un prosop în jurul gâtului
-se așează șorțul de cauciuc
-se îndepărtează proteza dentară
-i se oferă tăvița renală și este rugat să și-o țină sub bărbie
c. materiale:
-masa de tratament
-mănuși sterile
-sondă gastrică Faucher sterilă
-pensă hemostatică sterilă
-2 seringi de 20 ml
132
-cană de sticlă sau de metal de 5l
-pâlnie, apă caldă 25-26°C
-recipient pentru captarea lichidului
-cărbune medicinal, alt antidot la indicația medicului
-2 șorțuri de cauciuc
-prosop
-mușama și aleză
-cutii de colectare deșeuri septice și menajere
d. -i se oferă un pahar cu apă să-și clătească gura
-se șterg mucozitățile de pe față și bărbie
-se indepărtează tăvița renală și șorțul
-se așează pacientul în poziție comodă
e. Accidentele :
-senzație de greață și vărsătură
-sonda poate ajunge în laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feței apoi
cianoză
-sonda se poate înfunda cu resturi alimentare
-se pot produce bronhopneumonii de aspirație
Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I,

1. a. Administrarea sângelui de la donator la primitor, atât direct, cât și după o fază

intermediară de conservare într-o pungă de plastic se numește transfuzie.
b. -masa de tratament
- vata, alcool sanitar
- mănuși sterile
- garou, leucoplast
- trusă pentru perfuzat sânge cu filtru în picurător
- produsul sanguin: sânge total sau derivate de sânge eliberate de Punctul de
transfuzii sanguine (PTS) din spital pe baza bonului cerere
- materiale necesare controlului grupei sanguine
- medicamente și materiale sanitare pentru eventuale accidente
- stativ pentru suspendarea pungii cu produsul sanguin;
- recipiente pentru colectarea deșeurilor septice și menajere
- tăviță renală
c. -se efectuează proba biologică Oelecker lăsând să curgă în jet 20 ml sânge
după care se reglează ritmul de scurgere la 10-15 pic./min timp de 5 minute;
- se supraveghează pacientul în acest interval şi dacă nu apar semne de
133
incompatibilitate se repetă operaţia (se lasă alţi 20 ml sânge să curgă în jet, se
reajustează ritmul la 10-15 pic./min. timp de 5 min, în care se observă
pacientul);
d. -incompatibilitate de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma șocului
hemolitic
-embolie pulmonară cu cheaguri, manifestată prin agitație, cianoză, febră,
hemoptizie sau cu aer, manifestată prin alterarea bruscă a stării generale,
cianoză, dispnee, TA scăzută, puls filiform
-transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliza intravasculară, cu blocaj
renal, șoc posttransfuzional, acidoză metabolică
e. -se așează comod, se acoperă
-se asigură temperatura camerei cu 1-2ºC mai ridicată
-se oferă pacientului lichide calde
-se alimentează după 2 ore de la terminarea transfuziei
2. a. terapeutic
b. soluții izotone, nedureroase, soluții cristaline (insulină, histamină, cafeină)
c. regiuni bogate în țesut celular lax , extensibil:
-fața externă a brațului
-fața superoexternă a coapsei
-fața supra- și subspinoasă a omoplatului
-regiunea subclaviculară
-flancurile peretelui abdominal
d. -durere violentă prin lezarea unei terminații nervoase
-ruperea acului
-hematom prin lezarea unui vas mai mare
e. pregătire psihică:
-se identifică pacientul, se obține consimțământul și se informează pacientul
despre tehnica care urmează a se efectua
pregătire fizică:
-se asigură intimitatea pacientului
- se poziţionează pacientul în funcţie de locul ales: decubit dorsal, poziţie
şezândă cu mâna sprijinită în şold, decubit ventral pentru zonele supra şi sub
spinoase ale omoplaţilor
134
1. a. Diureza este procesul de formare şi eliminare a urinei din organism în 24h;

b. Micţiunea este actul fiziologic, conştient de eliminarea urinei în mediul extern
c. -Poliuria;
-Oliguria;
-Anuria;
d. Polakiuria;
-Ischiuria (retenţia de urină);
-Disuria;
-Enurezis nocturn;
-Nicturia.
2. a. raţia alimentară = asigurarea necesităţilor cantitative şi calitative ale
organismului pe 24 h
b. alimentaţie activă, alimentaţie pasivă, alimentaţie artificială
c. 25 cal/kg corp/zi
d. alimentaţia prin sondă gastrică sau duodenală,
alimentaţia prin gastrostomă
alimentaţia parenterală
alimentaţia prin clismă alimentară

1. a. hematoame, tumori, postradioterapie, corpi străini intraluminali, bride;

b. traumatisme, infecții, afecțiuni vasculare, hemoragii digestive, colici renale,
biliare, salpingiene;
c. dureri abdominale, oprirea tranzitului, vomă, colici de luptă, silențium
abdominal Mondor;
d. radiografia abdominală simplă cu imagini în “tuburi de orgă”, irigografia,
radioscopia gastroduodenală;
e. reechilibrare hidroelectrolitică, decomprimarea abdominală, clismă,
combaterea septicității, tratament chirurgical.
2. a. calculi calcici, de acid uric, de cistină, de struvită;
b. durere localizată în lombă ca o “lovitură de pumnal”, interesând flancul, fosa
iliacă cu iradiere spre organele genitale externe sau pe fața internă a coapsei;
c. ecografia renală, radiografia renală simplă, UIV, scintigrama și nefrograma
135
izotopică;
d. hidronefroza, PNA, PNC, flegmon perinefretic;
e. ESWL, litotriția percutană, ureteroscopia, intervenții deschise

1. a. plaga de la a cărei producere și până la asigurarea îngrijirilor medicale nu au

trecut mai mult de 6 ore
b. pansament protector
c. betadină, soluție alcoolică, tinctură de iod, alcool
d. apă oxigenată, soluție de rivanol, soluție de cloramină, betadină soluție
apoasă, clorhexin B
e. benzi adezive de leucoplast, înfășare, pansament tubular, fixare prin lipire
2. a. supravegherea pierderii de sânge postoperator timp de 6 8 ore
b. poziția șezândă cu o pernă pe piept în care să se scurgă sângele și saliva
c. realimentarea prin administrarea de lichide reci sau semilichide în cantități
mici, nu se recomandă ingeratul lichidelor cu paiul
d. evitarea tușitului, a strănutului, a vorbitului cu voce tare, a efectuării gargarei
e. nesatisfacerea nevoii de odihnă, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și
favorizarea sângerării

1. a. Eliminarea produsului de concepție sub limita viabilității (28 de săptămâni ca

vârsta gestațională și masa <1000g)
b. - amenințare de avort
- iminența de avort
- avort incomplet
- avort habitual
c. - cauze materne genitale: malformații uterine, sinechii, endometrioză, tumori
uterine și inflamații uterine
- cauze materne extragenitale: boli acute infecțioase, intoxicații grave, carențe
vitaminice, anemii, izoimunizare Rh severă
d. - în iminența și amenintarea de avort: repaus la pat, sedative, antispastice,
136
tocolitice, tratament hormonal
- în avortul incomplet: control instrumental al cavității uterine
e. - 28 de săptămâni de gestație și G<1000 g
2. a. aparatul genital feminin
b. ovulul
c. menoragia, polimenoreea, metroragia, menometroragia
d. hipomenoreea, oligomenoreea, amenoreea
e. 28 de zile

1. a. se recoltează următoarele probe de laborator:

-coprocultura;
-hemoleucograma;
-inograma serică în formele grave, urmărind stabilirea pierderilor
hidroelectrolitice și echilibrul acido-bazic.
b. se întâlnesc următoarele simptome:
-scaune modificate, semilichide sau lichide, uneori mucosanguinolente, în număr
variabil, în funcție de gravitate;
-vărsături absente, rare sau numeroase, în funcție de component gastrică;
-apetit dispărut în majoritatea cazurilor (în formele ușoare, însă, poate să fie
păstrat);
-colici abdominale, în special în enterocolite;
-febră, uneori foarte ridicată, în funcție de germenul infecțios în cauză;
-stare generală bună în formele ușoare iar în formele grave poate fi profund
alterată;
-pierdere în greutate, după intensitatea și durata manifestărilor bolii;
-colaps prin hipovolemie și de cauză infecțioasă în formele grave;
-semne de deshidratare acută (mai puțin pregnante ca la sugar și copilul mic):
uscăciunea tegumentelor și a mucoaselor este intensă, oligurie
2. a.- DZ este boala metabolică datorită deficitului primar de insulină, hormon
secretat de celule tip B din insulele Langerhans situate în zona endocrină a
pancreasului, adică în coada acestui organ
b. -cauze genetice care explică apariția mai multor cazuri în aceeași familie;
-unele viroze care au acțiune directă sau indirectă asupra celulelor producătoare
de insulină: virusul urlian (agentul parotidei epidemice), mixovirus influenza
(virusul gripal), virusuri Coxsakie, virusul Epstein-Barr;
-unele substanțe toxice;
137
-unele medicamente;
-factori serologici.
c. -debut insidios cu polifagie, polidipsie, poliurie progresivă;
- ulterior, poliuria devine atât de intensă, încât apare și enuresis;
- stare de oboseală;
- în pofida consumului crescut de alimente, copilul slăbește;
- uneori apar piodermite (furunculoză) cu caracter recidivant;
- neglijat și netratat, apar la un moment dat, simptomele de acidocetoză diabetică
cu declanșarea comei.
3. a. Deficiențele funcționale ale aparatului respirator:
- ventilația pulmonară;
- lipsa de maturitate a centrilor respiratori bulbo-pontini;
- deficitul de surfactant, substanță care căptușește pereții alveolari și asigură
forma sferică a alvelolelor, împiedicând colabrarea acestora;
- absența reflexului de tuse;
b. Deficiențe functionale ale aparatului cardiovascular:
- tensiune arterială cu tendință de scădere;
- fragilitatea capilară.
c. Deficiențe funcționale ale apartului digestiv:
- reflex de supt slab sau absent;
- reflex de deglutiție slab sau chiar absent;
- capacitate gastrică redusă;
- toleranță scazută la lipide.
d. Deficiențe de termoreglare:
- lipsa țesutului adipos protector, lipsa activității musculare îl fac pe prematur
vulnerabil la frig;
- lipsa transpirației și a altor mecanisme de termoliză îl face sensibil la
supraîncălzire;
- lipsa de dezvoltare a centrilor termici din hipotalamus.
e. Deficiențe imunitare:
- absența sistemului limfatic;
- absența anticorpilor;
- lipsa complementului seric;
- activitatea fagocitară redusă a leucocitelor.
4. a. controlul pansamentului și al legăturii ombilicale;
b. controlul primei micțiuni și al eliminării meconiului;
c. toaleta regiunii perianale a nou-năsutului;
d. schimbarea zilnică a pansamentului ombilical;
e. măsurarea temperaturii și a greutății corporale și notarea lor in F.O;
f. urmărirea modului cum se desfășoară alimentația la sân sau cu biberonul (ori
lingurița).
138
1. a. apnee, puls absent la carotidă, absența stării de constiență

b. respirație superficială, puls slab, TA scăzută, starea de constiență absentă
c. respirația profundă, zgomotoasă, deprimată; circulatia cu puls amplu, bine
bătut, colaps vascular; stare de inconștiență profundă
d. respirația păstrată, puls filiform și TA prăbușită; starea de constiență păstrată
e. verificarea stării de constiență, eliberarea căilor aeriene, verificarea respirației,
efectuarea compresiilor toracice externe, efectuarea ventilațiilor
2. a. controlul cavităţii bucale şi îndepărtarea eventualelor proteze dentare
b. introducerea unei canule oro-faringiene pentru a preveni obstruarea căilor
aeriene superioare prin căderea bazei limbii şi închiderea glotei
c. la pacienţii cu sindrom de hipertensiune intracraniană, ridicarea căpătâiului
patului la 45° pentru a preveni aspirarea secreţiilor în căile aeriene inferioare
d. aspirarea repetată a secreţiilor faringiene, la interval de 15-20 min
139
CAPITOLUL V
Întrebări cu răspuns scurt
1. hiperpirexie
2. anurie
3. hemoptizie
4. disfagie
5. radială
6. infecţii nosocomiale
1. intramusculară
2. poziție ginecologică
3. deasupra rănii
4. exterior spre interior
5. artificial
6. în otorinolaringologie, pentru spălături
1. expirator
2. hemofiliei
3. articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor
4. persoanele tinere
5. efortul fizic
6. anchiloza
1. negru ca păcura
2. hipocaloric
3. leucopenie
140
4. zaț de cafea
5. pancreasul exocrin
6. prurit
1. semnul lui Culen

2. semnul lui Murphy
3. dorsal
4. degarotare
5. mingi de tenis
6. vaginale
1. hemoptizie
2. hemopericard
3. afonie
4. decibeli
5. cristalinului
6. cecitate
1. avort
2. amenoree
3. eclampsia
4. placenta Praevia
5. sexuală
6. hidramnios
141
1. Dezobstruarea căilor respiratorii superioare.

2. Ca alimentație de tranziție în boala diareică.
3. Luxația congenitală de sold.
4. Asfixie neonatală.
5. Normal colorate.
6. După căderea bontului ombilical.
7. Penicilina
8. Decubit lateral
9. Insulină
10. Asistenta medicală
11. coproparazitologic
12. 80-100/min

1. oxigenarea insuficientă a creierului

2. compresiuni toracice
3. fibrilaţia ventriculară
4. septic
5. şoc cardiogen
6. continuarea și exacerbarea sângerării
142
CAPITOLUL VI
Itemi de completare
1. tisulare
2. sistola
3. retenţia urinară
4. piurie
5. ţesuturi
6. primul
1. mucoasei de exudate și substante străine,

spalatura gastrică
2. este culcat în decubit dorsal cu capul mai jos,
mai sus,
poziție oblică
3. explorarea fistulelor și tamponărilor
4. membrul sănătos,
cu cel bolnav
5. expansiunea ritmică a arterelor,
pe un plan osos
6. cu o linie orizontală
1. expunerea la noxe profesionale

2. ischemia
3. afecțiune trombotică inflamatorie
4. anemic, infecțios
5. leziuni la nivelul articulației, traumatisme
6. bronhodilatatoare
143
1. hematemeză
2. hipocondrul
3. ciroză
4. intestinal
5. sângelui
6. trocar/ac de puncție
1. - eritem, edem, căldură

- infecția
- flictenă de gradul III
- escară de gradul IV
2. - paralitice
- spastice
3. - degajarea victimei
- prin degajarea orificiilor bucale și nazale
- pansament compresiv
- prin atele
4. - ligamentelor și a capsulei articulare
5. - tubului digestiv, a aparatului cardiocirculator, a
aparatului respirator
- neuropsihice
6. - tușeului rectal
- zone dure
- a unei zone moi
1. - toracocenteza
2. - greoaie
3. - pleoapei
4. - rujeola
5. - pneumotorax artificial
- tuberculozei pulmonare
6. - pleurală
144
1. -episoade menstruale
2. -tegumente
-sâni
-linie albă
3. -eliminarea produsului de concepție
4. -vărsături și sialoree
5. -inflamații ale mucoasei
6. Babeș-Papanicolau
1. primul
2. prematur
3. macrosom
4. 5 – 10%
5. galbenă
6. antihepatic de tip B
7. Vitamina D
8. rahitismul carențial
9. de peste 3 ani
10. colici
11. de bilanţ
12. meningită

1. -suprimarea
- orală
2. - tegumente
- agitaţie
- sete
3. - angina pectorală
- IMA
4. - şezând
145
- atârnând
- patului
5. - cardiorespiratorie
- dispariţia midriazei
- recolorarea
6. - imobilizarea
- improvizate
- fracturii
146
CAPITOLUL VII
BAREM ESEURI
1. Stabililiţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei medicale la

următorul caz:
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE:
1. Pacientul să aibă o respiraţie normală;
2. Pacientul să elimine cu uşurinţă sputa mucopurulentă;
3. Creşterea toleranţei la efort;
4. Prevenirea progresiei bolii;
5. Bolnavul să prezinte cunoştinţe suficiente despre boală.
INTERVENŢII PROPRII ȘI DELEGATE:
1. Asistenta asigură pacientului o pozitie favorabilă respirației - poziție semișezând;
2. Administrează oxigenoterapie pe sondă nazală sau mască (dacă tolerează) debitul și timpul fiiind
prescris de medic;
3. Monitorizează R, Puls, TA , diureză, scaun și le notează în foaia de temperatură;
4. Administrează bronhodilatator inhalator, antibiotic în doza şi după orarul prescris de medic;
5. Pregătește pacientul pentru recoltare sânge (analize) şi spută (examen bacteriologic), explorări
funcţionale – spirometrie şi explorare imagistică (radiografie pulmonară);
6. Ajută pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale și îl încurajează să participle la îngrijiri
prin creșterea graduală a activității în funcție de toleranță;
7. Asigură pacientului o hidratare corespunzătoare fluidificării secrețiilor;
8. Educă pacientul privind: abandonare fumat, regim alimentar, efort fizic în limita tolerabilităţii,
dobândirea de cunoştinţe utile despre boală.
2. Stabiliţi obiectivele de îngrijire ale asistentei medicale și intervenţiile proprii și delegate la

următorul caz:
1. Bolnavul să nu mai prezinte dureri retrosternale;
2. Bolnavul să nu prezinte complicaţii imediate şi tardive;
3. Bolnavul să nu mai prezinte anxietate;
4. Bolnavul să aibă valori normale ale funcţiilor vitale;
5. Bolnavul să fie transportat la spital.
INTERVENŢII DE ÎNGRIJIRE:
1. Asistenta asigură repausul fizic al pacientului prin aşezarea lui în decubit dorsal;
2. Asistenta va susţine psihic bolnavul, furnizând explicaţii clare asupra îngrijirilor programate;
3. Asistenta va interzice bolnavului efectuarea oricărei mişcări;
147
4. Dacă există sursă de oxigen la cabinet asistenta va administra bolnavului oxigen prin sondă nazală
6-8 l/min;
5. Asistenta va supraveghea funcţiile vitale şi vegetative şi va urmări efectul medicamentelor pentru
prevenirea complicaţiilor;
6. Calmarea durerii se face prin analgezice (fortral, mialgin, morfina) la indicaţia medicului;
7. Asistenta va monta o linie venoasă pentru administrarea de lichide volemice prin PEV cu soluţie
de glucoză 5%, sub observaţie clinică foarte atentă (TA, pp, culoarea şi temperatura tegumentului,
diureza) la indicaţia medicului;
8. Va administra xilină de uz cardiologic pentru corectarea extrasistolelor la indicaţia medicului;
9. Asistenta va transporta de urgență bolnavul la spital sub supraveghere.

următorul caz:
1. Pacienta să prezinte o circulație adecvată;
2. Pacienta să prezinte o eliminare corespunzatoare;
3. Pacienta să se poată mobiliza;
4. Pacienta să fie ferită de complicații pe perioada internării;
5. Pacienta să-și mențină tegumentele integre, normal colorate.
1. Asistenta asigură repaus la pat pentru ameliorarea circulației și prevenirea accidentelor;
2. Monitorizează funcțiile vitale și le notează în foaia de temperatură;
3. Asistenta suplinește pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale;
4. Recoltează analize de laborator sânge (HLG, sideremie);
5. Administreză tratamentul recomandat de medic (perfuzie cu ser fiziologic și venofer) și urmărește
efectele administrării;
6. Asistenta asigură un regim alimentar care cuprinde alimente bogate în fier, calciu, vitamine,
bazate pe carne (viscere), legume verzi și fructe;
7. Urmărește eliminarea vaginală și administrează la indicația medicului medicamente hemostatice;
8. Planifică un program de igienă cu pacienta, pregatindu-i materialele necesare și ajutor la nevoie;
9. Educă pacienta privind: regimul alimentar, continuarea tratamentului conform Rp, evitarea
eforturilor fizice, stresului și revenirea la control conform programării.

următorul caz:
1. Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale;
2. Pacientul să prezinte o stare de bine, prin dispariția durerilor articulare;
3. Pacientul să prezinte mobilitate/postură adecvată;
4. Pacientul să fie echilibrat nutritional;
5. Pacientul să nu prezinte complicaţii imediate şi tardive;
6. Pacientul să nu mai prezinte anxietate;
148
7. Pacientul să aibă valori normale ale funcţiilor vitale.
1. Asistenta asigură confortul pacientului prin repaus la pat, până la dispariția durerilor articulare și
în continuare 2-3 săptămâni, cu reluarea treptată a mersului;
2. Asigură pacientului poziție antalgică (în funcție de articulația dureroasă) folosind perne pentru
suportul articulațiilor dureroase;
3. Asistenta monitorizează funcțiile vitale și le notează în foaia de temperatură;
4. Recoltează analize de laborator la indicația medicului: VSH, ASLO, Fibrinogen, Proteina C
reactivă, exudat faringian;
5. Efectuează electrocardiograma ori de cate ori este nevoie;
6. Administrează tratamentul recomandat de medic: antibiotic-penicilina (efectuează testarea la
antibiotic), antiinflamator, antialgic, corticoterapie, urmărind efectele adverse ale administrării;
7. Asigură pacientului o dietă de cruțare în perioada febrilă (regim hidrozaharat, apoi lacto-făinos,
care se va îmbunătăți treptat), dieta desodată pe toată perioada cu cortizon și un necesar de lichide
pentru a preveni deshidratarea;
8. Asigură o igienă de pat și de corp ori de cate ori este nevoie;
9. Comunică cu pacientul, îl încurajează oferindu-i informații clare pe întelesul lui;
10. Educă pacientul și antrenează familia privind: prezentarea la controale periodice, clinice și
biologice, asanarea focarelor de infecție amigdaliană și dentară, prevenirea reinfectărilor
streptococice.
1. Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei medicale,

conform planului de îngrijire.
OBIECTIVE:
1. Pacienta să beneficieze de condiţii bune de spitalizare cu salon curat, aerisit, liniştit, cu lenjerie de
pat şi corp curate, schimbate la nevoie;
2. Pacienta să nu mai prezinte greţuri, vărsături în 24 ore;
3. Pacienta să nu mai acuze dureri în hipocondrul drept cu iradieri, în 4-6 ore;
4. Pacienta să prezinte stare generală bună, fără complicaţii;
5. Pacienta să se alimenteze corespunzător, fără greţuri şi vărsături şi să primească tratamentul
prescris de medic, în bune condiţii.
INTERVENŢII PROPRII ŞI DELEGATE:
1. Mă asigur că pacienta se instalează comod în pat, în poziţie antalgică, pentru ameliorarea durerii;
2. Recoltez sânge pentru examenele de laborator: hemoleucogramă (numărul leucocitelor),
bilirubinemia, transaminaze, ionogramă sanguină, amilazemie, rezervă alcalină, glicemie;
3. Recoltez urină pentru examinarea prezenţei pigmenţilor biliari şi a urobilinogenului;
4. Hidratez pacienta cu ceai de tei, muşeţel sau mentă, dacă nu mai vomită, alimentaţia fiind uşoară,
cu o dietă hidro-zaharată;
149
5. Discut cu pacienta despre boală sa şi o liniştesc în legătură cu evoluţia ei şi tratamentul aplicat;
6. Administrez tratamentul prescris de medic, calmând durerea acuzată de pacientă cu papaverină,
scobutil, algocalmin, sau fortral pe cale parenterală;
7. Dacă durerea nu cedează, la indicaţia medicului, se poate administra mialgin 100-100 mg, la 6-8
ore;
8. Dacă pacienta prezintă vărsături repetate şi nu se poate administra per os medicaţie pentru
calmarea acestora, se administrează emetiral supozitoare, torecan fiole, plegomazin fiole, la indicaţia
medicului, de asemeni hidroxizin, diazepam, pentru calmarea stării de nelinişte a pacientei;
9. Măsor funcţiile vitale şi vegetative dimineaţa şi seara şi notez valorile în foaia de temperatură a
F.O. (T.A., puls, respiraţie, temperatură);
10. Cercetez şi corectez tulburările hidroelectrolitice şi acido-bazice ale pacientei, în funcţie de
bilanţul hidric calculat şi de rezultatele analizelor de laborator, prin perfuzii endovenoase, la
indicaţia medicului.

OBIECTIVE:
1. Pacienta să respire eficient;
2. Pacienta să nu sângereze;
3. Sângerarea, dacă totuși există. să fie minimă, controlată;
4. Pacienta să comunice fără dificultate;
5. Pacienta să nu facă crize de tetanie.
1. Previn pacienta asupra posibilei schimbări a vocii;
2. Educ pacienta cu privire la terapia de substituție după intervenția chirurgicală;
3. Administrez, la indicația medicului, medicația antialgică;
4. Învăț pacienta să-și sprijine capul atunci când se întoarce plasând ambele mâini pe ceafă;
5. Menajez regiunea pe care s-a făcut incizia prin alimentație lichidă, apoi semisolidă;
6. Favorizez respirația pacientei prin adoptatea unei poziții adecvate (cu bărbia în piept),
supravegherea pansamentului;
7. Administrez oxigen, la nevoie aspir secrețiile;
8. Supraveghez starea de conștiență a pacientei;
9. Observ apariția spasmelor musculare și a semnelor spefice tetaniei, rigiditatea în jurul gurii,
rigiditatea degetelor de la mâini și picioare;
10. Administrez calciu conform prescripției medicale.

OBIECTIVE:
1. Pacientul să nu mai prezinte durere;
2. Pacientul să prezinte un echilibru al metabolismului proteic;
3. Pacientul să respecte regimul igieno-dietetic;
150
4. Pacientul să nu prezinte complicații;
5. Pacientul să fie echilibrat psihic.

1. Asigur repausul la pat pe toată perioada dureroasă;
2. Aplic comprese locale, alcoolizate reci, imobilizez articulația dureroasă;
3. Asigur alimentația lacto-faino-vegetariană, hipocalorică, cu un aport crescut de lichide, în faza
dureroasă;
4. Administrez tratamentul prescris de medic, Colchicina, în doze regresive, și antiinflamatoare
nesteroidiene;
5. În faza nedureroasă se instituie un regim alimentar hipoproteic (1g/kg corp/zi), cu excluderea
viscerelor, mezelurilor, conservelor de carne, carnea de vită, carnea de pasăre;
6. Învăț pacientul să consume legume, fructe în alternanță cu produsele lactate, pentru menținerea
unui Ph alcalin al urinei;
7. Recoltez sânge, urină pentru examene de laborator;
8. Educ pacientul să respecte alimentația pentru a preveni complicațiile bolii,
9. Administrez tratamentul medicamentos pentru a inhiba sinteza acidului uric (Milurit) sau pentru
resorbția uratului de sodiu;
10. Suplinesc pacientul pentru a-și satisfice necesitățile, atunci când au survenit anchiloze,
invalidități.

următorul caz:
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
1. Bolnava să nu mai prezinte hematurie;
2. Bolnava să aibă funcţii vitale în parametrii fiziologici;
3. Bolnava să nu mai prezinte durere lombară;
4. Bolnava să nu mai prezinte anxietate, agitaţie şi nelineşte;
5. Bolnava să fie transportată la spital.
INTERVENŢII DE ÎNGRIJIRE
1. Asistenta va asigura repausul strict la pat;
2. Asistenta va susţine psihic bolnava, furnizând explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor
programate;
3. Asistenta va interzice pacientei orice efort fizic;
4. Pentru combaterea stării de agitaţie asistenta va linişti bolnava, recomandând să fie calmă şi
convingându-o în acelaşi timp şi de necesitatea repausului;
5. Dacă mai prezintă urină va colecta într-un vas conţinutul acesteia şi o va prezenta medicului;
6. Va aplica bolnavei comprese umede, calde în regiunea lombară;
7. Asistenta medicală va recolta la indicaţia medicului sânge şi urină pentru examenle de
laborator;
8. Asistenta va supraveghea funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei;
151
9. Administrarea de ceaiuri diuretice şi ape minerale în cantităţi suficiente pentru a favoriza
diureza şi eliminarea calcului la indicaţia medicului;
10. Administrarea de tratament antalgic, spasmolitic şi antibiotic la indicaţia medicului;
11. Asistenta va transporta de urgenţă bolnava la spital sub supravegherea funcţiilor
vitale pentru investigaţii de specialitate, diagnostic corect și tratament adecvat.

următorul caz:
1. Pacientul să exprime diminuarea durerii;
2. Să fie echilibrat hidroelectrolitic;
3. Să prezinte temperatura în limite normale;
4. Să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale;
5. Să aibă încredere în echipa de îngrijire.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PROPRII ȘI DELEGATE:
1. Asigură repaus la pat bolnavului în poziţie antalgică;
2. Suprimă alimentaţia peroral;
3. La indicaţia medicului recoltează sânge pentru examinările paraclinice: hemoleucogramă,
glicemie, uree, creatinină, probe hepatice, grup sanguine şi Rh, TS, TC.; urină pentru examen sumar
de urină;
4. Asistenta monitorizează funcţiile vitale ale pacientului şi le notează în foaia de temperatura;
5. Hidratează pacientul parenteral, prin perfuzie pentru corectarea volemiei şi combaterea
acidozei, la indicația medicului;
6. Aplică punga cu gheaţă în fosa iliacă dreaptă;
7. Administrează la indicaţia medicului medicaţie antiinflamatorie, antialgică;
8. Explică pacientului necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să aibă încredere în echipa de
îngrijire;
9. Pregăteşte pacientul pentru intervenţia chirurgicală, local şi general;
10. Conduce pacientul la sala de operaţie şi-l susţine psihic.

următorul caz:
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
1. Pacientul să fie echilibrat psihic si fizic;
2. Pacientul să nu mai prezinte durere, impotență funcțională;
3. Pacientul să prezinte tegumente curate, normal colorate;
4. Pacientul să se poata îmbrăca și dezbrăca singur;
5. Pacientul să prezinte funcții vitale în limite normale.
1. Asigura o poziție cât mai comodă pacientului, aplică o pungă cu gheață;
152
2. Recoltează sânge pentru examene de laborator: hemoleucogramă completă, fosfatază alcalină,
albumină serică, calciu seric, TC, TS și Rh, grup sanguin;
3. Măsoară și notează funcțiile vitale și vegetative în F.T.;
4. Administrează tratament antialgic, antiinflamator, antiinfecțios la indicația medicului;
5. Ajută pacientul să-și efectueze toaleta corporală;
6. Creează un climat de încredere, încurajează și liniștește pacientul pentru a-și recăpăta echilibrul
psihic;
7. Educă pacientul privind importanța vestimentației, evaluează capacitatea și limitele fizice ale
pacientului;
8. Întocmește un program de odihnă corespunzător organismului pacientului; favorizează somnul
pacientului prin suprimarea surselor ce-i pot determina disconfortul;
9. Identifică obiceiurile și deprinderile greșite ale pacientului; îi explică necesitatea intervenției
chirugicale;
10. Explorează nivelul de cunoștinte ale pacientului privind boala, modul de manifestare, măsurile
preventive și curative, modul de participare la intervenții și la procesul de recuperare; stimulează
dorința de cunoaștere.
3. Stabiliți obiectivele de îngrijire și intervențiile proprii și delegate ale asistentei medicale la

următorul caz:
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
1. Pacientul să nu mai prezinte durere lombară;
2. Pacientul să nu mai prezinte anxietate, neliniște;
3. Pacientul să fie echilibrat hidtoelectrolitic;
4. Pacientul să prezinte funcții vitale și vegerative în parametrii fiziologici;
5. Pacientul să nu prezinte complicații.
1. Asistenta asigură măsuri de urgență: repaus la pat, calmarea durerii, combaterea grețurilor.
2. Asistenta va susține psihic pacientul, furnizând explicații clare și deschise asupra îngrijirilor
programate.
3. Asistenta va aplica comprese umede, calde în regiunea lombară.
4. Măsoară funcțiile vitale și vegetative și le notează în foaia de temperatură.
5. Recoltarea de sânge și urină pentru examinări de laborator la indicația medicului.
6. Observarea semnelor și simptomelor unor complicații (anurie, febră).
7. Aplică tratamentul specific (în funcție de natura calculului) la indicația medicului (antialgice,
antibiotice și spasmolitice).
8. Reduce aportul de calciu din alimentație, administrează substanțe care scad absorbția calciului,
aplică tratamentul afecțiunii cauzale, reduce alimentele bogate în oxalați (tomatele, țelina, sfecla,
citricele, ciocolata) și cele bogate în purine (carne roșie, scrumbii).
9. Administrarea de lichide în cantități corespunzătoate, la indicația medicului.
10. Pregătește pacientul pentru investigații radiologice.
11. Pregătește pacientul în cazul efectuării unor tehnici de ablație sau distrugere a calculilor.
153

următorul caz:
1. Bolnavul să nu mai prezinte dureri retrosternale.
2. Bolnavul să nu prezinte complicaţii imediate şi tardive.
3. Bolnavul să nu mai prezinte anxietate.
4. Bolnavul să aibă valori normale ale funcţiilor vitale.
1. Asistenta asigură repausul fizic al pacientului prin aşezarea lui în decubit dorsal.
2. Asistenta va susţine psihic bolnavul, furnizând explicaţii clare asupra îngrijirilor programate.
3. Asistenta va interzice bolnavului efectuarea oricărei mişcări.
4. Dacă există sursă de oxigen la cabinet, asistenta va administra bolnavului oxigen prin sondă
nazală 6-8 l/min.
5. Asistenta va supraveghea funcţiile vitale şi vegetative şi va urmări efectul medicamentelor pentru
prevenirea complicaţiilor.
6. Calmarea durerii se face prin analgezice (fortral, mialgin, morfina) la indicaţia medicului.
7. Asistenta va monta o linie venoasă pentru administrarea de lichide volemice prin PEV cu soluţie
de glucoză 5%, sub observaţie clinică foarte atentă (TA, pp, culoarea şi temperatura tegumentului,
diureza) la indicaţia medicului.
8. Va administra xilină de uz cardiologic pentru corectarea extrasistolelor la indicaţia medicului.
9. Asistenta va transporta de urgență bolnavul la spital sub supravegherea funcţiilor vitale pentru
investigaţii de specialitate, diagnostic corect si tratament etiologic.

următorul caz:
1. Pacienta să aibă o stare imunologică bună.
2. Pacienta să prezinte eliminare intestinală facilă.
3. Pacienta să aibă un somn odihnitor.
4. Pacienta să fie încrezătoare în reușita operației.
5. Pacienta să nu prezinte risc de autoaccident.
1. Ajut pacienta pentru a efectua igiena zilnică; efectuez igiena feței cu mare atenție pentru a nu
deplasa și umezi pansamentul;
2. Servesc pacientei alimente care să nu necesite efort mare din punct de vedere al masticației cu
risc potențial de sângerare la locul intervenției;
3. Administrez colirele prescrise conform indicațiilor respectând dozele și intervale orare;
supraveghez zona operată;
154
4. Asigur pacientei un regim alimentar lichid și semilichid, un meniu compus din supe, piureuri,
compoturi, mere coapte, ceai verde, cafea, etc.;
5. Creez un climat habitual adecvat (lipsit de zgomot, temperatura și umiditatea în limite normale,
pat cu lenjerie curată și bine întinsă); sfătuiesc pacienta ca după ora 18,00 să nu consume lichide
decât pentru strictul necesar;
6. Potențez somnul fiziologic prin administrarea medicației antialgice și sedative, prescrisă de către
medic;
7. Explic pacientei înainte de intervenție care sunt etapele evolutive postoperator (prezența
pansamentului, îmbunătățirea treptată a vederii);
8. O asigur de profesionalismul echipei medicale; îi prezint o pacientă operată de cataractă care se
externează.
9. Sfătuiesc pacienta ca în perioada în care are ochii acoperiți să nu se deplaseze singură prin
încăpere; să folosească mijloacele de semnalizare pentru orice necesitate;

următorul caz:
1. Pacientul să aibă o respirație eficientă și o saturație cu oxigen a sângelui în limite normale.
2. Să nu prezinte semne de infecție a tegumentelor din jurul stomei.
3. Pacientul să aibă o stare de nutriție bună.
4. Pacientul să aibă o comunicare eficientă cu membrii echipei de îngrijire și cu anturajul.
5. Pacientul să știe cum să-și conserve starea de sănătate.
1. Permeabilizarea canulei traheale prin aspirarea secrețiilor, curățarea zilnică a canulei traheale de
secreții și depuneri, verificarea poziției canulei traheale;
2. Asigurarea umidității aerului inspirat; aport suficient de lichide pentru creșterea fluidității
secrețiilor traheale;
3. Supravegherea respirației și a colorației tegumentelor; monitorizarea frecvenței respiratorii și a
saturației sanguine cu oxigen.
4. Schimbarea zilnică a pansamentului de la nivelul canulei; respectarea regulilor de asepsie;
aplicarea de unguente pe tegumentele din jurul stomei pentru prevenirea fenomenelor iritative.
5. Explorarea preferințelor alimentare ale pacientului în vederea întocmirii meniului; asigurarea
unui regim hipercaloric, hiperproteic, bogat în vitamine;
6. Învăț pacientul: să-și exprime nevoile prin gesturi; să utilizeze și alte mijloace de comunicare
non verbală; să comunice cu membrii echipei de îngrijire și cu anturajul fără reținere.
7. Informez pacientul despre importanța respectării regimului de muncă și de viață, privind
posibilele complicații postoperatorii (să evite mediul poluat cu fum sau praf, să întrețină
permeabilitatea canulei traheale pentru a avea o respirație eficientă; să asigure umiditatea
aerului inspirat prin așezarea în fața canulei a unei comprese umezite);
8. Informez pacientul să consulte un psihoterapeut;
155
9. Îi explic necesitatea respectării administrării tratamentului medicamentos și necesitatea
evaluărilor medicale periodice.
1,Stabiliți obiectivele asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate pentru această

pacientă:
OBIECTIVE
1. Pacientei să-i diminueze sângerarea vaginală;
2. Pacienta să prezinte o circulație adecvată și respirație normală;
3. Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic și volemic;
4. Pacientei să-i diminueze durerile abdominale;
5. Pacientei să-i dispară anxietatea și teama și să prezinte o stare de bine fizic și psihic.
INTERVENȚII PROPRII ȘI DELEGATE
1. Instalez bolnava într-un pat curat, într-un salon care respectă circuitele funcționale
2. Liniștesc pacienta, explicâdu-i cauza hemoragiei și necesitatea intervenției chirurgicale
3. Așez pacienta în decubit dorsal cu genunchii flectați pentru diminuarea durerii.
4. Recoltez probe biologice (HLG,VSH, examen sumar de urină)
5. Monitorizarea funcțiilor vitale: R, P, T.A, T
6. Institui, la indicația medicului, perfuzie cu ser fiziologic, glucoză 5% și antispastice
7. Schimb pansamentul vulvar de câte ori este nevoie
8. Pregatirea pacientei pentru intervenția chirurgicală (chiuretaj uterin).
9. Supraveghez aspectul și cantitatea eliminărilor vaginale
10. Însoțesc pacienta în sala de operatie și o susțin psihic.
1,Stabiliți obiectivele asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate pentru această

pacientă:
OBIECTIVE
1. Scăderea febrei de la 37,8 C la 36,9 C în 3-4 ore;
2. Îngrijirea sânilor înainte și după alăptare;
3. Cunoașterea instalării lactației – furia laptelui;
4. Cunoașterea regulilor de igienă pentru ăngrijirea plăgii perineale;
5. Să prezinte eliminări vaginale adecvate: cantitate, culoare, miros.
INTERVENȚII PROPRII ȘI DELEGATE
1. Amplasarea lehuzei într-un salon luminos, aerisit, spațios;
2. Supravegherea functiilor vitale de cel putin 2 ori/zi;
3. Verificarea pansamentului vulvar zilnic, cantitatea, ritmul și mirosul lohiilor;
4. Supravegherea involuției uterine prin palpare;
5. Educație sanitară pentru prevenirea infecțiilor puerperale;
6. Respectarea unui regim alimentar hidro-lacto-zaharat, fără băuturi alcoolice, excitante și să
consume alimente cu fibre pentru a evita constipația;
156
7. Ajut lehuza să-și golească sânii după fiecare alăptare prin mulgere pentru a preveni mastita.
1. Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei medicale la

următorul caz:
OBIECTIVE:
1. Copilul să prezinte respiraţie şi circulaţie adecvată vârstei;
2. Copilul să aibă o stare fizică şi psihică bună;
3. Copilul să aibă tegumente şi mucoase integre, normal colorate;
4. Părinţii să prezinte cunoştinţe suficiente despre boală;
5. Prevenirea complicaţiilor.
INTERVENŢII:
1. Asistenta va aşeza copilul împreună cu mama în salon liniştit, călduros şi luminos;
2. Asistenta va asigura igiena tegumentelor şi mucoaselor;
3. Asistenta va asigura alimentaţia copilului cu alimente bogate în fier, calciu, vitamine,
bazată pe carne, legume verzi, fructe şi doar 500 ml lspre pe zi numai după mese.
4. Asistenta va monitoriza T, P, R, T.A, diureza şi scaunul şi îl va nota în foaia de
temperatură;
5. Asistenta va recolta produse pentru examene de laborator şi va însoţi pacientul pentru
restul examinărilor (EKG, ecografie abdominală, examen ORL);
6. Asistenta va administra tratamentul cu vitamina D, calciu, tratamentul cu fier în PEV
conform schemeei prescrise de medic şi va observa apariţia unor eventuale reacţii adverse pentru a
înştiinţa medicul;
7. Educaţia pentru sănătate: va oferi explicaţii despre boală, importanţa tratamentului,
respectarea recomandărilor medicului.
2, Stabiliţi obiectivele de îngrijire şi intervenţiile proprii şi delegate ale asistentei medicale

la următorul caz:
OBIECTIVE:
1. Sugarul să aibă o stare fizică şi psihică bună;
2. Să prezinte respiraţie şi circulaţie adecvată vârstei;
3. Să aibă scaune normale, apetit prezent, alimentaţie corespunzătoare;
4. Mama să prezinte cunoştinţe suficiente despre boală;
5. Prevenirea complicaţiilor.
INTERVENŢII:
1. Asistenta va aşeza sugarul împreună cu mama într-un salon liniştit cu T 22℃, umiditate
40%;
2. Va monitoriza funcţiile vitale;
3. Va asigura un acces venos;
157
4. Va cântări zilnic sugarul şi va consemna în F.O greutatea, numărul şi aspectul scaunelor,
temperatura şi a vărsăturilor;
5. Va pregăti şi recolta examenul coprologic şi examenele obişnuite de laborator;
6. Va asigura repaosul digestiv introducând alimente pe cale parenterală, 6-12 h în funcţie
de evoluţia scaunelor şi a vărsăturilor asigurând o cantitate totală de lichide de 150-200ml/ Kcorp/
24 h;
7. Introduce la indicaţia medicului dieta de tranziţie cu M.O. 5% sau supă de morcovi;
8. Continuă realimentarea sugarului prin introducerea laptelui praf Milumil 20 ml + 90 ml
M.O 5% în funcţie de evoluţia scaunelor va creşte cantitatea de Milumil scăzând pe cea de M.O.
9. Va administra la indicaţia medicului tratamentul cu antibiotice, antispastice şi antiemetice;
10. Asistenta va asigura protejarea integrităţii tegumentelor combătând eritemul fesier cu
Neopreol sau Bepanten;
11. Educaţia pentru sănătate: va oferi explicaţii despre boală; respectarea regulilor de igienă
şi respectarea recomandărilor medicului la externare.

1. Stabiliți obiectivele de nursing și îngrijirile de urgență acordate în acest caz de asistenta

medicală:
OBIECTIVE DE NURSING
1. Bolnavul să nu mai prezinte sângerare la nivelul plăgii;
2. Bolnavul să prezinte tegumentele de la nivelul plăgii curate și isolate;
3. Bolnavul să nu mai prezinte durere vie la nivelul antebrațului traumatizat;
4. Bolnavul să prezinte antebrațul drept imobilizat provizoriu;
5. Bolnavul să fie transportat cât mai curând la un serviciu medical specializat.
INTERVENȚII DE URGENȚĂ
1. Asistenta va imobiliza bolnavul la pat în decubit dorsal;
2. Asistenta va aplica un garou la rădăcina membrului superior drept, cu o fașă pe traiectul arterei
radiale. Asistenta va nota pe un bilet ora garotării și va îndepărta garoul la 20 minute, timp de 1-2
minute;
3. Asistenta va seda bolnavul în vederea diminuării durerii și va scădea excitabilitatea generală a
bolnavului administrând 1 fiolă algocalmin si 1 fiolă diazepam i.m;
4. Asistenta va efectua un pansament hemostatic la nivelul plăgii;
5. Asistenta va imobiliza antebrațul drept cu ajutorul a 2 atele de lemn, atele ce vor trebui să treacă
de articulația cotului și a mâinii (obligatoriu se imobilzează articulațiile învecinate zonei fracturate);
6. După imobilizarea cu atele, asistenta va fixa antebrațul drept la torace cu ajutorul unor feși sau
material improvizat;
7. Asistenta va anunța salvarea și va însoți, dacă este cazul, bolnavul la spital, monitorizându-l pe
parcursul transportului;
158
2. Stabiliți obiectivele de nursing ale asistentei medicale și intervențiile proprii și delegate la
următorul caz:
1. Bolnavul să nu mai prezinte dureri precordiale;
2. Bolnavul să nu prezinte complicații;
3. Bolnavul să nu mai prezinte anxietate;
4. Asistenta să educe bolnavul pentru prevenirea altor crize de angină pectoral;
INTERVENȚII DE ÎNGRIJIRE
1. Asistenta va asigura repausul fizic și psihic al pacientului prin așezarea lui în decubit dorsal, pe
pat;
2. Asistenta va susține psihic bolnavul: creează un climat de ințelegere empatică de calm și
securitate, furnizând explicații clare și deschise asupra îngrijirilor programate;
3. După evaluarea caracteristicilor durerii (localizare, intensitate, durată, etc) asistenta va administra
bolnavului 1-2 tablete de nitrogicerină sublingual și 2-5 picături de nitril de amil pe o compresă,
pentru inhalare;
4. Pentru combatrea stării de agitație și anxietate asistenta va administra bolnavului un sedativ;
5. Daca există sursă de oxigen la cabinet asistenta va administra bolnavului oxigen prin sonda nazală
6-8 l/min;
6. Asistenta va supraveghea funcțiile vitale și vegetative și va urmări efectul medicamentelor pentru
prevenirea complicațiilor;
7. Asistenta educă pacientul pentru prevenirea altor crize de angină pectorală cu privare la:
a.reducerea consumului de alcool, cafea, tutun;
b.îndepartarea stresului psihic survenit în familie sau la locul de muncă;
c.respectarea regimului igieno-dietetic: alimentație hipolipidică, hiposodată, reducerea cantității
de hidrocarbonați;
d.combatrea obezității;
e.evitarea frigului, umezelii, ceții, efortului fizic;
f.continuarea tratamentului medicamentos.
8. asistenta va transporta de urgență bolnavul la spital sub supravegherea funcțiilor vitale pentru
investigații de specialitate, diagnostic corect și tratament etiologic.
159

Cartea Recorectata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Recorectata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL SANITAR

SESIUNE - AUGUST 2021

Prof. SIMONA CIULU – Inspector Şcolar de Specialitate – ISJ DOLJ

Modulul 15, ANUL I: NURSING GENERAL II

Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I, ȘCOALA

Modulul 21, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC II

Modulul 22, ANUL II: CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC I

Modulul 23, ANUL II: CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC II

Modulul 31, ANUL III: PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC

Modulul 38, ANUL III: CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE, SITUAȚII

Modulul 14, ANUL I: NURSING GENERAL I

1. În mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul:

2. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

3. AV la copilul de 2 ani are valoarea normală:

4. Dispneea Kussmaul se manifestă prin:

10. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină:

11. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin:

12. Prin akinezie se înţelege:

13. La un pacient cu hipertermie, asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire:

14. Hipostenuria se defineşte ca:

15. Subfebrilitatea este reprezentată de intervalul:

16. Poziţia cu capul în hiperextensie şi membrele inferioare flectate se mai numeşte:

17. Tulburările de emisie urinară sunt:

18. Urina cu sânge se defineşte ca:

19. Hipertermia reprezintă:

20. Paralizia unei jumătăţi de corp se numeşte:

21. Pustula este o formaţiune cutanată plină cu:

22. Escara apare în urma:

23. Comunicarea deficitară la nivel senzorial, este dată de:

25. Epistaxisul este:

26. În timpul diareei creşte:

27. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

30. Presiunea arterială se modifică în funcţie de:

Modulul 15, ANUL I: NURSING GENERAL II

1.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

3. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

4. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:

5. După efectuarea puncţiei venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

6. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

9. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

10. Cortizonul se administrează la început:

11. În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

12. Paracenteza abdominală reprezintă:

15. Antibioticele sunt:

17. Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

18. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

20. Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

21.Temperatura se măsoară în:

22. Hiperpirexia reprezintă:

24. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

25. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

26. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

27. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

28. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

29. Cand este indicată clisma evacuatorie ?

30. Hemocultura se recoltează din:

Modulul 20, ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC I

2. Care este examenul fundamental în cancerul bronhopulmonar ce evidenţiază leziunea

3. Tuberculoza pulmonară este provocată de :

4. Măsurile profilactice ce se recomandă pacientului pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii sunt

5. Care din următoarele reprezintă obiective de îngrijire în criza de astm bronşic :

7. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin :

8. Ca intervenţie de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica: