Tulburări neurogene de

comunicare la adulţi şi
managementul de
reabilitare.
Tulburări neurogene de comunicare la adulţi şi managementul
de reabilitare.
 Actualitate
Corelarea terapeut-pacient, reprezintă un element cheie al
procesului de recuperare.
Tulburările de comunicare ce pot fi prezente în cadrul
patologiei neurologice, formează o adevărată barieră ce se
impune între pacient şi procesul de recuperare cît mai precoce.
Tulburările de comunicare pot fi, de la minime, pînă la lipsa
completă a oricărui contact cu lumea înconjurătoare, făcînd
practic imposibilă realizarea unei recuperări adecvate.
Fiziologie
 Emisfera stângă este specializată în funcţiile vorbirii şi ale
limbajului Ia majoritatea indivizilor (aproximativ 96%),
indiferent de preferinţa manuală.

Functiile emisferei stîngi implicate in limbaj, sunt urmatoarele:

a) controleaza comportamentul lingvistic in duplicitatea sa
senzorio-motorie si audio-verbala;
b) elaboreaza limbajul propozitional si emitere de cuvinte;
c) controleaza abilitatile pentru expresiile scrise;
d) controleaza capacitatea de calcul numeric si de rationament
matematic;
e) este dominanta in gandirea abstracta de tip verbal.
Fiziologie
Functiile emisferei drepte sunt:
a) intervine in creativitatea literara;
b) intervine in elementele prozodice ale limbajului;
c) participa în elaborarea limbajului automatic, fiind capabil
de a identifica continuturi absurde;
d) identifica componentele lexice;
e) dispune de putine abilitati pentru citit si nu dispune de nici
una pentru scris.
Fiziologie
 La realizarea normala a vorbirii participa o serie de
centri nervosi situati la nivelul encefalului si care pun in
miscare, pe baza impulsurilor, musculatura organelor
fonatoare. Avem o zona verbo-motorie, o zona motorie,
una auditiva si o zona a auzului verbal.
 Modelele cognitive ale procesarii lexicale considera ca
perceptia vizuala si cea auditiva a cuvintelor implica
modalitati de codare diferite, cu acces in paralel ia
sistemele de articulare (output) si semantice
Fiziologie
 Exista doua procese implicate in limbaj:
• analiza semantica (sintaxa) – in functionarea careia este
implicata zona inferioara prefrontala stanga;
• structura gramaticala (reguli) – structura care tine de
invatarea gramaticii se afla la nivelul corpilor striati.
Luz Amparo Fajardo .
Principalele tulburări neurogene de comunicare.
 Definiție
„Afazia este o tulburare de comunicare
dobândită cauzată de leziuni ale creierului,
caracterizată printr-o afectare a modalităţilor
lingvistice: vorbirea, ascultarea, cititul şi
scrisul; nu este rezultatul unei deficienţe
senzoriale, al unei deficienţe intelectuale
generalizate sau al unei tulburări psihiatrice".
Formele de afazie:
 Afazia Wernicke (jargon fonemic)– emisia de cuvinte
deformate sau parafazii, logoree importantă sau utilizarea
jargonului, flux verbal normal, tulburări de înţelegere scrisă.
 Afazia Wernicke (jargon semantic) – prezentă în cadrul
afaziei Broca, cuvintele au înţeles, sunt normal emise dar
fără valoare semantică, pacienţii nu înţeleg sensul
cuvîntului.
Formele de afazie:
 Afazia transcorticală/mixtă – se manifestă ca o afazie
globală, repetiţia cuvintelor şi propoziţiilor fiind bine
conservată.
 Afazia de conducere – vorbire spontană, fluentă, nealterată
dar prezintă dificultăţi în repetarea cuvintelor sau frazelor
percepute.
 Afazia amnestică (Pitres) – tulburare a accesului lexical atît
oral cît şi în grafie, duce la apariţia de parafazii cu tulburări
uşoare semantice.
Formele de afazie:
 Afazia globală – atingerea tuturor modalităţilor de
comunicare.
 Afazia expresivă (Broca) – expresie orală săracă, mutism,
parafazii fonematice, tulburări articulatorii, dificultăţi ale
lexiei, grafiei şi calculului, prozodia săracă, înţelegere
relativ bună.
Exemple de vorbire spontană, înţelegere auditivă şi
repetiţie pentru tipurile primare de afazie
Tulburări neuro-comportamentale asociate

Apraxia
 Apraxia este o tulburare dobândită a mişcărilor motorii
secvenţiale învăţate care nu pot fi calificate ca
perturbări elementare ale forţei, coordonării,
senzaţiilor, înţelegerii sau atenţiei, ci o deficienţă de
planificare motorie care implică etape integrative care
preced mişcările învăţate sau de abilitate.
Tulburări neuro-comportamentale asociate

Agnozia
 Agnoziile sunt tulburări complexe dobândite de
recunoaştere a unor caracteristici senzoriale (de
exemplu, vizuale, auditive şi tactile).
 Agnozia poate fi specifică unei anumite clase din cadrul
unei modalităţi, cum ar fi agnozia referitoare la obiecte
sau imagini sau agnozia fizionomiilor (prosopagnozie)
sau agnozia culorilor.
Tulburări de comunicare cu localizare în emisfera dreaptă

 Comparaţie între
deficienţele de comunicare
şi neuro-comportamentale
în tulburările afazice şi de
emisferă dreaptă
Tulburări de comunicare cu localizare în emisfera dreaptă

 În cazul pacientului cu leziuni în emisfera dreaptă, tulburarea de

comunicare este adesea o consecinţă secundară a deficienţelor cognitive
şi neuro-comportamentale semnificative.
 Aceste tulburari sunt foarte difuze si pot include:
 deficiente de atentie ce pot afecta capacitatea de a citi şi de a scrie.
 pierderea „esenţei" mesajului, din cauza dificultăţilor de procesare
emoţionale şi prozodice.
 dificultăţi în a susţine o conversaţie cu ceilalţi, deoarece aceste persoane
tind să fie vorbăreţe, digresive şi tangenţiale la subiect, transmiţând
puţină informaţie relevantă.
Tulburări motorii de vorbire
 Apraxia de vorbire (AV) şi dizartria reprezintă tulburări
motorii de vorbire asociate atât cu afecţiunea neurologică
acută, cât şi cu cea progresivă.
 Diagnosticul diferenţial al tulburărilor motorii de limbaj se
bazează pe evaluarea vorbirii motorii, care include
anamneză, examinarea mecanismului oral, evaluarea
caracteristicilor perceptuale ale vorbirii, evaluarea
inteligibilităţii vorbirii, precum şi analizele acustice şi
fiziologice.
Tulburări motorii de vorbire

 Apraxia de vorbire este o tulburare de planificare şi

programare motorie şi este caracterizată de erori de
articulare, de o iniţiere defectuoasă a mişcării orale, de
un debit verbal redus şi de erori prozodice.
 Rezultă adesea din deteriorarea emisferei dominante, de
obicei stânga, în ariile perisilviane şi insulare şi în
structurile subcorticale.
Tulburări motorii de vorbire

Dizartria – este caracterizată prin deficienţe ale subsistemelor

articulatorii, respiratorii, laringiene şi de rezonanţă ale vorbirii.
Acestea sunt provocate de afectarea sistemului nervos cenual
şi/sau periferic, inclusiv creierul, cerebelul, ganglionii bazali,
trunchiul cerebral şi nervii cranieni. în funcţie de afecţiunea
neurologică de bază.
Diverse tipuri de dizartrie
Diverse tipuri de dizartrie
Evaluarea tulburărilor de comunicare

 Pentru afazie se utilizează “Scala de evaluare cuantificată

orientativă a tulburărilor de limbaj” (Aphasia Screening test)
după Whurr.
 Proba Rey pentru testarea memoriei verbale.
 Proba de vocabular (Rey modificată).
 Probe de testare a limbajului scris.
 Testele specifice pentru tulburarile localizate in amisfera
dreapta sunt: Mini inventarul leziunilor de emisferă dreaptă
(Mini Tnventory of Right Brain Injury) şi Scurtul inventar
Burns al comunicării şi cogniţiei (Burns Brief Tnventory of
Communication and Cognition).
Evaluarea tulburărilor de comunicare

 In cazul tulburărilor de comunicare cauzate de leziunile

cerebrale traumatice pot fi utilizate:
 Inventarul comportamental al funcţiei executive (Behavior
Rating Inventor of Executive Function — BRIEF),
 Evaluarea funcţională a capacităţilor de comunicare ale
adulţilor a Asociaţiei Americane pentm Vorbire, Limbaj, Auz
(American Speech Language Hearing Association Functional
Assessment of Communication Skills in Adults — ASHA-FACS),
 Bateria de teste de evaluare a stării neuropsihologice (Repeata-
ble Battery for the Assessment of Neuropsychological Status —
RBANS)
 Testul complex de competenţe lingvistice (Test of Language
Competence-Extended — TLC-E).
Elemente de logopedie
 Specialistul logoped inevitabil face parte din echipa
multidisciplinară, implicată în procesul de recuperare a pacientului
neurologic.
 El studiază limbajul, previne tulburările acestuia, creează condiţiile
pentru o mai bună adaptare a persoanei la mediu, în vederea
integrării acesteia in colectivele din care face parte.
 Are scop educativ, contribuind la formarea individului şi la
falicitarea procesului instructiv-educativ.
 Studiază cauzele care provoacă tulburarile de limbaj, cît şi
condiţiile favorabile dezvoltării vorbirii corecte.
Şedinţele de logopedie
 vor forma şi stimula pronunţia clară şi precisă, articularea corectă
a fonemelor, silabelor, enunţurilor, respectând în acelaşi timp
accentul şi intonaţia.
 vor înlătura nozananţa din vorbire, dezvoltând şi respiraţia
corectă, inspirul nazal, expirul bucal şi folosirea corectă a
mecanismului epigloto-laringian de închidere.
 vor corecta deprinderile şi obisnuinţele de vorbire greşite,
concomitent cu educarea unei funcţionări armonioase, line,
ritmice a tuturor elementelor aparatului de articulare şi a
sunetelor.
 vor forma şi dezvolta comportamentul lexico-grafic corect.
Programul de recuperare va depinde de tipul de afazie.

 Globală – stabilirea contactului cu pacientul, deschiderea unui

canal de comunicare, renunţarea la stereotipii, manipularea de
obiecte simple, exerciţii de clasificare, desemnare de obiecte,
exerciţii de scris.

 Broca – deblocare prin automatisme, gimnastica aparatului

fonator, denumiri de obiecte-imagini-acţiuni, sonorizare, exerciţii
de articulare, lexie cu voca tare, grafie cu stînga, povestiri pe
tematici.

 Jargonul fonemic – evitarea automatismelor, lucru pe partea

neverbală, exerciţii de selectare audio-verbală, recunoaşterea
vocalelor şi consoanelor, repetişia, dictare cu enunţuri lingvistice
propuse.
 Jargonul semantic – refacerea legăturii semn-semnificaţie,
exerciţii de clasificare şi desemnare simplă, exerciţii de difiniţii,
descrieri de imagini simple şi apoi cu acţiuni.

 De conducere – utilizarea cuvintelor monosilabice, se recurge la

gesturi, mimică, desen, transcripţie simultană, exerciţii de
denumire şi de descriere orală şi scrisă, exerciţii de lectură
indirectă.
 Amnestică – denumiri de imagini şi obiecte, antrenare cu număr
mic de cuvinte, completări de fraze lacunare, grafie dictală,
utilizarea sinonimelor şi antonimelor, clasificări de serii.

 Dizartrie – gimnastica aparatului fonator, exerciţii de deglutiţie,

exerciţii fără şi cu sonarizare de la vocale-consoane la cuvinte
complexe, repitiţie şi lexie cu voce tare, exerciţii pe grupe de
sunete.
 O parte importantă a discursului și rolul terapeutului
de limbă implică găsirea modalități alternative sau
suplimentare de comunicare, care poate include:
• gesturi
• scris
• diagrame de comunicare
• o placă scrisă sau
• desen.
Initierea terapiei

 Procedurile de logopedie trebuie initiate cât mai curând

posibil după leziunea cerebrala, o data ce pacientul este
capabil sa le perfecteze.
 O persoană cu afazie care durează mai mult de două
săptămâni ar trebui să fie luate în considerare pentru un
tratament intensiv (două - opt ore pe săptămână).
Timpul sesiunilor

 Timpul de perfectare de terapie va depinde de amploarea

dificultăților și cât de bine este capabil pacientul să se concentreze.
 Mai devreme, frecvent sesiunile scurte sunt cele mai bune, pentru
că pacientiise simt obosiți după doar câteva minute.
 Mai târziu, trebuie de îmbunătățit concentrarea si de crescut
rezistenta la sesiunile de terapie.
 Multi pacienti isi fac griji o data ce sesiunile terapeutice se finiseaza
si ei simt ca nu au ajuns la nivelul comunicativ dorit, in acest caz se
executa o programa individuala de exercitii pentru continuarea
tratamentului la domiciliu.
Impactul social asupra pacienţilor afazici poate fi
diminuat prin:

 Asistenţa medicală gratuită atît în staţionar cît şi în ambulator.

 Sprijinirea accesului la programele de tratament şi recuperare.
 Acces egal la orice formă de educaţie în funcţie de gradul de
afectare şi nevoile individuale.
 Formarea, orientarea sau reconversia profesională.
 Servicii educaţionale şi de sprijin pentru familia bolnavului.
 Asistenţă şi servicii sociale specializate.
 Asistenţă juridică de protecţie împotriva neglijării/abuzului.
 MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

Întrebari...

Discuții...