Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FIŞA DISCIPLINEI1
1
Fişa se completează pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ corespunzător unui program de studii şi
pentru fiecare semestru în parte. Fişa va fi însoţită de programa analitică a disciplinei.
Continutul disciplinei
Tematica Tematica curs Tematica lucrari practice
generala - Definitia Farmacologiei. Substanta farmacodinamic activã, - Preparate medicamentoase, forme
caracteristici generale. Afinitate si activitate intrinsecã medicamentoase (compozitia preparatelor
(eficacitate). Mecanisme de actiune (fizice, chimice, medicamentoase, clasificarea preparatelor
biochimice). Mecanisme directe, indirecte si mixte. Agonisti si medicamentoase, farmacopee, farmacovigilenta).
antagonisti. Locul de actiune al medicamentelor. - Modificarea calitativã a actiunii farmacodinamice
- Notiunea de dozã, tipuri de doze. Corelatia dozã-efect. în functie de calea de administrare. Modificarea
Corelatia structurã chimicã-actiune farmacodinamicã. cantitativã a actiunii farmacodinamice în functie de
- Factorii care influenteazã actiunea medicamentelor (factori calea de administrare
dependenti de medicament, factori dependenti de structura - Reteta sau ordonanta medicala (reguli generale
biologicã). Modificãri ale reactivitãtii medicamentelor fatã de de prescriere a medicamentelor, reteta-generalitati
medicamente. Efecte farmacodinamice (terapeutice, adverse, - Notiuni de farmacotoxicologie
toxice). perinatala( modificari farmacocinetice la femeia
- Farmacocinetica (absorbtia, cãi de administrare, transport, gravida,medicamente si teratogeneza, medic. si
distributie, biotransformãri, depozitare, eliminare). alimentatia la san.
Interactiuni medicamentoase în etapa farmacodinamicã. - Prescrierea medicamentelor in pediatrie si in
Interactiuni medicamentoase în etapa farmacocineticã. gerontofarmacologie
- Aspecte ale interferentei substantelor farmacodinamic active - Medicatia sistemului nervos vegetativ;
cu transmisia sinapticã. Principalele mecanisme de actiune simpatomimetice vasoconstrictoare si locale;
farmacodinamicã la nivelul sinapselor neurovegetative. simpatomimetice vasodilatatoare periferice
- Etape functionale ale mediatiei colinergice. Acetilcolina- simpaticomimetice tocolitice simpaticomimetice
sintezã, depozitare, eliberare, interactiuni cu receptorul stimulante cardiace
colinergic, bioinactivare, sistem colinesterazic. Receptori - Nicotina - efecte nicotinice.
colinergici- tipuri, topografie. Efecte colinergice muscarinice Acetilcolinomimetice directe (pilocarpina, esterii
- Nicotina - efecte nicotinice. Acetilcolinomimetice directe de colinã, alte structuri sintetice).
(pilocarpina, esterii de colinã, alte structuri sintetice). .Acetilcolinomimetice indirecte reversibile.
Acetilcolinomimetice indirecte reversibile. Parasimpaticomimetice cu actiune directa
- Acetilcolinomimetice indirecte ireversibile (compusi organo- ( acetilcolinomimetice) si parasimpaticomimetice
fosforici, mecanismul lor de actiune, efecte farmaco- cu actiune indirecta (anticolinesterazice)
toxicologice, intoxicatia acutã si cronicã cu organo-fosforice, - Acetilcolinomimetice indirecte ireversibile
antagonizarea farmacodinamicã a efectelor compusilor organo- (compusi organo-fosforici, mecanismul lor de
fosforici). Muscarincolinolitice: atropina, substituenti actiune, efecte farmaco-toxicologice, intoxicatia
semisintetici predominent antispastici (atropina metilnitrat, acutã si cronicã cu organo-fosforice, antagonizarea
metilscopolamina, butilscopolamina, probantina) si predominent farmacodinamicã a efectelor compusilor organo-
midriatici (hematropina, eucatropina, dibutolina). fosforici). Muscarincolinolitice: atropina,
- Nicotincolinolitice ganglioblocante (pentametoniu, substituenti semisintetici predominent antispastici
hexametoniu, azametoniu, petoliniu, mecamilamina, pempidina) (atropina metilnitrat, metilscopolamina,
si curarizante (antidepolarizante-tubocurarina, galamina, butilscopolamina, probantina) si predominent
mitolon, pancuroniu si cu depolarizare prelungitã-suxametoniu). midriatici (hematropina, eucatropina, dibutolina).
- Etapele functionale ale mediatiei adrenergice-sinteza, - Medicatia sistemului nervos somatic: anestezice
depozitarea, eliberarea, interactiuni cu receptorii, bioinactivarea locale,curarizante- miorelaxante periferice,
enzimaticã, procesul de recaptare. Receptorii adrenergici-tipuri, blocante neuromusculare (curarizante
topografie. Efecte alfa- si beta-adrenergice. Mecanism de antidepolarizante si curarizante depolarizante)
actiune- direct, indirect si mixt. - Adrenomimetice: alfa, beta, - Simpaticolitice: alfa-adrenolitice, beta-
mixte. Adrenolitice: alfa-adrenolitice, beta-adrenolitice, adrenolitice, neurosimpatolitice.
neurosimpatolitice. - Stimulante ale sistemului nervos central:
- Stimulente psihomotorii (metilxantine, amfetamine).- stimulante corticale, anorexigene cu mecanism
Psihodisleptice. Analeptice bulbare. Stimulente medulare. central, stimulante bulbare.
- Antidepresive ( inhibitori MAO, derivati tri- si tetraciclici). - Antidepresive.. Narcotice. - Sedative. - Hipnotice
Narcotice (mecanism de actiune, fazele narcozei, tipuri de (barbiturice, nebarbiturice)
narcotice, neuroleptanalgezia). - Sedative. - Hipnotice - Anxiolitice. Anticonvulsivante-antiepileptice.
(barbiturice, nebarbiturice) Antiparkinsoniene.
- Anxiolitice.Neuroleptice. Anticonvulsivante-antiepileptice. - Relaxante musculare polisinaptice. Analgezice
Antiparkinsoniene. centrale. Analgeto-antipireto-antiinflamatoare.
- Relaxante musculare polisinaptice. Analgezice centrale. - Anestezice generale. Medicatia
Analgeto-antipireto-antiinflamatoare. antialergica.AntihistaminiceleH 1
- Anestezice locale. Histamina si antihistaminice H1
Bibliografie 1.Carlig Valentin, Voicu Victor, Badulescu Florinel, Farmacologie, vol I si Vol. II, Editura AIUS
obliga Craiova 1998
torie 2.Cuparencu Barbu, Farmacologie pentru medici, vol I si II, Edit Dacia ,Cluj Napoca 1976
selectivă 3.Dobrescu D., Farmacoterapie, Ed.Medicală, Bucureşti, 1989;
4.Georgescu D.,Produse farmaceutice, Ed.Naţional, Bucureşti, 1997, 1998;
5.Gligor Virginia, Gligor Razvan, Farmacologie, vol I si II, Editura MIRTON,Timisoara 1995
6.Lupusoru Catalina Elena, Farmacologie,Ed. Moldova, Iasi 1994
7.Lippincott-Williams&Wilkins, Baltimore, Maryland USA, Farmacologie ilustrata, Editura
medicala Callistro 2000
8.Mungiu Ostin C. Farmacologie esentiala Edit. DAN,Iasi 2007
9..Mungiu Ostin C. Compendiu de farmacologie, Ed. Dan, Iasi 2003
10.Stroiescu Valentin , Farmacologie , edit. BIC ALL,2007
11.Stroescu V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed.Medicală, Bucureşti, 1988;
12.Stroescu V., Îndreptar pentru prescrierea medicamentelor, Ed.ALL, Bucureşti, 1998.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. pregătire prezentări orale 0
2. studiu după manual, suport de curs 20 9. pregătire examinare finală 20
3. studiul bibliografiei minimale indicate 10 10. consultaţii 10
4. documentare suplimentară în bibliotecă 5 11. documentare pe net 4
5. activitate specifică de pregătire pt. seminar / 5 12. alte activităţi 0
lucrări practice
6. realizare teme de casă, eseuri, referate, 5 13. alte activităţi 0
proiecte, traduceri etc.
7. pregătire teste periodice sau parţiale 5 14. alte activităţi 0
Total ore studiu individual (pe semestru) =94