Sunteți pe pagina 1din 26

EPILEPSIILE

• Epilepsia = boala cronica cerebrala cu variate etiologii, caracterizata de prezenta unor


crize epileptice recurente.
• Criza epileptica = descarcare paroxistica anormala a neuronilor cerebrali din focarul
epileptogen, ce au o tendinta de depolarizare spontana recurenta si propagare a
descarcarilor spre diverse teritorii cerebrale, determinand manifestari clinice motorii,
senzitiv- senzoriale, psihice, vegetative si EEG.
• Exista crize electrice, fara manifestare clinica si foarte rar crize clinice fara manifestari
electrice (EEG), cand focarul este profund.
• Incidenta 0,3-0,5%. Prevalenta 5-10 ‰

ST 2020
DEFINITIA ACTUALA A EPILEPSIEI
ILAE OFFICIAL REPORT

Epilepsia, 55(4):475–482, 2014

• Epilepsia este o boala cerebrala definita de oricare din urmatoarele


conditii:
1. Cel puțin 2 crize neprovocate (sau crize reflexe) ce au avut loc la
interval de >24 ore între ele.
2. O criză neprovocată (sau reflexă) și o probabilitate de recurență pe 10
ani a altor crize similare cu un risc egal cu al persoanelor ce au avut
deja două crize neprovocate (risc recurență de peste 60%).
3. Diagnosticarea unui sindrom epileptic (ex forme epilepsie infantila de
tip sindrom West).
Epilepsia este considerată rezolvată pentru epilepsiile dependente de
vârstă (epilepsii infantile, ale copilăriei și adolescenței) care au depășit
vârsta specifică acelor crize, sau, pacienții care sunt de 10 ani fără crize,
din care ultimii 5 fără medicație antiepileptică.
EPILEPSIILE
• CLASIFICARE
1. Crize focale (partiale in vechea nomenclatura)
a. crize focale simple (motorii, senzitive, senzoriale, autonomice)
b. crize focale complexe
c. crize focale (simple sau complexe) secundar generalizate
2. Crize primar generalizate
a. crize tip absenta (fosta petit mal)
b. crize tonico-clonice generalizate (fosta grand mal)
c. crize tonice
d. crize atone
e. crize mioclonice
3. Crize neclasificabile (neonatale, spasme infantile).
Epilepsia, 55(4):475–482, 2014
EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

• IDIOPATICE 68,7%
• CAUZE CUNOSCUTE 31,3%
- boli cerebrovasculare 13,2% (post AVC, MAV, cavernoame, etc)
- tulburari de dezvoltare 5,5% (displazii corticale, scleroza temporala meziala, etc)
- traumatisme cerebrale 4,1%
- tumori cerebrale 3,6%
- neuroinfectii 2,6% (meningite, encefalite)
- boli degenerative 1,8%
- toxice (alcool, etc)
- metabolice
- genetice
EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

Demaror diencefalic al descarcarilor spre cortex in epilepsia de tip absenta Instabilitate electrica membranara prin canalopatii ale neuronilor din focarul epileptogen

Alterarea unor circuite neuronale inhibitorii / disfunctie de neuromediatori


Bernard S. Chang,Daniel H. Lowenstein, N Engl J Med 2003; 349:1257-1266

- focarul epileptogen = grup de neuroni anormali (canalopatii) cu depolarizare spontana, repetitiva, paroxistica
- arie de facilitare a descarcarilor din focarul epileptogen = aria / zona epileptogena
- alterarea circuitelor neuronale inhibitorii (disfunctie neuromediatori)
- disfunctie gliala de captare a potasiului si glutamatului
- propagarea la distanta facilitata a descarcarilor (caile de generalizare a crizelor prin tracturi intergirale
sau interemisferice- comisura anterioara, corp calos).
EPILEPSIILE – evaluare clinico-paraclinica
• ANAMNEZA
- mai ales daca e vorba de un copil, adolescent, tanar, trebuie sa inceapa cu perioada
prenatala, natala, primii 2-3 ani de la nastere (boli ale mamei, traume la nastere sau
ulterior, meningoencefalite, boli ereditare, etc)
- Antecedente de boli ce pot fi cauze de epilepsie: traumatisme craniocerebrale
semnificative, meningo-encefalite, toxice, alcool, antecedente AVC, cavernoame
cortico-subcorticale stiute, patologie tumorala cerebrala cu atingere de cortex,
- Intrebam la un epileptic cunoscut despre tipul, frecventa crizelor (1/3 <1criza/an; 1/3 ~
1 criza luna; 1/3 >1 criza /luna, din care 20% au >1 criza /saptamana); tratament ?
(doze, schema, etc)
- circumstantele de debut ale crizei (brutal, pierdere de constienta imediata sau nu,
miscari involuntare, vocalizari, devieri ale capului, modificari de vedere, gust, miros,
senzatii bizare viscerale, etc ce preced criza)
- durata crizei, manifestari in timpul crizei (convulsii, mioclonii, automatisme, etc)
- starea dupa criza (somn sau coma, durata, revenire imediata, confuzie, muscare limba,
relaxare sfincteriana, deficit motor postcritic tip Todd, etc).
EPILEPSIILE – evaluare clinico-paraclinica
• EXAMEN OBIECTIV
- tegumente, mucoase (leziuni tipice ptr facomatoze – scleroza tuberoasa Bourneville, Sturge
Weber, neurofibromatoza Recklinghausen, etc), echimoze traumatice, icter, tegumente
“uremice”, limba muscata, etc,
- ex somatic (suferinta hepatica, traumatica, etc),
- ex neurologic complet (semne postcritice sau cauzale – AVC, tumora cerebrala, encefalita, etc)
• EXPLORARI PARACLINICE
- uzuale hematologice, biochimice (hipo/hiperglicemii, afectare hepatica, renala, hematologica)
- dozarea nivelului seric al medicatiei antiepileptice, toxice, etc
- electroencefalograma (EEG) , in dinamica, de preferat mai ales in cazuri neclare diagnostic cu
video-EEG, sau polisomnografie sau inregistrare ambulatorie de lunga durata. Preoperator –
EEG cu electrozi implantati la suprafata cortexului pentru o buna delimitare a focarului si zonei
epiletogene.
- imageria cerebrala : CT cerebral, dar mai ales IRM cerebral – de electie, inclusiv IRM
functional, studii mai laborioase in caz de indicatie chirurgicala (IRM functional,SPECT
inter/intracritic, PET),
EPILEPSIILE - imagerie

IRM cerebral – scleroza temporala meziala la un caz de epilepsie de lob temporal cu crize focale complexe

Epilepsy foundation – Epilepsy.com https://www.epilepsy.com/sites/core/files/styles/banner_image/public/upload/image/tle-scan.png?itok=wjytCGfs


EPILEPSIILE – forme clinice, EEG
• CRIZE EPILEPTICE FOCALE (PARTIALE) SIMPLE
• MOTORII (origine ariile 4,6,8; EEG prezinta descarcari de varfuri, CVU, unde lente
ascutite, polivarfuri, PVU, in derivatiile ce culeg din zonele fronto-rolandice).
- crize focale motorii strict localizate
- epilepsia jacksoniana motorie
- crizele adversive
- crize epileptice afazice
- arie motorie suplimentara
• CRIZE VEGETATIVE (ariile fronto-orbitale, temporo-insulare, rar diencefalice) : crize
senzitive cu localizare faringo-laringee, toracala, abdominala, cu tahicardie, tahipnee,
tulburari vasomotorii, sudoripare, midriaza, sialoree, mictiuni imperioase, etc.
EPILEPSIILE – forme clinice, EEG

• CRIZE EPILEPTICE FOCALE (PARTIALE) SIMPLE – cont.


- senzitive : simple sau jacksoniene, au origine in ariile 3;1;2, EEG – descarcari de
grafoelemente patologice culese de electrozii parietali. Parestezii, paroxistice focale,
corespunzatoare ariei implicate in homomunculusul senzitiv, posibil cu extensie
jacksoniana.
- vizuale: focar occipital, in ariiile 17,18 – EEG –grafoelemente patologice intracritice
culese de electrozii occipitali. Paroxisme de fosfene, linii, globuri luminoase, colorate, in
hemicamp vizual sau global.
- auditive : focar temporal din girii Heschl - zgomote, sunete, tiuituri, de obicei in urechea
opusa focarului epileptogen.
- gustative, olfactive – senzatii elementare de gust, miros , de obicei dezagreabil, apar in
leziuni operculare, respectiv temporale.
EPILEPSIILE – forme clinice, EEG
• CRIZE FOCALE (PARTIALE) COMPLEXE (DE LOB TEMPORAL)
Toate acestea au in comun alterarea calitativa a constientei.
- crize cu alterare exclusiva a constientei (30sec-2 minute, pacientul desi aparent constient este
obnubilat, detasat, incoerent in raspunsuri verbale, comportament dezorientat, sau inadecvat
momentului; EEG – descarcari de grafoelemente patologice in derivatiile temporale)
- crizele psihomotorii – alterare calitativa a constientei asociata cu automatisme motorii : mici =
gestuale (inchidere/ dechidere nasturi, scuturare a hainelor, frecarea mainilor, plescait din buze,
etc) , verbale, mimice, gelastice ; sau mari = automatisme ambulatorii diurne sau nocturne,
circumcursive,etc.
- crize psihosenzoriale – crize iluzionale sau halucinatorii cu aspecte complexe vizuale
(distorsiuni, metamorfopsii, sindr “Alice in wonderland”, imagini panoramice, derulari tip
cinematograf suprarealist, etc); auditive (voci, muzica distorsionata, etc), gustative, olfactive.
- crize cu simptomatologie cognitiva
- cu tulburari de tip dismnezic/ paramnezic (stari de vis cu senzatie de tip “déjà vu”, sau “jamais vu”,
senzatie de straniu,
- idee fixa parazita,
- manifestari paroxistice afective (anxietate, panica, depresie sau euforie, beatitudine)
- crize de depersonalizare
- crize partiale complexe asociate (uncinate) – asocieri de manifestari psihosenzoriale (vizuale,
auditive, olfactive), cu tulburari dismenzice si psihomotorii. Apar in leziuni de uncus temporal.
EEG – crize focale complexe de lob temporal

Iasemidis, L & Principe, Jose & Sackellares, J. (2000). Measurement and Quantification of SpatioTemporal Dynamics of Human Epileptic Seizures. 2.
EPILEPSIILE – forme clinice, EEG
• EPILEPSIILE PRIMAR GENERALIZATE
• Absenta epileptica (epilepsia Petit Mal)
- apare mai ales la copii intre 3-15 ani, caracterizata de suspendarea brusca a functiilor psihice,
constientei si memoriei pentru durata scurta de 5-15 secunde, fara cadere (de obicei), cu debut si
sfarsit brusc. Copilul ramane brusc imobil , isi intrerupe ativitatea, nu vede, nu aude, nu vorbeste,
apoi reia brusc activitatea dar cu amnezie totala a perioadei lipsa. Poate avea midriaza, salivatie,
sudoratie in exces, roseata sau paloare, tahicardie usoara. In forme mioclonice are tresariri discrete
ale capului si membrelor cu o fecventa de 3Hz.
- EEG – descarcari bilaterale, simetrice, sincrone de complexe varf-unda (CVU) 3Hz.

International League Against Epilepsy webpage

https://www.epilepsydiagnosis.org/seizure/absence-typical-eeg.html
EPILEPSIILE – forme clinice, EEG
• Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate
CLINIC – se descriu 3 faze:
- faza tonica - debutul este brusc, cu cateva tresariri, apoi cadere cu strigat sacadat produs
de expirul fortat cu glota inchisa prin contractie tonica a muschilor respiratori, contractura
generalizata, contractura fiind intial pe flexori la membrele superioare, masseteri (trismus,
muscare limba), flexie trunchi, apoi cu aspect de opistotonus, cu contractie a extensorilor, dar
flexie a degetelor si policelui, extensie a membrelor inferioare. Pacientul este cianotic,
congestiv. Aceasta faza tonica, dureaza 10-20 secunde
- faza clonica, in care apar scurte perioade de relaxare a musculaturii, intretaiate de contractii
spasmodice, cu posibila muscare de limba, secretie salivara abundenta ce se prelinge la
coltul gurii, respiratie sforaitoare sacadata, tahicardie, hipertensiune, cianoza, hipersudoratie,
incarcare bronsica, semnul Babinski bilateral. Durata medie a fazei clonice 30-60-90 secunde.
In faza de coma postcritica cloniile se raresc ca frecventa, apoi se opresc, pacientul este
comatos, cu midriaza, tetraplegic, Babinski bilateral, eventuala incontinenta urinara sau ptr
materii fecale.
- Treptat respiratia se normalizeaza, incepe sa redevina constient, trecand printr-o
semnificativa faza de confuzie postcritica.
EPILEPSIILE – forme clinice, EEG
• Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate (in trecut numita Grand Mal)
• Aspecte EEG
- la debut cateva varfuri ce preced o brusca aplatizare de traseu, apoi descarcari de
varfuri de mare amplitudine = polivarfuri 10 Hz, bilateral, simetric, sincron, realizand
asa zisul “ritm recrutant” corespunzand fazei tonice.
- faza clonica se caracterizeaza prin complexe polivarf-unda, bilateral, simetric, pe toate
derivatiile
- faza de coma postcritica prezinta unde lente generalizate din spectrul subtheta si mai
ales delta, care cresc ca frecventa spre ritm theta si apoi alfa odata cu revenirea la
normal.

https://clinicalgate.com/epilepsy-4/
EPILEPSIILE - TRATAMENT
• PRINCIPII
- se trateaza doar cazurile cu diagnostic cert de epilepsie (crize confirmate, cel putin doua-trei
crize, DAR de la prima criza daca este secundara unei leziuni cerebrale cauzatoare, sau pe
EEG are descarcari epleptice)
- se cauta intotdeauna etiologia crizelor si se trateaza, uneori fiind suficient acest tratament
(exemplu hipoglicemiile, tumori, etc)
- se prefera terapia monodrog de cate ori este posibil
- politerapie doar la cazurile de esec ale monoterapiei, sau la pacienti cu crize diverse ce nu
raspund la un singur medicament
- se alege un medicament de prima linie, cel mai eficient pentru tipul de crize al pacientului, dar
se iau in considerare si bolile asociate, toleranta, efectele adeverse potentiale.
- daca primul medicament a esuat, se incerca cu un al doilea, ulterior la nevoie maxim al treilea
(pe rand!!!), prin suprapunere pana medicamentul nou introdus a intrat in actiune
- daca un medicament este eficient se continua terapia min 3-5 ani in functie de tipul de crize
- dupa perioada de terapie cu succes, se poate intrerupe lent, progresiv, in 3-6 luni, doar daca
pacientul nu a mai facut nici o criza 5 ani, iar EEG, ex clinic si imagistic cerebral sunt normale
(nu are leziuni cerebrale ireversibile ce sunt cauza epilepsiei).
EPILEPSIILE - TRATAMENT
• CRIZELE FOCALE SIMPLE SI COMPLEXE
- lamotrigina; levetiracetam, oxcarbazepina, carbamazepina, topiramat,
valproat, fenitoin, pregabalin, gabapentin, tiagabin.
• CRIZELE GENERALIZATE
➢ absenta (Petit mal) – etosuximid; valproat
➢ tonico-clonice (Grand mal) –valproat; levetiracetam; lamotrigina; fenitoin,
carbamazepin; oxcarbazepin; topiramat.
➢ mioclonice = valproat, levetiracetam
➢ atone = valproat
• CRIZE REZISTENTE LA MONOTERAPIE
➢ GM rezistente = asociere valproat + levetiracetam sau valproat + lamotrigina
➢ partiale rezistente : valproat + carbamazepina; topiramat + lamotrigina
➢ Epilepsia rezistentă – definită de persistența nemodificată a frecvenței și
severității crizelor, în pofida terapiei cu două medicamente antiepiletice corect
alese pentru tipul de crize, administrate în doze și durată de timp adecvată.
PATRICK KWAN, MARTIN J. BRODIE, N Engl J Med 2000;342: 314-9.
STATUS-UL EPILEPTIC
(cu crize tonico-clonice generalizate)
• Crize epileptice repetitive, subintrante, fara revenire a constientei sau functiilor neurologice (in
cazul statusului GM), sau durata a unei/unor crize de peste 10 minute.
• Urgenta medicala majora, mortalitate 20-40% prin insuficienta respiratorie, acidoza mixta,
respiratorie si metabolica (acidoza lactica si piruvica, miocitoliza, insuficienta renala acuta),
coma cu leziuni cerebrale ireversibile, hipertermie, bronhopneumonie, hiperpotasemie, stop
cardiac/ aritmii maligne..
• Cauze frecvente : encefalite, tumori cerebrale, etilism, traumatisme, intrerupere brusca a
medicatiei antiepileptice.
• TRATAMENT :
- trebuie inceput cat mai precoce, chiar in Salvare
- internare in terapie intensiva neurologica, cu posibilitate de ventilatie asistata
- se monitorizeaza EEG si EKG
- imageria cerebrala poate fi necesara, dar nu este prioritara, se va realiza doar dupa ce statusul
a fost rezolvat
- precedat de resuscitare daca este cazul (ABC), dozare glicemie; recoltare analize, inclusiv
dozare nivel droguri antiepileptice DAE (daca este posibil).
- incepe cu oxigen, corectia eventualei hipoglicemii – dar glucoza iv doar asociata cu vit B1
100mg iv;
- la pH <7 se administreaza THAM sau solutii bicarbonat
STATUS-UL EPILEPTIC (2)
• TREAPTA I de terapie – primele 15 minute = benzodiazepine iv (Diazepam 0,2-0,4mg/kg iv
~ 10-20mg iv sau ir daca este ambulator, atentie la stop respirator!!; Lorazepam 0,1mg/kg/iv;
Midazolam 0,2mg/kg/iv).
• TREAPTA II de terapie dupa 15-30-45 minute = Fenitoin/ Fosfenitoin iv (doza initiala 10-
20mg/kg/iv, maxim 50mg /min, cu atentie la TA si alura ventriculara, poate da bradicardie sau
hipotensiune –monitor EKG), in caz de esec poate repeta inca max 5-10mg/kg/iv.
Au mai fost utilizate in treapta II de terapie:
• Valproat max 30 mg/kg (intre 15–30mg/kg) intial bolus iv 3–6 mg/kg/min.
• Levetiracetam doza medie 30 mg/kg, uzual bolus iv lent, in 10 min
• Lacosamid 200–400 mg bolus iv in 3–5 min.
• TREAPTA III de terapie – dupa 45 minute = Fenobarbital iv (atentie!! doar solutie apoasa
de uz iv) 20mg/kg/iv, max 50mg/min, cu respiratie asistata!!! in caz de esec mai repeta maxim
5-10mg/kg/iv.
• TREAPTA IV – anestezie generala cu midazolam, propofol, tiopental sau pentobarbital. EEG
– se cresc dozele pana la supresia traseului si descarcarilor epileptice.
• Atentie la status-ul epileptic subtil, cu disociatie electromecanica (monitorizare EEG,
sesizarea unor fine clonii oculare sau ale degetelor, lipsa de revenire a constientei in pofida
“opririi crizelor”.
Terapia chirurgicala in epilepsie
• Actual 20–40% din pacientii cu epilepsie sunt considerati refractari la terapia medicamentoasa actuala. Mai putin
de 50 % din acestia sunt candidati la chirurgie de rezectie, din care 30-60% postoperator vor fi fara noi crize
epileptice.
• Neuroablatia – presupune rezectia unei zone epileptogene cat mai selectiv, cu evitarea unor regiuni elocvente
corticale (cu functii semnificative- ex limbaj), dupa ce zona epileptogena a fost precis identificata prin inregistrari
EEG de suprafata si apoi de profunzime cu retele de electrozi implantati cortical, cu reprezentari EEG
tridimensionale suprapuse pe RMN 3D alaturi de zonele corticale elocvente. Rezultatele clinice sunt totusi modeste
mai ales in rezectia unor focare neocorticale laterale emisferice fata de cele temporale mediale.
• Termocoagularea de radiofrecventa prin electrozii EEG implantati pentru stereoEEG (3D), rar utilizata, control
dificil al ariei termocoagulate, benefiicii modeste.
• Chirurgia ultrasonica ghidata prin rezonanta magnetica – studii de faza I care aplica energie focalizata de o
sonda US cu 1024 elemente cu frecventa joasa si focalizata, ghidata pe un cadru stereotactic de RMN 3T, care
evalueaza in timp real si efectul de diatermie in structura tinta. Risc de diatermie de vecinatate, inclusiv nervi
cranieni. F putine cazuri, eficienta incerta.
• Ablatia cu laser 15W 980 nm dioda, ghidat IRM, pare precisa si sigura, recent aprobata FDA in acest scop.
• Radiochirurgia stereotactica cu gammaknife, cyberknife – iradiere focala, precizie acceptabila, dar cu latenta in
raspuns, posibile leziuni de iradiere si malignizare secundara la distanta (rar).
Tehnici de neurostimulare in epilepsie
• Se realizeaza fie prin stimularea unor populatii neuronale cu efect inhibitor al neuronilor
epileptogeni pe cale indirecta, prin nervi cranieni sau stimularea directa prin electrozi implantati
intracerebral. Scad fecventa crizelor, dar nu sunt un substitut pentru rezectia focarului epileptic.
• Stimularea nervului vag prin electrozi implantati cervical, ar realiza ameliorari paleative ale
frecventei crizelor la pacienti ce nu pot fi candidati pentru terapii de rezectie. Stimularea ar realiza
dezactivarea nucleului tractului solitar cu proiectii difuze pe nucleul dorsal al rapheului, locus
coeruleus, hipotalamus, talamus, amigdala si hipocamp.
• Stimularea nervului trigemen prin electrozi plasati extracranian, neinvaziva, aceleasi
mecanisme de actiune. Stimularea este bilaterala, de inalta frecventa, a redus cu pana la 50%
frecventa crizelor, fiind sigura, neinvaziva, se pare superioara stimularii vagale.
• Deep brain stimulation DBS- (stimularea cerebrala profunda)-implantarea de electrozi
intracerebral si electrostimulare -similar cu terapia din b Parkinson, dar localizati in structuri din
talamus centromedian si anterior, cerebel, hipocamp, cu scopul de a creste pragul epileptogen
neuronal si de a impiedica propagarea crizelor epileptice. Rezultate mult mai modeste fata de cele
din terapia b Parkinson. Habituare posibila, de unde variante de “closed-loop stimulation”
declansata doar de criza.
Agent (Trade Name) Formulations Dosage Principal Sites of Action Targeted Seizure Type

Carbamazepine Tablets: 200 mg 10-30 mg/kg/day in three or four Sodium channels Focal and secondary
(Tegretol, Chewable tablets: 100 mg divided doses (regular tablets or GTC
Finlepsin Suspension: 100 mg/5 ml suspension) or two divided doses
Tegretol-XR, Extended-release tablets: 100, 200, (extended-release forms)
Carbatrol) and 400 mg
Extended-release capsules: 200 and
300 mg
Clonazepam Tablets: 0.5, 1, and 2 mg 0.01-0.30 mg/kg/day in two or GABA receptors All generalized focal
(Klonopin) three divided doses or h.s. and secondary GTC
Diazepam for rectal Rectal syringe: pediatric: 2.5, 5, and 2-5 yr: 0.5 mg/kg GABA receptors Acute repetitive
administration 10 mg; adult, 10, 15, and 20 mg 6-11 yr: 0.3 mg/kg seizures
(Diastat) > 12 yr: 0.2 mg/kg
Ethosuximide Capsules: 250 mg 15-30 mg/kg/day in two or three T-type calcium channels Absence
(Zarontin) Suspension: 250 mg/5 ml divided doses
Felbamate Tablets: 400 and 600 mg 15-45 mg/kg/day (or 1,200-3,600 NMDA receptors Focal and secondary
(Felbatol) Suspension: 600 mg/5 ml mg/day) in two or three divided Sodium channels GTC
doses GABA receptors Lennox-Gastaut
syndrome
Fosphenytoin Injection: 50 mg/ml (phenytoin-equivalent) 10-20 mg/kg I.V. loading dose Sodium channels Status epilepticus
(Cerebyx)
Gabapentin Tablets: 600 and 800 mg 10-60 mg/kg/day Increases GABA release Focal and secondary GTC
(Neurontin) Capsules: 100, 300, and 400 mg
Suspension: 250 mg/5 ml
Lamotrigine Tablets: 25, 100, 150, 200 mg 200-500 mg/day in two divided Sodium channels (modulating Focal and secondary GTC
(Lamictal)* Chewable tablets: 2, 5, and 25 mg doses EAA release) Absence
Slow titration required, especially Calcium channels Tonic/atonic
if taken with valproic acid or GTC
valproate. Myoclonic
Levetiracetam Tablets: 250, 500, 750 mg 1,000-3,000 mg/day in two Potassium channels Focal and secondary
(Keppra) divided doses Calcium channels GTC
Lorazepam (Ativan) Injection: 2 or 4 mg/ml 0.05-0.1 mg/kg I.V. (total dose) GABA receptors Status epilepticus

Oxcarbazepine Tablets: 150, 300, 600 mg 900-2,400 mg/day in two divided Sodium channels Focal and secondary
(Trileptal) Suspension: 300 mg/5 ml doses GTC
Phenobarbital Tablets: 8, 15, 16, 30, 32, 60, 65, 2-5 mg/kg q.d. or in two divided Chloride channels Focal
(Solfoton, Luminal) and 100 mg doses Primary and secondary
Injection: 30, 60, 65, and 130 GTC
mg/ml Solution: 20 mg/5 ml
FENITOIN Chewable tablets: 50 mg Maintenance: 3-7 mg/kg/day in Sodium channels Focal
(Dilantin, Phenytek) Extended-release capsules: 30, three divided doses; single dose Calcium channels Primary and secondary
100 mg or two divided doses for extended-release NMDA receptors GTC
Suspension: 125 mg/5 ml forms
Injection: 50 mg/ml
Primidone Tablets: 50 and 250 mg 500-1,500 mg/day in two or three Chloride channels Focal
(Mysoline) Suspension: 250 mg/5 ml divided doses GABA uptake Primary and secondary
GTC
Tiagabine (Gabitril) Tablets: 2, 4, 12, 16, and 20 mg 32-56 mg/day in two to four divided Sodium channels Partial
doses Potassium channels Focal and secondary GTC
Glutamate receptors Tonic/atonic GTC
Carbonic anhydrase Myoclonic
inhibition
TOPIRAMAT Tablets: 25, 100, 200 mg 500-3,000 mg/day in two to four Sodium channels Focal and secondary GTC
(Topamax) Capsules: 15 and 25 mg divided doses Calcium channels Absence
Valproic acid/valproate Capsules: 125, 250, and 500 mg Tonic/atonic GTC
sodium Extended-release capsules: 250 Myoclonic
(Depakene/Depacon) and 500 mg
Syrup: 250 mg/ml
Injection: 100 mg/ml
Vigabatrin (Sabril)† Tablets: 500 mg 2-4 g/day GABA transaminase Focal and secondary GTC
Infantile spasms
Lennox-Gastaut syndrome
Zonisamide Capsules: 100 mg 200-600 mg/day in two divided Sodium channels Focal
(Zonegran) doses Calcium channels Primary and secondary
Carbonic anhydrase GTC
inhibition Poor or none
EFECTE ADVERSE MAI FRECVENTE ALE MEDICATIEI ANTIEPILEPTICE

Dermatita Insuf
Agranulo Anemie sindr Steven-
Agent Rash Hepatica Pancreatita boala serului Teratogenic
citoza aplastica Johnson / alte
+ + + + + + + ataxie Neural tube defects,
Carbamazepin
facial anomalies, (D)
Clonazepam + - - - - - - (D)

Ethosuximide + + + - - + + (C)

Felbamate + + + + - - - (C)

Gabapentin - + - - - - - (C)

Lamotrigine - + - - - - + (C)

Levetiracetam - + - - - - - (C)

Oxcarbazepin - + - - - - - (C)

Phenobarbital + + - + - + + Facial anomalies (D)

Phenytoin + + + + + + + ataxie ies, low IQ, IUGR (D)

Primidone + + - + - + + anomalies, low IQ (D)

Tiagabine - + - - - - - (C)

Topiramate - + - - - - - (C)

Valproat + + + + + + + s, facial anomalies (D)

Zonisamide - + - - - - + (C)