Subiecte rezolvate 2014-2015 Seria 1

1. Aprecierea gradului de maturitate a SN

Aprecierea :
- performantei motorii
- dezv analizatorilor urmarirea capacitatii de discriminare vizuala , auditiva , gustativa si olfactiva
- dezv a sensibilitatii superficiale si profunde
- dezv limbajului comprehensiv, expresiv, gest grafic
- dezv psihice
- caracteristicile antropometrice- perimetru cranian, forma, extrem cefalice, a intregului corp
- EEG- monitorizarea activitatii bioelectrice.

2. Examenul tegumentelor: elemente sugestice pentru afectiuni neurologice.

- la inspectie: leziuni tegumentare traumatice, nevi, pete acromatice, angioame, adenoame, fibroame, pigmentatii= sdr
neurocutanate(facomatoze)

Sdr. Neurocutanate:
-a)Sdr Sturge-Weber= nev vascular pe V + hemipareza contralaterala+ hemianopsie homonima+ calcificari intracerebrale
homolateral+ retard mental+ crize epileptice

b)Neurofibromatoza ( I periferic, II central)

I- spoturi cafenii, neregulate, asimetric pe trunchi, axile, extremitati. Cresc in dimensiune si nr in adolescenta.
Simptome cutanate cu semnificatie:
6 spoturi> 1cm/ 1zona mare de hiperpigmentatie + tumori cutanate/ noduli+ hipostatura+ anomalii scheletale+ disabilitati
cognitive+ tu intracraniene, nv periferici, intraspinali+ AVC
II- leziuni cutanate rare

c)Scleroza tuberoasa- perturbare in embriogeneza.

Modificari tegumentare:
- pete depigmentate pe torace, membre proximal.
-angiofibroam/ adenom sebaceu- sub forma de papule rosii pe : nas, obraji, reg malare
- fibroame plate: trunchi, gingii, periunghial, pleoape, scalp- pete rugoase/ galbene-maronii.

d)Ataxia- teleangiectazia (sdr Louis -Bar)-fragmentari cu reparare defectoasa a ADN

- telegiectazii pe ariile tegumentare expuse : conjunctiva bulbara , santurile perinazale , urechi , gat ,
fose antecubitale

e)Hipomelanoza Ito: modificari tegumentare caracterizate prin zone largi de hipopigmentatie cu aspect de spirala

3. Examenul obiectiv al extremitatilor cefalice: dimensiune si forma- aspecte normale si patologice

A. Dimensiunea:
- masurarea diametrului se face cu centimetrul de croitorie plasat deasupra sprancenelor si pe punctul maxim al
occipitalului.
-dimensiunea craniului este data de continutul intracranian si de structura osoasa. .
- rata de crestere este influentata de : genetic, cardiac, starea generala de sanatate, endocrine, varsta, greutate.
-rata de crestere= 2cm/luna in primele 3 luni
1cm/ luna in lunile 4-6
0.5cm/ luna intre luna 7-12
- microcrania <2 cm fata de normal. Se asociaza frecvent cu microencefalie => microcefalie
- etiologie: (I) genetici, cromozomiali, iradiatii materne, anoxii si infectii intrauterine, fact chimici, boli metabolice
(II) inf intracerebrale, traumatisme, anoxie cerebrala, metabolic
- macrocrania > 2cm fata de normal. - se asociaza cu anomalii morfologce si retard mental.
etiologie : hidrocefalie, hematom subdural, tumora, intoxicatii, tulb ale metab vit A, hipoPTH, ingestie de steroizi, malf
cong de cord, sdr de deprivare ---HIC
- fara HIC : in leucodistrofii, neurofibromatoza, scleorza tuberoasa, pseudotimori cerebrale, sdr sturge-weber.
- macrocranie statica: malformatii, hidrancefalie, lipidoze, scleroza tuberoasa, gigantism cerebra(sdr . Sotos)l,
achondroplazie, osteopetroza.

B. Forma craniului:
-bosele frontale: hidrocefalie
- largire biparietala: hematom subdural biparietal
 - largire parietala unilat: posttraumatic
- proeminenta occipitala: str Dandy- Walker
- forme particulare prin sinostozarea precoce a unor suturi in cadrul craniostenozelor=> craniu dolicocefal, brahicefal,
scafocefal, oxicefal, turicefal, plagiocefal
- plagiocefaliile pozitionale in primul an de viata- tubl de tonus muscular. Aspect asimetric cu bombarea frontala
homolaterala.

4. Examenul obiectiv al extremitatilor cefalice: fontanele si suturi- aspecte normale si patologice

A. Fontanele: Inspectie+ palpare

- anterioara- plata sau deprimata, 1-3 cm.
-se simt pulsatii sincrone cu pulsul.
- se bombeaza in timpul cresterii presiunii intracraniene , plansului , defecatie.
-se inchide la 18 , rar 29 luni.
- persistenta > 29 luni : hipotiroidism, tumori, hematom subdural, HIC, HT cerebrala benigna. inchiderea
prematura < 18 luni : craniostenoza si microcefalie.
- posterioara- deschisa pana in prima saptamana de viata. Persistenta dupa o saptamana=> cresterea TIC , posibil
intrauterin
- hipopituitarism- deschiderea si bombarea fontanelei si dehiscenta suturilor.

B. Suturile: Palpare-Inspectie.
- pot fi deschise panala 6-7 luni.
-nou-nascutul pe cale vaginala incalecare a suturilor (proeminente la palpare)
-in craniostenozele congenitale fontanelele sunt disparute si apar semne de HIC : agitatie, cefalee, varsaturi, edem papilar

5. Examenul fetei- aspecte patologice corelate cu patologia neurologica

- evaluarea dimensiunii , formei , pozitiei diferitelor component

-globii oculari- distanta interorbitala sau interpupilare,
-sprancene:foarte rare /groase /confluente
- directia fisurilor palpebrale: orientare in sus / in jos
-radacina si conturul nasului si marimea si forma gurii
- mandibular: mare / mica in raport cu craniul
-urechea- pozitia fata de craniu, prezenta gropitelor preauriculare

Facies:a) hipotelorism distanta interorbitala <1 cm :1. holoprozencefalie, 2. trisomia 13-15, 3 .neuropatia eredofamiliala
de plex brahial
b) hipertelorism- gigantism, sdr Hurler, boala Crouzon
c) pseudohipertelorism- telecantus

6.Modificarea marimii globilor ocular in patologia neurologica

Exoftalmia bilaterala : hipertiroidism

Exoftalmia unilaterala : - hipertiroidism
-boala intraorbitala :neuroblastom , retinoblastoma, rabomiosarcom, nasofaringiom,
neurofibrom, gliom optic, celulita orbitala
- boala intracraniana :tromboze ale sinusului cavernos ,tu intracranieni de fosa
anterioara
Enoftalmia : sdr. paralitic cervical, atrofia tesutului intraorbital
Microftalmia : sdr .congenitale : trisomia 13-15 , toxoplasmoza , rubeola congenitala , fibroplazia retrolentala
Buftalmia : asociata cu opacitate corneana glaucoma infantil

7.Aspecte patologice ale sclerelor, irisului, pupilei si coreei

Sclere: pt dg teleangiectaziei si a icterului

Iris:modificari bilaterale: defecte de dezvoltare inascute- scaderea vederii, nistagmus, fotofobie, evolutie spre glaucom
-aniridia sporadica in tu Wilms
- heterocromatia irisului- lez paralitica a simpaticului, sde Waardenburg
- glaucom-iris mai decolorat de partea afectata
- inel Kayser- Fleischer- boala Wilson
-coloboma- defect de inchidere (la ora 6) tulburari de inchidere a fisurii fetale

Pupila- fiziologic mai mare la sugari- reactioneaza viguros la lumina si acomodare.

- excesiv de mica- coma profunda, HIC, lez de trunchi cu intreruperea fibrelor dilatatoare, in somn
- midriaza- anxietate, frica, durere, in unele stadii ale comei, lez de trunchi, excitatie sexuala.
* fixa in crizele epileptice, lez paralitice de nv 3cu afectarea fibrelor parasimptaice , HIC
Sdr Adie- pupila tonica- decontractie lenta cu abolirea reflexelor osteotendioase
sdr Argyll- Robertson- areflexie pupilara la lumina directa cu pastrarea reflexului la acomodare.
Sdr Claude- Bernard- Horner- paralizie sy D8-T1 cu mioza unilaterala, ptoza si endoftalmie.

Corneea
Cataracta congenitala: (congenitala sau inf intrauterine, neurometabolic)
opacitati corneene: congenital, cromozomial (trisomia 18), mucolipidoze
ulceratii corneene- efect al hipoesteziei si a insuficientei lacrimale- sdr de disautonomie familiala Riley- Day

8. Examenul posturii nou-nascutului , sugarului , copilului mic :aspect fiziologice si patologice

-pozitia adoptata de sugar, in relatie directa cu repartizarea tonusului muscular.

-inspectie in perioade fiziologice si prin pozitionarea de catre examinator-in functie de varsta.( culcata, sezand, ortostatism,
mers)
-in primele 3 luni de viata- sugarul pastreaza elementele de hipertonie in flexie carcteristice pt. nou-nascut
- postura extremitatii cefalice- deviere laterala: laterocolis= malformatie sau tu de fosa post
- deviere post: retrocolis- disfunctie extrapiramidala
- extensia bilaterala sau unilaterala a unui hemicorp sau a unui membru= atingerea SNC sau SNP (tetrapareza,
hemipareza, pareza obstetricala de plex brahial, monopareza crurala)
- in prima luna- policele cortical si mana cu degetele flectate in pumn, dupa 3 luni apare prehensiunea voluntara. Prezenta
dupa 3 lunirii al acestei post- suferinta tr cortico-spinal
- lagoftalmia asimetrica, asimetria orala paralizie faciala obstetricala sau malformatia Huddnagel
-strabism, ptoza palpebrala
- lipsa participarii unilaterala a diafragmului abdominal in respiratie= paralizii diafragmatice- paralizie obstetricala de plex
brahial
-inspectie: crize convulsive, opistotonus, miscari involuntare
- se vor nota anomalii de structura, dismorfii sau malformatii.

9. Examenul tonusului muscular pasiv la sugar

-se urmareste: consistenta musculara- prin palpare

- probele de balotare si scurtare. Balotarea- suspendarea copilului sustinut de torace in pozitie verticala. Se va roti copilul in
jurul propriului ax urmarind miscarea membrelor.Se va nota prezenta balansului fiziologic , lipsa miscarilor sau reducerea
lor(in hiperonie) , amplitudinea larga(hipotonie) Scuturarea- priza la nivelul antebratului bilateral cu scuturare la nivelul
mainii/ priza la nivelul gambei. . Miscare si amplitudine redusa => hipertonie. Miscare ampla => hipotoniei
- extensibilitatea musculo-tendinoasa- miscari segmentare la niv articulatiilor
- examenul reflexului rotulian si tricipital : vii si asociate cu hipertonie(tulb de SNC), ample si pendulate (SNP)

10. Examenul tonusului muscular activ la sugar.

-urmarirea tonusului postural si al tonusului de actiune prezent in timpul miscarilor voluntare.

- examinarea intregului corp prin punerea copilului in anumite pozitii
- pentru observarea mentinerii capului in plan sagital de la varsta de 2 luni: copilul este tinut de axile si suspendat vertical.
- pozitia papusii de la 3 luni- copilul se sprijina pe antebrate si isi ridica capul; de la 4 luni se sprijina pe palme pentru
ridicarea capului si trunchiului
- manevra de tractiune- se prind mainile sugarului si se incearca sa fie adus in pozitie sezanda (mai degraba in
orotstatism_)
- intre 1-2 luni initial o usoara flexie cervicala, apoi capul este extins partial
- > 3luni- este capabil sa tina capul in directia trunchiului cu o usoara flextie din cot.
- deficitul neurologic: imposibilitatea de a mentine capul in directia trunchiului, devierea laterala a capului si asimetria
pozitie membrelor superioare
- spasticitatea- afectarea tractului cortico-spinal: tendinta copilului de a trece direct in ortostatism din cauza membrelor inf
extinse de la niv soldului sau al genunchilor
- in pozitie sezanda se observa pozitia si mentinerea capului in plan axial, curburile coloanei si mobilitatea membrelor
superioare
- in ortostatism (tractiune)- tonusul membrelor inferioare. Imposibilitatea ostostatismului dupa 8 luni/ extensia membrelor
inf cu sprijin digitigrad= spasticitate
- se observa mersul, curburile coloanei, baza de sustinere
modificari: -hipotonie la un segment sau un membru = leziuni de SNP
- hipotonie generalizata- bilaterala in lez de neuron motor central; neuron motor periferic ( amiotrofie spinala, Werdnig-
Hoffman), lez cerebeloasa, extrapiramidala de neostriat, boli musculare
- hipertonia cu distributie variabila, hemicorp, membre inf, generalizat, in lez de neuron motor central si in rigiditate prin lez
ale sist extrapiramidal.
13. Paralizii cerebrale infantile: definitie si caracteristici principale

Definitie :grup heterogen de suferinte neuropsihice ale copilului cu caracter sabil, negrogresiv, datorat unor insulturi ce
actioneaza asupra creierului imatur in perioada ante, peri si postnatala pana la varsta de 3-4 ani.

Caracteristici:
-boala dobandita , datorata unui insult in perioada peri- ante- , postnatala pana la varsta 3-4 ani.- se exclude caracterul
familial sau ereditar
- cicatricia cerebrala este neevolutiva cu tablou clinic e sechelar , stins nonprogresiv
- posibilitatea regresiei tabloului clinic prin tratament recuperator precoce datorita plasticitatii SN imatur
-retard in dezvoltarea neuromotorie si psihica
-tablou neurologic pleomorf
-imagistica neuro poate confirma diagnosticul clinic.

14. Paralizii cerebrale infantile: etiologie

perinatal: suferinta hipozic-ischemica, traumatisme obstetricale, prematuritate, dismaturitate

antenatal: malf cerebrale, embrio-fetopatii, leziuni cerebrale vasculare, malnutritie intrauterina, iradiere, toxice, cauze
necunoscute

postnatal: meningoencefalite, deshidratare grava, intoxicatii, traumatisme craniene, tromboflebite, accidente anestezice,
sindrom HH
.

15. Paralizii cerebrale infantile: hemipareza spastica tablou clinic

-interval liber de semne neurologice : 4-9 luni

-evolueaza cu o disabilitate motorie unilaterala cu hipertonie spastica
Clinic:
-la NouNascut- asimetrie discreta in : reflexul Morro
mersul automatic
reflex de abtitudine statica
3 luni- spasticitate incipienta
4-5 luni- preferinta pentru utilizarea unei maini
Hemiplegia congenitala:-spasticitate, hiperreflexie OT, semne piramidale
-postura membrului superior adductie, rotatie interrna, flexie si pronatia antebratului,
pumn inchis/ semiflectat
-prehensiunea particulara si retardata- abductia bratului, flexia mainii, degete in
hiperextensie
-mana greu de imbracat
-postura membrului inferior- in decubit dorsal rotatie externa, in mers extensie si
adductia coapsei
-pareza faciala centrala discreta
-hemiastrofie a hemicorpului afectat
-hemianopsie
-miscari coreo-atetozice
Simptome asociate: strabism, atrofie optica, cataracta congenitala, ambiopie
tulburari de vorbire si limbaj
epilepsie focala sau secundar generalizata
retard mental, tulb psihotice, tulb de comportament
asomatognozie, astereognezie

16. Paralizii cerebrale infantile: diplegia spastica Little- tablou clinic

- este afectat intreg corpul, cu predominanta jumatatea inferioara

Stadii: 1. Hipotonie, somnolenta, tulburari de alimentarie in perioada perinatala
2. perioada libera de semne neuro 6-12 sap
3. Cresterea progresiva a tonusului muscular intre 3-8luni ( extensie+ incrucisarea membr inf)
4. Stadiul spastic dupa 8-9luni: sdr piramidal la membr inf
-sdr piramidal doar la membr sup
- posturi caracteristice (spasticitate)- culcat pe spate member inf in semiflexie si
adductie
- sustinut sub axile- picioare in extensie + rotatie
interna+ incrucisare+ equinism
 - pozitie semisezanda- cifoza dorsolombara,
proiectia capului inainte, sprijin pe podul palmelor
-mersul- cu genunchii presati (inforfecare),
semiflexie articulara, sprijin in var-equin, mers digitigrad, galinaceu (merge la 3-4 ani in formele usoare, iar in cele grave
mers imposibil)
- m.s variabil afectate
- semne asociate: - atingere buco-faciala ( incontinenta salivara)
- tulb vezico-sfincteriene
- lez ofta- strabism
- epilepsie
- retard psihic
- disfonie, coree, atetoza
- ataxie ( forma de diplegie spastic-atoxica).

17. Paralizii cerebrale infantile: tetrapareza spastica. Tablou clinic

- afectarea tuturor membreloc, cu predominanta celor superioare

- NN hipoton, letargic,cu convulsii in primele zile
-perioada libera scurta
- la 3-6 luni se instaleaza tabloul spastic la cele patru membre
- postural: -cap in hiperextensie
-adductia umerilor, m.s. in tripla flexie- antebrat pronat, pumn strans (police cortical)
-m. I cu sold flectat si addus, gambe extinse, uneori incrucisate
- accese de opistotonus
- motilitate spontana foarte redusa, nu face prehensiunea activa
-sdr pseudobulbar- tulb de deglutitie, masticatie, hipersalivatie, hipotonie, disartrie
-semne asociate: microcefalie, paralizii de nv cranieni, atrofie optica, nistagmus, strabism, retard psihic sever, epilepsie, tulb
de limbaj.

18. Paralizii cerebrale infantile diston- diskinetice. Tablou clinic

Def:- tulburari de organizare si executie a muscarii voluntare, de coordonare a miscarii autonome si de mentinere a
posturii=> dizabilitate motorie cu tulburari de tonus si aparitia de miscari involuntare
-clinic: - lipsa semnelor in primele 3 luni, dupa 3 luni hipertonie la manipulare pe fond de hipotonie
- conturarea tabloului la 5-10 luni si complet la 2 ani
-Semne extrapiramidale: deschiderea exesiva a gurii cu protuzia limbii
persistenta unor reflexe arhaice peste limita normala RTC, RGP, RG
retard in controlul posturii
dischinezii si tulb de tonus
-ROT pozitiv.
-R cutanat plantar inaccesibil din cauza atetozei.
Semne asociate: hipoacuzie, strabism, epilepsie, luxatia coxofemurala, semne piramidale
Forma hiperkinetica: forme: atetoza, coreea, mioclonii, tremor, spasme de torsiune
- sunt induse de initierea miscarii, mentinerea posturii, emotii si frig
- sunt ameliorate in somn
- m.i. sunt incrucisate, hiperextensia halucelui
- fata- grimase, miscari ale limbii, rotatia lenta a capului
Forma distonica: moduficari bruste ale tonusului muscular
tonus crescut la nivelul extensorilor trunchiului = opisottonus
modificarea posturii m cervicali
spasme tonice in extensia m.s

19. Paralizii cerebrale infantile ataxice. Tablou clinic

- de la 1-2 ani-initial hipoton

- sugar- titubatii ale capului si trunchiului in pozitie semisezanda
- asinergie intre miscarile tr si m.i.
- tremor intentionat
- ortostatiune la 1 an imposibila, baza larga de sustinere
- elevarea anormala a m.i la mers, pasi mari cu unghi lateral crescut
- hipotonie cu ROT normale sau pensulare
- spasticitate diplegia spastica
Semne asociate: semne piramidale, tubl de limbaj, de scris, retard intelectual si autism.

20. Paralizii cerebrale infantile hipotone. Tablou clinic

- copil excesiv de linistit, areactiv, plange putin
- dificultati respiratorii si de supt
- hipotonie de la nastere, laxitate crescuta lig si articulara.
- dupa 2-3 ani: spasticitate, tablu distonic diskinetic, tablou ataxic, persistenta hipotonie= maturatia creierului este stopata.
-ROT pot fi : normale , absente , exagerate
Semne asociate: absenta miscarilor oculare si a reflexului fotomotor, ptoza palpebrala
absenta rexlefelor de deglutitie, diplegie faciala
epilepsie si retard psihic

21. Tratamentul paraliziilor cerebrale infantile.

1. profilaxie primara
2.profilaxie secundara- tratare precoce a suferintelor cerebrale pt a evita sechelele
3. tratamentul precoce al sechelelor= recuperator
a)bilant al deficientelor: somatice, neuro, senzoriale, psihologice, ortopedice, endocrine
b) echipa complexa terapeutica
c) mijloace terapeutice. Kinetoterapie- combaterea contracurilor si a deformarilor prin exercitii, aparate ortopedice
Fizioterapie- electroterapie
Medicamentos: Vit B,E,C, neuro-roborate, decontracturale, antiepileptice
Chirurgical/ ortopedic
Neurochirurgical
Recuperarea limbajului
Corectarea deficientelor senzoriale si endocrine
Ludoterapie, ergoterapie
Indrumare scolara, profesionala, masuri de asistenta sociala.

22. Crizele epileptice. Definitie, caractere generale

Epilepsia = sdr cu etiologie unica sau multipla evoluand cu crize cu semiologie variata, datorate unor descarcari
hipersincrone, excesive, paroxistice, tranzitorii a unei populatii neuronale, crize recurente.
Descarcarea epileptica: fenomene electro-fiziologice, cu oscilatii ritmice de inalta frecventa a potentialului electric neuronal.
Focarul epileptic= modificari structurale sau modificari biochimice a neuromediatorilor cerebrali.
Evolutie: crize cu durata scurta variabila, cu semiologie variata, +/- pierderea cunostintei
simptomatologie intercritica: psihologic/psihiatric, personalitate epileptoida: bipolara
bradipsihie, lentoare, adezivitate afectiva si in gandire
pol disforic: agitatie, agresivitate, irascibilitate. Trecerea rapida de la un pol la celalalt din stare de inhibitie la cea
de excitatie.
In cursul de maturare cerebrala, epilepsia este de 4 ori mai frecventa decat la adult.

23. Epilepsia. Etiologie

Genetic/ leziuni cronice

Genetic: in epilepsiile idiopatice sau criptogenice
- modificari cantitatice sau calitative ale metabolismului prim modificari ADN, scade pragul de excitabilitate a membranei
neuronale
- transmitere: monogenica- boli metabolice, scleroza tuberoasa
poligenica- epi mioclonica, juvenila = cromozom 6, convulsii benigne ale NN = cromozom 20)
- leziunea cerebrala= focarul epileptogen
- ep secundare sau simptomatice
- zonele nepopulate cu neuroni nu sunt epileptogene- cicatrici cerebrale
Leziunile cerebrale cronice:
factori prenatali: disgenezii, infectii, fac metabolici si toxici(fenilcetonurie, diabet matern), hemoragii cerebrale intrauterine
factori perinatali: infectii, hemoragii cerebrale, EHIP, metabolici si toxici (hipocalcemie, hipoglicemie, hiponatremie,
hipernatriemie, hipomagneziemie)
factori postnatali: inf cerebro-meningiene, hipoxie, traumatisme , crize convulsive prelungite, boli eredo-degenerative,
tumori

Factori care precipita sau declanseaza criza epileptica: febra, TV, muzica, zgomotul, lectura, ciclu menstrual, modif
metabolice, mirosuri particulare, stimulare tactila, somnul sau lipsa lui, foamea, oboseala, stresul, alcool, factori emotionali.
De obicei criza este autolimitata, daca este prelungita peste 30 min= status epileptic

24. Epilepsiile copilului. Criza grand-mal

- crize tonico-clonice generalizate.
- pierderea cunostintei-> faza tonica-> faza clonica-> terminarea crizei-> somn postcritic reparator/ coma
- faza tonica: poate fi precedata de o aura scurta ( senzatie stranie, constrictie toracica, tipat) abolirea constintei,
pacientul cade si intra in apnee pana la rezolutie. Pacientul devine cianotic, musculatura contractata cu maxilarele inclestate,
ochi plafonati. Durata fazei tonice 10-20 secunde
- faza clonica: miscari /contractii ritmice, brutale, la pleoape, maxilare, trunchi, membre cu persistenta apneei, cianozei si
congestia tegumentelor, fenomene vegetative :tahicardie, HTA, hipersecretie bronsica, salivara si sudorala, muscarea limbii,
evacuare de urina, fecale. Durata crizei :30-60sec.
-faza postcritica (coma) dureaza 1-2 min, musculatura este hipertona si apar tulburari vegetative. Uneori somn postcritic
- la trezire: cefalee, varsaturi, dureri musculare, posibil ataxie, afazie, paralizie postcritica

25. Epilepsiile copilului. Sdr West. Tablou clinic si tratament.

- orice boala a creierului poate evolua cu sdr west.

- cea mai grava si frecventa forma la copil
- faza criptogenica debuteaza de la 3 luni.
Clinic: a)crize de tip spasme in flexie
b)retard neuropsihic
c) EEG: hipsaritmie
Spasmele in flexie: flectarea membrelor pe torace, dureaza 1 sec cu repetare dupa pauze de cateva sec.
8-15 spasme = salva. Pot aparea peste 100 spasme in 24h. Dupa spasme copilul plange.
Retardul neuropsihic: poate exista anterior spasmelor sau se instaleaza dupa debutul sdr west.
EEG hipsaritmic= anarhie bioelectrica totala topografica si temporala. Cu multiple elemente iritative dispuse dezorganizat
pe traseu- traseu lent, difuz, disritmic.

Tratament: ACTH natural sau sintetic = Cortrosine, Synachtene

Benzodiazepine ( Clonazepam, clobazam, nitrazepam)
Ac Valproic sau valproat de Na
Gamaglobuline I.v in formele greu tratabile.

26. Epilepsiile copilului. Sindromul Lennox- Gastuat. Tablou clinic si tratament.

-debut la 1-6 ani

Clinic: crize epileptice polimorfe- crize tonice

retard psihic-> dementa
EEG: complexe varf-unde lente de 1,5-2 cicli /sec
Tratament: ACTH asociat cu antiepileptice
topamax. Lamictal, kappra
dieta cetogena
gamaglobuline I.v

27. Principii generale de tratament a epilepsiilor la copil.

1 tratament medicamentos 80 %
2. aspecte chirurgicale, sociale, genetice 20 %
Medicamente: -terapia nu se introduce de la prima criza ( exceptie epilepsiile mioclonice)
- nu se trateaza EEG-in absenta unr crize clinice clare
- initial cu un singur medicament in doza medie, daca nu functioneaza se introduce un al medicament progresiv
- se pot asocia 2 medicamente in cazul unor tipuri multiple de crize
- daca nu raspunde la monoterapie-> asociere de medicamente
- se vor evita medicamentele care provoaca reactii secundare
- intreruperea terapiei se face treptat(in 3 luni fiecare medicament), dupa 2-4 ani de control al crizelor
- monitorizare: ionograma,probe hepatice la 3 luni si EEG la 6 luni.
- se scolarizeaza copilul in raport cu nivelul intelectual
-orientare profesionala
- la femei se administreaza medicatie mai putin teratogena Lemictal.

28. Tratamentul de urgenta al crizelor grand-mal si al statusului epileptic la copil.

Grand-mal: velproat de Na 20-40mg/kg/zi in 2-3prize

fenobarbital 2-10 mg/kg/zi
topiramate 5-9mg/zi in 2 prize
lamotrigina 5-15 mg/kg/zi in 2 prize

Status epileptic: nu se introduce nimic in cavitatea bucala,

pozitia de securitate, cap in hiperextensie, cavitatea bucala libera, pipa Guedel, guler descheiat
 administrare de oxigen,
aport venos pt diazepam /intratecal 0.6mg/kg/doza cu repetarea la 20 de min la nevoie.
Fenobarbital 10mg cu doza de intretinere de 3-6mg/kg/zi
combaterea edemului cerebral: ACTH, manitol, Furosemid, HHC
investigatii: echilibrul HE si AB, ionograma, glicemie si tratament de lunga durata.

29. Tipuri de leziuni neurologice provocate de traumatismul obstetrical- enumerare

1.Leziuni ale extremitatii cefalice:

extracerebrale: - de parti moi: bosa sero-sanguina
cefalhematom
hematom subcutanat cranian
- osoase: fracturi ale calotei craniene
intracerebrale: - hemoragii
- encefalopatia hipoxic ischemica perinatala EHIP/ sdr neurovascular.
2.Leziuni ale maduvei si coloanei vertebrale
3.Leziuni ale nervilor periferici, plexurilor si radacinilor nervoase.

30. Encefalopatia hipoxic-ischemica perinatala EHIP tablou clinic

A. Forma usoara debut in primele 24 h

durata 2 h
hipexcitabilitate si tremor
ROT vii + clonusul piciorului
B. Forma medie primele 24 h
durata <7 zile
somnolenta
tremor
hipotonie in repaus si hipertonie la stimulare
ROT diminuate
miscari spontane reduse proximal
tablou critic 48-72 ore
C. Forma severa debut in momentul nasterii
Durata > 7 zile
Coma si convulsii
Opistotonus crize
Hipotonie difuza
Afectare de trunchi
ROT abolite
Suptul , deglutitia abolite
Motilitate spontana abolia
Evolutie nefavorabila deces/sechele

31. Paralizia obstetricala de plex brahial- forma superiorioa. Tablou clinic

-se mai numeste Duchenne-Erb

-M inervati de radacinile C5-C6
- +/- fractura clavicula, humerus
Clinic: hipomotilitate scazuta proximal
hipotonie ( s, Fularului +)
Morro -
grassping palmar +
ROT(brafial , stilo-radial) -
sensibilitate -
tulb trofice + (umar in epolet)
+/- paralizie n frenic C4.