Sunteți pe pagina 1din 34

1.

* Scaderea brutala sau rapid progresiva a acuitatii vizuale prin afectarea segmentului
posterior apare in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. Sclerita posterioara
b. Uveita posterioara
c. OACR
d. OVCR
e. NOIAA
2. * Este etiologie a anginei eritemato-pultacee:
a. Angina Vincent
b. Difterie
c. Herpangina
d. Mononucleoza infectioasa (MNI)
e. Zona nervului IX
3. * Sunt cauze generale de epistaxis, cu exceptia:
a. Tumori
b. Purpura
c. Trombopatie
d. AVK
e. Trombofenie
4. * Sindromul Wallenburg:
a. Este secundar unui infarct protuberenial bilateral;
b. Se asociaz cu Sindrom Claude-Bernard-Horner prin afectarea nucleilor
nervilor cranieni V, VIII de partea leziunii;
c. Este secundar ischemiei laterobulbare;
d. Asociaz de partea leziunii: vertij si nistagmus rotator ( afectare nervi cranieni
IX i X);
e. Asociaz de partea opus a leziunii: anestezia hemifetei ( afectare nerv
cranian V);
5. * Tratamentul curativ n tromboza venoas profund cuprinde urmatoarele:
A. Anticoagulante orale de tip fondaparinux ;
B. Heparin nefracionat de tip tinzaparin;
C. Heparine cu greutate molecular mica n cazul n care clearance-ul creatininei
este <30ml/min;
D. Inhibitor selective al factorului Xa de tip enoxaparin n cazul in clearance-ul
creatininei este >30ml/min;

E. Anticoagulante orale de tip fluindion sau warfarin cu administrare ncepnd


din prima zi cu un INR int de 2-3.
6. * Durata urmririi tratamentului anticoagulant dup un prim accident thromboembolic
(tromboz venoas profund i embolie pulmonar) este:
A. 3-6 luni la pacieni cu factor V Leiden homozigot;
B. 3 luni la pacieni cu deficit de antitrombin;
C. Pe via dup un prim episode de embolie pulmonar n absena riscului de
sngerare i al echilibrului facil al INR;
D. 3 luni n prezena unui factor favorabil reversibil;
E. 3-6 luni la pacieni cu anticoagulant lupic;
7. * Tratamentul specific cu antivirale in grip are urmtoarele caracteristici:
A. Cuprinde inhibitori de hemaglutinin de tip oseltamivir administrat per os
timp de 5 zile;
B. Cuprinde inhibitori de neuraminidaz de tip zanamivir administrat prin
inhalaie la adult i la copil >12 ani;
C. Cuprinde antalgice, antipiretice;
D. Cuprinde inhibitori de hemaglutinin de tipul zanamivir, administrat per os
timp de 3 zile la adult i la copil >12 ani;
E. Dimuneaz contagiozitatea la administrare dup 48 de ore;
8. * Infeciile oportuniste n HIV sunt:
A. Pneumocistoza pulmonar, care prezint tabloul clinic al unei pneumopatii
interstiiale;
B. Criptococcoza, cauzat de infecii fungice cu pneumocystis jiroveci;
C. Leucoencefalopatia multifocal progresiv, cauzat de citomegalovirus;
D. Toxoplasmoza cerebral, cauzat de virusul JC;
E. Infecia cu cytomegalovirus, al crui diagnostic pozitiv se face prin
evidenierea de chisturi sau trofozoii ntr-un prelevat din cile respiratorii.
9. * Infecia cu gonococ:
A. Este responsabil de infecii cu transmitere sexual i de infecii
ocular(traheom);

B. Serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de limfogranulomatoza venerian


(LGV);
C. Este rezistent la administrarea de ceftriaxon sau flurorochinolone;
D. Necesit tratament cu doxiciclin sau azitromicin;
E. Se poate manifesta clinic ca o form diseminat prin febr, poliartrit,
pustuloz
10. * Purpura fulminans este o urgen vital absolut care:
a. Asociaz sindrom meningeal;
b. Asociaz disurie;
c. Asociaz hipotermie;
d. Necesit administrare imediat de Ceftriaxon per os, chiar nainte de recoltarea
probelor;
e. Asociaz tremor intentional.
11. * Sindroamele holeriforme au urmtoarele caracteristici:
a. Sunt cauzate de salmoneloze tifice sau paratifice, cu un tablou clinic ce prezint
vrsturi n prin plan i diaree n plan second;
b. Sunt reprezentate de diareea cltorilor, cauzate de Vibrion Cholerae
enterotoxinogen;
c. Sunt reprezentate de holer, care induce un tablou tipic de sindrom holeriform, cu
deshidratare rapid cauzat de toxinele patogene ale calicivirus, rotavirus;
d. Sunt cauzate de Campylobacter jejuni prin contaminare alimentar;
e. Sunt reprezentate de toxiinfeciile alimentare colective, cauzate de Clostridium
perfringens i stafilococ auriu.
12. * Angina din mononucleoza infectioasa este caracterizata de:
a. false membrane confluente
b. asocierea cu o paralizie a valului palatin
c. eruptie veziculara bilaterala
d. asocierea cu hepatosplenomegalia
e. necesitatea antibioterapiei i.v.
13. * Urmatoarele afirmatii despre angina Vincent sunt adevarate:
a. este o ulceratie amigdaliana unilaterala, nedureroasa
b. semnele generale sunt deseori absente
c. tratamentul necesita penicilina G 1 MUI per os , de 3 ori pe zi, timp de 10 zile
d. nu necesita tratament simptomatic
e. este cauzata de asocierea Bacil gram negativ+ spirocheta

14. * Fractura- dezlipire epifizara Salter IV este fractura cartilajului de crestere cu :


a. prelungire spre epifiza
b. compresiune axiala si leziune a cartilajului de crestere
c. prelungire spre metafiza de o parte si epifiza de cealalta parte
d. angulare diafizara
e. prelungire spre metafiza
15. * Tratamentul flegmonului digital in stadiul 2 consta in:
a. excizia tendonului si reconstructie ulterioara
b. bai antispetice de 3 ori pe zi si antibioterapie cu spectru larg timp de 10 zile
c. ablatie prin 2 contraincizii de la extremitati
d. deschidere in Z a degetului si sinovectomie digitala
e. deschidere prin 2 contraincizii si sinovectomie digitala
16. * Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este:
a. retrocecala
b. pelvina
c. mezoceliaca
d. laterocecala
e. subhepatica
17. * Cea mai frecventa etiologie pentru ocluzia intestinului subtire este:
a. invaginatia intestinala acuta
b. diverticulul Meckel
c. sindromul Ogilvie
d. brida
e. hernia strangulata
18. * Urmtoare afirmaie legat de hemoragiile digestive inferioare este adevrat:
a. n caz de ndoial asupra sursei hemoragiei, dupa excluderea unei hemoragii digestive
superioare, se va efectua o rectosigmoidoscopie
b. n cazul n care colonoscopia este normal iar hemoragia s-a oprit sau persist, dar este
puin abundent, se va efectua o arteriografie celiomezenteric, cu embolizare pe cale
radiologic
c. examinarea cu videocapsula endoscopic este indicat n cazurile n care colonoscopia
este normal, dar hemoragia persist i este abundent
d. originea hemoragiei este localizat, n 90% din cazuri, la nivelul intestinului subire
e. angiodisplaziile pot reprezenta sursa hemoragiei digestive inferioare att la nivelul
intestinului ct i la nivelul colonului
19. * Tratamentul cu inhibitorii pompei de protoni (IPP) trebuie s respecte urmtoarele
principii n caz de ulcer gastric sau duodenal:
a. se administreaz n doz dubl n cadrul triplei terapii pentru eradicarea Helicobacter
Pylori
b. n cadrul triplei terapii de eradicare a Helicobacter Pylori, tratamentul cu IPP trebuie sa
asocieze i amoxicilin i o cefalosporin de generaia a III-a
c. tratamentul cu IPP nu prezint particulariti n raport cu prezena sau absena
Helicobacter Pylori
d. n caz de ulcer gastric, durata tratamentului cu IPP este de 4-6 sptmni, n doz dubl

e. n caz de ulcer duodenal complicat sau cu factori de risc prezeni, sau n caz de dureri
persistente, tratamentul cu IPP trebuie continuat timp de 3 luni.
20. * Urmtoarea afirmaie legat de tumorile pulmonare secundare este fals:
a. miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n caz de melanom malign
b. limfangita carcinomatoas se observ cu precdere n limfoame
c. limfangita carcinomatoas poate surveni n evoluia cancerului ovarian
d. adenopatiile mediastinale sunt frecvente n caz de cancer testicular
e. metastazele endobronice pot evolua din punct de vedere clinic cu tuse, dispnee i
hemoptizie
21. * Fractura extremitatii superioare a femurului la adult. Fracturile masivului trohanterian
sunt:
a. intraarticulare
b. fracturi peritrohanteriene(orizontale intre cele doua trohantere)
c. fracturi intertrohanteriene(oblice, de la marele la micul trohanter)
d. fracturi subtrohanteriene
e. fracturi trohanteroepifizare, ale caror despicaturi separa un segment epifizar
22. * Traumatisme abdominale:
a. ficatul si pancreasul sunt cel mai frecvente organe afectate
b. se practica intotdeuna ct de corp intreg
c. pentru pacientii instabili se indica laparotomie scurta pentru stoparea hemoragiei
d. pentru pacientii stabili se indica larotomie extensiva cu explorarea abdomenului
e. nu se administreaza mai mult de 6 unitati de masa sangvina
23. * Cea mai frecventa etiologie ocluziva a intestinului subtire:
a. corp strain
b. diverticul meckel
c. polipi
d. prin brida
e. invaginatie
24. * Alegeti afirmatia gresita referitor la hernie:
a. hernia: exteriorizarea printr-un orificiu natural
b. eventratia:exteriorizarea printr-un orificiu nenatural
c. evisceratiile apar la scurt timp dupa interventia chirurgicala
d. sacul evisceratie prezinta peritoneu in jurul viscerelor
e. tratamentul unei hernii ombilicale este pur chirurgical
25. * Este falsa afirmatia legata de apendicita:
a. cel mai adesea este cauzata de obstructie
b. cea mai frecventa pozitie este retrocecala
c. poate evolua spre o peritonita pelvina
d. examenul sumar de urina este negativ
e. febra mare(39 C) fara aparare nu este caracteristica
26. * Care din urmatoarele examinari sunt indicate in tumori osoase, cu exceptia?
a. Radiografii

b. Scintigrafie osoasa
c. CT de coloana vertebrala
d. RMN de coloana vertebrala
e. CT de corp intreg
27. * Sindromul Claud-Bernard-Horner dat de comprimarea simpaticului cervical de catre
gusa se manifesta prin:
a. Midriaza
b. Exoftalmie
c. Ptoza palpebrala
d. Edem in pelerine
e. Pareza facial
28. * Examinarile suplimentare in coma hiperosmolara sunt:
a. Glicemie>6g/l
b. pH arterial<7.3
c. Cetonemie si cetonurie crescute
d. Bicarbonat plasmatic>100 mmol/l
e. Hiperosmolaritate<320 mOsm/kg
29. * Criteriile de cistita acuta complicate sunt, cu exceptia:
a. Copii<15 ani, Femeie>65 ani;
b. Sarcina
c. Uropatie
d. Diabet
e. Proastei tolerante clinice
30. * Urmatoarea afirmatie despre calculii din litiaza cistinica sunt adevarate:
a. radiotransparenti, netezi
b. friabili
c. Favorizati de un pH urinar acid(<6)
d. Deseori unilaterali
e. Multipli
31. * Care din urmatoarele sunt criterii de gravitate in Insuficienta Renala Acuta, cu exceptia:
a. Hiperkalemie periculoasa(>6.5 mmol/L)
b. Hiperkalemie periculoasa(manifestari EKG)
c. Rata filtrarii glomerulare<30ml/h
d. Uree>40mmol/L
e. Acidoza metabolica severa
32. * Cauze rare de anemie in Mielomul Multiplu sunt:
a. Iatrogena
b. Insuficienta renala(cronica)
c. Falsa anemie prin hemodilutie
d. Sindrom infectios
e. Infiltratie medulara osoasa
33. * Virusurile HTLV1 si HLTV2 sunt responsabile pentru aparitia urmatorului tip de
cancer:

a. Leucemii
b. Limfoame
c. Sarcomul Kaposi
d. Carcinoame nasofaringiene
e. Cancere anale si anogenitale
34. * Urmtoarea afirmaie referitoare la encefalita herpetic nu este fals:
a. debutul este de obicei progresiv
b. vrsta medie de debut este de 1 an si 7,5 luni
c. evoluia ctre starea de mal epileptic nu este o trstur a encefalitei herpetice
d. n perioada de debut pacientul este n general afebril
e. debutul bolii este fulminant, accentuat de tratamentul de antipiretice
35. * Reprezint un semn de gravitate n diareea acut la copil:
a. tahicardia ca semn al deshidratrii intracelulare
b. oliguria ca semn al deshidratrii extracelulare
c. creterea n greutate
d. hipertonia globilor oculari ca semn de deshidratare intracelular
e. afebrilitatea
36. * Printre germenii cel mai frecvent incriminai n apariia febrei acute la copilul cu vrsta
mai mic de 3 luni se numr:
a. Streptococul grup B
b. Stafilococul grup B
c. Pseudomonas Aeruginosa
d. Trichomonas vaginalis
e. Enterobius vermicularis
37. * Printre beneficiile alptrii materne se numr urmtoarele, cu excepia:
a. compoziia laptelului matern este n concordan cu nevoile copilului
b. nu are contraindicaii
c. costurile sunt inexistente
d. conine IgA
e. nu conine proteine alergizante
38. * Tratamentul vrsturilor acute la copil trebuie s cuprind urmtoarele cu excepia:
a. Tratament antiemetic
b. Tratamentul deshidratrii asociate
c. Tratament diuretic
d. Tratamentul cauzei
e. Tratament cu glucagon
39. * Anticorpii asociai miozitelor inflamatorii sunt:
a. anticorpii anti-RNP
b. anticorpii anti-Sm
c. anticorpii Jo-1
d. anticorpii anti SCL-70

A.
B.
C.
D.
E.

e. anticoripii anti-SSB
40. * Fobia specific:
a. Afecteaz 1% din populaie, preponderen masculin
b. Se poate recomanda tratament cu betablocante pentru o scurt perioad de timp
c. Apare n timpul adolescenei
d. Este definit drept frica de a fi judecat negativ de cei din jur
e. Psihoterapia cognitiv-comportamental nu este recomandat
41. * Artrita este:
a. O complicatie locala a infectiei acute de parti moi, mai ales in cazul protezei articulare
b. Tratata prin ablatii chirurgicale si/sau sinovectomie
c. Manifestata clinic prin leucocitoza
d. Tratata prin terapie antibiotica tintita timp de 45 de zile
e. Se poate diagnostica si prin examen radiographic
42. * Tratamentul anginei veziculare bilaterale include:
A. Amoxicilin + Acid clavulanic
B. Gel cu xilocain
C. Algocalmin
D. Azitromicin
E. Amoxicilin
43. * n otita seromucoas, impedantmetria poate identifica:
Curba de tip A
Curba de tip B
Curba de tip D
Aspect aplatizat din cauza disfunciei tubare
Decalajul vrfului spre presiuni negative datorit exsudatului
44. * Sunt markeri tumorali ai tumorilor pelvine la femeie:
A. CA 125
B. CA 19-8
C. CA 19-10
D. ACD
E. CCA
45. * Alegei rspunsul corect privind cauzele pancreatiteti cronice, cu EXCEPIA:
A. Autoimun
B. Alcoolul
C. Hipercalcemia cronic n contextul unei hipoparatiroidii
D. Radioterapia
E. Genetice
46. * Examenul RMN abdominal n cazul tumorilor rectale medii i inferioare evalueaz:
A. Infiltrarea mezorectului
B. Infiltrarea parietal
C. Infiltrarea ganglionar

D. Localizarea tumoral
E. Nici unul din rspunsurile de mai sus
47. * Clasificarea T2b a neoplasmului gastric reprezint:
A. Tumor limitat la tunica muscular
B. Tumor extins la submucoas
C. Tumor extins la seroas
D. Tumor extins la subseroas
E. Tumor limitat la mucoas
48. * Care este valoarea alfa feto proteinei n cazul unui diagnostic aproape cert al
carcinomului hepatoc elular?
A. Mai mare 250 ng/ml
B. Mai mic de 250 ng/ml
C. Mai mare de 500 ng/ml
D. Mai mic de 500 ng/ml
E. Nici unul din rspunsurile de mai sus este corect
49. * Sunt complicatii initiale ale fract extrem distale radius urmatoarele, cu exceptia:
A) deschiderea cutanata
B) simdromul de compartiment!
C) compres nv median
D) decompensarea tarelor
E) leziunea vasculara
50. * Pentru diagnosticarea tumorilor de prostat, sunt valabile urmtoarele, CU EXCEPIA:
A. Hematurie
B. Anomalie la tueul rectal (dar poate s fie i normal)
C. Hemospermie
D. Durere hipogastric, n stadiul precoce
E. Semne urinare obstructive, n stadiul avansat
51. Despre glaucomul acut prin inchiderea unghiului sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
a. Are ca factori favorizanti: hipermetropie, parasimpatomimetice, stres, intuneric
b. Semne clinice: scaderea acuitatii vizuale, durere oculara severa
c. Mecanisme: blocaj pupilar, blocaj pretrabecular
d. Tratamentul se face cu Pilocarpina pentru scaderea PIO
e. Tratamentul curativ se face cu derivati ai adrenalinei
52. Despre conjunctivite sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
a. Semne functionale: senzatie de nisip in ochi, secretii purulente (bacteriene), secretii
clare (virale)
b. Criterii de gravitate pentru conjunctivitele bacteriene sunt: secretii purulente
abundente; chemosis; lacrimare abundenta; sindrom de ochi uscat; scaderea AV, chiar
moderata

c. Conjunctivitele virale au ca si caracteristici: bilaterale, secretii clare, adenopatie


pretragiana, papile, foarte contagioase
d. Conjunctivitele alergice au urmatoarele caracteristici: bilaterale, chemosis, papile
e. Tratamentul conjunctivitelor se face astfel: lavaj ocular; coliruri antihistaminice si
antidegranulante mastocitare; azitromicina p.o. in caz de conjunctivita trachomatoasa
si conjunctivita chlamidiana la copil
53. Ochiul rosu dureros, afirmatii adevarate:
a. Episclerita: roseata localizata, adeseori idiopatica
b. Sclerita: roseata localizata
c. Etiologia granulomatoasa a scleritei: tuberculoza, sarcoidoza, granulomatoza
Wegener
d. Etiologia articulara a scleritei: spondilita anchilozanta, poliartrita reumatoida, lupusul
eritematos sistemic, boala Behcet, boala Chron
e. Ochiul rosu dureros apare in: glaucomul acut prin inchiderea unghiului, glaucomul
neovascular (GNV), uveite anterioare, keratite acute, endoftalmita, traumatisme,
sclerita posterioara cu hialita (frecvent)
54. In cazul anginei pseudomembranoase, sunt false urmatoarele:
a. Angina difterica se caracterizeaza prin angina cu membrane false ingrosate, gri, cu
aderenta si sangerande
b. Diagnosticul pozitiv al anginei difterice se pune pe prelevare din gat, cu o atentie
deosebita pentru Treponema pallidum (bacil Gram +)
c. Diagnosticul anginei din mononucleoza infectioasa se face cu ajutorul reactiei PaulBunnel-Davidhson
d. Difteria se caracterizeaza clinic prin adenopatii cervicale bilaterale, semen generale
marcate si posibila paralizie velopalatina
e. Diagnosticul pozitiv al mononucleozei infectioase se face cu ajutorul hemogramei,
unde se intalneste un sindrom polimorfonucleozic
55. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre angina veziculara:
a. Afectarea bilaterala apare in zona faringiana (IX)
b. Herpangina apare la copiii sub 7 ani, fiind determinata de virusul coxackie A
c. Afectarea unilaterala apare in primo-infectia herpetica
d. Primo-infectia herpetica este determinata de HSV2
e. Primo-infectia herpetica se caracterizeaza clinic prin febra ridicata si disfagie intensa
56. Referitor la mijloacele de diagnostic in epistaxis, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Interogarea pacientului nu ofera elemente importante
b. Examinarea clinica a foselor nazale identifica originea sangerarii si etiologia sa, daca
este de cauza generala
c. Orientarea diagnostica se face in episod acut
d. Se vor cauta: antecedentele, expunerea profesionala si modul in care a debutat
epistaxisul

e. Examinarile complementare includ si un bilant al factorilor de risc cardio-vascular


57. Urmatoarele afirmatii despre mijloacele terapeutice in epistaxis sunt adevarate:
a. Transfuzia este necesara in mod frecvent
b. Hipertensiunea arteriala este frecvent prezenta in faza acuta a epistaxisului
c. In caz de coagulopatie, suflarea nasului este necesara in prima faza
d. Tamponamentul posterior se completeaza prin tamponare anterioara
e. Daca riscul este scazut, se perfuzeaza cu una sau mai multe CVP (cai venoase
periferice)
58. Examenul neurologic n infarctul Sylvian complet(total) cuprinde:
a. Deficit senzitivo motor predominant doar brahiofacial;
b. Apraxie, afazie n caz de afectare a emisferului dominant ( stnga la stngaci,
dreapta la dreptaci);
c. Hemianopsie lateral omonim;
d. Hemineglijen, hemiasomatognozie n caz de sindrom de emisfer cerebral minor;
e. Tetraplegia cu diplegie facial i mutism;
59. Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene sunt:
a. Recidiv hemoragic;
b. Hipernatremie prin secreia inadecvata de hormone diuretic ADH;
c. Vasospasm arterial mai ales n primele 3 zile ( Z1-Z3);
d. Hidrocefalie acuta, n general secundar inundrii ventriculare, cu formare de
cheaguri care faciliteaz scurgerea LCR;
e. Moarte subit n timpul rupturii de anevrism;
60. Triada Hakim i Adams este caracterizat prin:
a. Apare in caz de hidrocefalie cu presiune crescut;
b. Rs i plans spasmodic;
c. Tulburri sfincteriene;
d. Tulburri de fonaie;
e. Deteriorare cognitive;
61. Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic cu traumatism thoracic va putea
beneficia de un bilan lezional de orientare care va cuprinde:
a. Radiografie de bazin i pelvis;
b. Colonoscopie;
c. Bronhoscopie;

d. Tomografie toracic cu contrast;


e. Ecografie cardiac transtoracic;
62. Complicaiile precoce dupa un traumatism toracic prin apariia de leziuni parietale sunt
reprezentate de:
a. Hemotorace;
b. Pneumomediastin;
c. Volet costal;
d. Pneumotorace;
e. Ruptura cupolei diafragmatice;
63. Stopul cardiac prin asistolie necesit:
a. Administrare de adrenalin i.v. direct 1g;
b. Cte 30mg de amiodaron i.v. cu sering automat urmat de RCP de baz timp
de 2 minute;
c. Administrare de adrenalin 1mg la fiecare 4 minute;
d. n absena unei ci venoase : administrare intratraheal 5mg 10mg diluat n 10
ml soluie salin urmat de multiple insuflri;
e. SEE ( oc electric extern) 250 300J n cazul lipsei de rspuns la amiodaron.
64. Semne biologice n starea de oc sunt:
a. Alcaloz metabolic cu gol anionic crescut;
b. Scderea lactatemiei arteriale i non-venoase < 1.2mmol;
c. Hipoxie n caz de sindrom de detres respiratorie acut;
d. Coagulare vascular diseminat;
e. Citoliz i colestaz hepatic n caz de insuficien renal;
65. Fiziopatologie gripei cuprinde urmtoarele etape:
a. Penetrare celular graie neuraminidazei;
b. Liz celular;
c. Replicare extracelular;
d. Eliberarea virionilor graie hemaglutininei;
e. Suprainfecii bacteriene poteniale;
66. Vaccinul antigripal este recomandat la pacienii (de peste 6luni) care prezint:
a. Mucoviscidoz;

b. Drepanocitoze heterozigote i dublu homozigote S/C;


c. Deficite imunitare celulare, mai ales infecie cu HIV;
d. Talasodrepanocitoz;
e. Displazie bronhopulmonar.
67. Tratamentul infeciei cu HIV are urmtoarele caracteristici:
a. Administrare de antiretrovirale de tip inhibitor nucleozidici ai transcriptezei
inverse ( efavirenz, atazanavir);
b. Administrare de antiretrovirale de tip inhibitor non nucleozidic al transcriptazei
inverse (tenofovir, emtricitabin);
c. Profilaxia infeciilor oportuniste se face cu atovacon, aerosoli de pentamidin n
caz de alergie la cotrimoxazol;
d. Administrare de antiretrovirale de tip inhibitor al proteazei ( darunavir, lopinavir);
e. Administrare de antiretrovirale de tip inhibitor non nucleozidic al transcriptazei
inverse (abacavir, lamivudin).
68. Sindromul Fiesseinger-Leroy-Reiter asociaz:
a. Cataract;
b. Uretrit;
c. Disfagie;
d. Poliartrit;
e. Uveit
69. Sifilisul secundar cuprinde:
a. Goma sifilitc;
b. Rozeola sifilitic;
c. Macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoase;
d. Alopecie;
e. Tabesul
70. Tratamentul curativ n tetanos cuprinde:
a. Intubare/traheotomie;
b. Seroterapie;
c. Vaccinarea;
d. Anticoagulante profilactic;

e. Antibioterapie probabilistic.
71. Complicaiile tetanosului sunt:
a. Trismus;
b. Sindroame disautonome;
c. Complicaii trombembolice;
d. Suprainfecii;
e. Distonie neurovegetativ.
72. Germenii cei mai frecveni implicate n apariia septicemiei, care au ca poart de intrare
identificat tubul digestive sunt:
a. Stafilococi;
b. Pneumococi;
c. Streptococi D;
d. Anaerobi;
e. Pseudomonas Sp.
73. n caz de sepsis grav cu germeni presupui enterobacterii (comunitari) se prefer biterapie
cu 2 dintre antibioticele urmtoare:
a. Fosfomicin;
b. Ticarcilin;
c. Ceftriaxon;
d. Cefotaxim;
e. Vancomicin.
74. Semne de deshidratare in diareea acut sunt:
a. Greuri;
b. Vrsturi;
c. Palpitaii;
d. Dureri abdominale;
e. Ameeal n ortostatism.
75. Tratamentul simptomatic al diareii se face cu:
a. Antisecretoare per os;
b. Antiemetice;
c. Racecadotril;

d. Antispasmodice;
e. Inhibitori de enkefalinaze.
76. Semne digestive associate n diareea acut sunt:
a. Vrsturi ;
b. Senzaie de uscciune a mucoaselor;
c. Sete;
d. Dureri abdominale;
e. Eructaii ;
77. n cadrul septicemiei, sindrom inflamator biologic este caracterizat prin:
a. Procalcitonina crescut;
b. Leucopenie;
c. Hiperuricemie;
d. Leucocitoz;
e. CRP(proteina C reactiv) crescut.
78. In ocluzia arterei centrale a retinei:
a. reflexul fotomotor consensual dispare
b. etiologia cea mai frecventa este data de disectia carotidiana
c. edemul retinian dispare in 4-5 zile
d. evolueaza spre glaucom neovasculat in majoritatea cazurilor
e. la fundul de ochi, venele apar subtiri si filiforme
79. In ocluzia venei centrale a retinei:
a. nu exista tratament curativ eficient
b. necesita tratament curativ preventiv al complicatiilor neovasculare
c. rubeoza iriana este un semn de gravitate
d. venele sunt dilatate si sinuoase
e. forma ischemica are evolutie favorabila in majoritatea cazurilor
80. Factorii de risc de infectie a suprafetei oculare sunt:
a. obstructia cailor lacrimale
b. chirurgie oculara recenta
c. tulburari ale staticii palpebrale
d. corticoterapie generala
e. purtarea de lentile de contact
81. Keratita acuta se caracterizeaza prin:
a. fotofobie
b. efect Tyndall
c. scaderea acuitatii vizuale
d. blefarospasm
e. leziune corneana care nu se coloreaza cu fluoresceina

82. Complicatii ale unei otite medii acute pot fi:


a. labitintita
b. miringita
c. conjunctivita
d. paralizia faciala
e. tromboflebita a sinusului sagital
83. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul in otita medie acuta sunt adevarate:
a. la copilul >2 ani, antibioterapia e de prima intentie
b. durata tratamentului per os la copii< 2 ani este de 8-10 zile
c. durata tratamentului per os la copii >2 ani este de 7-10 zile
d. la adulti, antibioterapia nu este de prima intentie
e. se pot folosi ca masuri adjuvante antalgice-antipiretice
84. Urmatoarele afirmatii despre otita sero-mucoasa sunt adevarate:
a. se manifesta in principal prin hipoacuzie
b. afectarea este, de cele mai multe ori, bilaterala
c. este cea mai frecventa forma de otita la adulti
d. la otoscopie , timpanul apare hiperemiat
e. necesita audiometrie pentru evaluarea consecintelor functionale
85. Tratamentul epistaxisului presupune:
a. daca riscul hemoragic este ridicat, se perfuzeaza cu una sau mai multe cai venoase
periferice
b. suflarea nasului, in prima faza, este necesara
c. in cazul unui epstaxis cu abundenta slaba, e necesara compresia bidigitala si
tamponarea suprafetei vestibulare
d. in epistaxisul cu punct de plecare posterior, tamponamentul anterior este suficient
e. in caz de ectazie a petei vasculare, cu epistaxis in panza, se aplica o pomada
hemostatica
86. Fracturile articulare ale extremitatii inferioare a radiusului la adult sunt:
a. fractura in cruce (a lui Destot)
b. cuneana externa
c. fractura Pouteau- Colles
d. fractura lui Galeazzi
e. marginala mediala
87. Urmatoarele afirmatii despre fracturile extremitatii superioare a femurului la adult sunt
adevarate:
a. fracturile masivului trohanterian au risc de pseudoartroza
b. clasificarea Garden IV caracterizeaza fractura cervicala a femurului cu ruptura completa
c. toate fracturile se insotesc de durere si impotenta functionala
d. necesita pentru diagnostic pozitiv radiografii de sold fata+ bazin fata+ sold profil
chirurgical al lui Arcelin
e. diagnosticul diferential se face cu fractura cadrului obturator
88. Herniile inghinale al caror orificiu este situat mai sus de arcada crurala se clasifica in:
a. directa: se exteriorizeaza prin fascia transversalis
b. indirecta: se exteriorizeaza prin fascia transversalis
c. indirecta: se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profund

d. crurale
e. directa: se exteriorizeaza prin orificiul inghinal superficial
89. Factorii de risc ai herniei ombilicale sunt:
a. obezitatea
b. nuliparitatea
c. tusea acuta
d. dializa peritoneala
e. ciroza cu ascita
90. Colecistita acuta se caracterizeaza clinic prin:
a. icter
b. durere in hipocondrul drept
c. febra 38 38.5 C
d. durere in epigastru
e. decolorarea scaunului
91. Angiocolangita se caracterizeaza prin:
a. febra
b. urina de culoare deschisa
c. durere biliara
d. icter
e. decolorarea scaunului
92. Referitor la cancerul colo-rectal, sunt adevarate afirmatiile:
a. confirmarea diagnosticului este data de colonoscopia completa cu biposie si
anatomopatologia leziunii
b. cancerul colic ereditar non-polipozic este un factor de risc
c. cancerul de colon ocluziv necesita hemicolectomie carcinologica stanga de urgenta
d. in cancerul perforat cu peritonita se efectueaza colectomie subtotala cu anastomoza ileorectala
e. nu sunt necesare masuri de depistare pentru rudele pacientului
93. Monitorizarea pe termen lung in cazul cancerului gastric presupune:
a. CT toraco-abdomino-pelvin
b. examen clinic
c. markeri tumorali
d. endoscopie superioara
e. endoscopie inferioara
94. Hiperplazia nodulara focala se caracterizeaza prin :
a. anomalii frecvente ale probelor hepatice
b. ecografic aspect hiperecogen
c. necesita excizie chirurgicala
d. este depistata intamplator
e. apare la femeile intre 20- 50 ani
95. Confirmarea diagnosticului de carcinom hepatocelular prin punctie-biopsie hepatica nu
e necesara in caz de:
a. nodul de 1-2 cm, cu aspect tipic sau -FP> 200 ng/ml
b. nodul > 2 cm, cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat
cirotic

c. nodul > 2 cm, cu aspect tipic sau -FP> 200 ng/ml


d. nodul de 1-2 cm cu aspect tipic, in caz de ficat cirotic
e. nodul de 1-2 cm, cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat
cirotic
96. Elemente de diagnostic clinic in cancerul de esofag sunt:
a. disfagia
b. disfonia
c. pirozisul
d. tuse la deglutitie
e. alterarea starii generale
97. Elemente de diagnostic clinic in cancerul de cap de pancreas sunt:
a. dureri in epigastru/ celiace
b. icter progresiv
c. vezicula biliara mare/palpabila
d. sindrom paraneoplazic: flebita, anemie hemolitica
e. urina de culoare deschisa
98. Complicatii care pot aparea in cazul unui traumatism hepatic sunt:
a. embolia gazoaza in caz de plaga a venelor suprahepatice
b. abces hepatic
c. aerobilia
d. coleperitoneu
e. biliom
99. Complicatii locale care pot aparea secundar unei pancreatite acute sunt:
a. perforarea organelor din vecinatate
b. insuficienta renala acuta
c. infectia necrozei pancreatice
d. insuficienta multiorganica
e. abcese
100.
Tratamentul etiologic al peritonitei acute consta in:
a. laparotomie
b. reumplere volemica in soc
c. tratamentul cauzei
d. lavaj al cavitatii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic
e. prelevarea de probe bacteriologice multiple
101.
Pseudochistul de pancreas:
a. este o colectie extra- sau intrapancreatica de lichid pancreatic, cu perete fibroinflamator
b. o regresie spontana este posibila, mai ales in cazul pseudochistului de mari dimensiuni
c. se poate complica cu hemoragie prin eroziune arteriala
d. este asimptomatic
e. apare prin mecanism retentional sau necrotic
102.
Conduita secundar n caz de suspiciune de hemoragie digestiv superioar
presupune:
a. iniierea tratamentului farmacologic cu inhibitori de pomp de protoni per os
b. administrare pe cale intravenoas de droguri vasoactive splanhnice (omeprazol), n caz de
hipertensiune portal cunoscut sau supectat

c. efectuarea endoscopiei digestive superioare la pacientul stabil hemodinamic


d. efectuarea n urgen a endoscopiei digestive inferioare, cu scop diagnostic, prognostic i
terapeutic (hemostaz endoscopic).
e. Efectuarea hemostazei endoscopice cu ajutorul injeciilor cu ser adrenalinat, mai ales
pentru leziunile ulcerate
103.
Hepatitele virale se caracterizeaz prin:
a. inflamaie a parenchimului hepatic, secundar unei infecii bacteriene
b. sunt cauzate exclusiv de virusuri cu caracter hepatotrop
c. virusurile non-specific hepatotrope (CMV, EBV, HSV) pot cauza hepatite virale
d. toate virusurile hepatotrope, cu excepia VHB, sunt virusuri ARN
e. modalitile de transmitere ale fiecrui virus coincid parial
104.
Urmtoarele afirmaii legate de hepatita viral B sunt adevrate:
a. sunt cauzate de un virus de tip ADN
b. perioada de incubaie este cel mai adesea scurt, ntre 2 i 6 sptmni
c. cronicizarea se produce excepional la nou-nscut i sugar
d. faza de imunoeliminare se caracterizeaz prin scderea replicrii virale i creterea
transaminazelor serice, cu posibilitatea de constituire a leziunilor hepatice
e. hepatita cronic viral B se definete prin portajul cronic (>6 luni) al AgHBe
105.
n ceea ce privete ulcerul gastric i duodenal, urmtoarele afirmaii sunt false, cu
excepia:
a. ulcerul reprezint o pierdere de substan a peretelui digestiv afectnd seroasa
b. ulcerul duodenal este mai frecvent dect ulcerul gastric
c. doar o treime din cazuri prezint durere ulceroas tipic, cu sediu epigastric, de tip
cramp sau foame dureroas
d. poate fi asimptomatic, fiind descoperit ntmpltor n cadrul unei endoscopii digestive
superioare efectuat pentru un alt motiv
e. anamneza trebuie s urmreasc un eventual consum de medicamente nefrotoxice
106.
Principalele cauze ale producerii icterului cu bilirubin neconjugat sunt
reprezentate de:
a. hemoliz
b. sindromul Gilbert, caracterizat printr-un deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei,
cu transmitere autozomal recesiv
c. ampulomul vaterian
d. colangiocarcinomul
e. sindromul Gilbert, ce evolueaz cu o cretere moderat a bilirubinei neconjugate, valori
normale ale hemoglobinei i bilan hepatic normal
107.
Diagnosticul paraclinic al icterului cu bilirubin conjugat presupune:
a. efectuarea unui examen clinic complet
b. efectuarea hemoleucogramei i a bilanului hepatic complet ca examene paraclinice de a
doua intenie
c. colangio-RMN n caz de suspiciune de tumor a regiunii hilare
d. CT sau RMN n caz de suspiciune de pancreatit cronic
e. ecoendoscopie n caz de suspiciune de tumor a confluentului duodenopancreatic
108.
Reprezint criterii de diagnostic ale sindromului hepatorenal:
a. creterea creatininei > 130 mol/l n prezena tratamentului diuretic

b. absena altor cauze de insuficien renal


c. proteinurie < 0,5 g/24 ore
d. natremie < 135 mmol/l
e. prezena anuriei
109.
Constituie factori declanatori ai ascitei n ciroza hepatic:
a. tratamentul diuretic
b. tromboza venelor suprahepatice
c. producerea unei hemoragii digestive
d. carcinomatoza peritoneal
e. consumul de alcool
110.
Referitor la rectocolita hemoragic, urmtoarele sunt adevrate:
a. necesit efectuarea endoscopiei digestive superioare pentru diagnostic
b. examenul histologic poate pune n eviden prezena granulomului tuberculos
c. din punct de vedere evolutiv, este o boal cronic ce evolueaz n pusee
d. intervenia chirurgical, reprezentat de coloproctectomie total cu anastomoz
ileorectal, este necesar la 20-30% dintre pacienii afectai
e. megacolonul toxic reprezint o complicaie a acestei afeciuni
111.
n boala Crohn, colonoscopia total cu ileoscopie poate pune n eviden
urmtoarele aspecte lezionale:
a. leziuni discontinue, cu posibile intervale de mucoas sntoas, situate pe colon i/sau
ileon
b. leziuni ulcerate i/sau neulcerate
c. prezena stenozelor
d. prezena leziunii caracteristice granulomul epitelioid i gigantocelular, fr necroz
cazeoas
e. aspect eritematos al mucoasei
112.
Managementul trombozei hemoroidale externe presupune:
a. tratament medicamentos de prim intenie n majoritatea cazurilor
b. administrare de antialgice
c. reglarea tranzitului intestinal
d. intervenie chirurgical n caz de ineficien a tratamentului medicamentos
e. ligatura elastic a hemoroizilor
113.
Urmtoarele afirmaii legate de patologia hemoroidal intern sunt adevrate:
a. sngerrile i prolapsul sunt manifestrile cele mai frecvente
b. sngerrile sunt tipic nedureroase, cu snge rou aprins, survenind numai n timpul
defecaiei
c. prolapsul reprezint exteriorizarea hemoroizilor externi prin orificul anal
d. clasificarea Goligher permite descrierea hemoroizilor interni n 5 stadii
e. tromboza hemoroidal intern evolueaz cu dureri anale acute
114.
Dispneea acut fr zgomote anormale poate surveni n urmtoarele afeciuni:
a. cancerul laringian
b. pleurezie masiv
c. tamponada pericardic
d. embolia pulmonar
e. epiglotita infecioas

115.
Tratamentul chirurgical la pacienii cu BPOC prezint urmtoarele
contraindicaii:
a. PCO2 > 60 mmHg
b. tabagism persistent
c. corticoterapie superioar la 10 mg/zi
d. hipertensiune portal
e. PaO2 medie n jur de 60 mmHg
116.
Reprezint complicaii ale tusei la adult:
a. ruptur bronic i pneumotorax ca i complicaii respiratorii
b. sincop. ca i complicaie cardio-vascular
c. ictus laringian, ca i complicaie neurologic
d. complicaii musculoscheletice de tipul herniei de disc lombare
e. complicaii digestive de tipul perforaiei esofagiene
117.
Reprezint cauze ale hemoptiziei:
a. broniectaziile
b. boala Rendu-Osler
c. sindromul Goodpasture, endometrioza bronic i sindromul Churg-Strauss ca i cauze de
hemoragie alveolar
d. abcesul pulmonar
e. insuficiena mitral
118.
Diagnosticul alergiei respiratorii la adult presupune:
a. efectuarea hemoleucogramei, ce poate evidenia ca semn specific hipereozinofilia
sanguin
b. dozarea IgE serice totale, innd cont de faptul c nivelul IgE total este anormal la 2030% dintre pacienii avnd o alergie documentat
c. teste cutanate, tehnica cea mai utilizat fiind prick-testul
d. dozarea IgE serice specifice, util dect atunci cnd exist discordane ntre istoricul
clinic i testele cutanate
e. teste de provocare specifice (nazal, traheal, conjunctival)
119.
Reprezint principii terapeutice ale astmului acut grav:
a. scopul tratamentului astmului acut grav este reprezentat de ctre obinerea unei
reversibiliti de lung durat a obstruciei bronice
b. nebulizare cu doze puternice de beta-2-agoniti: Salbutamol, Terbutalin
c. oxigen nazal: 3-4 l/min
d. corticoizi sistemici, ce poteneaz efectul beta-2-agonitilor i permit evitarea
reagravrilor secundare
e. hidratare abundent, cu aport de sodiu, sub supravegherea regulat a sodiului seric
120.
Urmtoarele reprezint afirmaii adevrate legate de tuberculoz:
a. tuberculoza miliar reprezint forma cea mai comun de tuberculoz pulmonar
b. tuberculoza miliar se produce prin diseminarea hematogen a BK
c. tuberculoza ganglionar poate duce la afectarea tuturor ariilor ganglionare
d. tuberculoza renal sau urogenital se caracterizeaz prin prezena BAAR n urin
e. SDRA este una din formele de tuberculoz extrapulmonar
121.
Atitudinea terapeutic la pacienii cu tuberculoz presupune:

a. identificarea unei sarcini la femeia care are vrst de procreere, datorit contraindicaiei
etambutolului
b. instituirea, la adult, a quadtriterapiei antituberculoase, cu administrarea medicamentelor
n dou prize
c. nlocuirea rifampicinei cu rifabutina la subiectul HIV sub tratament antiretroviral
d. bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului
e. n caz de cretere a transaminazelor > 6 N, se oprete administrarea isoniazidei i a
pirazinamidei
122.
Tabloul clinic al legionelozei pulmonare se caracterizeaz prin:
a. debut brutal, cu febr crescut
b. tuse seac
c. absena semnelor extrarespiratorii
d. prezena anemiei hemolitice cu aglutinine la rece
e. prezena citolizei hepatice
123.
Pentru diagnosticul pneumopatiei interstiiale difuze sunt necesare:
a. examenul clinic, ce poate evidenia prezena dispneei de efort sau a tusei seci
b. radiografie toracic, ce poate ridica suspiciunea de revrsat pleural masiv unilateral
c. CT toracic, care pune n eviden imagini chistice care predomin n lobii superiori n
histiocitoza X
d. identificarea disfunciei ventilatorii obstructive cu ajutorul probelor funcionale
respiratorii
e. fibroscopie bronic cu lavaj bronhoalveolar, aceasta fiind singura explorare ce permite
explorarea plmnului profund
124.
Urmtoare afirmaii despre pneumotorax sunt adevrate:
a. pneumotoraxul spontan poate fi primitiv i secundar
b. pneumotoraxul spontan primitiv survine n special la adulii tineri, longilini, de sex
masculin, prezentnd fumatul ca factor favorizant
c. pneumotoraxul spontan secundar complic o afeciune respiratorie subiacent precum
BPOC, HIV (mai ales n timpul pneumocistozelor) sau astmul bronic
d. ruptura unei caviti aerice situate n contact cu pleura apical produce un pneumotorax
spontan secundar
e. pneumotoraxul traumatic consecutiv unei fracturi costale poate fi asociat cu
hemoperitoneul
125.
Reprezint cauze ale revrsatului pleural cu caracter de exsudat urmtoarele:
a. cancerul bronhopulmonar (stadiul I)
b. mezoteliomul malign, reprezentnd cancerul primitiv al pleurei
c. patologii infecioase, determinnd pleurezii bacteriene, tuberculoase, virale, fungice sau
parazitare
d. insuficiena cardiac
e. unele boli sistemice, precum lupusul
126.
Cancerul bronhopulmonar cu celule mici prezint urmtoarele particulariti:
a. n 2/3 din cazuri se remarc prezena metastazelor
b. evolueaz frecvent cu sindroame paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter
c. prezint ca i factori de risc profesionali expunerea la azbest i radiaii ionizante
d. n formele limitate, tratamentul presupune asocierea interveniei chirurgicale cu
chimioterapia (platin i VP16) i radioterapia

e. n stadiul IV, n absena mutaiei genei EGFR, tratamentul are la baz o biterapie ce
asociaz cisplatina i o molecul de a treia generaie
127.
Cauzele insuficienei respiratorii cronice restrictive includ:
a. BPOC
b. IRC restrictiv datorat unei afectri neurologice, aa cum este cazul sclerozei laterale
amiotrofice
c. IRC restrictiv de origine mecanic, ce poate surveni n evoluia unor afeciuni
deformante toracice precum pectus excavatum sau defect de osificare al claviculelor
d. afectarea parechimului pulmonar din afeciuni precum pneumopatii interstiiale
e. cifoscolioza
128.
n tulburarea ventilatorie de tip restrictiv, PFR (probele funcionale respiratorii)
indic:
a. diminuarea raportului VEMS/CV
b. diminuarea CPT, cu scaderea raportului VEMS/CV
c. diminuarea CPT, cu raport VEMS/CV normal
d. creterea raportului VR/CPT, atunci cnd este prezent distensia spaiilor aeriene
e. creterea raportului VEMS/CV
129.
Cauzele sindromului de detres respiratorie acut la adult includ:
a. infecii extrarespiratorii precum pneumopatiile bacteriene
b. sindromul Mendelson (inhalarea de fum toxic)
c. inhalarea de lichid gastric
d. embolia amniotic
e. alte agresiuni pulmonare toxice, precum pneumopatiile virale (gripa malign, varicela
pulmonar)
130.
Diagnosticul diferenial al sindromului de detres respiratorie acut se realizeaz
cu:
a. pneumopatie cu Legionella
b. pneumopatie grav cu Pneumocistis carinii, care survine n context de seronegativitate
HIV
c. hemoragie alveolar, care evolueaz cu anemie i LBA cu sput rozacee i prezena de
siderofage
d. pneumopatie cu pneumococ
e. pneumopatie grav cu Pneumocistis carinii, n context de corticoterapie oral pe termen
lung
131.
Fractura extremitatii inferioare a radiusului:
a. fractura Pauteau-Colleseste o fractura articulara
b. se asociaza cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio ulnare proximale
c. daca deplasarea este posterioara, deformarea este in dos de furculita
d. deseori apar leziuni vasculare
e. poate aparea compresie a nervului median
132.
Infectii acute ale partilor moi(abces, panaritiu, flegmon):
a. hepatita acuta reprezinta factor favorizant
b. in flegmonul digital apare durere la extensia pasiva a degetului
c. in flegmonul digital se administreaza antibioterapie cu spectru larg pana la 14 zile

d. in flegmonul digital in caz de lichid purulent se practica sinovectomie digitala


e. biologic apar hiperleucocitoza, valori crescute a crp
133.
Fracturile la copil:
a. fracturi in butoias de unt-impact diafizar(fara urme vizibile de fractura)
b. deformare plastica-angulare metafizara(fara urme vizibile de fractura)
c. in leziunile cartilajului de crestere exista risc de epifiziodeza partiala cu deformare
intraarticulara
d. necesita preventia tromboembolica
e. tratamentul este cel mai des ortopedic prin imobilizare in gips
134.
Traumatismele abdominale. Splina:
a. traumatismele splinei se suspicioneaza doar in plagile penetrante sau traumatisme ale
hipocondrului stang
b. biologic se observa citoliza
c. tratamentul poate consta in embolizarea arteriala
d. pentru pacientii instabili hemodinamic se practica laparoscopie de urgenta si
splenectomie
e. ecografia poate decela hemoperitoneu sau hematom al splinei
135.
Traumatismele ficatului:
a. se poate complica cu embolia grasoasa in caz de plaga a venelor suprahepatice
b. in cazul laparotomiei de urgenta se controleaza hemoragia prin compresia ficatului pe
diafragma
c. biologic apare cresterea lipazei
d. pentru pacientul stabil tratamentul este medical(regim absolut, anagezice, monitorizare)
e. existenta leziunii vasculare poate sa semnaleze o plaga a cailor biliare asociata
136.
Tratamentul ocuziilor:
a. pentru pacientii cu ocluzie inalta se indica regim absolut,sonda nazo-gastrica
b. in volvulus sigmoidian fara semne de severitate se incearca reducerea cu o sonda faucher
c. in sindromul ogilvie tratamentul etiologic consta in corectarea hiperpotasemiei
d. dupa interventia hartmann restabilirea continuitatii se face dupa 2-3 luni
e. in caz de necroza digestiva se va realiza rezectia si examen anatomo patologic
137.
In ocluzia:
a. intestinului subtire varsaturile sunt precoce
b. colonului apare oprirea precoce a tranzitului pentru materii fecale
c. colonului apare oprirea tardiva a tranzitului pentru gaze
d. intestinului subtire, varsaturile sunt abundente
e. intestinului subtire varsaturile sunt de aspect fecaloid
138.
Diagnosticul ocluziilor:
a. tuseul rectal deceleaza un fecalom, tumora prezenta sangelui
b. timpanismul este semn de severitate
c. in boala crohn ct deceleaza ingrosarea peretelui intestinului subtire

d. dilatarea colonuli ascendent peste 10cm este semn de gravitate


e. examinarile endoscopice se indica doar in ocluziile cauzate de volvulus
139.
Hernia inghinala:
a. are orificiul situat sub arcada crurala
b. sacul herniar poate contine apendicele
c. multiparitatea este factor de risc
d. directa se exteriorizeaza prin fascia transversalis
e. continutul herniei este invelit de peritoneu
140.
Diagnosticul in hernie:
a. hernia ombilicala se poate asocia cu intertrigo cutanat
b. orificiul herniar poate fi perceput prin avansarea degetului spre orificiul inghinal profund
c. principala complicatie a herniei este durerea
d. diagnosticul este imagistic
e. hernierea epiplonului are tablou clinic atenuat
141.
In apendicita acuta:
a. plastronul apendicular impune tratament medical initial si apendicectomie la distanta
b. diagnosticul se pune pe o crestere in diametru a apendicelui peste 8 mm
c. CT deceleaza aceleasi semne ca si ecografia
d. se diferentiaza de torsiunea ovariana, salpingita, sarcina prin prezenta adenopatiei
e. clinic apar varsaturi
142.
Complicatiile generale ale pancreatitei acute:
a. hipoglicemie
b. perforarea organelor de vecinatate
c. soc septic
d. IRA
e. colectii ce pot evolua spre pseudochiste
143.
Tratamentul pancreatitei acute:
a. necesita analgezice majore
b. nutritia artificiala parenterala in mod ideal
c. fara sonda nazo gastrica sistematic
d. in caz de infectie dovedita se practica drenaj al colectiilor
e. repaus absolut
144.
Pancreatita cronica:
a. poate conduce la pierderea exocrine a glandei
b. poate conduce la pierderea endocrina a glandei
c. principala manifestare principala este reprezentata de greturi
d. alcoolul reprezinta cauza principala
e. determina pierdere ponderala mare, deseori prin autorestrictie alimentara
145.
Complicatiile pancreatitei cronice:
a. pseudochistul este o colectie intrapancreatica de lichid pancreatic

b. pseudochistul este o colectie extrapancreatica de lichid pancreatic


c. insuficienta pancreticaexocrina determina diaree cronica
d. deseori apare ascita
e. revarsat pleural (drept)
146.
Care din urmatoarele sunt contraindicatii absolute pentru Rezonanta magnetica
nucleara(RMN)?
a. Pacemaker
b. Claustrofobie
c. Radioactivitate
d. Cost Ridicat
e. Clearence-ul creatininei>30 ml/min
147.
Care din urmatoarele sunt complicatii hemoragice ale erizipelului?
a. Flebita
b. Limfedeme
c. Recadere
d. Recidiva
e. Boala de decubit
148.
Tratamentul general al candidozei se face pentru:
a. Septicemie candidozica
b. Prezenta a multipli factori favorizanti
c. Forme profuze
d. Forme faringoesofagiene
e. La imunodeprimati
149.
Complicatiile tiroidectomiei sunt:
a. Hipocalcemie permanenta
b. Pneumotorace
c. Hipotiroidism
d. Embolie gazoasa
e. Hemoragii cu risc de hematom compresiv
150.
Hipertiroidismul indus de amiodarone de tip II se caracterizeaza prin:
a. Scintigrafie alba
b. Ecografie Doppler tirodiana normala
c. Ecografie Doppler care evidentiaza hipervascularizare tiroidiana
d. Tratamentul se bazeaza pe intreruperea amiodaronei
e. Tratamentul se bazeaza pe tratamentul cu corticoizi 2-3 luni
151.
Principiile generale de tratament ale hipertiroidismului presupun:
a. Spitalizare
b. Sedare cu barbiturice
c. Betablocante
d. Repaus, continuarea activitatii profesionale
e. Contraceptie eficienta la femei
152.
Semnele de hipometabolism din hipotiroidism sunt urmatoarele:
a. Bradicardie

b.
c.
d.
e.
153.
a.
b.
c.
d.
e.
154.
a.
b.
c.
d.
e.
155.
a.
b.
c.
d.
e.
156.
a.
b.
c.
d.
e.
157.
a.
b.
c.
d.
e.
158.
a.
b.
c.
d.
e.
159.
a.
b.

Tulburari de libido
Macroglosie
Hipoacuzie
Frilozitate
Sindromul Schmidt din hipotiroidism se caracterizeaza prin:
Hashimoto
Hipotensiune
Eritrodermie
Astenie fizica
Anemie macrocitara
Managementul neuropatiei diabetice se face cu:
Antidepresive
Benzodiazepine
Anticonvulsivante
Antipiretice
Topice locale
Complicatiile metabolice, endocrine ale obezitatii sunt:
Steatoza hepatica
NASH
Sindromul ovarelor polichistice
Hipofertilitate
Hipogonadism feminine
Leucocituria izolata cu leucocite alterate(piurie) se intalneste in:
Imunodepresie
Litiaza vezicala
Nefropatie tubulointerstitiala cronica
Salpingita
Infectie urinara decapitate de o antibioteratie recenta
Factori declansanti/favorizanti in retentia acuta de urina sunt:
Obezitatea
Sarcina
Patologie prostatica
Disurie
Patologie tumorala vezicala
Diagnosticul diferential al colicii nefritice cu alte cauze de durere lombara acuta:
Pancreatita acuta
Fibroza retroperitoneala
Insuficienta suprarenala acuta
Hidronefroza
Pneumopatie
Efectele secundare ale alfa-blocantelor sunt:
Impotenta
Ginecomastie

c. Ejaculare retograda frecventa


d. Greata
e. Hipotensiune ortostatica
160.
Indicatiile Punctiei Biopsie Renala din tumorile de rinichi sunt:
a. Suspiciune de tumorala maligna la imagistica
b. Suspiciune de leucemie
c. Dublu diagnostic
d. Inaintea unui tratament adjuvant in formele metastatice localizate;
e. Pacientii cu risc chirurgical ridicat(rinichi unic);
161.
Sindromul glomerulonefritei rapid-progresive(GNRP) cu depozite lineare de IgG
pe membranele bazale glomerulare NU se intalneste in:
a. Sindromul Goodpasture
b. Wegener
c. Churg Strauss
d. Crioglobulinemie
e. Lupus eritematos acut diseminat
162.
Consecinte Insuficientei asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt:
a. Hiperparatiroidism
b. Hiperfosfatemie
c. Hipoparatiroidism
d. Hipercalcemie tardiva
e. Hiperuricemie
163.
Indicatiile absolute pentru initierea Epurarii Extrarenale sunt, cu exceptia:
a. Pericardita Uremica
b. Hipervolemie ca nu poate fi controlata cu diuretice
c. Acidoza metabolica moderata
d. Sindrom uremic
e. Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul dietetic;
164.
Sindromul Alport se caracterizeaza prin:
a. Boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului VI
b. Transmitere autosomal dominanta in 85% din cazuri
c. Evolutie spre insuficienta renala cronica terminala, in special la barbate;
d. Asocierea unui sindrom glomerular cu episoade de hematuria adesea macroscopica
e. Asocierea unui sindrom glomerular cu hipoacuzie de perceptive
165.
Etiologia medicamentoasa a sindromului hemolytic uremic este data de:
a. Mitomicina C
b. Gemcitabina
c. Aciclovir
d. Leflunomida
e. Metotrexat
166.
Examinarile cu caracter etiologic in anemia regenerative sunt:
a. Haptoglobina
b. Imunoelectroforeza

c. Reticulocitele
d. Testul Coombs direct
e. Frotiu Sanguin
167.
Complicatiile tratamentului substitutiv prin administrarea de fier sunt:
a. Dureri abdominale
b. Colorarea scaunelor in negru
c. Greturi
d. Varsaturi
e. Melanodermie
168.
Cauze de timp de protrombina(PT) normal si timp de cefalina activat prelungit
sunt:
a. Deficit de vitamin K
b. Deficit de factor X
c. Deficit de factor XII
d. Boala Von Willebrand
e. Anticoagulant circulant lupic
169.
Factori favorizanti ai complicatiilor trombembolice in Mielomul Multiplu sunt, cu
exceptia:
a. Stare neoplazica
b. Sindrom de hipervascozitate
c. Varstea adesea inaintata a pacientilor
d. Sindrom nefritic
e. Utilizarea eritropoietinei
170.
Radiatiile ionizante sunt factor de risc cunoscut pentru urmatoarele cancere
profesionale:
a. Limfom
b. Sarcom Osos
c. Cancer Pulmonar
d. Carcinom Epidermoid Cutanat
e. Angiosarcom
171.
Sindromul hemoragic prin coagulopatie de consum se intalneste cel mai frecvent
in:
a. LAM 3
b. LAM 5
c. LAM mieloblastica
d. LAM 4
e. LAM hiperleucocitara
172.
Din bilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult fac parte:
a. RMN toraco-abdomino-pelvin
b. Punctie lombara
c. ECG si ecocardiografie cardiaca inainte de tetraciclina
d. Calcemie
e. Uree

173.
Sunt elemente ntlnite n bronita acuta la copil:
a. prezena de raluri crepitante
b. antibioterapia este indicat
c. efectuarea unei radiografii toracice este contraindicat
d. tratamentul simptomatic al febrei nu trebuie neglijat
e. tusea i febra nu sunt prezente n bronita acut la copil
174.
Printre msurile de tratament n caz de rinit alergic la copil sunt incluse
urmtoare, cu excepia:
a. eviciunea alergenic
b. tratamente medicamentoase: injecii cu corticoizi
c. imunoterapie specific
d. administrarea de cromone
e. administrarea de betalactamine
175.
Printre examinrile complementare n pielonefrita la copil se numr:
a. hemograma
b. hemocultura: n caz de semne generale care evoc o bacteriemie
c. ecografia renal
d. examenul sumar de urin
e. cistografia anterograd: se va realiza n general la primul episod de pielonefrit.
176.
Despre hipoglicemia din diabetul zaharat al copilului putem afirma c:
a. este o urgen
b. poate avea drept cauz un raport inadecvat ntre aportul lipidic , insulin i efort fizic
c. poate avea drept cauz un raport inadecvat ntre aportul proteic, consumul de suc natural
i insulin
d. exist o gam de semne adrenergice evocatoare pentru hipoglicemie.
e. managementul terapeutic are ca opiuni tratamentul parenteral i administrarea per os
177.
Obezitatea este definit drept:
a. surplus de greutate determinat de creterea masei musculare
b. surplus de greutate determinat de scderea masei grase
c. IMC superior percentilei 97 dac vorbim de obezitate gradul 1 la copil
d. surplus de greutate determinat de creterea masei grase
e. IMC superior percentilei 79 daca vorbim de obezitate gradul 1 la copil
178.
Printre complicaiile obezitii se numr:
a. hipoHDL-colesterolemie
b. hiperinsulinismul
c. tulburri anxioase
d. hipotensiunea arterial
e. hipertiroidismul
179.
Dintre afirmaii de mai jos cu privire la obezitate care sunt cele false:

a. din punct de vedere epidemiologic, obezitatea infantil atinge cele mai nalte cote n
Africa de Est.
b. managementul obezitii este multifactorial
c. printre complicaiile osteoarticulare se numr epifizita oldului
d. anamneza i examenul clinic permit excluderea unor cauze endocrinologice
e. activitatea fizic nu este indicat n obezitate deoarece exerciiile fizice singure nu duc la
scderea greutii i nici nu reduc sedentarismul.
180.
Sunt adevarate urmtoarele despre scorul Silverman:
a. Geamtul audibil cu stetoscopul se noteaz cu 2
b. tirajul intercostal este un criteriu component al scorului Silverman
c. este utilizat n sindromul de detres respiratorie la nou-nscut
d. Absena geamtului respirator primete cifra 0
e. este utilizat n sindroamele infecioase ale copilului cu vrst mai mare de 3 luni.
181.
Sunt manifestri paroxistice neepileptice:
a. epilepsia de lob frontal
b. fenomenele paroxistice n somn
c. micrile piramidale
d. crizele epileptice grand mal
e. migrenele
182.
Urmtoarele elemente clinico-paraclinice sunt ntlnite n encefalita postinfecioas:
a. febra ridicat
b. hiperdensiti difuze evideniate la CT
c. anomalii neurologice focale
d. unde lente difuze evideniabile la EEG
e. anomaliile neurologice sunt puin importante
183.
Selectai afirmaii adevrate cu privire la epilepsia copilului:
a. Sindromul West cuprinde triada spasme n flexie-hipsaritmie la EEG-regresia achiziiilor
b. Crizele din sindromul Dravet apar n context febril
c. Epilepsia grand mal se caracterizeaz prin prezena de crize tonico-clonice generalizate
d. Epilepsia de grand mal are un prognostic bun
e. Epilepsia de grand mal are un prognostic sumbru.
184.
Reprezint cauze de origine parazitar pentru diareea acut la copil:
a. Giardia intestinalis
b. Entamoeba hystolitica
c. Salmonella
d. Vibrio cholerae
e. Adenovirusul
185.
Sunt adevrate urmtoarele date cu privire la orientarea diagnostic n funcie de
examenul clinic n cazul febrei la copilul peste 3 ani :

a. redoarea cefei-semn de infecie urinar


b. redoarea cefei-semn de pneumopatie
c. cianoza-semn de pneumopatie
d. redoare de ceafa- semn de meningococemie, meningit
e. fontanel bombat-semn de meningit,artrit i pneumopatie.
186.
Urmtoarele afirmaii despre afectarea renal din lupus sunt false, cu excepia:
a. Impune la fiecare consultaie msurarea greutii
b. Este tubular, uneori insidioas, uneori n prim plan
c. Aspectele histopatologice din clasa a 6-a evideniaz leziuni proliferative difuze
d. Afectarea mezangial este ntlnit n clasa a 2-a
e. Afectarea clasic este un sindrom nefritic impur ce impune biopsie.
187.
Reprezint caracteristici ale imunoglobulinei monoclonale:
a. Se depisteaz prin electroforeza protidelor urinare
b. Nu trebuie neaparat tipat prin imunofixare sau prin imunoelectroforez
c. Poate fi ntlnit n infeciile cronice
d. Monitorizarea picului nu se face prin dozarea ponderal a imunoglobulinelor.
e. Poate fi ntlnit n limfoame
188.
Sunt considerate criterii pentru stabilirea diagnosticului de lupus urmtoarele:
a. fotosensibilitatea
b. ulceraiile mucoaselor orale sau nazofaringiene
c. artritele erozive ce afecteaz cel puin dou articulaii periferice
d. titrul anormal de anticorpi anti Jo-1
e. lipsa convulsiilor la un pacient cu antecedente neurologice
189.
Despre afectarea multiorganic din lupus putem afirma urmtoarele:
a. Afectarea cutanat asociaz uneori un sindrom Raynaud
b. Afectarea cardiac se poate traduce prin endocardic i rar prin miocardit
c. Afectarea sistemului nervos este ntlnit n 60-90% din cazuri
d. Artalgiile i artritele din lupus sunt de obicei cronice afectnd articulaiile mici i mijlocii
e. Afectarea interstiial fibrozant este excepional
190.
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la procesul de mbtrnire sunt
adevrate?
a. Este un fenomen progresiv i inevitabil, fr o variabilitate inter i intra-individual
b. Cuprinde 3 forme de mbtrnire
c. mbtrnirea obinuit este caracterizat prin simplul efect al trecerii timpului , fr
patologii asociate
d. Termenul batrnii tineri se refer la persoanele cu vrste ntre 55 i 60 ani
e. Creterea timpului de reacie este o caracteristic a mbtrnirii neuro-cognitive
191.
Care din urmtoare variante nu sunt false:
a. Cauzele mbtrnirii sunt multifactoriale, complet elucidate
b. Printre cauzele mbtrnirii se numr factorii metabolici

c. Dintre factorii intrinseci, factorii de mediu joac un rol important n procesul de


mbtrnire
d. Factorii intrinseci implicai n procesul de mbtrnire sunt reprezentai de obicei de
factorii genetici
e. Glicozilarea lipidelor este responsabil de pierderea elasticitii esutului conjunctiv
192.
Reprezint caracteristici ale tulburrii psihotice din perioada sarcinii:
a. Tulburarea psihotic are un rol protector
b. Evoluia posibil este spre demen
c. Este cea mai frecvent patologie psihiatric n timpul sarcinii
d. Se prezint sub forma unui delir cronic non-bizar
e. Se prezint sub forma unui episod delirant acut cu semnele clinice obinuite
193.
Nu sunt simptome depresive ntlnite n depresia din perioada sarcinii
urmtoarele:
a. Disforia
b. Anhedonia
c. Delirul de grandoare
d. Halucinaiile auditive
e. Cenestopatiile
194.
Diagnosticul diferenial al tulburrilor de panic se face cu urmtoare afeciuni cu
excepia:
a. Sindromului coronarian acut
b. Hipertensiunii arteriale
c. Carenei de vitamina B1
d. Carenei de vitamina B2
e. schizofreniei
195.
Reprezint caracteristici clinice ale tulburrilor conversive:
a. Absena unei cauze organice
b. Indiferena pacientului fa de tulburrile sale
c. Evoluia este variabil
d. Poate mima aspectul unei patologii somatice
e. Ireversibilitatea simptomului
196.
Dezvoltarea normal a copilului de la natere pn la vrsta de 6 ani cuprinde
urmtoarele caracteristici:
a. La 4 luni: prehensiune cubito-palmar
b. La 4 luni copiaz ptratul
c. La 3 luni copiaz cercul
d. la 4 luni rde n hohote
e. la 9 luni i privete minile i se joac cu ele
197.
Fracturile masivului trohanterian sunt caracterizate de urmatoarele cu exceptia:
a. Sunt extraarticulare

b. Nu duc la necroza osoasa


c. Duc la necroza de cap femural
d. Sunt intraarticulare
e. Prezinta semna de hemartroza
198.
Mononucleoza infecioas poate fi diagnosticat prin:
A. Test direct rapid
B. VDRL
C. Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Serologia EBV
E. Hemogram
199.
Examenele paraclinice recomandate n timpul primei consultaii n sarcina sunt:
A. Hemograma pentru depistarea anemiei
B. Frotiu cervico-vaginal, dac a trecut mult timp de la ultima analiz
C. Depistarea biochimic a sarcinilor cu risc de trisomia 21
D. Serologia rubeolei i a toxoplasmozei
E. Grupa i factorul Rh
200.
Hematomul retroplacentar:
A. Este o complicaie frecvent a preeclampsiei severe
B. Simptomatologia presupune: metroragie, contracii i suferin fetal
C. Riscuri: CIVD, oc hemoragic matern
D. Operaie cezarian de urgen
E. Tratamentul preeclampsiei asociate