Subiecte Psihiatrie Rezolvate Grupa 4

1.
Sarcinile psihiatriei
a) Prevenirea tulburărilor psihice şi promovarea sănătăţii mintale (individ/ grup)

b) Depistarea, tratamentul precoce şi dispensarizarea bolnavilor (diminuarea morbidităţii)
c) Recuperarea, reintegrarea şi resocializarea bolnavilor
d) Formarea noilor generaţii de medici
e) Cercetarea ştiinţifică
2. Concepții și orientări în psihiatrie
a) Ipoteza organogenetică (Griesinger)

b) Ipoteza psihogenetică
c) Organodinamismul
d) Psihanaliza
e) Fenomenologia
f) Existenţialismul
g) Psihosomatica
h) Pavlovismul
i) Psihiatria socială
j) Psihiatria transculturală
k) Antipsihiatria
3. Semiologie psihiatrică-definiție
Specialitatea medicală care studiază tulburările mentale, etiologia şi patogeneza lor,

organizează asistenţa şi stabileşte măsurile profilactice, terapeutice şi de recuperare a bolnavilor
cu afecţiuni psihice
4. Semiologia funcțiilor de cunoaștere
5. Modificări cantitative și calitative ale percepției
 Cantitative: hipo-, hiperestezia.

 Calitative: iluzii, halucinaţii
6. Definiția senzației
Act psihic elementar “monomodal” de realizare a imaginii singulare a unor însuşiri ale obiectelor
şi fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simţ
 Este instrument de reflectare nemijlocită a lumii materiale
 Reprezintă reflectarea pe plan ideal a proprietăţilor separate ale obiectelor şi fenomenelor
concrete
7.Definiția percepției și tulburările ei
Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate şi integritate, ele redând
realitatea obiectuală în imagini de ansamblu
 Cantitative: hipo-, hiperestezia.
 Calitative: iluzii, halucinaţii
8. Iluzia- definiție, tulburări, tipuri
Orice eroare cognitivă sau perceptivă.
Mecanism:
 Proiectarea imaginarului şi a inconştientului în actul perceptiv
 Prelucrarea eronată a imaginilor percepute
 Iluzii fiziologice
 Iluzii patologice: Veridice, Interpretare delirantă, generate de un excitant real
 VIZUALE:
a) Metamorfopsii: deforamarea obiectelor şi a spaţiului perceput
b) Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)
c) Porropsia (mai apropiate sau mai îndepărtate)
d) Pareidolie (interpretare imaginativă)
e) Falsele recunoaşteri (identificarea greşită a diverselor persoane): déjà vu, deja connu, deja
vecu, jamais vu.
f) Iluzia sosiilor: sdr. discordante
 AUDITIVE
 GUSTATIVE ŞI OLFACTIVE (parosmie)
 VISCERALE
 De modificare a schemei corporale: formă, mărime, greutate, poziţie.
 Normal
 Tulb. funcţionale sau leziuni ale receptorilor, căilor de conducere, zonelor integrative
 Stări febrile, b. infecto-contagioase, toxice
 Stări confuzionale
 Nevrotici (isterici, TOC)
 Psihotici
9. Definiția halucinațiilor = Percepţie fără obiect.
10. Caracteristicile generale ale halucinațiilor
Halucinaţii propriu-zise (psihosenzoriale):
 Proiecţia spaţială: în spaţiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia

 Convingerea bolnavului asupra “realităţii” lor
 “Perceperea” lor prin modalităţile senzoriale obişnuite (căi extero-, intero-, proprio-) şi pe
căi senzoriale normale (h. auditive, etc.)
 Grad variabil de intensitate
 Claritate diferită
 Complexitate variabilă
 Durată (intermitente/comtinue)
 Rezonanţă afectivă
11. Definiția atenției, tulburările de atenție
Orientează şi concentrează activitatea psihică spre un anumit grup limitat de obiecte şi fenomene,
cu scopul de a asigura condiţiile de claritate a grupului de imagini percepute, cât şi delimitarea lor
netă de câmpul perceptiv.
 HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopaţi, hipocondriaci, fobici,

obsesionali.
 HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii,

demenţe, sch.
12. Memoria. Definiție și tulburări
 Proces psihic al orientării retrospective, realizat prin întipărire (fixare), păstrare

(conservare) şi evocare (reactualizare).
 Tulburari: HIPERMNEZIA, HIPOMNEZIA, AMNEZIILE anterograde si retrograde,

PARAMNEZII, CRIPTOMNEZIA, FALSA IDENTIFICARE/ RECUNOAŞTERE,
ILUZIE DE NERECUNOAŞTERE,
 Alomneziile: PSEUDOREMINISCENŢE, CONFABULAŢIILE / H. DE MEMORIE,

ECMNEZIA, ANECFORIA
13. Amnezia
 Anterograda: evenimentele trăite după debutul bolii
 Retrograda: se întind progresiv spre trecut
14. Imaginația
Proces psihic de prelucrare, transformare şi sintetizare a reprezentărilor şi ideilor, în scopul

făuririi unor noi imagini şi idei.
Scăzută: ologofrenii, demenţe, st. de inhibiţie, nevroze, depresii, psihastenii.
Exaltarea imag: Intoxicaţii uşoare, st. de excitaţie, delir cronic, sch.
15. Tulburările de gândire
A. Tulburări de ritm şi coerenţă (Tulburarii forma /cantitative)
a) accelerarea ritmul ideativ

b) încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
c) coerenta gandirii
B. Tulburări de conţinut (Tulburari calitative)
a) idei dominante
b) idei obsedante
c) idei prevalente
d) idei delirante
16. Voința și tulburările
Procesul care orientează activitatea psihică spre realizarea unui scop, în mod deliberat ales şi
pentru obţinerea căruia elaborează operaţiuni şi activităţi de depăşire a unor rezistenţe ce aparţin
condiţiei subiective şi de mediu relaţional Stare subiectivă de trecere conştientă de la o idee sau
raţionament la o activitate sau la inhibiţia unei activităţi.
 Tulburari: DISABULIA, PARABULIA, IMPULSIVITATEA, RAPTUSURILE

ANXIOASE
17.Tulburarea afectivă bipolară
Tulburarile bipolare sunt tulburari afective ce constau din succesiunea, de-a lungul evolutiei sale,
a episoadelor depresive majore, episoadelor maniacale, hipomaniacale si mixte, in functie de
alaturarea acestor episoade distingandu-se mai multe forme :
• tulburarea bipolara I este caracterizata prin aparitia unuia sau a mai multor
episoade maniacale sau mixte, la care se adauga sau nu, episoade depresive
majore, hipomaniacale.
• tulburarea bipolara II consta in aparitia unuia sau a a mai multor episoade

depresive majore si cel putin a unui episod hipomaniacal.
18. Definiția gândirii. Fuga de idei
Activitate cognitivă complexă, mijlocită şi generalizată prin care se deosebeşte

esenţialul de fenomenal pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor. Gândirea raţională
“normală” se dirijează spre concluzii sau judecăţi care corespund consensului majorităţii
indivizilor la noţiunea de „realitate”.
 Fuga de idei = ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei,
amintiri, imagini
o forma medie - cu pastrarea relativa a secventie logice a gindiri i- a corentei desi
asociaţiile se fac la întîrnplare, după aspecte superficiale, după asonantă, rimă,
frecvent se pierde firul principal al ideilor
o forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor - logice (coerentei) - dintre
asociatii-incoerenta a gindirii - se întîlneşte în schizofrenie şi manie
19. Definitia ideei prevalente. Caracteristici
Ideea prevalentă: Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei, Neconcordantă cu realitatea şi cu

semnificaţie aberantă
 Orientează şi diferenţiază cursul gândirii

 Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei.
 Concordantă cu personalitatea individului
 Tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din jur, potenţialitate
delirantă.
 Apare in: St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.
20. Definiția ideii delirante. Caracteristici
O judecată eronată care stăpâneşte, domină conştiinţa bolnavului şi-i modifică comportamentul în
sens patologic.
Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda contradicţiilor cu

realitatea.
Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza în mod
conştient esenţa patologică.
 Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată

convingere.
 D. nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice nu sunt aşa de puternice: slab
structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a se impune realităţii.
 Expansive: De mărire şi bogăţie, De invenţie, De reformă, Filiaţie, Mistice
 Depresive: Persecuţie, Revendicare, Gelozie, Relaţie, Autoacuzare, Hipocondriace,

Transformare şi posesiune, negaţie
 Mixte: Influenţă, Metafizice
21.Definiția limbajului. Tulburările ale limbajului
Activitatea de comunicare între oameni şi de realizare a gîndirii verbale, noţionale, specific

umane = aplicarea concretă a limbii de către fiecare om ;
Tulburarile limbajului oral:
- sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima
- sistematizate în trei mari categorii
A. Dislogii sau tulburări -mentale ale limbajului sunt consecutive modificărilor de formă şi
conţinut ale gîndirii şi evoluează fără modificări
- ale funcţiei de comunicare a limbajului(=disfazii)
-ale aparatului logomotor(.=dislalii)
B. Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de:
-afazii senzoriale- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
C. Dislalii sunt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor), determinate de modificări de
intensitate patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.
22.Definiția voinței. Tipuri de voință
Procesul care orientează activitatea psihică spre realizarea unui scop, în mod deliberat ales şi
pentru obţinerea căruia elaborează operaţiuni şi activităţi de depăşire a unor rezistenţe ce aparţin
condiţiei subiective şi de mediu relaţional Stare subiectivă de trecere conştientă de la o idee sau
raţionament la o activitate sau la inhibiţia unei activităţi.
Tipuri:
Voinţă pozitivă, activă (de mobilizare, de acţiune, de depăşire a obstacolelor)
Voinţă negativă,-defensivă -inhibitorie a :
- pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile
23. Definiția afectivității. Clasificarea tulburărilor afective
Procesele afective reflectă relaţia dintre subiect şi obiect, dintre subiect şi situaţiile/împrejurările
de viaţă ale acestuia, prezente, evocate sau proiectate. Formele afectivităţii sunt stări, relaţii,
comportamente ce reflectă raportul dintre motive şi condiţiile obiective sau imaginare.
Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive – mânia, groaza, frica, spaima.
 Sunt de scurtă durată, puternice, foarte intense, violente cu apariţie bruscă şi desfăşurare
impetuoasă, cu manifestări deosebit de vii în comportament.
24. Depresia. Definiție, simptome, sindrom
Tulburarea depresiva majora
• Definitie
Tulburarea depresiva majora se caracterizeaza din punct de vedere psihopatologic prin prezenta
sindromului depresiv, iar din punct de vedere evolutiv se descriu doua forme:
• tulburarea depresiva majora - episod unic;
• tulburarea depresiva majora recurenta.
Diagnostic pozitiv – simptome
• dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata fie prin
relatare subiectiva (de ex, se simte trist), ori observatie facuta de altii (de ex, pare
inlacrimat) ;
• diminuarea marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile,
cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (fie prin relatarea subiectului, fie prin
observari facute de altii) ;
• pierdere semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori luare in greutate (de ex, o
modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna) ori scadere sau crestere a
apetitului aproape in fiecare zi ;
• insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi ;
• de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume. Ori
o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. agitatie sau lentoare
psihomotorie aproape in fiecare zi (observabila de catre altii, nu numai senzatiile
subiective de neliniste sau de lentoare) ;
• fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi ;
• sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta)
aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi
suferind) ;
• diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi

(fie prin relatarea subiectului, fie observata de altii) ;
ganduri recurente
Psihopatologie – Sindromul Depresiv

Tulburari ale afectivitatii :
• dispozitia depresiva, nemodificata de factori externi si neputand fi controlata de bolnav ;
• foarte frecvent exista o stare de anxietate, in care pacientii anticipeaza iminenta unui
pericol major, acompaniata sau nu de diverse simptome somatice ;
• disforie ;
• la pacientii in varsta starea deepresiva poate lua forma suferintelor somatice, mai frecvent
intalnindu-se durerea de cap, epigastralgiile, durerile precordiale in absenta oricaror
semne clinice de boala.
• Anhedonia - reprezinta inabilitatea de a experimenta diferite emotii insotita de pierderea

interesului pentru orice activitate, dar si pentru oricare aspect al existentei umane (relatii
intrafamiliale, pasiuni, viata sexuala, ingrijire personala). Se deosebeste de afectul plat din
schizofrenie prin trairea dureroasa a acestei inabilitati.
Tulburari psihomotorii :
1. retardarea psihomotorie
• scaderea miscarilor spontane ;
• postura flasca cu privire insistenta ;
• oboseala chiar in cadrul miscarilor simple.
• Incetinirea functiilor mentale poate duce, la persoanele in varsta, la o

pseudodementiere cu tulburari de memorie, confuzie, dezorientare.
• Lentoarea psihomotorie poate merge pana la starea extrema de stupor, cand

bolnavul nu poate efectua nici cele mai simple miscari.
• 2) agitatia psihomotorie este mai rar intalnita in depresie
Tulburari cognitive
• concentrare redusa si dificultati de memorie ;
• ruminatie dureroasa – gandire insistenta asupra subiectelor dureroase ;
• inabilitate de a lua chiar decizii simple :
• Gandirea consta in triada cognitiva de subevaluare a propriei persoane, a lumii, a

viitorului :
• idei de deprivare si pierdere ;

• scaderea respectului de sine si a sigurantei de sine ;
• idei de vinovatie ;
• lipsa de perspectiva, pesimism ;
• ganduri recurente de sinucidere.
• Aceste idei delirante pot capata proportii delirante si astfel iau nastere tulburarile
psihotice congruente si incongruente cu dispozitia.
• Idei delirante congruente cu dispozitia :
• idei delirante de devalorizare ;
• idei delirante de saracie ;
• idei delirante de calamitate ;
• idei delirante hipocondriace ;
• idei delirante de referinta ;
• idei delirante de persecutie (pedepsire meritata) ;
• Idei delirante incongruente cu dispozitia :
• idei delirante de persecutie (fara legatura cu temele depresive) ;
• idei delirante de control - idei delirante de insertie a gandurilor ;
• idei delirante de citire a gandurilor.
• Pot aparea si fenomene obsesiv-compulsive.
Tulburari vegetative :
• anorexia si scaderea in greutate se datoreaza fie scaderii senzatiei gustative si olfactive,

fie scaderii placerii de a manca, sau este urmarea unor idei delirante de otravire. Poate fi
si bulimie cu crestere in greutate, dar acest lucru se intalneste la bolnavii ce trec in faza
hipomaniacala.
• insomnia - trezirea matinala precoce. Se poate intalni si hipersomnie la cei cu tendinte

bipolare.
• functia sexuala - este scazuta ; poate fi si crescuta in cadrul unui episod mixt.
Tulburari de perceptie
• In cadrul episoadelor psihotice se pot intalni halucinatii auditive, vizuale, cenestezice al
caror continut poate fi sau nu in concordanta cu dispozitia
25. Anxietatea. Definiție și clinică
Definitie: teama fara obiect (≠ teama cu obiect=fobie)
• Clinica: pe plan comportamental – neliniste psiho-motorie
-pe plan somatic – simptomele somatice ale anxietatii (hiperactivitatea sistemului nervos
simpatic):
-simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
-simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase
-simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
-simptome generale: transpiratii, senzatie “de rau general”
-pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
26. Definiția conștiinței. Tulburări
Conștiința: reprezinta cea mai inalta forma de reflectare a realitatii obiective.
 Tulburări:
A. cantitative :
St. obtuzie: ridicarea pragurilor senzoriale, dificultati asociative, pierderea supletei si
mobilitatii ideative, dificultatea de a-si preciza si formula ideile.
St. hebetudine: dezinsertia bolnavului din realitate, atitudine de perplexitate
St. torpoare: usoara dezorientare, hipokinezie, scaderea tonusului afectivo-volitional
St. obnubilare: coborarea tonusului functional al intregului psihism
St. stupor: confuzie si activitatea psihomotorie pare suspendata
st. sopor: somnolenta accentuata

St. coma: pierdere completa a constiintei
B. calitative:
Tip delirant
St. oneiroida: visul in gandirea vigila
St. amentiva: dezorientare totala, incoerenta gandirii e maxima, st de agitatie
St. crepusculara: profunda alterare a reflectarii senzoriale cu pastrarea automatismelor
motorii care da un aspect ordonat actelor comportamentaale
*st.=stare
27. Delirium:
sd oniric/ sd axial acut /sd psihorganic acut / encefalopatie(toxică sau metabolică)
• Reprezinta: tulburare a constiintei si a cunoasterii,
- asociata unei conditii medicale generale sau datorat unor substante,
- care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp
• este un sindrom
Reprezinta intotdeauna o urgenta
Cauze
• Intracraniane-
Neurologice -Epilepsie
Infectii intracraniene: meningita, encefalita
TCC
Sindromul de HIC (tumori, hemoragii cerebrale)
Boli vasculare-AVC
Extracraniene aproximativ 85%
- substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive,
antiparkinsoniene, antipsihotice
- disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida
- boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace -insuficienta
cardiaca ,aritmii,hTA
- tulburari hidroelectrolitice
- infectii sistemice(septicemie, bronhopneumonii, stari febrile severe)
- postoperator
- deficite nutritionale sau vitaminice (B1, B12) anemii severe
Diagnostic:
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de
comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
- memoria recenta, mai putin cea indepartata
- dezorientare TS si la persoana
Tulburări de percepţie
-iluzii patologice, halucinaţii vizuale, tactile:
Tulburări de gândire (id, delir,fragmentare);
Tulburări de dispoziţie; depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral :insomnie, inversarea ritmului, accentuarea
vespera simptomelor, cosmaruri
Criteriu DSM:
A Perturbare de conştientă
(adică ,- reducerea clarităţii conştientei ambianţe-actele ideomotoriii nu sunt orientate
distinct corect)
-cu reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
(Ex: datorita dificultatii in angajarea unei discutii cu pacientul
- intrebarile trebuie repetate pt.ca atentia pac.rataceste
- perseverare in raspuns la o intrebare anterior pusa
- persoana este usor de sustras prin stimulii irelevanti)
B. 0 modificare în cunoaştere
- cum ar fi :
- deficitul de memorie-imediate/recente
- dezorientarea - initial-T
ex -crede ca e dimineata in mijlocul noptii
- in cazuri grave –S
ex-crede ca e mai curand acasa decit la spital
- perturbarea limbajului: ratacirea vorbirii,presiunea vorbirii,un anumit grad de
incooerenta
- dezvoltarea unei perturbări de percepţie,-false interpretarii , halucinatii
vivide,zoopsice casnice
- care nu este explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori evolutivă
Clinic:
Clasic se descriu patru criterii ale deliriumului:

• îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
• dezorientare temporo-spaþialã
• incoerentã
• amnezia a episodului
+/– halucinaþii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
28. Idei delirante vs. Delirium

- idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei
Caracteristici ideii delirante:
1.neconforma cu- realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o
exprima deformat
-experienta anterioara
-credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3. ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4. insotita de comportament delirant
5. impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6 .pacientul nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila
cu existenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7. neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8. evolueaza pe fond de claritate a constiintei(spre≠de delirium - aiurare -in care exista tulburata
luciditatea
9.aspectul interpretativ al id.delirante
Criteriul deliriumului o reprezinta vigilitatea (= starea veghe)
starea veghe se carterizeaza prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
-claritate =actele ideo motorii sunt distincte si orientate corect
= Ey (1970) capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa

subiectivitate.
-luciditate = orientare -oportună si adecvată la realitate controlul ratiunii
- sub controlul ratiunii
29.Demența vasculară vs. Demența în boala Alzheimer:
Dementa in boala Alzheimer: este degenerativa primara, de etiologie necunoscuta, predominant

corticala
caracterizata prin:
- debut in perioada presenila/senila caracterizata pe plan
- anatomopatologic prin - atrofie corticala generala; prezenta amiloidului, si
- clinic prin aparitia – sd.afazo-apraxo agnozo- (AAA)
( in ciuda functiei senzorio-motorii intacte )
- hipertonie musculara
Dementa vasculara: dementa degenerativa secundara - de cauza vasculara
- corticala /subcorticala
- cu debut-tipic- brusc in perioada senila (peste 60 ani)
- caracterizata anatomopatologic prin lacunarism cerebral si clinic determinata de
- infarctizarile-corticale– anormalitati de limbaj:
- tulb.mnezico-proxesice
- incoerenta ideo verbala
- alogie
- infarctizari – subcorticale - anormalitatii motorii
- deficit intelectual,comportamental,dispozitional
30. Delirium vs. Demența
Delirum
- debut- brusc
- deteriorarea cognitiva
-exacerbata nocturn
-deficit.de atentie- intotdeauna prezent
Dementa
-debut-insidios
-deteriorarea cognitiva
mai stabila in timp

- deficit de atentie: ocazional prezent
31. Definiția psihozei
Psihoza este definita ca boala psihica severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
-simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile,
- ideile delirante
- tulb. constiintei precum: deliriumul, derealizarea si depersonalizarea
32. Schizofrenia. Definiție,enumerare, simptome
DEFINITIE: grup de tulburări mintale cu debut la adolescent sau adult tânăr caracterizat printr-un
polimorfism de tipul:
 Disociaţiei mintale
 Discordanţei afective
 Dezorganizării comportamentale
 Ruptură (schizein-scizare) intre toate sferelor psihismului (cogniţie-

afectivitate-comportament).
Formele clinice ale schizofreniei
 Tipuri clasice:
– Catatonică
– Dezorganizată
– Paranoidă
– Nediferenţiată
– Reziduală
 Simplă
 Tardivă
 Grefată
Simptome Pozitive
 Halucinatii- experimentarea percepţiilor false fără obiect;
 Idei delirante-dezvoltarea unui sistem paralogic de credinţe false;
 Disociaţie ideativă- dezorganizarea gândirii şi implicit a limbajului, bizar, de neînţeles,

fără sens, etc.;
 Comportament motor neobişnuit- rigiditate catatonică şi/sau flexibilitate ceroasă (ex);
 Cogniţii aberante- dezorganizarea gândirii, gândire vagă sau bizară;
 Alterarea simţului Eului- pacienţii experimentează episoade fenomenologice de neînţeles

sau bizare, ex: perioade de depersonalizare sau derealizare
Simptome Negative
 Motivaţia-lipsa motivaţiei şi apatia, avoliţia, anergie
– Retard psihomotor ca în catatonie
 Amputarea afectelor-lipsa sau golirea de sentimente cu un nivel scăzut al experimentării

şi exprimării emoţiilor.
 Anhedonia-lipsa capacităţii sau imposibilitatea de a experimenta plăcerea ,

ASOCIALITATE.
 Avoliţia-imposibilitatea de a lua decizii, deseori fiind ambivalenţi şi aparent fără puterea

dorinţei şi a voinţei.
 Izolare (introversie) socială-lipsa dorinţei de a se afla între oameni sau de a comunica cu

aceştia în maniera in care se consideră normal sau în maniera in care o făceau anterior
îmbolnăvirii.
33. Tulburările de personalitate
a) Tulburarea schizoida
b)Tulburarea schizotipala
c)Tulb. Paranoida
d)Tulb. Antisociala ( disociala)
e) Tulb. Dependenta
f) Tulb. Obsesiv-compulsiva
TULBURAREA SCHIZOIDA
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
A. Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a

emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o
varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:
1. Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si aceea de a fi

parte a unei familii
2. Aproape intotdeauna alege activitati solitare
3. Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta persoana
4. Putine sau nici o activitate nu le face placere
5. Nu are prieteni sau confidenti
6. Par indiferenti la rugaminti sau critica
7. Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata.
TULBURAREA SCHIZOTIPALA
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM V:
A. Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si

capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si
excentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent intr-o
varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:
1. Idei de referinta excluzand delirul

2. Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu sunt
potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie,
preocupari sau fantezii bizare)
3. Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale
4. Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata,

stereotipa)
5. Suspiciune sau ideatie paranoida
6. Afect inadecvat sau redus
7. Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita
8. Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I
9. Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata

cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine.
B. Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi

psihotice sau altei tulburari psihotice.
Nota: daca criteriile sunt anterioare schizofreniei, adauga “premorbid”
TULBURAREA PARANOIDA
Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca

rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa
cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:
1. Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat
joc de el
2. Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea

partenerilor sau asociatiilor
3. Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi

folosite malitios impotriva sa
4. Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente

benigne
5. Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile

6. Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si
reactioneaza suparat sau contraataca
7. Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.
TULBURAREA ANTISOCIALA (DISSOCIALA)
A. Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 15 ani,

indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:
1. Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea repetata a

actelor antisociale
2. Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de imprumut
3. Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica
4. Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate
5. Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti
6. Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si achita

obligatiile financiare
7. Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea
proasta sau furtul de la ceilalti).
B. Individul are cel putin 18 ani.
C. Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani
D. Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului

maniacal.
TULBURAREA DEPENDENTA
Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija, care duce la comportament submisiv
si frica de separare care incepe devreme in perioada de adult si este prezenta intr-o varietate de
contexte asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:
1. Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si sfaturi de la ceilalti
2. Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor vietii

lui
3. Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara suport
4. Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei de incredere in

capacitatile personale)
5. Face lucruri excesive pentru a mentine suportul celorlalti
6. Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singru din cauza fricii
exagerate ca nu se va descurca
7. Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit (este preocupat nerealist cu frica
de a fi lasat sa-si poarte singur de grija).
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA
Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal

pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o
varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din:
1. Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme pana in
punctul in care scopul major al activitatii este pierdut
2. Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor
3. Excesiv devotat muncii si productivitatii
4. Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica, moralitate si valori
5. Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare
6. Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este
sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod
7. Zgarciti
8. Rigizi si incapatanati.
33. Alcoolismul=tulburari psihice induse de alcool
Formele clinice
 Intoxicaţia alcoolică acută sau beţia vulgară
 Intoxicaţia alcoolică idiosincrazică sau beţia patologică

 Dipsomania
 Intoxicaţia alcoolică cronică
Intoxicaţia alcoolică acută sau Beţia vulgară
A. Stadiul euforic - euforie, logoree, hipermnezie, lipsa autocriticii etc. (0,3-1 gr‰).
B. Stadiul ebrios - incoerenţă verbală, discoordonare motorie, tulburări de echilibru, lentoare şi

înceţoşare perceptivă, labilitate şi erupţie afectivă (1-1,5 gr‰).
C. Stadiul de somn
alcoolemie de 1,5-4 gr‰.
D. Stadiul de comă > 4 gr‰.
E. 5 gr‰ - moarte
Beţia patologică
• ingestia unei cantităţi minime de alcool
• o tulburare de conştiinţă de tip crepuscular
• halucinaţii sau un sindrom delirant
• agitaţie psihomotorie
• omucideri, sinucideri sau alte acte antisociale
• un fond de microorganicitate
• 24 h
Dipsomania
• Alcoolizare periodică şi conştientizată critic abia după trecerea episodului
• Pulsiunea de a bea cu insistenţă, neglijând totul
• Zile – săptămâni
• Câteva luni între crize
• Relaţii cu ciclotimia, PMD şi epilepsia
Intoxicaţia alcoolică cronică
Are trei stadii:
a. Stadiul consumului abuziv - întreruperea nu declanşează simptome de dependenţă nici

psihice, nici organice (sevraj);
b. Stadiul dependenţei psihice;
c. Ultimul stadiu este cel al dependenţei organice, tot mai accentuate
Simptomatologie psihică
• labilitate emoţională, iritabilitate, hipoprosexie, hipomnezia si hipoestezie senzorială
• depresie, anxietate
• metamorfozarea personalităţii
• incapabili sexual - deliruri de gelozie
• decădere socială
34. Stigmatizarea psihiatriei
• Este un proces social
• Poate fi controlată sau chiar estompată
• Poate avea efecte constructive sau distructive
• Orice societate defineşte anumite comportamente ca fiind inacceptabile şi le supune

oprobiului O persoană stigmatizată este considerată a fi “altfel”
• Oamenii nu sunt capabili să treacă uşor peste diferenţe
• Toleranţa este o achiziţie condiţionată social care poate fi atinsă cu dificultate.
• Public
• Spre deosebire de bolile somatice, tulburările psihice afectează aspectele fundamentale
care caracterizează fiinţa umană
• Sunt modificate gândirea, modalitatea de exprimare a sentimentelor şi conţinutul acestora,

comportamentul şi abilităţile sociale
• Tulburarea psihică este dificil de înţeles, stârneşte animozitate şi frică.
• Atitudinea faţă de aceste probleme variază în funcţie de cultură
• Există culturi care tolerează tulburările psihice sau care chiar valorizează unele forme de
“nebunie”
• Daruri de la zei sau posibilităţi de comunicare cu divinitatea
• Regula este atitudinea negativă faţă de tulburările psihice
REDUCEREA STIGMATIZĂRII
• În scopul reducerii stigmatizării tulburărilor psihice, se impun următorii paşi:
– îmbunătăţirea asistenţei terapeutice;
– programe de educaţie pentru populaţie;
– modificări legislative şi orientarea atitudinii oficiale în vederea pregătirii şi

orientarea atitudinii oficiale în vederea pregătirii bolnavilor psihici;
– programe educaţionale pentru pacient şi familie;
– implicarea activă a pacienţilor şi familiilor acestora în vederea identificării şi

reducerii discriminărilor
• posibilitatea ca pacienţii să trăiască în societatea a avut poate rolul cel mai important în
schimbarea prejudecăţilor despre tulburărule psihice
• În prezent se consideră că reabilitarea, reintegrarea şi resocializarea pacienţilor este

practic antidotul stigmatizării
35. Toxicomaniile
36. Adicțiile moderne- enumerare?
FIXĂRILE COMPORTAMENTALE ADICTIV HEDONICE
• jucătorii patologici de cărţi, de jocuri mecanice, de jocuri pe calculator
• trecerea spre patologia clară a tulburărilor de control a impulsurilor: cleptomanie,

piromanie, trichotilomanie
• “dependenţă de muncă” – controversată
• Una dintre noile patologii descrise este "sindromul selfie".
• S- a demonstrat in 2012 implicarea utilizarii retelei de socializare Facebook in

declansarea unor episoade psihotice la persoane fara istoric de manifestari psihotice sau
abuz de substante psihotrope
37. Tulburările somatoforme
Tulburările somatoforme
• Prezentarea repetată de simptome fizice
• Solicitarea insistentă de investigaţii medicale
• Dacă există o afecţiune somatică, nu explică prezenţa sau intensitatea simptomelor
Tulburarea de somatizare
• Simptome fizice, schimbătoare, recurente
• Durată de peste 2 ani
• Numeroase solicitări la medicul de familie sau specialist
• Orice organ sau sistem
• Cronică şi fluctuantă
Tulburarea hipocondriacă
• Preocupare persistentă – o boală gravă, progresivă

• Acuze somatice persistente
• Preocupare faţă de aspectul fizic
• Senzaţiile normale sunt interpretate
• Depresie şi anxietate
Tulburarea de disfuncţie vegetativă (autonomică) somatoformă
• Cardiovascular, gastrointestinal, respirator şi urogenital
• 2 tipuri de simptome:
– semne obiective vegetative (palpitaţii, transpiraţii, roşeaţă, tremor)
acuze subiective (dureri, arsuri, greutate, tensiune, balonare
Tulburarea de durere persistentă somatoformă
• Durere persistentă, severă, cu afectarea funcţionării
• Nu există o afecţiune somatică
• Psihotraumă
• Solicitarea atenţiei apropiaţilor, personalului medical
38. Tulburările disociative
Tulburările disociative (de conversie)
• Pierderea parţială sau totală a integrării normale dintre amintiri, conştiinţa identităţii, a
propriilor senzaţii, a controlului mişcărilor
• Origine psihogenă, asociată cu psihotraume
• Ex. fizic - normal
• Atenţie! O posibilă afecţiune somatică.
Amnezia disociativă
• Trăsătura principală – pierderea memoriei
• Amnezia este centrată pe psihotraumă
• De obicei, parţială şi selectivă
• Se vor exclude cauze somatice, intoxicaţii, surmenaj
Fuga disociativă
• Toate trăsăturile amneziei disociative
• + aparentă dromomanie
• Comportamentul pare normal la prima vedere
Excludem: Fuga postcritică din epilepsie
Stuporul disociativ
• Diminuarea profundă/absenţa mişcărilor voluntare şi a răspunsului la stimuli externi

(lumină, zgomot, tact)
• Nu există cauză somatică
• Psihotraumă recentă
• Dg. diferenţial – schizofrenia catatonică, stuporul din depresie
Tulburările motorii disociative
• “Paralizia” unui membru, părţi din membru, ambele membre
• Similară ataxiei, apraxiei, akineziei, afoniei, dizartriei, diskineziei, convulsiilor, parezelor
Convulsiile disociative
• Mimează convulsiile din epilepsie
• Nu - limbă muşcată, cicatrici, leziuni după cădere, pierderea de urină
• Prezenţa anturajului
• Menţinerea conştiinţei sau stupor/transă
Anestezia şi pierderea senzorială de tip disociativ
• Anestezie în diferite zone cutanate
• Respectă “părerea” pacientului despre propriul corp
• Pierderea senzorială poate fi însoţită de parestezii
• Pierderea completă a vederii sau auzului este foarte rară, în prezent
39. Diferențe între evaluarea psihiatrică a copiilor și a adulților
 Copilul este adus la medic
 El nu este informatorul principal
 Ar putea să nu răspundă la nici o întrebare, indiferent de experienţa

examinatorului
40. Tehnica evaluării copilului
 Interviul cu părinţii:
 Motivul consultaţiei
 APF, APP, dezvoltarea psihomotorie
 Structura şi funcţionarea familiei
 Particularităţi ale copilului: funcţionarea motorie, cognitivă, afectivă, autoservirea,

comportamentul, somnul, apetitul, obiceiuri, mişcări anormale, capacitatea de
relaţionare.
 Interviul cu copilul:
 în prezenţa părinţilor
 întrebările se referă la:
 Şcoală
 Activităţi extraşcolare, relaţia cu prietenii
 Familie
 Cum se percepe pe el însuşi
 Acuze somatice
 Evenimente stresante din viaţa lui
 Cum îşi vede viitoru
 lCompletarea cu informaţii obţinute de la profesori, etc.
 Examinarea fizică şi investigaţii
 Evaluarea psihologică
41.Etapele dezvoltării psiho-motorii
 Perioada de sugar: 0- 1 an
 Antepreşcolar: 1- 3 ani
 Preşcolar: 3- 6 ani
 Şcolar mic: 6- 10 ani
 Preadolescenţa (şcolar mijlociu): 10- 14 ani
Adolescenţa (şcolar mare): 14- 18 ani
42. Întârzierile mintale
 F70-79:
ÎNTÂRZIERILE MINTALE:
UŞOARĂ: QI=50-69
MEDIE: QI=35-49
SEVERĂ: QI=20-34
PROFUNDĂ: QI<20
43. Tulburările de dezvoltare
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE
 T. specifice de dezvoltare a limbajului şi a vorbirii
 T. specifice de dezvoltare a deprinderilor şcolare
 T. specifice de dezvoltare a funcţiilor motorii
 T. mixte de dezvoltare (şcolare şi motorii)
 T. pervasive de dezvoltare
44. Tulburări pervasive de dezvoltare
 Tulburări pervasive de dezvoltare:
 Autismul infantil
 Autism atipic
 Sindrom Rett
 Sindrom Asperger
 Alte tulburări dezintegrative ale copilăriei
45. Tulburări emoţionale şi de conduită cu debut specific în copilărie
Tulburări emoţionale şi de conduită cu debut specific în copilărie:
 Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie
 Tulburarea de conduită
 Tulburări mixte
 Tulburări emoţionale cu debut specific în copilărie:
 Anxietatea de separare
 T. fobic- anxioasă a copilului
 T. cu anxietate socială a copilului

 Tulburările funcţionării sociale cu debut specific în copilărie:
 Mutismul electiv
 T. reactivă de ataşament
 T. exagerată de ataşament
 Tulburarea ticurilor:
ticuri tranzitorii
ticuri cronice motorii sau vocale
ticuri combinate
 Alte tulburări emoţionale şi de conduită cu debut în copilărie sau adolescenţă:
 Enurezis nonorganic
 Encoprezis nonorganic
 T. de alimentaţie ale sugarului şi copilului mic
 Pica
 T. stereotipe de mişcare
 Balbismul
 Vorbirea precipitată
46. Tulburarea de conduită
TULBURAREA DE CONDUITĂ
 TC este definită ca o conduită antisocială persistentă la copil şi adolescent.
 Există un pattern persistent de comportament care încalcă drepturile şi normele sociale şi

care se manifestă de cel puţin 12 luni (3 sau mai multe criterii). Cel puţin un criteriu a fost
prezent în ultimile 6 luni
 Pentru copilul mare, 7- 14 ani: furtul, minciuna (poate lua la început forma unor fantezii,
fără motive rezonabile. Spre 6-7 ani are semnificaţia pe care i-o atribuie adultul),
agresivitatea, fugile şi vagabondajul, instabilitatea psihomotorie.
 La adolescenţi se caracterizează prin:
 Agresivitate fizică:
- opoziţie, încăpăţânare absurdă, obrăznicie.
- remarci rău voitoare, calomnii, ameninţări.
- manifestări coleroase.
- până la violenţe extreme de grave- “crize coleroase”.
 Furtul şi violarea proprietăţilor
 Absenţa de la şcoală
 Alte forme precum: consumul de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual
asupra altora mai mici. Fetele şi unii dintre băieţi pot fi implicaţi în prostituţie.
 Tulburări emoţionale: pot fi tensionaţi, nemulţumiţi, exprimând depresie şi

anxietate. Unii au tentative de suicid.
 Tipuri TC:
- cu debut în copilărie: înainte de 10 ani şi care a prezentat cel puţin 1

criteriu
- cu debut în adolescenţă: absenţa oricărui criteriu înainte de 10 ani.
 Clasificare bazată pe severitate, tipul:
- mediu- puţine probleme de conduită faţă de cele cerute pentru diagnostic şi cauzează un
rău minor.
- moderat- efectele tulburării de conduită asupra celorlalţi variază între mediu şi sever.
- sever- multe probleme de comportament se manifestă sever şi produc un rău
considerabil celor din jur.
47. Tulburări ale instinctului alimentar
Anorexia nervoasa
Bulimia nervoasa
Hiperfagia asociata cu alte tulburari psihologice
Voma asociata cu alte tulburari psihologice
Anorexia nervoasa
Criteriile de diagnostic pentru anorexia mentala
• A. Refuzul de a mentine greutatea corporala la, sau deasupra unei greutati normale
minime pentru etatea şi înălţimea sa (de ex., pierdere în greutate ducând la menţinerea
greutăţii corporale la mai puţin de 85 %din cea expectată ;sau imposibilitatea de a câştiga
în greutate în perioada de creştere, ducând la o greutate corporală sub 85%faţă de cea
expectată).
• B. Frica intensă de a nu lua în greutate şi de a deveni gras(ă), chiar dacă este
subponderal(ă).
• C. Perturbarea modului în care persoana îşi percepe şi trăieşte greutatea sau forma
corpului, nedatorată influenţei greutăţii sau conformaţiei corporale asupra autoevaluării
sau negarea seriozităţii problemei greutăţii corporale actuale scăzute.
• D. La femeile postmenarhice, amenoree, adică absenţa a cel puţin trei cicluri menstruale
consecutive.
Diagnosticul de anorexie mentala in functie de IMC
• IMC=greutatea in Kg impartita la patratul inaltimii in metri
• IN ANOREXIE VALOAREA IMC ESTE MAI MICA SAU EGALA CU 17,5
Anorexie-Dg. Diferential
• boli gastrointestinale
• boli maligne oculte, tumori cerebrale, SIDA

• TBC,
• boli endocrine(b.Addison, hipertiroidism, diabet zaharat)
• sindromul arterei mezenterice superioare
• tulburarile depresive majore
• fobiile sociale
• tulburarile obsesivo-compulsive
Tipuri de anorexie mentala
• Tipul restrictiv: în cursul episodului de anorexie persoana nu s-a angajat regulat într-un
comportament de purgare (adică, vărsături autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice
sau clisme)
• Tipul de mâncat excesiv/purgare: în cursul episodului actual de anorexie nervoasă,

persoana se angajează înmod regulat într-un comportament de mâncat excesiv sau de
purgare
Simptomatologia anorexiei
• dispozitie depresiva,
• sentimente de vinovatie, autostima scazuta
• izolare sociala, sentimente de inadecvare
• iritabilitate, insomnii, labilitate emotionala
• preocupare cu gânduri despre mâncare
• emacierea
• hipotensiune arteriala, hipotermie, caderea parului, unghii, tegumente descuamate
• lanugo
• parotidomegalie
• eroziuni dentare
• calusuri vicioase la nivelul degetelor
• anemie normocroma, normocitara;
• afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei);
• probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa, aritmii);
• probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit,

secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol).
Simptomatologia anorexiei
• leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara);
• cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii;
• hipercolesterolemie;
• hipomagnezemie, hipofosfatemie, hiperamilazemie ocazional;
• alcaloza metabolica, hipocalcemie, hipocloruremie secundar varsaturilor;
• acidoza metabolica secundar abuzului de laxative;
• nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut;
• nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al
testosteronului;
• bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG);
• tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica, în stadiile avansate ale bolii.
Medicatia in anorexie
• Anxiolitice
• Neuroleptice
• Antidepresive
• Perfuzii specifice
Bulimia-Definitie
• Bulimia nervoasă se defineşte ca un sindrom caracterizat prin repetate pusee de

supraalimentare şi o preocupare excesivă privind controlul greutăţii corporale, conducând
pacientul la adoptarea de măsuri extreme,pentru a diminua ingrăşarea datorită alimentelor
ingerate .
Criteriile de diagnostic pentru bulimie
A. Episoade recurente de mâncat excesiv. Un episod de mâncat excesiv se caracterizează

prin cei doi itemi :
1). Mâncatul într-o perioadă scurtă de timp ( de exemplu, în decursul unei perioade de două ore)
a unei cantităţi de mâncare mai mare decât cea pe care ar mânc-o majoritatea oamenilor intr-o
perioadă similară de timp şi în circumstanţe similare.
2). Sentimentul de lipsă de control al mâncatului în cursul episodului ( de exemplu, sentimentul

că persoana respectivă nu poate stopa mâncatul sau controla ce sau cât mănâncă).
Comportamentul compensator inadecvat recurent în scopul prevenirii creşterii în greutate, cum ar

fi vărsăturile autoprovocate , abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul
sau exerciţiile excesive.
C. Mâncatul excesiv şi comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele în medie de cel

puţin de două ori pe săptămână, timp de trei luni.
D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenţată de conformaţia şi greutatea corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasă
Tipuri de bulimie
• Tip de purgare: în cursul episodului curent de bulimie nervoasa, persoana s-a angajat
regulat în autoprovocarea de vărsături sau în abuzul de laxative, diuretice sau clisme;
• Tip de nonpurgare: în cursul episodului curent de bulimie nervoasa, persoana a utilizat
alte comportamente compensatorii inadecvate , cum ar fi postul sau exerciţiile excesive,
dar nu s-a angajat în mod regulat în vărsături autoinduse sau în abuzul de laxative,
diuretice sau clisme.
Bulimia-Dg. Diferential
• anorexie nervoasă, de tip compulsie-purgare ;
• sindromul Kleine-Levin ;
• tulburarea depresivă majoră cu elemente atipice ;
• tulburarea de personalitate borderline
Medicatia in bulimie
Antidepresive
Alte medicamente :
- supresori ai apetitului şi anticonvulsivante
Hiperfagia asociata cu alte tulburari psihologice
• Alimentatia excesiva
• Termenul de hiperfagie sau polifagie se refera la consumul de alimente fara a atinge

efectul satietatii
• CAUZE
Nu se cunoaste cauza exacta a acestei tulburari de alimentatie. Poate avea o agregare
familiala (trasmitere genetica) sau ar putea avea legatura cu mentalitatea familiei asupra
aspectului fizic.
DIAGNOSTIC
Boala este diagnosticata printr-un examen fizic si o anamneza corecta. Sunt importante de
asemenea intrebarile legate de sanatatea mentala a subiectului, in special atitudinea
acestuia fata de aspectul fizic si alimentare.
Boala poate fi diagnosticata cand se regasesc cel putin 3 din urmatoarele caracteristici:
• 1. Episoade alimentare caracterizate prin:

- ingerarea unor cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp (de exemplu la
fiecare 2 ore);
- pierderea controlului alimentar in timpul fiecarui episod.
• 2. Cel putin 3 din urmatoarele:

- ingestia rapida, compulsiva a alimentelor;
- supraalimentare pana la aparitia unui disconfort suparator;
- ingerarea unor cantitati mari de alimente, neinsotite neaparat de foame fizica;
- izolare fizica in momentul alimentatiei (jena, rusine fata de anturaj);
- pierderea respectului de sine, depresie, sentiment de vinovatie dupa ingestie
• 3. Epuizare psihica post alimentatie excesiva
• 4. Episoade de alimentatie excesiva cel putin 2 zile pe saptamana si pentru cel putin 6 luni
• 5. Episoade de supraalimentatie fara autoinducerea varsaturilor sau a exercitiului fizic

excesiv.
Boala asociaza perioade de restrictie alimentara asociate cu perioade de exces alimentar.

Cateodata perioadele de exces alimentar nu sunt insotite de pauze alimentare. Pana la 33%
dintre cei care sunt obezi au aceasta boala. O crestere importanta in greutate apare ca rezultat al
acestor excese alimentare cronice, chiar daca acestea sunt insotite si de perioade intermitente de
dieta restrictiva. Depresia, anxietatea sau alte tulburari anxioase apar frecvent asociate acestei
tulburari, ceea ce face tratamentul si recuperarea mai dificila.
Voma asociata cu alte tulburari psihologice
In afara de vomele autoprovocate din bulimia nervoasa, vome repetate pot apare in: tulburari
disociative, tulburari hipocondriace unde vomele pot fi unul din multiplele simptome somatice;
graviditate unde factorii emotionali pot contribui la greata si voma recurenta.
48. Tulburări ale instinctului??
Tulburarile instinctului alimentar

Clasificare:
tulburari cantitative – exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
tulburari calitative – pervertirea instinctului alimentar
Tulburari cantitative
Fagomania = mănâncă fără o impulsiune sau nevoie de hrană (în nevroze, diabet insipid, tumori
cerbrale)
bulimie= exagerarea instinctului alimentar -
-apare in
- in boli somatice (diabet zaharat)
-in boli psihice (bulimia nervosa)
anorexie= diminuarea instinctului alimentar
– apare:
- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever
Tulburari calitative
Pervertirea instinctului alimentar
Variante clinice:
Polifagia – tendinta de a ingera in cantitati crescute atat alimente cat si produse necomestibile
(in dementa vasculara)
Sitiofobia – refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire –in sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente -depresie sever
psihotic
Tulburarile instinctului de aparare

-Exagerarea instinctului de aparare
Exemple
- in tulburarea hipocondriaca (frica excesiva de boala, in general grava)
-In fobia simpla (tanatofobia – frica excesiva de moarte)
-Diminuarea instinctului de aparare:
Exemple
- in episodul depresiv major – preocupari si acte suicidare
- in schizofrenie – automutilari determinate de tematica simptomelor psihotice (un pacient si-a
taiat penisul pentru ca, fiind posedat de diavol, era indemnat de acesta sa-si violeze surorile)
- oligofrenii,
- demenţe
Tulburari cantitative
Cresterea instinctului sexual Diminuarea instinctului sexual – impotente sexuale
psihogene
la femei – nimfomanie Exemple
la barbati – satiriazis – in episodul depresiv
Exemple - in fobia simpla (frica de a nu
contacta o
in episodul maniacal boala venerica exemplu
sifilofobia)
in demente, mai ales cea vasculara
●Tulburari calitative – perversiuni sexuale
A-Anomalii in alegerea partenerului - Pedofilia – atractie pentru copii
- Gerontofilia – atractie pentru persoane in varsta
- Incestul – practicarea actului sexual cu rude de
sange
- Homosexualitatea – forma egodistonica (in care
subiectul nu isi accepta si sufera datorita orientarii sexuale, pe care o percepe ca fiind anormala si
incearca sa se retina de la a practica actul sexual cu parteneri de acelasi sex, uneori recurgand la
suicid pentru a scapa de aceasta povara) barbati – pederastie
femei – lesbianism sau tribadism
- Zoofilia sau bestialitatea – practicare actului sexual
cu animale
- Fetisismul – satisfacere erotica prin contemplarea
obiectelor de lenjerie intima ale sexului opus
- Pigmalionismul – atractie sexuala si realizarea actului
sexual cu statui
B-Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)
- Sado-masochismul – obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul – satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul – placerea sexuala este obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public,
unor persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Frotteurismul – stimularea sexuala prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in
locuri aglomerate (de exemplu in autobuz )
49. Tulburarea schizo-afectivă
 TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ
– Tip maniacal/ bipolar
– Tip depresiv
– Tip mixt
50. Criterii de diagnostic pentru tulburarea depresiva majora - episod unic
Criterii de diagnostic pentru tulburarea depresiva majora - episod unic
• Prezenta unui singur episod depresiv major.
• Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu este
suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta ori
tulburarea psihotica fara alta specificatie.
• Nu a existat niciodata un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal.
• Nota : Aceasta excludere nu se aplica, daca toate episoadele similare episoadele

maniacale, mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substanta sau de un tratament ori
sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.
51. Criterii de diagnostic pentrutulburareadepresiva majora recurenta
• Prezența a doua sau mai multe episoade depresive majore.
Nota: Pentru a fi considerate episoade separate, trebuie sa existe un interval de cel putin 2 luni
consecutive in care nu sunt satisfacute criteriile pentru un episod depresiv major.
• Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu

sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta ori
• Nu a existat niciodata un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal.
Nota : Aceasta excludere nu se aplica, daca toate episoadele similare episoadele maniacale,
mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substanta sau de un tratament ori sunt datorate
efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.
52. Distimia
Definitie
Distimia este o tulburare afectiva caracterizata printr-o stare depresiva cronica, ce dateaza de
foarte multi ani, timp in care nu au fost niciodata criteriile de diagnostic ale episodului
depresiv major.
Diagnostic pozitiv
• Se stabileste pe baza informatiilor furnizate de:
• anamneza;
• examen fizic: semne si simptome ale unor afectiuni medicale (de cele mai multe
ori severe);
• simptomelor psihice (dispozitie depresiva, anxietate, disforie, tulburari de

memorie si concentrare, idei depresive, oboseala, tulburari de somn, tulburari ale
alimentatiei);
• scale de evaluare: CDRS( Cornell Dysthymia Rating Scale).
• investigatii de laborator: polisomnografia indica cresterea somnului REM;

reducerea somnului cu unde lente).
Criteriile de diagnostic ale distimiei
• Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile decat nu, dupa cum este
indicat, fie de relatarea subiectiva, fie de observatiile facute de altii, timp de cel putin 2
ani.
• Prezenta in timp ce este depresiv a doua sau mai multe din urmatoarele :
• Apetit redus sau mancat excesiv ;
• Insomnie sau hipersomnie ;
• Energie scazuta sau fatigagilitate ;
• Stima de sine scazuta ;
• Capacitate de concentrare redusa sau dificultate in a lua decizii ;
• Sentimente de disperare.
• In cursul perioadei de 2 ani (1 an pentru copii sau adolescenti), persoana nu a fost

niciodata fara simptomele de la criteriile A si B timp de mei mult de 2 luni, odata.
• Nici in episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai tulburarii, adica
perturbarea nu este explicata mai bine de tulburare adepresiva majora cronica sau de
tulburarea depresiva in remisiune partiala.
• Nu a existat niciodata in episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal si nu

au fost satisfacute niciodata criteriile pentru tulburarea ciclotimica.
• Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psihotice cronice, cum ar fi

schizofrenia ori tulburarea deliranta.
• Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex, drog,
medicament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex, hipotiroidismul).
• Simptomele cauzeaza o deteresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,

profesional, sau in lte domenii importante de functionare.
Diagnostic diferential
• Tulburarea depresiva majora - consta dintr-unul sau mai multe episoade depresive majore
separate care pot fi distinse de modul uzual de functionare a persoanei. Se diferentiaza de
cea tulburarea depresiva majora cronica prin faptul ca la aceasta criteriile pentru un
episod depresiv major sunt satisfacute complet si de tulburarea depresiva majora in
remisiune partiala daca criteriile nu mai sunt complet satisfacute.
• Schizofrenia, tulburarea schizoafectiva, tulburarea deliranta - exista simptome psihotice.
• Dementa - exista un istoric premorbid de declin al functiei cognitive.
• Tulburari de personalitate - exista trasaturi de personalitate anterior imbolnavirii.
• Tulburare afectiva datorata unei conditii medicale generale - perturbarea de dispozitie este
considerata a fi consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale (scleroza
multipla, ictusul, hipotiroidismul).
• Tulburare afectiva indusa de o substanta - o substanta (drog, medicament) este considerata

a fi etiologic in relatie cu perturbarea afectiva.
Tratament
• In tulburarea distimica este indicat tratamentul farmacologic cu unul dintre

antidepresivele prezentate, de obicei in ambulator, tinandu-se cont poate intr-o masura
mai mare de efectele adverse, dat fiind faptul ca tratamentul se va administra pe o
perioada mare de timp (cel putin 5 ani).
• Se poate combina si cu tratament psihoterapeutic, cele mai eficiente terapii fiind terapia
interpersonala si cea cognitiv - comportamentala.
53. Sindromul maniacal
Sindromul maniacal
• Tulburari ale afectivitatii :
• expansiva, euforica ;
• iritabilitatea.
• Tulburari psihomotorii :
• activitate psihomotorie crescuta, cu implicare in multiple activitati, dar fara o

finalizare, senzatia de eutonie, omnipotenta. Forma extrema de agitatie
psihomotorie poarta numele de furor maniacal si poate duce la acte cu implicatii
medico - legale.
• Tulburari cognitive
• atentia este deficitara, distractibila, bolnavul este atras permanent de stimuli

nerelevanti ;
• se pot intalni fenomene de mentism (desfasurare rapida de idei si reprezentari) ;
• idei de grandoare (stima de sine, incredere in posibilitatile proprii, optimism).
• Idei delirante congruente cu dispozitia :

• idei delirante de frumusete fizica ;
• idei delirante de talent intr-un anumit domeniu ;
• idei delirante de inovatie ;
• idei delirante de bogatie ;
• idei delirante de identitate cu o persoana faimoasa ;
• idei delirante de relationare cu o persoana importanta (figura publica, Dumnezeu) ;
• idei delirante de relatie si de persecutie in baza faptului ca ceilalti il urmaresc

pentru calitatile lui exceptionale.
• Idei delirante incongruente cu dispozitia :
• idei delirante de persecutie (care nu au legatura cu grandoarea bolnavului) ;
• idei delirante de control ;
• idei delirante de insertie a gandurilor.
Tulburari vegetative
• hiposomnia - bolnavul are o nevoie de somn scazuta si in ciuda putinelor ore de

somn se simte energic, cu putere ;
• scadere in greutate - desi apetitul este normal sau crescut, se poate produce
scaderea ponderala ca urmare a cresterii activitatii si neglijarii nevoilor
nutritionale ;
• apetitul sexual este crescut si poate avea consecinte dezastruoase (divort,

contractarea de boli venerice sau acte cu caracter penal - viol).
• Tulburari de perceptie
• In episoadele cu simptome psihotice se pot intalni halucinatii, cel mai adesea,

auditive si vizuale, congruente sau incongruente cu dispozitia.
54.Diagnostic pozitiv al tulburariibipolare I si II
• Diagnosticul tulburarii bipolare I si II se stabileste urmarind :
• anamneza (antecedente, istoric - episoade maniacale, mixte, depresive,

hipomaniacale) ;
• examenul fizic nu prezinta modificari specifice tulburarii bipolare I sau II;
• examen psihiatric (episodul actual - episod maniacal, mixt, depresiv,

hipomaniacal) ;
• scale de evaluare a episodului cel mai recent (depresiv, maniacal) - YMRS

(manie), HAM-D, MADRS (depresie) ;
• investigatii de laborator nu arata modificari specifice.
55. Criteriile de diagnostic ale episodului maniacal întulburareabipolară
1. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila anormala si persistenta,

durand cel putin o saptamana.
2. In timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei sau mai multe din urmatoarele
simptome au persistat (patru, daca dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente intr-
un grad semnificativ.
3. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt.
4. Perturbarea de dispozitie este suficient de severa pentru a cauza o deteriorare

semnificativa in functionarea profesionala sau in activitatile uzuale sau in relatiile cu altii,
ori sa necesite spitalizare pentru a preveni vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente
psihotice.
5. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (drog,

medicament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex, hipotiroidismul).
6. In timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei sau mai multe din urmatoarele
simptome au persistat (patru, daca dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente intr-
un grad semnificativ.
7. 1) stima de sine exagerata sau grandoare ;
8. 2) scaderea necesitatii de somn ;
9. 3) mai locvace decat in mod uzual sau se simte presat sa vorbeasca continuu ;
10. 4) fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt exagerate ;
11. 5) distractibilitate ;
12. 6) cresterea activitatii orientate spre un scop (fie in societate, la serviciu sau la scoala, ori
din punct de vedere sexual) ori agitatie psihomotorie ;
13. 7) implicare excesiva in activitati placute care au un inalt potential de consecinte nedorite
(de ex, angajarea in cumparaturi excesive, indiscretii sexuale ori investitii in afaceri
nesabuite)
56. Criteriile de diagnostic pentruepisodul mixt întulburarea bipolară
• Sunt satisfacute criteriile, atat pentru episodul maniacal cat si pentru episodul depresiv
major (cu exceptia duratei) aproape in fiecare zi, in cursul unei perioade de cel putin o
saptamana.
• Perturbarea afectiva este suficient de severa pentru a cauza o deteriorare semnificativa in

functionarea profesionala sau in activitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii, sau
pentru a necesita spitalizare spre a preveni vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente
psihotice.
• Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex, un
drog, medicament) ori ale unei conditii medicale generale.
57. Criteriile de diagnostic pentru un episod hipomaniacal

• O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila persistenta, durand cel
putin 4 zile, si care este net diferita de dispozitia depresiva uzuala.
• In cursul perioadei de perturbare afectiva, au persistat trei sau mai multe sau patru daca
dispozitia a fost iritabila din simptomele episodului maniacal si au fost prezente intr-un
grad semnificativ.
• Episodul este asociat cu o modificare fara echivoc in activitate care nu este caracteristica
persoanei atunci cand nu prezinta simptome.
• Perturbarea dispozitiei si modificarea in functionare sunt observabile de catre altii.
• Episodul nu este sufficient de sever pentru a cauza o deteriorare semnificativa in

functionarea sociala si profesionala, ori pentru a necesita spitalizarea, si nu exista
elemente psihotice.
medicament) ori ale unei conditii medicale generale.
58. Criterii de diagnostic tulburarea bipolara I, episodmanicalunic
• Prezenta numai a unui singur episod maniacal si nici un fel de episoade depresive in
trecut.
• Episodul maniacal nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu este

suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta sau
59. Criterii de diagnostic tulburarea bipolara I, cel mai recentepisod hipomaniacal
• Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori un episod mixt.
• Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul

social, profesional, ori in alte domenii importante de functionare.
• Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de tulburarea

schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma,
tulburarea deliranta sau tulburarea psihotica fara alta specificatie. Actualmente (sau cel
mai recent) exista un episod hipomaniacal.
60. Criterii de diagnostic tulburare abipolara I, cel mai recentepisod mixt
• Actualmente (sau cel mai recent) exista un episod mixt.
• Anterior a existat cel putin un episod depresiv major, un episod maniacal ori un episod
mixt.

tulburarea deliranta sau tulburarea psihotica fara alta specificatie.
61. Criterii de diagnostic tulburareabipolara I, cel mai recentepisoddepresiv
• Actualmente (sau cel mai recent) in episod depresiv major.
• Anterior a existat cel putin un episod maniacal sau un episod mixt.

62. Criterii de diagnostic tulburareabipolara II, cel mai recentepisodnespecificat
• Criteriile, cu exceptia duratei, sunt satisfacute actualmente (ori au fost foarte recent)
pentru un episod maniacal, hipomaniacal, mixt ori depresiv major.
• Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori mixt.
• Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul

social, profesional ori in alte domenii de functionare.
• Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de tulburarea

• Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale
unei substante (de ex, un drog de abuz, un medicament, ori alt tratament) ori ale unei
conditii medicale generale (de ex, hipotiroidismul).
63. Criterii de diagnostic tulburareabipolara II
• Prezenta (sau istoricul) unuia sau a mai multe episoade depresive majore.
• Prezenta (sau istoricul) a cel putin un episod hipomaniacal.
• Nu a existat niciodata un episod maniacal ori un episod mixt.
• Simptomele afective de la criteriile A sau B nu sunt explicate mai bine de tulburarea

schizoafectivasi nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma sau
• Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificative clinic in domeniul social,

profesional sau in alte domenii de functionare.
• Tipuri
• Hipomaniacal – actualmante este in episod hipomaniacal
• Depresiv – actualmente este in episod depresiv
64. Diagnostic diferentialTulburareabipolara I
• Tulburarea depresiva majora si tulburarea distimica - nu exista in antecedente vreun

episod maniacal sau mixt.
• Tulburarea bipolara II - nu exista in istoric episoade maniacale sau mixte.
• Tulburarea ciclotimica - exista numeroase perioade de simptome maniacale care nu

satisfac criteriile pentru un episod maniacal si perioade de simptome depresive care nu
satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.
• Schizofrenie, tulburarea schizoafectiva, tulburarea deliranta - sunt caracterizate prin

perioade de simptome psihotice survenind in absenta unor unor simptome afective
notabile, care nu indeplinesc criteriile pentru un episod maniacal sau episod depresiv
major.

65. Diagnostic diferential Tulburareabipolara II
• Tulburarea depresiva si tulburarea distimica - nu exista nici un episod hipomaniacal in

evolutia acestora.
• Tulburarea bipolara I - prezenta unuia sau a mai multor episoade maniacale sau mixte.
• Tulburarea ciclotimica - exista numeroase perioade de simptome maniacale care nu

satisfac criteriile pentru un episod maniacal si perioade de simptome depresive care nu
satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.

perioade de simptome psihotice survenind in absenta unor unor simptome affective
notabile, care nu indeplinesc criteriile pentru un episod maniacal sau episod depresiv
major.

66.Ciclotimia-definitie si tratament
Definitie
Ciclotimia este o tulburare afectiva caracterizata prin perioade de simptome depresive care nu
indeplinesc criteriile unui episod depresiv major si perioade cu simptome afective ce constituie
episodul hipomaniacal.
Tratament
In timpul fazelor hipomaniacale se recomanda tratament cu Li sau alte timostabilizatoare, iar in

timpul perioadelor depresive se indica tratament antidepresiv asociat cu saruri de Li sau
carbamazepina, deoarece exista riscul virajului hipomaniacal.
Tratamentul psihoterapeutic este de tip suportiv, interpersonal, cognitiv- comportamental
67. Criterii de diagnostic ciclotimie
Diagnosticul pozitiv al ciclotimiei se intemeiaza pe baza urmatoarelor informatii:
• anamneza (antecedente, istoric - perioadele cu simptome depressive si simptome

apartinand episodului hipomaniacal);
• examen fizic (nu indica modificari specifice);
• examen psihiatric (simptome depresive, simptome apartinand episodului

hipomaniacal);
• investigatiile de laborator: nu exista modificari caracteristice.
Criterii de diagnostic ciclotimie
• imp de cel putin 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome hipomaniacale si a

numeroase perioade de simptome depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod
depresiv major. La copii si adolescenti, durata trebuie sa fie de cel putin 1 an.
• In cursul perioadei de 2 ani, persoana nu s-a aflat fara simptomele de la criteriul A pentru
mai mult de 2 luni odata.
• Nici un episod depresiv major, episod maniacal ori episod mixt nu a fost prezent in cursul
primilor ani ai perturbarii.
• Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu

sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta ori
medicament) ori ale unei conditii medicale generale.
• Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,

profesional ori in alte domenii importante de activitate.
68. Diagnostic diferential ciclotimie
• Tulburarea bipolara I cu ciclare rapida si tulburarea biplara II cu ciclare rapida - sunt

satisfacute integral criteriile de diagnostic pentru eoisodul depresiv major, maniacal sau
mixt.

perioade de simptome psihotice survenind in absenta unor unor simptome affective
notabile, care nu indeplinesc criteriile pentru un episod maniacal, episod depresiv major
sau mixt.

• Tulburarea de personalitate borderline - nu sunt satisfacute criteriile complete pentru

aceasta tulburare.
69. Delirium tremens
• o complicaţie a intoxicaţiei alcoolice cronice
• netratat - mortalitate peste 50%
• după primii cinci ani de consum
• în stadiul de dependenţă organică
• 2-4 zile de la abstinenţă
• transpiraţii
• tremurături accentuate
• nelinişte
• insomnii
• inapetenţă
• momente tranzitorii de confuzie
• tulburarea de conştiinţă devine totală şi fără întrerupere

• dezorientare auto- şi allopsihică
• halucinaţii dominant vizuale şi oneiroidonii
• patognomonice zoopsiile: reptile, şobolani
• bolnavul se apără agitat, zgomotos
• transpiraţiile sunt generalizate
• hipertermia urcă până la 40oC
• apar tremurăturile extremităţilor, bărbiei, limbii, vorbirii etc.
• pulsul trece de 100/minut
• evoluţia spre moarte poate fi rapidă (în lipsa tratamentului)
Tratamentul în delirium tremens
• Benzodiazepine
• Tratamentul dezechilibrului acido-bazic
• Tratamentul dezechilibrului hidro-electrolitic
• Susţinerea funcţiilor vitale
• Neuroleptice sedative
• Neuroleptice incisive
• Sulfat de Mg, carbamazepină
70. FARMACODEPENDENŢELE
Benzodiazepinele
Greşelile comune - nerespectarea celor trei reguli:
1. prescrierea de doze sublimită
2. precizarea clară a timpului de administrare
3. scăderea lent progresivă a dozelor sau înlocuirea substanţei
Tratament
Intoxicaţia acută şi coma
• menţinerea funcţiilor vitale
• analeptice cardiace şi respiratorii
• stimularea diurezei
• optimizarea ciclurilor metabolice prin aport vitaminic complex, combaterea radicalilor

liberi prin administrare de sulfat de magneziu, vit.E şi vit.C.
Intoxicaţia cronică
• “ieşirea din dependenţă” - sevraj
• progresiv în funcţie de T1/2
• anxietatea – alte anxiolitice
• stări depresive – carbamazepin
• se vor evita neurolepticele - scad pragul convulsivant
Barbituricelele
• afectează concentrarea şi coordonarea
• labilizează afectivitatea
• dizartrie, ataxie şi ameţeli
• Administrate in timpul sevrajului dau anxietate, tremurături, insomnii iar, la doze mai
mari, sau în funcţie de durată administrării, crize epileptice
Amfetaminele
• arie restrânsă de utilizare terapeutică
• sindromul hiperchinetic la copil (metilfenidatul)
• narcolepsie (metilfenidatul)
• anorexigen (fenfluramina)
71. Drogurile ilicite
• Toxico-sedative şi euforice (euphorica), gen opiu cu derivaţii săi şi cocaina
• Toxicele îmbătătoare (inebrantia), gen alcool şi eter

• Toxicele simţurilor (phantastica) gen haşiş şi mescalină
• Toxicele stimulente, gen cafeină şi tutun
72. Drogurile vegetale
OPIACEE
Opiul brut - capsulele verzi de Papaver Somniferum Album (macul alb)
42 e alcaloizi: morfina, tebaina, papaverina, codeina etc.

pilule, teriak-uri pentru băut, fumat
morfina injectată
heroina injectată
codeina – medicament
Intoxicaţia acută
• relaxare
• linişte contemplativă
• stare de fericire
• satisfacţie calmă
• o ascuţire a simţurilor şi imaginaţiei
• hipoprosexie
• hipomnezie
• dizartrie
• mioză (midriază în supradozare)
• greaţă
• comă în supradozări
• morfina i.v. acţionează prompt şi mai intens

• morfina deteriorează intelectual lent, nu foarte profund
• heroina produce în loc de calm o iritare greu de stăpânit cu o hiperestezie senzorială şi

imaginativă copleşitoare
• heroina deteriorează rapid şi profund
CANABICELE
• răşina de pe frunzele şi vârfurile înflorite de Canabis indica
• răşina se cheamă haşiş în Levant, charas în Asia şi chira în nordul Africii
• principiul activ este tetrahidrocanabinolul
• marihuana se fumează, haşişul se injectează
• efectul căutat apare după 10-30 minute
• administrate oral, în alimente sau în funcţie de alimentele din stomac intoxicaţia se poate
instala mai lent, dar este mai profundă şi mai de durată
• Faza euforică manifestată prin eutimie, confort somatic, mulţumire, necesitate de

comunicare
• Faza de exaltare senzorială şi afectivă, cu o hiperestezie senzorială, emotivitate crescută,

ilaritate, tandreţe intensă ori anxietate, accelerarea timpului, deformarea spaţiului etc.
• Faza extatică ce urmează este o beatitudine liniştită pe care fundal pot apare halucinaţii
panoramice, drogatul neputându-se mişca, precum în vis.
• după câteva ore apare somnul, urmat de mahmureală, uneori bine dispus (“a doua
beţie”).
COCAINA
• extrasă din arbustul Erytroxylon Coca
• pe cale nazală atinge nivelul plasmatic maxim înainte de 1h şi persistă cam 5h
• intoxicaţia acută - “fericirea în mişcare”, buna dispoziţie, vigoarea, curajul, creşterea

imaginaţiei, aproape hipomaniacal
• durează până la 10-15 minute, apoi intoxicatul cade într-o apatie totală, o disforie din care
simte nevoia să reiasă căutând drogul
Faza halucinatorie
• după săptămâni – luni de abuz
• iluzii vizuale multiple, toate se deformează în jur, devin “vii”, apar valuri de “puncte
luminoase” provocate de unele materiale: oglinzi, geamuri, uşi metalice etc. Intoxicatul le
caută şi stă nemişcat “la spectacol”
• patognomice sunt halucinaţiile haptice: insecte pe sub piele, curenţi electrici, lipitori pe
piele, senzaţii particulare de frig
• intoxicatul trăieşte delirant senzaţia şi are convingerea că este devorat de păduchi, de

ploşniţe, viermi, care I-au intrat în piele, îl doare, are prurit etc.
• suspiciune, ostilitate, idei de urmărire, persecuţie
• rupt complet de realitate, se baricadează, stă “cu arme” sub pernă, doarme sub pat etc.
• treptat, caracterul se perverteşte, moralitatea dispare, începe să fure, să mintă, să

escrocheze
• intelectul se deteriorează progresiv
• în această fază poate apare semnul patognomonic: perforarea membranei nazale
CATH-UL
- se consumă în ţările arabe şi africane din jurul Mării Roşii şi din Yemen în Afganistan
- trei alcaloizi: catinina, catidina şi catina
- euforie, tahipsihie, bogăţie de idei, uşurinţa de a comunica, discoordonare motorie,
midriază, privire fixă, tahicardie şi hipertensiune arterială
- ideaţie de grandoare, mai ales erotică, totul terminându-se cu o ejaculare spontană fără
orgasm
- ca toţi toxicomanii sfârşesc prin a fi impotenţi
• halucinogenele vegetale
• nu provoacă toxicomanii majore
• generează tulburări psihice de tip psihotic: iluzii, halucinaţii, modificări de schemă

corporală, modificări de afectivitate şi modificări de conştiinţă
• se numesc halucinogene, psihodisleptice sau psihedelice
• Echinocactus Williams (cactus din Mexic) conţine mescalina
• Opuntia Cylindrinca (cactus din Peru) - tulburări de schemă corporală.
• din unele mimoze din Antile şi America de Sud se prepară o pulbere care conţine
bufotenină.
• aztecii utilizau Ipomena tricolor (ololingui) care conţine cinci alcaloizi lisergici. Din
ciuperca sacră a aztecilor Nacatl s-a izolat alcaloidul psilocybina, strâns înrudită cu acidul
lisergic.
• unele ciuperci halucinogene cresc şi la noi.
• lumea apare feerică, în culori strălucitoare care “dau impresia de relief”, obiectele au
halouri, spaţiul se distorsionează, lucrurile “se umflă, se scorojesc”, trecând apoi la
halucinaţii şi oneiroidii
• continuitatea şi unitatea corpului se pierd treptat până la dezmembrare sau la membre

fantomă
• iniţial apare o excitaţie ideatică, apoi un verbiaj gol, fără conţinut
• afectivitatea este exacerbată, iar trăirea timpului este complet perturbată “o secundă cât un
veac”
73. Drogurile sintetice
LSD, Fenilciclidina
• au acelaşi profil fiziologic şi toxic cu halucinogenele vegetale, dar sunt cu mult mai
puternice
• produsul D.O.M. (2,5-dimetoxi-4-metil-amfetamina) este de 50 de ori mai puternic decât

mescalina. Mişcarea hippy l-a botezat S.T.P. (de la franţuzeştile: Sérénité, Tranquilité,
Paix)
• LSD-25 (acidul lisergic) este un alcaloid din secara cornută, dar uşor de sintetizat
• L.S.D.- acţionează la 1h de la ingerare şi durează între 8 şi 12 ore
• Fenilciclidina se administrează: oral, intranazal sau intra venos; acţionează la 5 minute,

maximumul în 30 de minute
• midriază (LSD-ul), pupilă nemodificată (PCP-ul), hipertensiune, transpiraţii, înceţoşarea

vederii, discoordonare motorie, tremurături şi greutate în respiraţie
• decesul în intoxicaţiile mortale survine prin depresia respiraţiei
FENILCICLIDINA
• simptome de tip maniacal, dar asemănătoare visului
• o senzaţie de rupere de realitate, apoi mioclonic şi confuz
• urmează somnolenţă, stupoare şi comă cu ochii larg deschişi
• la ieşirea din comă – halucinaţii şi delir de persecuţie cu agitaţie
• intoxicaţia - nistagmus, ataxie şi rigiditate musculară
• deces - stop respirator, accidente auto (mare pericol), incendiu etc.
ECSTASY
• în doze mici de 75-175 mg este tranchilizant, favorizează introspecţia şi comunicarea,

“încălzeşte sentimentele”
• chimic, seamănă cu amfetaminele şi mescalina, dar nu este halucinogen
• toxicomanii prezintă HTA, puls crescut, gură uscată, nistagmus, pierderea echilibrului,
anorexie şi micţiuni frecvente
• nu dă sevraj
Tratament
• tratamentul stărilor acute se adresează diverselor complicaţii
• neliniştea şi agitaţia - diazepam i.m. în doze tatonabile
• productivitatea halucinatorie - haloperidol i.m.
• HTA trebuie abordată specific
• forţarea diurezei cu acidifierea urinei favorizează eliminarea drogurilor

74. Fixările comportamentale adictiv hedonice
• jucătorii patologici de cărţi, de jocuri mecanice, de jocuri pe calculator
• trecerea spre patologia clară a tulburărilor de control a impulsurilor: cleptomanie,

piromanie, trichotilomanie
• “dependenţă de muncă” – controversată
• suferă relaţiile familiale, profesionale şi sociale, încurcături materiale
75. Tulburările fobic-anxioase
 Anxietatea – în situaţii bine precizate, nepericuloase
 Situaţiile sunt evitate sau greu suportate
 Palpitaţii, senzaţie de leşin, frică de moarte, pierderea controlului sau nebunie
 Anxietate anticipatorie
76. Tulburarea de panică (anxietatea paroxistică episodică)
• Atacuri recurente de anxietate severă (panică)
• Nu sunt restrânse la situaţii particulare (impredictibile)
• Debut brutal:
– Palpitaţii
– Dureri precordiale
– Sufocare
– Ameţeli
– Depersonalizare, derealizare
– Senzaţie de moarte iminentă
– Pierderea controlului
– Leşin iminent
77. Tulburarea anxioasă generalizată
• Anxietate generalizată şi persistentă ("free-floating")
• Nervozitate, tremurături, tensiune musculară, transpiraţii, “cap gol”, palpitaţii, ameţeli,

disconfort epigastric
• Îngrijorare, presimţire legată de sine sau o rudă
78. Tulburarea mixtă anxioasă şi depresivă
• Simptomele de anxietate şi depresie sunt prezente concomitent
• Niciunul nu este predominant
• Diagnostic diferenţial – comorbiditatea depresie/anxietate
79. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
• Trăsătura esenţială – gânduri/acte recurente obsesiv-compulsive
• Idei, imagini, impulsiuni
• Caracter neplăcut – intenţia de rezistenţă
• Actele compulsive sau ritualurile - comportamente stereotipe, repetitive
• Discernământ critic
• Anxietate
• Sinonime: Nevroza anankastă ,Nevroza obsesiv-compulsivă
80. Reacţia acută la stres
• Tulburare tranzitorie – 2-3 zile (de obicei ore)
• Fără altă patologie psihiatrică aparentă
• > 1 lună
• Iniţial, uluire, perplexitate, îngustarea conştiinţei şi atenţiei, dezorientare

• Panică (tahicardie, transpiraţii etc.)
• Amnezie parţială sau completă
• Dacă simptomele > 1 lună, se reconsideră dg.
81. Tulburarea de stres posttraumatică
– alte persoane
– Anhedonia
– Evitarea activităţilor sau a situaţiilor care au legătură cu trauma
– Hipervigilenţă
• +/-
– Insomnie
– Anxietate/depresie
– Ideaţie suicidară
• Durează săptămâni/luni
• Reversibilă de obicei
82. Tulburarea de adaptare
• O schimbare semnificativă în viaţă
• Doliu, separare, migrare, refugiu, schimbarea şcolii, eşec, pensionare etc.
• Vulnerabilitatea individuală – f. importantă
• Dispoziţie depresivă, anxietate, lipsa unor planuri de viitor
Tulburări de comportament, mai ales la adolescenţi
83. Tulburările disociative (de conversie)

• Pierderea parţială sau totală a integrării normale dintre amintiri, conştiinţa identităţii, a
propriilor senzaţii, a controlului mişcărilor
• Origine psihogenă, asociată cu psihotraume
• Ex. fizic - normal
• Atenţie! O posibilă afecţiune somatică.
84. Amnezia disociativă vs. Fuga disociativă
Amnezia disociativă
• Trăsătura principală – pierderea memoriei
• Amnezia este centrată pe psihotraumă
• De obicei, parţială şi selectivă
• Se vor exclude cauze somatice, intoxicaţii, surmenaj
Fuga disociativă
• Toate trăsăturile amneziei disociative
• + aparentă dromomanie
• Comportamentul pare normal la prima vedere
Excludem: Fuga postcritică din epilepsie
85. Stuporul disociativ
• Diminuarea profundă/absenţa mişcărilor voluntare şi a răspunsului la stimuli externi

(lumină, zgomot, tact)
• Nu există cauză somatică
• Psihotraumă recentă
• Dg. diferenţial – schizofrenia catatonică, stuporul din depresie

86. Tulburările motorii disociative
• “Paralizia” unui membru, părţi din membru, ambele membre
• Similară ataxiei, apraxiei, akineziei, afoniei, dizartriei, diskineziei, convulsiilor, parezelor
87. Convulsiile disociative
• Mimează convulsiile din epilepsie
• Nu - limbă muşcată, cicatrici, leziuni după cădere, pierderea de urină
• Prezenţa anturajului
• Menţinerea conştiinţei sau stupor/transă
88. Tulburarea de somatizare
• Simptome fizice, schimbătoare, recurente
• Durată de peste 2 ani
• Numeroase solicitări la medicul de familie sau specialist
• Orice organ sau sistem
• Cronică şi fluctuantă
89. Tulburarea hipocondriacă
 Preocupare persistentă – o boală gravă, progresivă
 Acuze somatice persistente
 Preocupare faţă de aspectul fizic
 Senzaţiile normale sunt interpretate
 Depresie şi anxietate
90. Neurastenia
• 2 tipuri principale:
– Oboseală persistentă dupăun efort intelectual
– Slăbiciune fizică, dureri musculare, tensiune
• Îngrijorare privind sănătatea fizică şi psihică
• Iritabilitate
• Anhedonie
• Depresie, Anxietate
• Insomnie
91. Sindromul de depersonalizare-derealizare
• Tulburare puţin frecventă
• Activitatea mintală, corpul, mediul înconjurător par schimbate
• Senzaţie de ireal, îndepărtare, automatizare
• Pierderea emoţiilor, sentimentelor, detaşare
• Prezent discernământ critic
• Dg. diferenţial – schizofrenie, depresie, fobie, tulburare obsesiv-compulsivă
Tratament- specific
92. Simptomele depresiei la copii si adolescenti
 Chiar daca majoritatea studiilor medicale au pus accentul pe depistarea depresiei

„mascate”, caracterizata mai ales prin actiuni si comportament agresive, nu este mai putin
adevarat ca si copiii pot manifesta tristete sau un nivel redus al energiei, similar
adultilor care sufera de depresie.
 Semne ale depresiei la copii pot fi unul sau mai multe din urmatoarele simptome,
observabile in mod persistent (prezente pentru cea mai mare parte a zilei, pentru o
perioada de cel putin doua saptamani), pervaziv (influenteaza starea copilului in mai
multe contexte si in mai multe activitati si relatii), cauzeaza suferinta si disconfort
copilului, impiedicand functionarea sau dezvoltarea normale si nu sunt cauzate de o
conditie medicala:
 Iritabilitate sau manifestari de furie exacerbate in frecventa si intensitate
 Probleme de comportament evidente
 Sentimente continue de tristete si neputinta
 Retragerea din mediul social
 Sensibilitate crescuta la respingere
 Reducerea sau cresterea apetitului
 Insomnii sau somn excesiv
 Izbucniri in plans sau accese de furie verbala
 Dificultati de concentrare
 Plangeri somatice (dureri de stomac, dureri de cap, probleme legate de controlul

sfincterian), care nu raspund la tratament
 Reducerea abilitatii de a functiona in timpul evenimentelor si activitatilor de acasa sau cu

prietenii, la scoala, in activitatile extrascolare
 Sentimente de vina sau devalorizare
 Incapacitatea de a gandi clar sau de a se concentra
 Ganduri sau vorbe despre moarte sau suicid.
93. Tulburarea schizoidă- criterii de diagnostic
B. Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a

emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o
varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:
1. Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si aceea de a fi
parte a unei familii
2. Aproape intotdeauna alege activitati solitare
3. Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta persoana
4. Putine sau nici o activitate nu le face placere
5. Nu are prieteni sau confidenti
6. Par indiferenti la rugaminti sau critica
7. Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata.
94. Tulburarea schizotipală- criterii de diagnostic
C. Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si

capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si
excentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent intr-o
varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:
1. Idei de referinta excluzand delirul
2. Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu sunt

potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie,
preocupari sau fantezii bizare)
3. Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale
4. Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata,

stereotipa)
5. Suspiciune sau ideatie paranoida
6. Afect inadecvat sau redus
7. Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita
8. Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I
9. Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata

cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine.
D. Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi

psihotice sau altei tulburari psihotice.
Nota: daca criteriile sunt anterioare schizofreniei, adauga “premorbid”
95. Tulburarea paranoida.Criterii de diagnostic
Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca

rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa
cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:
8. Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat
joc de el
9. Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea

partenerilor sau asociatiilor
10. Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi

folosite malitios impotriva sa
11. Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente
benigne
12. Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile
13. Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si
reactioneaza suparat sau contraataca
14. Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.
96. Tulburarea antisociala--criterii de diagnostic
TULBURAREA ANTISOCIALA (DISSOCIALA) CRITERII DE DIAGNOSTIC:
E. Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 15 ani,

indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:
1. Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea repetata a

actelor antisociale
2. Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de imprumut
3. Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica
4. Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate
5. Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti

6. Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si achita
obligatiile financiare
7. Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea
proasta sau furtul de la ceilalti).
F. Individul are cel putin 18 ani.
G. Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani
H. Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului

maniacal.
97. Tulburarea dependent- criterii de diagnostic
Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija, care duce la comportament submisiv
si frica de separare care incepe devreme in perioada de adult si este prezenta intr-o varietate de
contexte asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:
8. Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si sfaturi de la ceilalti
9. Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor vietii

lui
10. Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara suport
11. Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei de incredere in

capacitatile personale)
12. Face lucruri excesive pentru a mentine suportul celorlalti
13. Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singru din cauza fricii
exagerate ca nu se va descurca
14. Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit (este preocupat nerealist cu frica
de a fi lasat sa-si poarte singur de grija).
98. Tulburarea obsesiv- compulsive-- criterii de diagnostic
Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal
pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o
varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din:
9. Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme pana in
punctul in care scopul major al activitatii este pierdut
10. Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor
11. Excesiv devotat muncii si productivitatii
12. Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica, moralitate si valori
13. Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare
14. Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este
sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod
15. Zgarciti
16. Rigizi si incapatanati.
99. Disgnosticul pozitiv in schizofrenie
PERIOADA DE STARE:
1. TULBURARI DE GANDIRE
1. scindarea si tulburarea asociatiilor (dezlanare, insiruire neconsecventa de

intampari).
2. Gandirea – disociaţie ideativă, dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin

asonanta, interpretari simbolice. Cuvantul folosit inafara contextului; hiatusuri,
vagul.
3. barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii monotone (semn al

goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler - gandire autista ( dereista).
4. Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar (paranoid, cosmogonic, gelozie,

inventie, hipocondriac).
2. TULBURĂRILE LIMBAJULUI
1. oral
1. neologisme,
2. verbigeratie
3. ecolalie
4. mutism
2. scris
3. desenul
3. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kraepelin - “Dementa afectiva”).
1. Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;
2. Discordanta intre afectivitate si gandire (exemplu al scindarii personalitatii) .
3. Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte antisociale; nu permite

contactul afectiv cu medicul curant;
4. Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta si aplatizarea

afectiva (paratimii).
4. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:
1. Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta; lipsa de initiativa;
2. Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;
3. Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia catatonica, bradikinezia,

akatisia ), modificari calitative (postura catatonica, flexibilitatea ceroasa,
sindromul ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).
4. Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale, empatice, inadecvare

sociala.
5. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI
- pierderea sau estomparea conturului propriului Eu

-indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al pacientului se poate
extinde la intregul univers; vointa si energia ii sunt extrase de o lume dinafara.
- Pierderea stimei fata de propria persoana;
-Inabilitatea de a separa Eu-l de ambianta.
-Depersonalizare; Derealizare.
6. TULBURARI DE PERCEPTIE:
– Halucinatii
• auditive, adevarate sau pseudohalucinatii, imperative;
• rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative, somatice.
– Iluzii
• deja-vu,
• jamais-vu;
• perceperea distorsionata a timpului.
7. CONŞTIINŢA
– Depersonalizare/derealizare
– Stări crepusculare
– Stare delirantă
– Absenţa conştiinţei bolii
8. ATENŢIA
– Hipoprosexia conduce la dezorganizarea gândirii
9. FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE
– Memoria
– Orientarea auto şi allo psihică
– Inteligenta
10. INDEPARTAREA DE REALITATE A SCHIZOFRENILOR :
– Sunt ciudati, bizari, absenti sau nu au empatie pentru oameni care se simt separati
de ei.
– Detasarea de realitate - caracteristica universala a schizofreniei; cauzata de

tulburarile afective si volitive ducand la “autismul sarac”( Minkovski: o usa
inchisa in spatele careia nu se afla nimic).
– Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale, filozofice, alte probleme

fundamentale umane ( ca si cum prin psihoză ar cauta un nou sistem de valori).
– aptitudinile (literar-artistice- creative).
11. PERSONALITATE
– Premorbidă – tip schizoid, schizotipal, borderline
– Disoluţia Eu/Non-Eu
12. Ritm nictemeral
– Insomnii de trezire/ adormire/ bulversare
13. Atitudine- diferită: ostilă, suspicioasă, bizară, ambivalentă, negativistă, solilocvică,

disimulativă, detaşată, stereotipă, etc.
Simptome Pozitive
 Halucinatii- experimentarea percepţiilor false fără obiect;
 Idei delirante-dezvoltarea unui sistem paralogic de credinţe false;
 Disociaţie ideativă- dezorganizarea gândirii şi implicit a limbajului, bizar, de neînţeles,

fără sens, etc.;
 Comportament motor neobişnuit- rigiditate catatonică şi/sau flexibilitate ceroasă (ex);
 Cogniţii aberante- dezorganizarea gândirii, gândire vagă sau bizară;
 Alterarea simţului Eului- pacienţii experimentează episoade fenomenologice de neînţeles

sau bizare, ex: perioade de depersonalizare sau derealizare
Simptome Negative
 Motivaţia-lipsa motivaţiei şi apatia, avoliţia, anergie
– Retard psihomotor ca în catatonie
 Amputarea afectelor-lipsa sau golirea de sentimente cu un nivel scăzut al experimentării

şi exprimării emoţiilor.
 Anhedonia-lipsa capacităţii sau imposibilitatea de a experimenta plăcerea ,

ASOCIALITATE.
 Avoliţia-imposibilitatea de a lua decizii, deseori fiind ambivalenţi şi aparent fără puterea

dorinţei şi a voinţei.
 Izolare (introversie) socială-lipsa dorinţei de a se afla între oameni sau de a comunica cu

aceştia în maniera in care se consideră normal sau în maniera in care o făceau anterior
îmbolnăvirii.
 Sărăcirea gândirii-pacienţii evită să discute cu alţii deseori nerticulând nici un cuvânt

(mutism). Pur şi simplu nu au nimic de spus. Deseori gândurile lor sunt “blocate” astfel
încât ideile sunt intrerupte aparent fără sens.; alogia
DIAGNOSTICUL POZITIV
 A. Tulburarile de gandire (disociatia)
 B. Tulburarile de vointa si activitate
 C. Delirul primar
 D. Tulburarea de afectivitate
100. Diagnosticul diferențial în schizofrenie

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
 TULBURARILE DELIRANTE:
 delirurile sunt sistematizate; nu au caracter bizar;
 nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
 TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:
 durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase luni.
 evolutia = favorabila
 TULBURARILE DE PERSONALITATE: simptomele sunt prezente pe tot parcursul

vietii.
 RETARD MINTAL

Subiecte Psihiatrie Rezolvate Grupa 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Psihiatrie Rezolvate Grupa 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

a) Prevenirea tulburărilor psihice şi promovarea sănătăţii mintale (individ/ grup)

2. Concepții și orientări în psihiatrie

a) Ipoteza organogenetică (Griesinger)

Specialitatea medicală care studiază tulburările mentale, etiologia şi patogeneza lor,

4. Semiologia funcțiilor de cunoaștere

5. Modificări cantitative și calitative ale percepției

 Cantitative: hipo-, hiperestezia.

7.Definiția percepției și tulburările ei

8. Iluzia- definiție, tulburări, tipuri

Orice eroare cognitivă sau perceptivă.

9. Definiția halucinațiilor = Percepţie fără obiect.

10. Caracteristicile generale ale halucinațiilor

Halucinaţii propriu-zise (psihosenzoriale):

 Proiecţia spaţială: în spaţiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia

11. Definiția atenției, tulburările de atenție

 HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopaţi, hipocondriaci, fobici,

 HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii,

12. Memoria. Definiție și tulburări

 Proces psihic al orientării retrospective, realizat prin întipărire (fixare), păstrare

 Tulburari: HIPERMNEZIA, HIPOMNEZIA, AMNEZIILE anterograde si retrograde,

 Alomneziile: PSEUDOREMINISCENŢE, CONFABULAŢIILE / H. DE MEMORIE,

 Anterograda: evenimentele trăite după debutul bolii

 Retrograda: se întind progresiv spre trecut

Proces psihic de prelucrare, transformare şi sintetizare a reprezentărilor şi ideilor, în scopul

Scăzută: ologofrenii, demenţe, st. de inhibiţie, nevroze, depresii, psihastenii.

Exaltarea imag: Intoxicaţii uşoare, st. de excitaţie, delir cronic, sch.

15. Tulburările de gândire

A. Tulburări de ritm şi coerenţă (Tulburarii forma /cantitative)

a) accelerarea ritmul ideativ

B. Tulburări de conţinut (Tulburari calitative)

16. Voința și tulburările

 Tulburari: DISABULIA, PARABULIA, IMPULSIVITATEA, RAPTUSURILE

17.Tulburarea afectivă bipolară

• tulburarea bipolara II consta in aparitia unuia sau a a mai multor episoade

18. Definiția gândirii. Fuga de idei

Activitate cognitivă complexă, mijlocită şi generalizată prin care se deosebeşte

19. Definitia ideei prevalente. Caracteristici

Ideea prevalentă: Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei, Neconcordantă cu realitatea şi cu

 Orientează şi diferenţiază cursul gândirii

20. Definiția ideii delirante. Caracteristici

Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda contradicţiilor cu

 Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată

 Expansive: De mărire şi bogăţie, De invenţie, De reformă, Filiaţie, Mistice

 Depresive: Persecuţie, Revendicare, Gelozie, Relaţie, Autoacuzare, Hipocondriace,

 Mixte: Influenţă, Metafizice

21.Definiția limbajului. Tulburările ale limbajului

Activitatea de comunicare între oameni şi de realizare a gîndirii verbale, noţionale, specific

22.Definiția voinței. Tipuri de voință

23. Definiția afectivității. Clasificarea tulburărilor afective

Tulburarea depresiva majora

• tulburarea depresiva majora - episod unic;

• tulburarea depresiva majora recurenta.

Diagnostic pozitiv – simptome

• insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi ;

• fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi ;

• diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi

Psihopatologie – Sindromul Depresiv

• dispozitia depresiva, nemodificata de factori externi si neputand fi controlata de bolnav ;

• Anhedonia - reprezinta inabilitatea de a experimenta diferite emotii insotita de pierderea

• scaderea miscarilor spontane ;

• postura flasca cu privire insistenta ;

• oboseala chiar in cadrul miscarilor simple.

• Incetinirea functiilor mentale poate duce, la persoanele in varsta, la o