– Proba scrisă –

VARIANTA 2

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
 Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut.

SUBIECTUL : itemi cu un singur răspuns corect____________________________90 puncte

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Examenele de laborator în leucemiile acute pun în evidenţă:

a. scăderea marcată a trombocitelor;
b. scăderea marcată a leucocitelor;
c. creşterea numărului de hematii;
d. creşterea numarului de trombocite;
e. scăderea numărului de hematii.
2. Tipurile de diabet zaharat sunt:
a. diabet esenţial;
b. diabet neesenţial;
c. diabet major;
d. diabet minor;
e. diabet insulinodependent şi insulinoindependent.
3. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic, probleme de îngrijire sunt
următoarele:
a. dureri articulare;
b. alterarea tegumentelor prin prezenţa trofilor gutoşi;
c. mobilitate redusă;
d. risc de invalidităţi;
e. toate sunt enunţuri corecte.
4. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită?
a. 1 m;
b. 3 m;
c. 5 m;
d. 10 m;
e. 15 m.
5. După efectuarea biopsiei de laringe sub anestezie locală, cel mai important lucru pe
care – l va observa asistentul medical este ca:
a. pacientul să nu vorbească cateva zile;
b. să efectueze respiraţie laringiană timp de 24 de ore;
c. pacientul să facă frecvent gargară;
d. pacientului să – i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea
reflexului de deglutiţie;
e. pacientului să i se administreze lichide calde oferite cu linguriţa imediat după
puncţie.
6. În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă urmatoarele manifestări de
dependenţă, cu excepţia:
a. hipoacuzie;

1
 b. ameţeli;
c. disconfort auricular;
d. secreţii purulente;
e. tulburări de echilibru.
7. Pentru recoltarea secreţiei otice, în cazul unui pacient cu otită supurată, asistentul
medical pregateşte:
a. seringa de 5 ml;
b. seringa de 10 ml;
c. tampon montat pe port tampon;
d. ansa de platină;
e. spatula linguală.
8. Dupa amigdalectomie, poziţia pacientului poate fi:
a. şezând cu capul pe spate;
b. în decubit dorsal;
c. ortostatism;
d. decubit ventral, cu capul sprijinit pe antebraţ;
e. decubit lateral stang, cu capul in hiperextensie.
9. Hemofilia este, cu excepţia:
a. o afecţiune renală;
b. un sindrom hemoragic ereditar;
c. întalnită la bărbaţi;
d. o afecţiune cu risc de complicaţii – hematoame;
e. o afecţiune hematologică.
10. În ce afecţiuni poate apărea purpura?
a. boli infectocontagioase;
b. vasculopatii şi trombocitopenii;
c. alergii medicamentoase;
d. alergii alimentare;
e. boli intestinale.
11. Ce accidente imediate putem întâlni în cazul puncţiei sternale?
a. hemoragie;
b. constipaţie;
c. perforaţia inimii şi plămânului;
d. fenomene de insuficieţă cardiacă;
e. hemoperitoneu.
12. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin:
a. 40 %;
b. 35 %;
c. 45 %;
d. 70 %;
e. 15 %.
13. Otita medie acută poate fi:
a. congestivă, catarală, supurată;
b. difuză;
c. localizată;
d. dureroasă; nedureroasă;
e. difuză, supurată.
14. Sindromul Meniere este:
a. sindrom alergic;
b. proces supurativ;
c. sindrom vertiginos;

2
 d. proces inflamator;
e. boală vasculară.
15. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi menţinută pe loc:
a. 20 ore;
b. 48 ore;
c. 72 ore;
d. 35 ore;
e. 10 ore.
16. Semnele şi simptomele care caracterizează stopul cardiorespirator sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. midriază;
b. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
c. relaxare sfincteriană;
d. pierderea conştienţei;
e. hipotensiune arterială,
17. În care din situaţiile de mai jos este indicată transfuzia cu sânge integral?
a. şoc prin arsuri;
b. şoc hemoragic;
c. ocluzie intestinală;
d. şoc cronic;
e. şoc cardiogen.
18. Conduita de urgenţă în edemul pulmonar constă din:
a. administrarea la indicaţia medicului de antialgice ( mialgin, fortral );
b. repaus vocal absolut;
c. pungă cu gheaţă pe regiunea sternală;
d. instalarea bolnavului în poziţie şezândă pe scaun sau pe marginea patului cu
gambele atârnând;
e. combaterea anxietăţii.
19. În intoxicaţia cu alcool etilic este contraindicată:
a. provocarea de vărsături;
b. spălătură gastrică;
c. administrarea de vit. B6;
d. administrare de morfină;
e. perfuzie cu glucoza 5%;
20. Conduita de urgenţă în epistaxis constă în următoarele, cu excepţia:
a. aplicarea de comprese reci pe regiunea frontală;
b. compresiune digitală pe narina care sângerează;
c. tampon narin îmbibat cu soluţii hemostatice;
d. tamponament anterior al fosei nazale;
e. instilaţii nazale.
21. Conduita de urgenţă în astmul bronşic constă în:
a. aşezarea pacientului în poziţie şezândă, combaterea anxietăţii, administrare de
bronhodilatatoare la indicaţia medicului;
b. aşezarea pacientului în decubit ventral şi administrarea de tonice cardiace la
indicaţia medicului;
c. administrare de anticoagulante la indicaţia medicului;
d. efectuarea bronhografiei la indicaţia medicului;
e. recoltarea exudatului faringian la indicaţia medicului.
22. Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:
a. semişezând cu spatele sprijint;
b. pe targă rigidă în decubit dorsal;

3
 c. decubit lateral stâng;
d. poziţie Trendelenburg;
e. semişezând.
23. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsă în cursul resuscitării
cardiorespiratorii?
a. oxigenoterapia;
b. stimularea activităţii centrilor respiratori deprimaţi;
c. asigurarea şi menţinerea libertăţii căilor respiratorii;
d. deprimarea centrilor respiratori prin substanţe toxice;
e. combaterea acidozei prin medicaţie alcalinizantă.
24. Menţinerea temperaturii corpului între 37-38 grade este dată de:
a. hiperpirexie;
b. subfebrilitate;
c. febra moderată;
d. hipotermie;
e. febră ridicată.
25. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări întâlnite în:
a. gravidie;
b. colică biliară;
c. colică renală;
d. stenoză pilorică;
e. colecistite.
26. Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient faţă de necesităţile organismului includ:
a. recomandarea facută pacientului de a mânca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalţi;
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care să asigure aportul caloric
adecvat);
c. modificarea orarului meselor (cate puţin de mai multe ori pe zi), în funcţie de
tratamentele urmate;
d. nu contează regimul alimentar;
e. toate variantele sunt corecte.
27. Igiena defectuoasă şi menţinerea îndelungată a pacientului în aceeaşi poziţie
favorizează:
a. apariţia paraliziei;
b. apariţia parezei;
c. apariţia escarelor;
d. apariţia echimozelor;
e. aparitia edemului.
28. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de următoarele cu
excepţia:
a. roşeaţa;
b. limfangită;
c. caldură;
d. tumefacţie;
e. durerea.
29. Tamponada cardiacă apare în cadrul urmatoarei afecţiuni:
a. pleurezie;
b. endocardită;
c. infarctul miocardic acut;
d. pericardită;

4
 e. pneumothorax.
30. Voletul costal este:
a. fractura unei coaste;
b. fractura mai multor coaste;
c. fractura mai multor coastea lăturate;
d. fractura a doua coaste;
e. segment din peretele toracic întins pe cel puţin trei coaste consecutive între două
focare de fracturã paralele.
31. Pacientului cu laringită acută i se recomandă:
a. repaus vocal;
b. aport crescut de lichide reci;
c. să continue fumatul;
d. să stea în cameră cu aer rece;
e. să mănânce îngheţată.
32. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestăre de dependenţă:
a. scăderea progresivă a acuităţii vizuale;
b. secreţie oculară purulentă;
c. dureri oculare şi perioculare vii;
d. scăderea secreţiei lacrimale;
e. nici o variantă nu este corectă.
33. Într-o entorsă sunt contraindicate:
a. masajul, căldura şi mobilizarea forţată;
b. imobilizarea articulaţiei cu ajutorul atelelor sau a aparatelor gipsate;
c. aplicarea de comprese reci şi combaterea durerii;
d. puncţia articulară degajatoare în hidrartrozele mari;
e. aplicarea unei feşi elastice sau ciorap elastic pe perioada zilei.
34. Gastritele cronice nu pot fi cauzate de:
a. bacterii;
b. alcool;
c. avitaminoze;
d. reflux gastro-duodenal;
e. hipotensoare.
35. Intervenţiile autonome în pregătirea preoperatorie a pacienţilor sunt:
a. recoltarea sângelui pentru analize de laborator;
b. administarea de sedative în seara anterioară intervenţiei;
c. informarea pacientului şi a aparţinătorilor despre tipul de intervenţie şi evoluţia
ulterioară;
d. asigurarea regimului alimentar în funcţie de intervenţia chirurgicală;
e. toate variantele posibile.
36. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la glomerulonefrita cronică este falsă?
a. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii ale capilarelor
glomerurale;
b. în funcţie de aspectul lor clinic glomerulonefritele pot fi acute, subacute sau cronice;
c. după întinderea leziunilor, glomerulonefritele pot fi difuze sau în focar;
d. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii la nivelul ureterelor;
e. complicaţiile cele mai frecvente sunt insuficienta cardiaca, edemul cerebral şi
insuficienţa renală.
37. Insuficienţa renală acută este o suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea
bruscă a funcţiilor renale, exprimată clinic prin:
a. oligurie sau anurie;
b. hipoazotemie;

5
 c. polakiurie cu disurie;
d. nicturie;
e. enurezis nocturn.
38. Caracteristic în mixeedem este:
a. tegumente calde, umede, păr uscat friabil, bradicardie, bradilalie;
b. bolnavii sunt sensibili la cald, femeile prezintă îngroşarea vocii;
c. tahicardia, cefaleea;
d. diareea şi prezenţa durerilor musculare;
e. faţa împăstată, bradilalia, constipaţia, bradicardia, lentoarea psihică, tegumente:
palide, uscate, reci.
39. Prima îngrijire acordată nou-nascutului în sala de naşteri este:
a. stabilirea scorului Apgar;
b. pansarea bontului ombilical;
c. aspirarea căilor aeriene;
d. cântărirea nou-nascutului;
e. tăierea cordonului ombilical.
40. Hemostaza provizorie, prin compresiune se realizează prin:
a. compresiune manuală sau digitală;
b. pansament necompresiv;
c. aplicarea antipirinei pe plagă;
d. fasa elastică;
e. hemostatice intavenos.
41. Gangrena gazoasă reprezintă:
a. infecţii cu clostridii;
b. infecţii cu anaerobi;
c. infecţii cu stafilococi;
d. infecţii cu proteus;
e. infecţii cu candida.
42. Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:
a. şezând, cu spatele sprijinit;
b. decubit lateral stâng;
c. decubit lateral drept;
d. decubit ventral;
e. Trendelemburg.
43. Manifestările de dependenţă ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. midriază;
b. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
c. hipotensiune arterială;
d. relaxarea sfincteriană;
e. pierderea cunostinţei.
44. În care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabilim dacă îngrijirea
postoperatorie a fost eficientă?
a. evaluare;
b. planificare;
c. implementare;
d. diagnostic de nursing;
e. analiza datelor.
45. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp
îndelungat la pat:
a. artrita acută;

6
 b. escara de decubit;
c. tulburări circulatorii centrale;
d. epistaxis;
e. lipotimie.
46. Care este atitudinea corectă la locul accidentului, în cazul unui traumatism
abdominal închis?
a. administrare de calmante;
b. transport de urgenţă la spital;
c. hemostaza locală;
d. hemostaza provizorie;
e. administrare de anticoagulante.
47. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă?
a. tegumente calde;
b. tegumente cianotice;
c. stare de acalmie;
d. sete accentuată;
e. indiferenţă.
48. Care sunt factorii care favorizează degerăturile?
a. frigul umed;
b. frigul uscat;
c. încălţăminte lejeră;
d. îmbrăcăminte adecvată;
e. imobilitate prelungită.
49. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşăturilor de şarpe veninos?
a. incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată;
b. aplicarea garoului dedesubtul leziunii;
c. administrare de adrenalină;
d. digitalice;
e. ceaiuri calde.
50. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a. sputa cu sânge;
b. durere toracică surdă;
c. absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei;
d. expectoraţie cu puroi;
e. temperatura marcată.
51. In care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei?
a. hipermetropia;
b. miopia;
c. astigmatismul;
d. presbitia;
e. strabismul.
52. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia?
a. lentile biconvexe;
b. lentile biconcave;
c. lentile cilindrice;
d. lentile convergente;
e. lentile hexagonale.
53. Cataracta este:
a. vedere dublă;
b. paralizia muşchiului globului ocular;
c. opacifierea cristalinului;

7
 d. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina puternică;
e. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina slabă.
54. Determinarea acuitatii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:
a. vede de la 5 m – ultimul rând al optotipului;
b. vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;
c. vede de la 5 m – penultimul rând al optotipului;
d. vede de la 7 m – ultimul rând al optotipului;
e. vede de la 10 m – ultimul rând al optotipului.
55. Efectuarea puncţei pleurale exploratorie poate determina urmatoarele accidente
vitale:
a. tromboflebita profundă a membrelor superioare;
b. stop cardio – respirator reflex;
c. criza de astm bronşic;
d. anurie;
e. ischiurie.
56. Asistentul medical îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va
vizualiza interiorul bronhiilor și a traheei. Acest examen se numește:
a. bronhografie;
b. bronhoscopie;
c. cistoscopie;
d. laringoscopie;
e. gastroscopie.
57. Criza de astm se caracterizează prin urmatoarele manifestări:
a. sputa rozata, bradipnee;
b. sputa cu aspect perlat, tahipnee;
c. dispnee expiratorie, bradipnee;
d. dispnee inspiratorie, bradipnee;
e. tahicardie cu tahipnee.
58. Tratamentul de elecţie al pneumoniei pneumococice se face cu:
a. penicilina
b. oxacilina;
c. cefalosporine;
d. vancomicina;
e. sulfamide.
59. Frecvenţa respiraţiei la adult este de:
a. 12 – 14 respiraţii / minut;
b. 14 – 16 respiraţii / minut;
c. 10 – 14 respiraţii / minut;
d. 16 – 18 respiraţii / minut;
e. 18 – 20 respiraţii / minut.
60. Pneumotoraxul este o afecţiune caracterizată prin:
a. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală;
b. prezenţa unei colecţii lichidiene în cavitatea pleurală;
c. prezenţa unei colectâţii sanghinolente în cavitatea pleurală;
d. prezenţa unei colecţii purulente în cavitatea pleurală;
e. prezenţa unei colecţii mucopurulente în cavitatea pleurală.

61. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:
a. pauza alimentară;
b. efortul fizic;
c. lipsa aportului vitaminei C;

8
 d. scăderea ponderală;
e. subfebrilitate.
62. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor
inferioare?
a. defecte congenitale şi predispoziţie ereditară;
b. obezitate şi ortostatism prelungit;
c. sarcini multiple;
d. tumori abdominale;
e. hipercolesterolemia, ateroscleroza.
63. Oscilometria reprezintă:
a. o metodă de explorare a arterelor periferice;
b. o metodă de examinare a venelor;
c. o metodă de explorare a arterei abdominale;
d. o metodă de explorare a arterei carotide;
e. o terapie a arterelor periferice.
64. Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă
astfel:
a. fiind aşezat în pat cu membrul superior ridicat;
b. fiind în poziţie şezând pe scaun;
c. în ortostatism;
d. fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal;
e. în decubit lateral drept.
65. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistentul medical va avea în vedere:
a. notarea zilnică a diurezei;
b. supravegherea sângerărilor gingivale si nazale;
c. monitorizarea greutăţii;
d. monitorizarea tensiunii arteriale;
e. apariţia icterului.
66. In cazul efectuării unei electrocardiograme, electrodul negru se aplică:
a. la mâna dreaptă;
b. la mâna stângă;
c. la piciorul drept;
d. la piciorul stâng;
e. retrosternal.
67. Gastrita acută este produsă de urmatoarele cauze, cu excepţia:
a. excesului de alcool;
b. substanţelor caustice;
c. aspirinei;
d. paracetamolului;
e. excesului de cafea.
68. Poziţia pacientului pentru puncţia splenică este urmatoarea:
a. decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse;
b. decubit dorsal cu membrele superioare pe lânga corp;
c. decubit lateral drept, cu mâna dreaptă sub cap;
d. decubit ventral;
e. ortostatism.
69. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în ingrijirea pacientului cu
hemoragie digestivă superioară sunt următoarele:
a. asigurarea alimentaţiei, măsurarea şi notarea greutaţii corporale si a diurezei;
b. asigurarea repausului strict la pat in decubit dorsal;
c. aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui;

9
 d. spălatura gastrică;
e. transfuzii mici de sânge proaspăt.
70. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistentul medical, la
indicaţia medicului, intervine astfel:
a. introduce o sondă pentru gaze;
b. efectuează o clisma inalta;
c. efectuează o electrocardiograma;
d. nu intervine, se rezolvă de la sine;
e. introduce o sonda gastrică.
71. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon, va fi:
a. irigoscopia;
b. urografia;
c. tranzitul baritat;
d. colecistografia;
e. radiografia abdominală pe gol.
72. După oprirea vărsăturilor, pacientul va fi realimentat cu:
a. supe strecurate de zarzavat;
b. lapte, smântâna, peşte;
c. ou fiert moale, pâine prăjită, iaurt;
d. carne fiartă slabă, lapte, piureuri;
e. cantitaţi mici de ceai, din oră în oră.
73. Diagnosticul de certitudine in infecţiile urinare este susţinut de:
a. examenul sumar de urină;
b. urocultura;
c. valoarea ureei sanguine;
d. valoarea creatininei;
e. valoarea bilirubinei.
74. Una dintre afecţiunile urmatoare conduce la apariţia hipertensiunii arteriale
secundare:
a. ulcerul gastric;
b. infarctul miocardic acut;
c. insuficieţa renală acută;
d. diabetul zaharat;
e. ulcerul duodenal.
75. La un pacient cu anurie asistenta constata:
a. absenţa urinei in vezica urinară;
b. scăderea cantitaţii de urină / 24 ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate;
d. eliminarea urinei cu sânge;
e. creşterea cantitaţii de urină / 24 ore.
76. Urografia reprezintă:
a. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston,
injectat intravenos;
b. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodura de
sodiu 10%, injectata prin cateterism ureteral;
c. examen radiologic al vezicii urinare;
d. examen radiologic al colecistului;
e. examen endoscopic al aparatului renal.
77. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea pacientului cu edeme
sunt:
a. măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;

10
 b. dezinfecţia regiunii edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
c. alimentaţie hipersodată;
d. monitorizarea la 2 ore a respiraţiei;
e. administrarea tratamentului etiologic.
78. Modificările patologice ale diurezei sunt:
a. ischiuria, disuria, anuria;
b. polachiuria, retentia de urina, enurezis;
c. oliguria, nicturia, hematuria;
d. poliuria, anuria, oliguria;
e. poliuria, polachiuria, incontinenta urinară.
79. Cifoscolioza este o boală:
a. restrictivă;
b. obstructivă;
c. a membrelor inferioare;
d. a membrelor superioare;
e. a centurii scapulohumerale.
80. În prezenţa unui aparat ghipsat asistentul medical işi propune următoarele, cu
excepţia:
a. sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat;
b. observarea schimăarii culorii gipsului la nivelul plăgii;
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat;
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat;
e. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale.
81. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischemie periferică acută;
b. tromboflebitelor;
c. bolii varicoase;
d. arteritelor;
e. artrozelor.
82. Hipoxemia reprezintă:
a. diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi;
b. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturi:
c. scăderea cantităţii de dioxid de carbon în sânge;
d. diminuarea cantităţii de oxigen în sânge;
e. creşterea cantităţii de bioxid de carbon în ţesuturi.
83. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a. dureri nocturne şi inainte de mese;
b. dureri în epigastru, greţuri şi vărsături postprandiale;
c. durere ” în bară” în etajul abdominal superior;
d. durere “în bară” în etajul abdominal inferior;
e. durere “ca un pumnal” în flancul drept.
84. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
abdominală?
a. laparotomie;
b. celiotomie;
c. laparascopie;
d. paracenteză;
e. toracocenteză.
85. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni:
a. edemele membrelor inferioare;
b. hemoragia;

11
 c. deshidratarea;
d. edemele membrelor superioare;
e. pleurezia.
86. În colecistita acută sunt prezente urmatoarele manifestari de dependenţă:
a. dureri în hipocondrul drept;
b. dureri în hipocondrul stâng;
c. stare comatoasă;
d. greţuri, vărsături;
e. hematemeză, melenă.
87. Pentru radioscopia gastrointestinală pacientul necesită urmatoarea pregătire:
a. în dimineaţa zilei de examinare o clismă evacuatoare;
b. cu 3- 4 zile înaite alimentaţie neflatulentă;
c. în dimineaţa examinării o cană cu ceai amar;
d. în dimineaţa examinării nu manâncă şi nu fumează;
e. cu 30 de minute înaintea examinării o fiolă de atropină.
88. Vărsăturile cu conţinut alimentar vechi sunt întalnite la pacienţii cu:
a. stenoză pilorică;
b. cancer gastric;
c. gastrită;
d. esofagită de reflux;
e. cancer de colon.
89. Poliuria reprezintă:
a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b. dureri la micţiune;
c. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore;
d. absenţa urinei în vezica urinară;
e. incontinenţă de urină.
90. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la:
a. administrare de diuretice;
b. administrare de antispastice;
c. administrare de antibiotice;
d. sondaj vezical sau puncţie vezicală;
e. puncţie renală.

12