Rolul savantilor in dezvoltarea neurologiei

Jean-Martin Charchot (1825-1893): Creatorul neurologiei, clinician-neurolog

şi neuropatolog remarcabil. A realizat studii clasice în problema: tabes-ului
artropahiei “Articulaţia Charcot " - Scleroza Laterală Amiotrofică (maladia
Charcot), neuropatiile (Charcot-Marie-Tooth), poliomielita, anevrismele,
clonusul plantar, Triada Charcot în SM; studii în problema isteriei, a utilizat
hipnoza în cercetarea fenomenelor isterice. A fost un mare pedagog, elevii lui
au devenit neurologi remarcabili.

Joseph Francois Felix Babinski (1857-1932): Studii în domeniul isteriei

(1930). A activat împreună cu celebrii neurologi francezi Charcot, Brissaud,
Pierre Marie, Dejerine. Descrie în 1903 asociaţia extenziei halucelui cu
fenomenul de evantai, denumit mai târziu semnul Babinski. A avut publicaţii la
tema sifilisul cerebrospinal (semne cerebeloase, simptome: asynergia,
adiadohokinezia, leziuni bulbare unilatere, distrofia adiposogenitalia). Babinski
a anticipat dezvoltarea neurochirurgiei franceze, el spunea despre 2 studenţi
favoriţi ai săi (Martel şi Vincent )“Eu le-am arătat lor drumul spre
neurochirungia Franţei"

Alexsei Cojevnicov (1836 – 1902): Creează şcoala rusească de neurologie,

catedra de neurologie, societatea de neurologie. A descris pentru prima data
epilepsia partialis continua, denumita mai tarziu “Epilepsia Cojevnicov”’
Elevii lui au fost : Rot, Darksevici, Rossolimo, Korsakov.

Gheorghe Marinescu (1863 – 1938): Fondatorul scolii romanesti de

neurologie. In 1897 ia parte la actul de naştere a ştiintei neurologice romîneşti –
se creează Catedra clinică a maladiilor nervoase. Este printre primii din lume
ce a aplicat in neurologie metode histologice si histopatologice si metoda
anatomoclinica in cercetarea stiintifica a teoriei troficitatii reflexe: reflexul
palmo-mentonier, localizarilor nucleul nervului pneumogastric, al nervului
facial, regenerare SN la bolnavii de tabes, leziunile neuronilor motori in SLA 2,
propagarea virusului poliomelitic si a celui herpetic in SNC, a cercetat infectia
zosteriana. A avut implicari in studiul isteriei, al epilepsiei, al afaziei, al
nevrozelor.

Boris I. Sarapov- fondatorul scolii neurologice din R. Moldova

A fondat catedra de neurologie în octombrie 1945. A condus catedra în
perioada anilor 1945-1953 şi 1956-1969, făcând întrerupere, trei
ani lucrând în funcţie de şef catedrei de neurologie al Institului de Medicină din
Odessa. A a pus bazele ştiinţifice ale catedrei, iniţiând o serie de cercetări,
consacrate manifestărilor clinice şi morfopatologice ale traumelor cerebrale şi
medulare închise. In 1947, apare prima culegere de lucrări ştiinţifice efectuate
la catedră “Schiţe clinice şi morfologice ale formaţiunii reticulare cerebrale”
(1965). Elevii lui Şarapov şi lucrările lor:
• E. Baiburt - schimbările encefalului şi ale măduvei spinării în urma traumei
ganglionilor simpatici cervicali.
• P. Lecari - degenerescenţa hepato-lenticulară.
• D.Gherman - doctor în medicină “Cu privire la anatomia şi patogenia
arahnohidromieliei posttraumatice”.
• B. Ianachevici - a demonstrat importanţa formaţiunii reticulare în patogenia
aşa-numitei traumei craniocerebrale închise “uşoare” (REG)
• V. Pâslaru - teza de doctor în medicină traume experimentale pe animale:
modificările formaţiunii reticulare în porţiunea caudală a trunchiului cerebral.
• M. Casian – teza de doctor în medicină lezării formaţiunii reticulate în
perioada acută a ictusului cerebral.
• A.Voloh- teza de doctor în medicină: leziunea formaţiunii reticulate în caz de
etilism.