Investigatii

imagistice in
epilepsie
C. D. Popescu
Imageria cerebrala in
diagnosticul si tratamentul
epilepsiilor

Metodele imagistice structurale si functionale au

avut un impact deosebit in diagnosticul si
tratamentul epilepsiilor, putand furniza
numeroase informatii anatomice si metabolice
Identificarea unei leziuni corticale este frecvent,
dar nu mereu, o indicatie relativ sigura a originii
convulsiilor
Metode imagistice structurale vs
imagistica functionala
Anatomia cerebrala Functia cerebrala.

Source: Jody Culhams fMRI for Dummies web site

 CT
Imageria cerebrala
in diagnosticul si Fotografiere PET

tratamentul
epilepsiilor
MRI

IRM (FLAIR, FSE, SPGR, STIR, MPGE, etc)

Computer tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
CT cu emisie de foton unic (SPECT)
IRM functional (IRMf)
Magnetoencefalografia (MEG)
IRM este superior CT cu raze X ca specificitate si sesibilitate in
identificarea epilepsiilor lezionale (scleroza hipocampica, malformatii
corticale)
IRM poate oferi date de predictie asupra rezultatului chirurgical
Imageria functionala a fost folosita pentru localizarea disfunctiilor
cerebrale prin cuantificarea unor moficari metabolice sau ale fluxului
sanguin
Indicatiile investigatiilor
imagistice

Contribuie la formularea unui diagnostic

etiologic si de sindrom, furnizand informatii
pentru un prognostic clar al afectiunii
Proportia de epilepsii criptogenetice a scazut
odata cu ameliorarea aparatelor IRM, a
tehnicilor de achizitie si de postprocesare
Defineste extinderea procesului patologic si
posibilitatile de interventie chirurgicala
Tehnici clasice (anatomice)

Identificarea anomaliilor structurale care stau la baza

activitatii convulsive
date cantitative, natura, extensia leziunii
Leziuni cauzatoare
Scleroza hipocampica
Displazii corticale (sau alte malformatii de dezvoltare
corticala)
Tumori (gangliogliom, astrocitom, tumori disembrioplastice
neuroepiteliale),
cicatrici (leziuni traumatice, infectii, accidente vasculare
cerebrale),
malformatii vasculare (hemangiom cavernos),
tulburari metabolice
Metoda de electie este IRM
 Imageria prin RM

Evaluarea atenta a rezultatelor

Studiu efectuat in Germania (1) pacienti cu convulsii
focale si considerati initial ca neavand anomalii
evidente pe IRM (la examinarea de rutina) au fost
reevaluati in centre specializate in peste 85% din
cazuri au fost evidentiate leziuni focale
Persoanele care interpreteaza IRM expert
neuroradiolog cu minim 3 ani de experienta intr-un
centru important de diagnostic al epilepsiei
Protocol IRM standard (protocol generic pentru
examinarea extremitatii cefalice) vs dedicat
(optimizat pentru detectarea leziunilor care cauzeaza
epilepsie de lob temporal)

(1) Von Ortzen J, Urbach H, Jungblut S, Kurthen M, Reuber M, Fernandez G et al. Standard magnetic rezonance
imaging is inadequate for patients with refrectory focal epilepsy. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2002;73:643-7
 Protocol optimizat pentru IRM temporal

Imagini sagitale T1 ponderate spin-ecou (scanarea intregului creier)

In afara imaginilor de ansamblu ale creierului, toate celelalte secvente IRM
sunt achizitionate in plan coronal perpendicular pe axa lunga a
hipocampului
FLAIR (fluid attenuated inversion recovery) coronal
FSE (spin-ecou rapid) T2 ponderat coronal
Primele doua secvente sunt secvente T2 ponderate folosite pentru a cauta
anomalii de semnal care sa indice scleroza hipocampica
SPGR (3-D spoiled gradient-ecou) coronal
STIR (short tau inversion recovery) coronal
Secventele precedente sunt de inalta rezolutie care asigura un contrast
bun intre substanta alba si cenusie. Pot fi folosite pentru a cauta arii de
displazie corticala sau heterotopii ale substantei cenusii. Sunt de
asemenea folositoare pentru evaluarea dimensiunilor hipocampice
Coronal magnetization-prepared gradient echo (MPGE)
Secventa sensibila la compusi sanguini, utila in cazul in care sunt cautate
anomalii vasculare, cum ar fi hemangioame cavitare.
Spin ecou T1 ponderat cu contrast (gadolinium) coronal
Este cea mai buna secventa pentru caracterizarea tumorilor

(1) Von Ortzen J, Urbach H, Jungblut S, Kurthen M, Reuber M, Fernandez G et al. Standard magnetic rezonance
imaging is inadequate for patients with refrectory focal epilepsy. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2002;73:643-7
 Imageria prin RM

Imagini in T1 si T2
Interval cat mai mic intre sectiuni
Achizitie de sectiuni coronale si axiale, dar de preferat
tridimensional
Folosirea substantei de contrast nu este necesara de rutina
Datorita mielinizarii incomplete, in primii 2 ani de viata
contrastul intre substanta alba si cenusie este nesatisfacator,
ducand la dificultati de identificare a anomaliilor corticale
Tulburarile legate de substanta alba sunt mai usor identificate
La pacienti in acest interval de varsta un IRM care nu releva
leziuni trebuie repetat dupa 1-2 ani.
T1
Imageria prin RM

Pentru identificarea anumitor leziuni (displazie

corticala focala) este necesara investigarea prin
tehnici FLAIR (fluid atenuated inversion
recovery)
Poate evidentia leziuni care nu sunt identificabile in
alte tipuri de examinare
T2 angioame cavernoase mici
Evaluarea hipocampului
calitativa
cantitativa volum hipocampic (corectat in functie de
volumul intracranian); trebuie comparat cu partea
controlaterala (poate exista afectare bilaterala) si cu
un lot martor (al laboratorului)
 Scleroza hipocampica
Epilepsia de lob temporal cauzata de scleroza
hipocampica are o probabilitate de 10% de a fi
controlata cu antiepileptice,
epilepsia temporala cu etiologie mixta are o sansa de 3% de
a fi controlata,
epilepsie temporala fara scleroza hipocampica - 31%
reactioneaza favorabil la tratamet
Lobectomia temporala este mai utila pacientilor cu
scleroza hipocampica decat celor cu hipocamp
normal
Etiologia sclerozei meziale temporale este neclara.
Frecvent in istoric se regasesc convulsii febrile (40%
dintre pacienti)
Scleroza hipocampica

Substratul tipic asociat cu epilepsia de lob

temporal este scleroza temporala meziala.
Histologic: pierdere neuronala importanta, glioza in
special in subcampurile CA1, CA3 si CA4 ale
hipocampului.
Sprouting recurent al fibrelor se considera ca sta la
baza caracteristicii dominante a sclerozei temporale
meziale, care este hiperexcitabilitatea
Atrofia hipocampica, pierderea arhitecturii
interne, cu cresterea semnalului T2 ponderat si
FLAIR si diminuarea semnalului T1 ponderat
 Scleroza hipocampica
Secventa coronala SPGR T1-
ponderata
Contrast bun intre substanta
alba si cenusie
Sectiuni la interval de 1,5
mm
Hipocampul stang este mai
mic ca dimensiuni
Imagine coronala FLAIR (T2
ponderata) (acelasi pacient)
Pulsul de inversiune este folosit
pentru a anula semnalul LCR care
in mod normal ar apare
stralucitor pe secventele T2
Hipocampul stang este mai mic si
mai stralucitor prezenta
sclerozei hipocampice
Scleroza hipocampica
Secventa STIR coronala (T2
ponderata)
Pulsul de inversiune este
folosit pentru imbunatatirea
contrastului intre substanta
alba si cenusie
Se obisnuieste sa se
inverseze contrastul imaginii
imaginile rezultate
seamana cu aspectul
anatomic macroscopic
La acelasi pacient
hipocampul stang apare mai
mic si mai intunecat decat
cel drept, ceea ce in aceasta
secventa indica scleroza
Displazia corticala
A doua cauza de epilepsii abordabile chirurgical, dar cea
mai frecventa la copil
Leziunile focale cauzeaza epilepsii partiale, cele difuze
duc la intarzieri de dezvoltare
Cauze: evenimente aparute in timpul dezvoltarii
migrare anormala a neuroblastelor, conexiuni anormale,
dezvoltare celulara anormala
Clasificare dificila (trasaturi comune, mai multe leziuni
simultan)
Leziunile perinatale sunt asociate cu certitudine cu unele
anomalii de formare girala. Momentul agresiunii
influenteaza tipul si severitatea anomaliilor de dezvoltare.
Tesuturile din vecinatate au anomalii metabolice, de
excitabilitate, biochimice acestea pot prezenta anomalii
de dezvoltare sub nivelul tehnologiilor IRM, sau pot fi
disfunctionale doar ca rezultat al conexiunilor anormale
cu ariile displazice
20% pana la 50% dintre cazurile de displazii corticale
focale nu sunt diagnosticate la IRM
 Displazia corticala

Heterotopie laminara
Displazie corticala focala
imagineaT1 ponderata coronala arata
cortex dublu (sageti)
aceasta este datorata unei mutatii a genei
DCX sau dublecortinei sau a genei LIS1
Cu cat este mai gros cortexul subcortical,
cu atat mai sever este deficitul cognitiv
pacient tanar cu convulsii
refractare la tratament de la
varsta de 3 ani
Arie mica de anomalie corticala
in aria motorie precentrala
stanga (sageata)
Malformatii corticale

Malformatii de dezvoltare corticala pe secvente T1

ponderate.
Pacient cu polimicrogirie, cu fisura silviana anormal de
superficiala vizibila pe imaxinea axiala T1 ponderata.
Sunt vizibile circumvolutii superficiale si un numar mare de
circumvolutii ale girusului temporal superior, ca si la nivelul
regiunii operculare a lobului frontal pe marginea fisurii silviene
 Sus: secventa axiala
T1 ponderata
schizencefalie
bilaterala

Jos stanga: T1
ponderat coronal
displazie corticala
focala dreapta
Jos dreapta: T1
ponderat axial
polimicrogirie
bilaterala
perisylviana
 Agirie/pahigirie posterioara
cu polimicrogirie
demonstrata de IRM la doi
frati
Imagine T2 axiala de la
fratele mai varstnic (sus) si
de la cel mai tanar (jos)
Agirie/pahigirie importanta
posterioara cu arii de
polimicrogirie in principal la
nivelul cortexului parietal
 Alte tehnici imagistice CT
clasica
CT clasica poate evidentia leziuni structurale mari,
dar va lasa nedescoperite leziuni mici (tumori,
malformatii vasculare, scleroza hipocampica, si cea
mai mare parte a malformatiilor corticale)
Ocazional poate pune in evidenta calcificari corticale, in
special la pacienti cu infectii congenitale sau dobandite
(cisticercoza) sau in cazul unor tumori (oligodendroglioame)
Este recomandabil doar daca IRM nu este disponibil sau
aplicabil (pacemaker, implante cerebrale, cohleare)
Poate fi util in cazul unor convulsii aparute in context acut
traumatism, hemoragie intracraniana, encefalita)
Alte tehnici imagistice

Scintigrafia conventionala nu furnizeaza

suficiente informatii privitoare la structura
cerebrala, si nu evidentiaza leziunile
responsabile de activitatea convulsiva
SPECT si PET nu sunt indicate in evidentierea
structurilor anatomice cerebrale, dar pot fi
utile in evidentierea unor anomalii metabolice
(functionale)
 Imageria in situatii non acute
- IDEAL
IRM este investigatia de electie
Este recomandata la
Convulsii debutate la orice varsta, cu debut focal (clinic
sau pe EEG)
Debutul unor convulsii neclasificate sau aparent
generalizate in cursul primului an de viata sau la adult
Prezenta unui deficit focal neurologic sau
neuropsihologic.
Dificultati in controlarea convulsiilor cu un antiepileptic
de prima linie
Inrautatirea controlului convulsiilor sau modificarea
tiparului convulsiilor, care ar putea implica o leziune
progresiva
Imageria in situatii non acute
- MINIM

Variaza in funcite de tara si sistemul de

sanatate
CT este o procedura alternativa
IRM este esential la pacientul cu convulsii
Focale sau secundar generalizate care nu sunt
controlate cu tratament antiepileptic
Aparitia de deficite neurologice sau neuropsihologice
progresive
Imageria functionala

Subcomisia ILAE pentru neuroimagistica a

evaluat IRMf, MRS (spectroscopia prin RM), PET
si SPECT
Indicatiile clinice si potentialul de cercetare
Relatiile cu imagistica structurala
Standarde minime si optime, in ceea ce priveste
echipamentul, protocolul clinic, logistica, raportarile
si interpretarea
 IRM vs. IRMf
Rezolutie mare
IRM IRMf Rezolutie mica
(1 mm) (~3 mm, se poate ameliora

one image

IRMf
Blood Oxygenation Level Dependent (BOLD) signal
Multe imagini
evaluare indirecta a activitatii nervoase (se ex., la fiecare 2 sec timp
de 5 minute)

activitatii nervoase fluxului sanguin si extractiei

oxigenului sanguin semnalului IRMf
Source: Jody Culhams fMRI for Dummies web site
IRM functional

Nu exista indicatii clare sau acceptate universal

pentru IRMf
Multe centre care practica chirurgia pentru
epilepsie folosesc IRMf pentru identificarea
cortexului motor si pentru evidentierea
lateralizarii functiilor de limbaj
Este posibila inregistrarea continua simultana a
EEG si IRMf
Analiza mai detaliata asupra patternului modificarilor
hemodinamice si a intelegerii bazelor fiziopatologice ale
activitatii epileptice
 Spectroscopia prin IRM

Furnizeaza informatii asupra compozitiei chimice a tesuturilor si

asupra modificarii acesteia
Nucleii sunt inconjurati de electroni, care au un efect de protejare a
nucleului fata de campul magnetic extern
Frecventa de rezonanta va fi influentata de deplasarea de mica amplitudine a
campului generata de norul electronic (deplasare chimica).Tehnica a fost
evaluata in primul rand pentru folosirea in epilepsia de lob temporal

Spectroscopia prin IRM ar

putea fi utila si in epilepsii
extratemporale
Anomaliile metabolice au
frecvent o extindere spatiala
mai mare decat leziunile
structurale evidentiate de
IRM clasic
Utila la pacienti cu IRM
normal
 Spectroscopia prin IRM
MRS cu protoni furnizeaza informatii utile asupra lateralizarii disfunctiei
metabolice
Sensibilitate de aproximativ 90%, dar anomaliile bilaterale sunt frecvente
(pana la 40% din cazuri), si pot fi reversibile
Anomaliile N-acetil-aspartatului (NAA) (compus mitocondrial neuronal),
creatinei (Cr), si colinei (Cho) la pacienti cu epilepsie.
Anomalie persistenta a raportului NAA/Cr corespunzatoare focarului
epileptogen in epilepsia temporala si extratemporala
Probabil prin scaderea NAA. Reducerea NAA nu se coreleaza cu pierderi
neuronale si reprezinta probabil doar o disfunctie neuronala
Studiile au demonstrat o cresterea a concentratiilor de lactati postictal la
nivelul lobului temporal epileptogenic
MRS pentru fosfati ( (35P)MRS ) se bazeaza pe cresterea anormala a
concentratiilot de fosfati anorganici si are sensibilitate moderata pentu
lateralizare
Metabolismul fosfolipidelor si a fosfatilor macroergici
Raport anormal fosfocreatina/fosfati anorganici
Mai dificil de obtinut si mai putin sensibil decat spectroscopia cu protoni
Anomaliile de pH sunt controversate si nu pot fi considerate de incredere
pentru diagnosticul epilepsiei
 Spectroscopie prin RM pentru spectrul 1H masurat in lobii temporali
(casutele din imaginea centrala) ai unui pacient in varsta de 18 ani cu
epilepsie refractara la tratament. Graficul spectrelor evidentiaza
peak-uri majore ale intensitatii semnalului corespunzand N-
acetilaspartatului (NAA) si creatinei (Cr).
Raportul NAA/Cr in regiunea temporala stanga este considerabil mai
mic decat valorile de referinta, in timp ce pe partea dreapta este
normal
Dupa efectuarea unei lobectomii temporale stangi pacientul nu a mai
prezentat crize convulsive
Relaxometria prin rezonanta
magnetica (MRR)

In epilepsie se foloseste relaxometria pentru

evaluarea semnalelor anormale T1 si T2
In scleroza hipocampica
Hiperintensitatea semnalului T2 ponderat la nivelul
hipocampului - 50-65% dintre cazuri (8 - 70%)
Folosirea timpului de relaxare T2 pentru masurarea
cantitativa a modificarilor patologice tisulare in
substanta enusie hipocampica aproximativ 80%
dintre pacientii cu epilepsie de lob temporal au
demonstrat timpi anormali de relaxare ipsilateral si
30% si controlateral
 SPECT

Un radionuclid este introdus intr-o molecula cu relevanta biologica si apoi

administrat pacientului.
Nucleii instabili cu un numar excesiv de protoni vor tinde sa isi reduca gradul
de pozitivitate nucleara.
Unii radionuclizi cu exces de protoni vor captura un electron, cu transformarea
ulterioara a protonului in neutron.
Nucleul rezultat ramane frecvent intr-o stare excitata / aranjamentul instabil se
disipeaza ulterior, ajungand la o stare de baza si emitand un foton unic
Izotopii care se degradeaza prin capturarea unui electron sunt iod 123 (123I) si 99m-
tehnetiu (99mTc).
Din cauza ca fotonul este emis direct din situl reactiei, limita rezolutiei spatiale a
SPECT nu este comparabila cu a altor metode
Scanerele spect folosesc pentru detectarea traiectoriei fotonilor o tehnica de
colimatie
Colimatorul este un bloc de plumb cu multe canale mici paralele, care este interpus
intre subiect si detectorul de radiatii. Canalele sunt suficient de inguste si lungi
pentru a permite doar trecerea fotonilor cu traiectorie paralele
Cunoscand directia canalelor colimatorului poate fi dedusa directia liniara a fotonului
Detectoarele de radiatie SPECT se rotesc in jurul capului subiectului, achizitionand
proiectii multiple din diferite unghiuri
SPECT
Este utila in sustinerea lateralizarii epilepsiilor
focale in conditiile folosirii atente
Ictal sau post ictal, comparativ cu o imagine
interictala
Posibil utila in evaluarea preoperatorie, in gasirea
localizarii pentru plasarea electrozilor
intracranieni, sau in alte situatii cand informatiile
structurale nu sunt concludente
In epilepsiile aparent generalizate ar putea
evidentia o componenta focala
Protocoale si tehnici mai noi permit pacientului sa
isi autoadministreze izotopul la primele semne de
convulsie, crescand posibilitatile de inregistrare si
scurtand intervalul dintre debut si capturarea
trasorului in creier
Obtinerea SPECT ictal cu substractie,
coinregistrat cu IRM (SISCOM)

Se obtin imaginile SPECT

ictala si interictala. Dupa
normalizarea
intensitatilor medii si
coinregistrarea intre ele,
se efectueaza
substractia, pentru a
obtine o imagine de
diferenta
Imaginea diferenta este
apoi suprapusa peste
imaginile IRM in planurile
specifice sau pe suprafata
unei reconstituiri
tridimensionale prin RM
 SPECT

SPECT interictal hipoperfuzie la nivelul lobului temporal

SPECT ictal schema complexa de hiperperfuzie temporala bilaterala
Neurology, october 1997, vol 49, numer 4, page 965
 SPECT postictal prin
substractie suprapus peste
IRM
Focar de hipoperfuzie la
nivelul regiunii insulare
drepte
Pacient de 14 ani cu
convulsii partiale complexe
rezistente la tratament
Inregistrarea cu electrozi de
profunzime a confirmat
debutul EEG al convulsiilor
in aceasta locatie
Dupa rezectia focarului
pacientul mai prezinta doar
convulsii focale fara cadere
 PET
Un radionuclid este introdus intr-o molecula cu relevanta
biologica si apoi administrat pacientului.
Nucleii instabili cu un numar excesiv de protoni vor tinde sa isi
reduca gradul de pozitivitate nucleara.
Protonul poate fi transformat intr-un neutron si un pozitron, care
este emis
Pozitronul se ciocneste cu un electron, anihilandu-se reciproc cu
emisie de energie
Sunt emise doua raze fotonice, cu energie echivalenta si
traiectorie opusa (PET mai este numit si dual photon emission
tomography)
Printre cele mai folosite substante emitatoare de pozitroni in PET
se numara carbon 11 (11C), azot 13 (13N), oxygen 15 (15O), fluor
18 (18F).
Semnalul spatial unic al traiectoriilor fotonice opuse este folosit
de scanerele PET pentru localizarea sursei unui eveniment de
anihilare (coincidence detection)
 PET

PET cu 18F fluorodeoxiglucoza (FDG) sau cu apa

marcata cu 15O (H215O)
Este esentiala asocierea cu imagini IRM de inalta
calitate
PET cu FDG interictal lateralizare in epilepsia de
lob temporal.
Este utila pentru examinarea EEG intraoperator -
planificarea locului de implantare a electrozilor
intracranieni pentru inregistrarea debutului
convulsiilor temporale sau extratemporale
Zona de declansare a convulsiilor poate fi la periferia
ariei hipometabolice si nu in zona de metabolism
minim
Investigarea prin PET cu H215O este mai putin
Interictal folosita de la aparitia IRMf
FDG PET
PET-FDG

Imagine ictala prin PET

FDG la o fata de 9 ani
Focus hipermetabolic
cu captare intensa a
[18F]DG in portiunea
mediala a lobului
temporal drept
[18F]DG a fost injectat
cand fetita manifesta
un episod tipic cu
confuzie, oprirea
activitatii si
automatisme
 Scaderea captarii de FDG la o femeie de 52 ani cu epilepsie
refractara, la nivelul ambilor lobi temporali, dar mai accentuat pe
stanga (interictal).
PET

PET cu liganzi specifici

Studii cu liganzi ai receptorilor opiacei (11C-carfentanil
receptorul opiaceu ) au demonstrat captare crescuta la
nivelu neocortexului lateral al pacientilor cu epilepsie de lob
temporal si fara scleroza temporala mesiala
La pacientii cu epilepsie de lob temporal mezial si IRM negativ
PET cu 11C flumazenil (FMZ) ar putea fi mai utila decat PET cu
FDG, localizand mai precis focarul epileptic, dar nu pare sa fie
mai precisa in evaluarea lateralizarii
La pacienti cu convulsii neocorticale si IRM aparent normal PET
cu FMZ poate fi util in selectarea sitului de implantare al
electrozilor EEG intracranieni.
PET cu metil-triptofan pentru identificatea tuberculilor
epileptogenetici in scleroza tuberoasa
 PET cu flumazenil
comparatie intre un
pacient cu B. Alzheimer si
un martor normal
Inregistrarea SPECT/PET si a
IRM

Imbunatateste posibilitatile de localizare si

interpretare anatomica a modificarilor de flux
sanguin sau de metabolism
Inregistrarea imaginilor SPEC interictal si
ictal/postictal, cu o diferenta de imagine
ictala care poate fi corelata cu IRM
PET cu diferiti trasori (FDG si FMZ) inregistrat
impreuna cu IRM asigura posibilitatea unei
comparatii directe a localizarii, tiparului si
extinderii fiecarei anomalii
 PET interictal coinregistrat cu IRM:
hipometabolism bilateral (S>D) a
regiunilor postero-meziale frontale
SPECT cu substractie ictal-
interictal coinregistrat cu IRM:
cresterea fluxului sanguin la
nivelul portiunii posterioare si
meziale lobului frontal stang
 SPECT ictal suprapus pe IRM
si [18F]DG PET la un barbat
de 27 ani care a prezentat
convulsii febrile la varsta de
1 an si din copilarie prezinta
crize epileptice partiale
complexe cu generalizare
secundara refractare la
tratament
Imaginile din stanga: SPECT
ictal cu SISCOM arata un
locus dominant de
hiperperfuzie la nivelul
portiunii meziale a lobului
temporal drept
PET interictal arata o arie
hipometabolica concordanta
(captarea [18F]FDG este mai
redusa decat in lobul
temporal stang)
Magnetoencefalografia

Neinvaziva, fara elemente de pericol pentru pacient

Functionarea normala si anormala a creierului in
actiune
Inregistrarea externa (de pe scalp) a campurilor
magnetice de mica amplitudine asociate cu activitatea
electrica a creierului.
Rezolutie spatiala si temporala bune (2 mm respectiv 1
ms)
Campurile magnetice nu sunt modificate de craniu sau de
alte structuri , cu o acuratete mai buna si distorsiune mai
mica a semnalului.
Numai campurile magnetice generate de curenti tangentiali
la suprafata creierului
Costuri mari si disponibilitate scazuta (sub 100 de centre
in lume)
Magnetoencefalografia

MEG este mai eficient in

localizarea unor focare epileptice
superficiale decat pentru cele
profunde
De obicei in acelasi timp cu
inregistrarea EEG
Suprapunerea pe imagini CT/IRM
furnizeaza imagini functional-
anatomice - MSI (magnetic source
imaging)
Aplicatiile cele mai studiate ale
MEG/MSI (aprobate de FDA)
Localizarea focarelor epileptice
Localizarea cortexului elocvent
 MEG

Inregistrarea simultana a
275 de canale de MEG
(sensibile la campuri
magnetice cu intensitati de
pana la o trilionime de
Tesla, si a 128 canale de
electroencefalograma (EEG)
 MEG

Casca pentru reducerea

zgomotului de fond (Los
Alamos National Labs)

Datele si rezultatul postprocesarii pentru convulsii

 Imagini IRM (SPGR) echivoce
stergere discreta a diferentei MSI (magnetic
source imaging)
substanta cenusie/alba in ariile
parietotemporale posterioare
pe stanga. Pe imaginile FLAIR -
discreta hiperintensitate a
substantei albe subcorticale
Inregistrarea interictala a
MEG - varfurile au originea
in ariile dubioase
identificate la IRM, dar au
fost identificate si alte
centre de activitate situate
pe partea stanga mai
anterior, inclusiv in ariile
perisilviene
Imaginile FDG-PET - arie de
hipometabolism (discret) cu
aceeasi distributie
anatomica
 Magnetoencefalografia indicatii FDA

Localizarea ariilor epileptogene

Alternativa la investigarea invaziva prechirurgicala atunci cand EEG si
IRM nu concorda
Inregistrarea EEG poate fi distorsionata de modificarile anatomice ale
scalpului / creierului produse de interventii chirurgicale anterioare
Localizarea ariilor cerebrale elocvente
Cartarea exacta a ariilor senzitivo motorii, etc
Critica pentru evitarea lezarii in timpul interventiei chirurgicale