Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lotul:
186 de pacienţi cu ciroză hepatică aflaţi la primul
episod de HDS,
• 96 bărbaţi (52%)
• 90 femei (48%)
vârste cuprinse între 27 şi 80 de ani
• Medie: 55,8 ani.
Perioada studiului: 3 ani (2006-2009).
ETIOLOGIE DUPA LOCALIZARE:
esofag
ruptura varicelor esofagiene,
sindrom de hipertensiune portala,
ulceraţii esofagiene,
tumori esofagiene hemoragice
stomac
ulcer gastroduodenal,
ulcere de stres,
ulcer peptic
neoplasm gastric
traumatisme ale cailor biliare
boli sanguine -leucemia acuta, boli ale trombocitelor.
Repartiţia lotului în
funcţie de etiologie 13%
2% 1% 5%
29%
10%
În funcţie de etiologia
cirozei hepatice predomină 11% 11%
18%
cazurilor de etiologie virală
urmată de cea de etiologie
cu consum de alcool. CONSUM DE ALCOOL INFECTIE VIRALA B
10
6 BARBATI
FEMEI
4
0
40-49 50-59 60-69 70-79 > 80 ani
ani ani ani ani
Repartiţia lotului în
funcţie de
provenienţă
40% 60%
38% BARBATI
FEMEI
62%
100
80 38
60
30
40 34
60
20 34 26
0
Hematemeză Hematemeză Melenă
+ Melenă
59% 41%
Valori normale
Valori crescute
1,5
1 Diametru
vena
0,5
porta
0 (mm)
10 11 12 13 14 15 16
14%
18% 44%
24%
100
80
Gradul III Gradul II Gradul I Gadul IV 60
varice gr 3
Se observă o pondere 40 HDS
crescută a riscului de
20
producere a HDS odată cu
creşterea varicelor 0
esofagiene. varice gr 3 HDS
Raportul dintre valorile hemoglobinei
şi diametrul venei porte
60
50
40
30 Diametrul
VP normal
20 Diametrul
VP mărit
10
0
5 - 5,9 6 - 7,9 8- 9,9 10 - 12
g/dL g/dL g/dL g/dL
108 124
Somatostatina
EDS
Somatostatina+EDS
Pacienţii cirotici cu
infecţii bacteriene au
o rată mai mare a
recidivei faţă de 100
pacienţii fără infecţie.
80
60
Prezenţa infecţiei
40 Fără infecţie
20
0
Prezenţa infecţiei Fără infecţie
Complicaţiile şi mortalitatea în ciroza
hepatică după primul episod de HDS
20%
48%
32%
Gravitatea hemoragiei
Agravarea insuficienţei hepatice
Insuficienţa renală
Diagnostice de îngrijire din studiu de cazuri
Alterarea volumului lichidian datorită hemoragiei
manifestată prin hematemeza în cazurie II şi IV şi
prin melenă în cazurile I şi III.
Alterarea circulaţiei portale datorită stazei sanguine în
vena portă manifestată prin ascită (în cazurile I,II,III) şi
edeme ale membrelor inferioare – în toate cazurile
Alterarea integrităţii cutanate datorită leziunii de grataj,
manifestată prin icter (în toate cazurile), prin fisuri cu
eliminarea lichidului de edem (în cazurile I şi II) şi prin
steluţe vasculare (în cazurile I, II şi III).
Alterarea eliminărilor urinare datorită sindromului
hepato-renal manifestat prin oligurie (caz I, II şi III)
Risc de şoc hemoragic datorită rupturii varicelor
esofagiene.
Rolul asistentei medicale în promovarea
sănătăţii
Profilaxia apariţiei cirozei hepatice şi implicit a
hipertensiunii portale.
Prevenţia primară:
• prevenirea infecţiei virale B şi C
• practici sigure de injecţie
• screeningul viral al donatorilor de sânge
• imunizarea pasivă ptr prevenirea hepatitei B
• crearea unui vaccin eficient în hepatita C
• consumul discontinuu de alcool
Prevenţia secundară:
• durata infecţiei virale
• tratament cu interferon, inclusiv forma pegylată.
Concluzii
HDS prin ruperea varicelor esofagiene constituie
una din cele mai importante complicaţii ale
cirozei hepatice.