RINITA

FITOTERAPIE
Ce este rinita?
Este o inflamație a mucoasei foselor nazale.

Rinită
Rinită
acută
cronică
(coriză)

-inflamație Rinita Rinita

infecțioasă nealergică alergică
-survine în epidemii
-este o boală în -cauză nedefinită
general virală, dar se -factori favorizanți:
Sezoniere
complică adesea cu fragilizarea
(polen, praf,
o infecție bacteroană mucoasei,
fanere de
tabagism, poluare,
animale etc. )
abuz de
medicamente
vasoconstrictoare
 Ce este rinita?

 Rinita este boală heterogenică care

poate fi asociată cu un raspuns
inflamator, aceasta formă fiind numită
rinită alergică, sau poate fi lipsită de
inflamație, fiind numită rinită idiopatică.
 Rinita alergică afectează aproximativ un sfert
din populație și este caracterizată prin
urmatoarele simptome: roșeață, strănut,
rinoree sau congestie nazală.
 În rinita alergică, expunerea inițială la alergen și
sensibilizarea implică exprimarea celulelor antigen,
limfocitele B și T , a celulelor T alergen specifice și a IgE.
 La o expunere ulterioară, are loc eliberarea mediatorilor
de hipersensitivitate ca histamina, cu apariția imediată a
simptomelor nazale.
 Ulterior, celulele inflamatorii (limf. T – Th2, eosinofile,
basofile) pătrund în țesutul mucoasei nazale,conducând
la un răspuns alergic.
 Mușețel brusture
Trei frați
pătați Cu ce tratăm?

Muguri
alvie soc de pin

Trei frați
pătați
 VIOLA TRICOLOR
Violanină (trei-frați-pătați)
(antociani)

Violacvercetrină
(flavone)

Violaxantină
(carotenoide)

Plantă anuală din fam. Violaceae

Se recoltează partea aeriană înflorită

Prof. Dr. Viorica Istudor, Farmacognozie, fitochimie,

fitoterapie, vol. II, ed. Medicală, p 178-179
Saponozide Acțiune
triterpenice expectorantă
5,98%

Carotenoide Ațiune
18,46 cicatrizantă
mg/100g

Mucilagii Acțiune
14,20% mucoprotectoare

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/214
91816
flavone
-o heterozidă a
violantină salicilatului de
metil
-violină
20% (alcaloid)
violaquercetrină -ulei volatil
(rutozidă)

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/183
66866

ACȚIUNI
 Principiile active din Viola
tricoloris herba cum flores, au
acțiune diuretică,
expectorantă, fluidificatoare a
secrețiilor bronșice, colagoge,
depurative, antialergice.
Farmacodinamic, (...)
favorizează expectorația cu
expulzarea mucusului din
căile respiratorii,(...) previne
sau suprimă o reacție
alergică.
 Diuretică(flavone,
saponozide triterpenice)
 Depurativă
 Expectorantă
(saponozide) similară cu
cea a rădăcinii de Ipeca
 Uz intern. Pentru
tratarea rinitelor,
rinosinuzitelor alergice,
bronșitelor, astmului
bronșic, afecțiunilor
renale, eczemelor,
urticariei, furunculozei,
acneei : infuzie 1 lgț/200
ml apă, 15-20 min
repaus-3 căni/zi
Constantin Pârvu, Universul plantelor,
ed.ASAB, pag. 846
STUDIU (2014)Concluzie: au fost identificate
ciclotide bioactive care inhibă
-au fost investigate efectele proliferarea limfocitelor activate
unui extract de V. tricoloris într-o manieră independentă de
asupra funcțiilor limfocitelor, IL-2. Astfel, preparatele din V.
expresiei receptorilor IL-2, tricoloris herba pot fi folisite în
secreția citochinelor etc. terapia unor boli asociate cu un
-s-a demonstrat că extractul răspuns imun exagerat.
inhibă proliferarea limfocitelor
activate prin reducerea
secreției IL-2 fără afectarea
expresiei receptorilor pt IL-2
-de asemenea, a fost redusă
producerea de IFN-
γ(Interferon gamma) și TNF-α
(Tumor necrosis factor alpha);
capacitatea de degranulare a
limfocitelor activate fiind
rămasă intactă. https://www.sciencedirect.com/science/arti
cle/pii/S0378874113007514
 PINI TURIO
PINI STROBULI
PINI GEMMAE Definiție:
PINI CONI
Sunt mugurii recoltați
(muguri de pin)
•
primăvara de pe ramurile
tinere ale speciei Pinus
silvestris L., pin de pădure.

•Este o plantă mult cultivată

în zona montană de pe toată
suprafața Globului. Ramurile
arborelui sunt formate din
câte 2 frunze aciculare, de un
verde caracteristic.
Prof.Dr.Viorica Istudor,Farmacognozie,
fitochimie,fitoterapie Vol II, Editura Medicala,p.49-
50
Obținere și compoziție chimică
 Obținere : se recoltează mugurii terminali acoperiți de frunze
tinere, de pe ramurile terminale. Uscarea se face la maximum
35C.

 Compoziție chimică:

Principii amare
Ulei volatil

Acid ascorbic Substanțe

rezinoase

Heterozide Cantitate
fenolice mică de
FLAVONE
Dozări efectuate
Puritate produs
60,29%
Flavone
31,328% flavone
exprimate in
rutozidă la 100 g
produs vegetal.
Acțiune si întrebuințări

Acțiune Întrebuință
ri

Infecții ale
Antiseptic aparatului
Modificator al respirator
secrețiilor bronșite,
RINITE, astm,
bronșice gripe, sinuzite
Prof.Dr.Viorica Istudor,Farmacognozie,
fitochimie,fitoterapie Vol II, Editura Medicala,p.49-
50
Forme farmaceutice și precauții
Forme
farmaceutice

ceai

Sirop Tinctur
Infuzie ă

 Precauții:

Se administrează cu prudență deoarece pot determina

fenomene toxice ce se manifestă prin oligurie,
albuminurie si hematurie.
Prof.Dr.Viorica Istudor,Farmacognozie,
fitochimie,fitoterapie Vol II, Editura Medicala,p.49-
50
Sambuci flos
 Reprezintăflorile desprinse din
inflorescențe, uscate după recoltare de
la specia Sambucus nigra L., soc
(Camprifoliaceae).
Obținer
Aspect
e
Recoltarea
inflorescențeor in Flori mici de
timpul înfloririi, culoare alb-
uscarea la
temperatura
galbuie
camerei.

Separarea Miros slab

florilor din aromat,
inflorescențe caracteristic
prin scuturare
si cernere.
 Compoziție chimică

1,5-3% derivați 0,1-0,3% ulei

mucilagii
flavonici volatil

Cel puțin 0,8%

flavonoide 8-9% săruri
saponozide
exprimate în minerale
izocvercitrozidă

Acizi
3% acid sambunigrozid triterpenici
clorogenic ă • Acid ursolic
• Acid oleanolic
 Acțiuni terapeutice
• Mucilagii
Mucoprotectoare
• Saponozide
Expectorantă

• Sambunigrozidă
Antitusivă

Diaforetică ●
Flavone
Saponozide, Săruri de K
Diuretică
●

Antiinflama ●
Saponozide
Flavone
toare
●
Identificare calitativă

v one
re fla
c a
ntifi
Ide
Ide
nti
fic
ar e
AF
C-
u ri
Salvia officinalis (Salviae
herba)
 Salviae herba conține ulei volatil
bogat în tuionă. Alături de tuionă
regăsim 1,8-cineol, borneol și
camfor.
 Acizii polifenolici sunt reprezentați
de acidul rozmarinic, salvianolic și
acizii cafeici.
 Flavonele sunt apigenina, luteolina
și derivații săi și cirsiliolul.
 Triterpenele cuprind acid ursolic și
acid oleanolic.
 Diterpenele safficinolida și sagona
prezintă activitate antivirală.
 Polizaharidele au acțiune
antitusivă și imunomodulatoare.
 Acțiune
AFC-uri antiinflamato
are și
antivirală

Acțiune
Flavone antiinflamatoare

Ulei
volatil Acțiune
0.385- antimicrobiană
2.54% și antivirală

Acțiune
Triterpene antimicrobiană și
antiinflamatoare
 Salviaprezintă efect antibacterian, fungistatic,
virostatic, astringent, secretolitic, spasmolitic la
nivel SNC, antihipertensiv, coleretic și inhibitor al
perspirației. Uleiul volatil este bactericid,
fungistatic și virostatic.

 Se utilizează extern în inflamația și infecțiile

mucoasei nazale, bucale și de la nivelul gâtului
(faringită, stomatită, gingivită), iar intern pentru
simptome dispeptice și ca diaforetic.
 Matricaria chamomillae flos
(muşeţel)
Florile de
muşeţel
reprezintă Muşeţelul face
capitulele parte din fam.
florale recoltate Asteraceae,
de la specia
este o plantă
Chamomilla
erbacee,
recutita (sin.
Matricaria anuală sau
chamomilla), hibernantă,
comună în Recoltarea se face manual
denumită
popular întreaga ţară. când se obţin cca 4 kg de
muşeţel sau produs vegetal pe zi, sau cu
romaniţă. ajutorul unui pieptene.
 COMPOZIŢIE:

 Matricină
 Matricarină
 Flavone
 Heterozide ale cvercetolului
 Heterozide ale apigenolului
 AFC-uri
 Mucilagii
 Azulene(camazulena, guaiazulena)
 Bisabolol
ACŢIUNI:

 Antiinflamatoare (matricina, bisabolol, flavone)

 Antispastică (flavone, bisabolol, cumarine)
 Carminativă
 Mucoprotectoare (mucilagii)
 Cicatrizantă

Un studiu comparativ întreprins cu ajutorul camazulenei şi

a guaiazulenei a arătat că ambele substanţe au
proprietăţi antiinflamatoare, antialergice şi stimulatoare în
repararea ţesuturilor.
Derivaţii azulenei au arătat, experimental o puternică
acţiune antitoxică. Aceasta este explicaţia efectului pe
care inhalaţiile cu infuzie de muşeţel o au asupra
afecţiunilor căilor respiratorii superioare şi a sinusurilor.
ARCTIUM LAPPA
(brusture)
Plantă
Plantă erbacee
erbacee ,bienală,
,bienală,
din
din familia
familia Asteraceae,
Asteraceae,
comună
comună inin întreaga
întreaga țară,
țară,
de
de la câmpie până la zona
la câmpie până la zona
montană.
montană.

Rădăcinile
Rădăcinile se
se recoltează
recoltează
toamna,
toamna, dede la
la exemplarele
exemplarele
din
din primul an de vegetaţie,
primul an de vegetaţie,
sau
sau primăvara
primăvara de de la
la cele
cele
din
din al
al doilea
doilea an
an de
de
vegetaţie.
vegetaţie. Se
Se usucă
usucă la
la
soare,
soare, sau
sau în
în uscătorii,
uscătorii, la
la
35-45°C.
35-45°C.
 Compoziție:

 Inulină (cca 40%)

 Acizii palmitic și stearic
 Sitosterol
 Stigmasterol
 Acid cafeic şi acid clorogenic
 Ulei volatil (0,10%)
 Arctiină (in fructe)
 AFC-uri

Mucilagii
 Prezentarea generală a farmacologiei AR și arctiinei, concentrându-se asupra efectelor
lor antiinflamatorii, asupra proprietăților farmacocinetice și asupra eficacității clinice :

Arctigenina(AR) și glicozidul său, arctiina, sunt

două ingrediente active principale ale Arctium
lappa .

AR prezintă activități antiinflamatorii puternice prin

inhibarea sintazei oxidului nitric inductibil (iNOS)
prin modularea mai multor citokine. Datorită
potențialelor sale efecte antiinflamatorii, AR poate
servi ca un potențial compus terapeutic atât
împotriva inflamației acute, cât și a diferitelor boli
cronice
 În ultimele decenii, componentele bioactive
din Arctium lappa, în special AR, au atras
atenția cercetătorilor în direcția efectelor
terapeutice în inflamații, infecții, disfuncții
metabolice si disfuncții ale SNC.
In vitro prezintă activitate antimicrobiană.

Arctigenină Arctiină
LEMNUL DULCE

Lemnul dulce este o plantă perenă originară din Asia

Centrală și de Sud-Vest și din Marea
Mediterana.Planta medicinala, subarbust, care creşte
spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod
special in zona Dobrogei si a Moldovei.

Rădăcina se recoltează la sfarșitul toamnei la

plantele de 3-4 ani și utilizată in scot terapeutic.
LEMNUL DULCE – PRINCIPII ACTIVE
 Saponozidele : rădăcina de lemn dulce conține între
4-20% saponozide triterpenice (în principal
glicirizină)
 Acidul gliciretinic, care este de 50 ori mai dulce decât
zahărul.
 Acid glicirizic.
LEMNUL DULCE – PRINCIPII
ACTIVE
 Flavone: mai mult de 300 de
flavonoide au fost izolate din
specia lemn dulce.

 Cumarine : includ
lichocaramina,
glabrocummarona A și B,
herniarina, umbelliferona,
glicirina,glicocumarina,
licofuranocumarina,
licopiranocumarina.
Acidul glicirizic – studiu in vitro
pe celule de la pacienti cu rinită
 Acidul glicirizic (GA), componenta bioactivă majoră a lemnului
dulce, posedă activități antiinflamatorii,anti-alergice și
imunomodulatoare. Exista un studiu care a investigat activitate
acidului glicirizic prin receptorul OX40 la pacienții cu rinită
alergică.
 Acidul glicirizic a inhibat în mod semnificativ proliferarea
celulelor T augmentate indusă cu mAb anti-OX40.
 Acest studiu sugerează că GA poate avea un efect

terapeutic asupra rinitei alergice.

The In Vitro Impact of Glycyrrhizic Acid on CD4+ T Lymphocytes through OX40 Receptor
in the Patients with Allergic Rhinitis.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30003405
LEMN DULCE - ACŢIUNI

proprietati antiinflamat
laxative oare estrogene

fluidifiante
expectorant a secretiilor
e bronsice cicatrizante
diuretice .
 Uleiul volatil de mentă
 Este uleiul volatil obținut prin antrenarea cu vapori
de apă a frunzelor sau a vârfurilor înflorite
proaspete, recoltate de la specia Mentha x piperita
(Lamiaceae).

 Acțiuni:
• Antiinfecțioasă (bactericidă, antivirală, fungicidă)
• Analgezică, anestezică locală puternică(mentol)
• Anticatarală
• Antiinflamatoare
• Mucolitică (mentonă)
• Expectorantă (1,8-cineol și piperiton-oxid)
• decongestivă
 Compoziție chimică: alcooli (mentol-
Prof. Dr. Viorica
constituent majoritar, izomeri ai mentolului, Istudor,
piperitol), cetone(mentonă, piperitonă), esteri Farmacognozie,
fitochimie, fitoterapie,
( acetat de mentil), h. monoterpenice( pinen), vol. I , ed. Medicală,
sesquiterpenice, cumarine. pag.72-73
Ulei volatil de eucalipt
 Obținere : prin antrenarea cu vapori de apă a frunzelor
proaspete recoltate de pe ramurile bătrâne ale sp. Eucalyptus
Globulus.
 Compoziție chimică:
 >70% 1,8 cineol
 Citronelal
 Citronelol
 Piperitonă
 Alfa pinen

 Acțiuni :
 Expectorant puternic
 Mucolitic
 Antiinfecțios
 Antiinflamator
 Sedativ, calmant.
 Ulei volatil de mușețel
 Obținere : distilarea sau antrenarea cu vapori de
apa a inflorescentelor speciei Matricaria Chamomilla.

 Compoziție chimică:
 Sesquiterpene (5%chamazulenă,bisaboleni)
 Alcooli sesquiterpenici
 Oxizi
 Cumarine

 Acțiune :
 Antialergică(chamazulenă)
 Decongestivă
 Antiinflamatoare
 Antispastică
Forme farmaceutice
 Capsule
 Spray nazal Poza!!!!!!
 Dropsuri mentolate
 Ceai multicomponent
 Creioane nazale
 Capsule
Conţin: extract de Viola
tricoloris(trei-fraţi-pătaţi) şi Arctium
lappa(brusture)
Acţiuni: antialergică, antiinflamatoare,
fluidificatoare a secreţiilor bronşice,
antimicrobiană

Utilizări: cu
preponderenţă în
rinite de cauză
alergică.
Extractul din capsule- indentificări

FLAVON
E
Ceai multicomponent
 Conţine: Pinii turiones (muguri
de pin) 50% ; Chamomillae
flos (flori de muşeţel)30% ;
Salviae herba (salvie)10% ;
Sambuci flos (flori de soc) 5%;
Liquiritiae radix (rădăcină de
lemn dulce)5%.

Utilizări:
Acţiuni: expectorantă, Rinite acute şi
antiinflamatoare, decongestivă, cronice, rinite
antialergică, antimicrobiană. alergice, adjuvant în
gripe şi răceli.
Identificări
Creioane nazale
Conţin: ulei volatil de mentă
( Mentha x piperita); ulei volatil
de eucalipt ( Eucaliptus globulus;
camfor şi mentol

Acţiuni: decongestivă a
mucoasei nazale, eliberează
căile respiratorii superioare.

Utilizări:
Local în
congestie
nazală, rinită
şi rinosinuzită.
 Dropsuri mentolate
 Conţin: zahăr 80%, ulei de muşeţel
(Chamomillae aetheroleum), ulei de
mentă (Menthae aetheroleum), ulei
de eucalipt (Eucaliptii aetheroleum).

Acţiuni: decongestivă a
mucoasei nazale, eliberează
căile respiratorii superioare,
senzaţie de uşurare a respiraţiei.

Utilizări:
congestie
nazală, rinită
şi rinosinuzită,
simptome
asociate
răcelii şi gripei
Spray nazal
 Conţine: NaCl 0.9 % (ser fiziologic),
ulei volatil de mentă( Mentha x piperita),
ulei volatil de muşeţel (Chamomilla
recutita), alcool benzilic.

Acţiuni:
decongestiv al
mucoasei nazale, Utilizări: rinite
protector al
alergice sau
mucoasei
(formează o barieră
non-alergice,
protectoare rinosinuzite,
împotriva penetrării gripe sau răceli
substanţelor uşoare.
alergene) ,
cicatrizant,
antibacterian.
https://www.nature.com/articles/aps201832?fbclid=IwAR05PBRxLPtR-
PQ6_lHkNF5RrQjyRt1hMQrO_9KE-Hgdi5Pz6xg26AHee0c
 Pathogenesis of rhinitis-Eifan AO1, 
Durham SR1 https
://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27434
218
Echipa si profesor coordonator