CATEDRA DE REUMATOLOGIE-

NEFTOLOGIE

Hemodializa

1
Cuprins 2

 Introducere;
 Echipament;
 Când se inițiază hemodializa și când nu este
recomandată?
 Contraindicații;
 Funcțiile rinichiului;
 Principiile hemodializei;
 Complicațiile asociate cu hemodializa;
 Cum se simte un pacient dependent de hemodializă?
 INTRODUCERE
• HEMODIALIZA SAU PUR ȘI SIMPLU DIALIZA, ESTE UN PROCES DE PURIFICARE A
SÂNGELUI UNEI PERSOANE AI CĂREI RINICHI NU FUNCȚIONEAZĂ NORMAL. ACEST TIP
DE DIALIZĂ REALIZEAZĂ ELIMINAREA EXTRACORPORALĂ A DEȘEURILOR, CUM AR FI 
CREATININĂ ȘI UREE ȘI APĂ LIBERĂ DIN SÂNGE ATUNCI CÂND RINICHII SUNT ÎNTR-O
STARE DE INSUFICIENȚĂ RENALĂ . HEMODIALIZA ESTE UNA DINTRE CELE TREI 
TERAPII DE SUBSTITUȚIE RENALĂ  (CELELALTE DOUĂ FIIND 
TRANSPLANTUL DE RINICHI  ȘI DIALIZA PERITONEALĂ). O METODĂ ALTERNATIVĂ
PENTRU SEPARAREA EXTRACORPORALĂ A COMPONENTELOR SANGUINE, CUM AR FI
PLASMA SAU CELULELE, ESTE AFEREZA.
• HEMODIALIZA POATE FI O TERAPIE AMBULATORIE SAU INTERNAT. HEMODIALIZA DE
RUTINĂ SE EFECTUEAZĂ ÎNTR-O UNITATE DE DIALIZĂ AMBULATORIU, FIE ÎNTR-O
CAMERĂ CONSTRUITĂ ÎN ACEST SCOP ÎNTR-UN SPITAL SAU O CLINICĂ DEDICATĂ,
INDEPENDENT. MAI RAR HEMODIALIZA SE FACE ACASĂ. TRATAMENTELE DE DIALIZĂ
ÎNTR-O CLINICĂ SUNT INIȚIATE ȘI GESTIONATE DE PERSONAL SPECIALIZAT FORMAT
DIN ASISTENTE MEDICALE ȘI TEHNICIENI; TRATAMENTELE DE DIALIZĂ LA DOMICILIU
POT FI AUTO-INIȚIATE ȘI GESTIONATE SAU EFECTUATE ÎN COMUN CU AJUTORUL UNUI
AJUTOR INSTRUIT, CARE ESTE, DE OBICEI, UN MEMBRU AL FAMILIEI
3
 ECHIPAMENT
• APARATUL DE HEMODIALIZĂ POMPEAZĂ
SÂNGELE PACIENTULUI ȘI SOLUȚIA DE
DIALIZĂ PRIN DIALIZOR. CELE MAI NOI
APARATE DE DIALIZĂ DE PE PIAȚĂ SUNT
FOARTE COMPUTERIZATE ȘI
MONITORIZEAZĂ CONTINUU O SERIE DE
PARAMETRI CRITICI PENTRU
SIGURANȚĂ, INCLUSIV DEBITUL DE
SÂNGE ȘI SOLUȚIA DE DIALIZĂ;
CONDUCTIVITATEA, TEMPERATURA ȘI
PH-UL SOLUȚIEI DE DIALIZĂ; ȘI ANALIZA
DIALIZATULUI PENTRU DOVEZI DE
SCURGERE DE SÂNGE SAU PREZENȚĂ A
AERULUI. ORICE CITIRE CARE ESTE ÎN
AFARA INTERVALULUI NORMAL
DECLANȘEAZĂ O ALARMĂ SONORĂ
PENTRU A ALERTA TEHNICIANUL.

4
 CÂND SE INIȚIAZĂ
HEMODIALIZA ȘI CÂND NU ESTE
•
RECOMANDATĂ?
PREGĂTIREA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ A PACIENTULUI PENTRU TERAPIA DE SUPLEERE A FUNCȚIEI RENALE
TREBUIE REALIZATĂ PE MĂSURĂ CE BOALA EVOLUEAZĂ SPRE STADIUL
FINAL. LA MAJORITATEA PACIENȚILOR SE POATE PREZICE CU APROXIMAȚIE CÂND STADIUL 5 VA FI
ATINS, ACEASTĂ INFORMAȚIE FIIND FOARTE UTILĂ ATÂT PENTRU
BOLNAV, CÂT ȘI PENTRU ASIGURAREA UNEI PERIOADE OPTIME DE REALIZARE A ABORDULUI VASCULAR.
• URMĂTORII PARAMETRI CLINICI INDICĂ NECESITATEA DE INIȚIERE A HEMODIALIZEI:
• PLEUREZIA ȘI / SAU PERICARDITA UREMICĂ (URGENȚĂ);
• ENCEFALOPATIA UREMICĂ PROGRESIVĂ, CARE SE MANIFESTATĂ PRIN CONFUZIE, TREMURĂTURI FINE
ALE EXTREMITĂȚILOR, PAREZE (AMORȚELI) SAU CHIAR CONVULSII (URGENȚĂ);
• HEMORAGII SECUNDARE UREMIEI (URGENȚĂ);
• EXCES DE APĂ (HIPERHIDRATARE) CARE NU RĂSPUNDE LA TRATAMENTUL CU DIURETICE;
• HIPERTENSIUNE ARTERIAL SEVERĂ CARE NU RAPUNDE LA TERAPIA ANTIHIPERTENSIVĂ;
• HIPERKALIEMIE- CONCENTRAȚIE FOARTE CRESCUTĂ DE POTASIU (CARE POATE DUCE LA MOARTE PRIN
ARITMII SEVERE);
• HIPERCALCEMIE SAU HIPOCALCEMIE- CALCIUL FOARTE CRESCUT / SCĂZUT ÎN ORGANISM (DETERMINĂ
PARALIZII);
• ACIDOZĂ METABOLICĂ SEVERĂ;
• GREATA ȘI VĂRSĂTURI CARE NU PERMIT ALIMENTAȚIA; 5

• MALNUTRIȚIA.
 CONTRAINDICAȚII

ESTE CONTRAINDICATĂ INIȚIEREA HEMODIALIZEI ÎN

URMĂTOARELE SITUAȚII:
•HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ CARE NU RĂSPUNDE LA
MEDICAȚIE;
•LEZIUNI CEREBRALE ORGANICE;
•BOLI PSIHICE CU LIPSĂ DE COOPERARE;
•BOLI TERMINALE (CUM AR FI NEOPLAZIILE ȘI BOLILE
CONSUMPTIVE).
6
 FUNCȚIILE RINICHIULUI

CELE 5 FUNCȚII ESENȚIALE ALE RINICHIULUI SUNT:

•ELIMINAREA PRODUȘILOR DE RETENȚIE AZOTATĂ: UREEA ȘI CREATININA;
•ELIMINAREA APEI;
•CORECTAREA TULBURĂRILOR ACIDO-BAZICE, PRECUM ACIDOZA METABOLICĂ;
•MENTINEREA CONCENTRAȚIILOR FIZIOLOGICE A ELECTROLIȚILOR ÎN SÂNGE
(POTASIU, SODIU, CALCIU ETC);
•STIMULAREA SINTEZEI DE CELULE ROȘII (ERITROCITE) PRIN SECREȚIA DE
ERITROPOIETINĂ.
•HEMODIALIZA ESTE CAPABILĂ SĂ ASIGURE TOATE FUNCȚIILE RINICHIULUI, CU
EXCEPȚIA ERITROPOIEZEI

7
 CELE ENUMERATE MAI SUS AU UN
MARE POTENȚIAL DE AMENINȚARE A
VIEȚII, DAR POT FI LUATE ÎN
CONSIDERARE ȘI ALTE SITUAȚII CARE
SĂ NECESITE HEMODIALIZA.
Indicații relative de inițiere (în câteva zile –
Indicații de planificare (în câteva săptămâni – luni)
săptămâni)

·         Alte simptome de uremie ·         Scădere în greutate

·         Intoxicatii cu substanțe dializabile

·         Atrofii musculare
(medicamente, toxice)

·         Neuropatie periferică cauzată de uremie ·         Oprirea dezvoltării la copii

·         Scăderea importantă a concentrației de albumină

·         Mâncărimi intense date de uremie
serică

·         Anemie care nu răspunde la terapia cu

·         Aport de proteine sub 0.8 g / kg corp / zi
eritropoietină

·         Tulburări de coagulare ·         Filtare glomerulară sub 15 ml / min

·         Afectarea memoriei și gândirii ·         Anorexie 8

 PRINCIPIILE HEMODIALIZEI
• DIFUZIUNEA
• DIFUZIA REPREZINTĂ MODALITATEA PRIN CARE SOLVIȚII SE MIȘCĂ DINTR-UN COMPARTIMENT LICHID
ÎN ALTUL, PE BAZA GRADIENTULUI DE CONCENTRAȚIE. ACEASTĂ “CIRCULAȚIE” A SOLVIȚILOR SE
NUMEȘTE MIȘCARE BROWNIANĂ. MOLECULELE MICI SE MIȘCĂ CU O VITEZĂ MAI MARE, DECI VOR
TRECE MAI DES ȘI MAI UȘOR PRIN MEMBRANĂ. TRANSPORTUL MOLECULELOR MARI DE-A LUNGUL
MEMBRANEI VA FI MAI DIFICIL. EPURAREA TOXINELOR DIN ORGANISM DIN TIMPUL
HEMODIALIZEI SE REALIZEAZĂ ÎN PRINCIPAL PRIN ACEST MECANISM.
• ÎN CAZUL HEMODIALIZEI, CELE DOUĂ COMPARTIMENTE SUNT REPREZENTATE DE SÂNGE ȘI DE
SOLUȚIA DE DIALIZĂ. MEMBRANA SEMIPERMEABILĂ ESTE O VARIETATE DE CELOFAN, PERMEABILĂ
PENTRU UREE, CREATININĂ, ELECTROLIȚI, BICARBONAT, GLUCOZĂ ȘI UNELE
TOXINE ȘI IMPERMEABILĂ PENTRU PROTEINE, LIPIDE, CELULE ȘI BACTERII.
• SCHIMBURILE REALIZATE LA NIVELUL MEMBRANEI ASIGURĂ 3 DIN FUNCȚIILE RINICHIULUI:
• UREEA ȘI CREATININA DIN SÂNGELE PACIENTULUI TREC ÎN DIALIZANT, DEOARECE ACESTA NU LE
CONȚINE;
• ELECTROLITII DIFUZEAZĂ DE O PARTE ȘI DE ALTĂ PÂNĂ CONCENTRAȚIILE SE EGALIZEAZĂ;
• HEMODIALIZA CORECTEAZĂ ACIDOZA METABOLICĂ A BOLNAVULUI, ELIMINÂND SULFAȚII ȘI
FOSFAȚII ȘI PRIMIND LA SCHIMB BICARBONAT.

9
• ULTRAFILTRAREA (CONVECȚIA)
• ASA CUM AM SPUS, MOLECULELE DE APĂ SUNT FOARTE MICI ȘI
POT TRAVERSA MEMBRANA SEMIPERMEABILĂ. ACEASTĂ
CIRCULAȚIE SE POATE REALIZA PRIN DOUĂ MODALITĂȚI:
CREAREA UNEI DIFERENȚE DE PRESIUNE HIDROSTATICĂ SAU
PRIN TRANSFER OSMOTIC. ODATĂ CU TRAVERSAREA APEI, TREC
ȘI SOLVIȚII MICI ÎN MOD PASIV. AICI TRANSFERUL NU MAI ȚINE
CONT DE CONCENTRAȚIILE CELOR DOUĂ COMPARTIMENTE. PRIN
CREAREA UNEI DIFERENȚE DE PRESIUNE HIDROSTATICĂ, APA
TRECE DIN COMPARTIMENTUL CU PRESIUNE CRESCUTĂ ÎN CEL
CU PRESIUNE SCĂZUTĂ. ACEST LUCRU SE REALIZEAZĂ FIE PRIN
SCĂDEREA PRESIUNII DIN COMPARTIMENTUL DIALIZANTULUI CU
AJUTORUL UNUI SISTEM DE ASPIRARE, FIE PRIN CREȘTEREA
PRESIUNII DIN SÂNGE PRIN INTERMEDIUL UNEI POMPE.

10
 COMPLICAȚIILE ASOCIATE CU
HEMODIALIZA
• ÎN MOD NORMAL, DACĂ HEMODIALIZA ESTE INDIVIDUALIZATĂ ȘI CORECT SUPRAVEGHEATĂ,
SEDINȚA SE ÎNSOȚEȘTE RAR DE COMPLICAȚII LA UN PACIENT CU PUȚINE COMORBIDITĂȚI.
LA CEI VÂRSTNICI SAU CU MULTIPLE AFECȚIUNI CRONICE SAU SEVERE, COMPLICAȚIILE POT
FI FRECVENTE ȘI GRAVE, DUCÂND CHIAR LA DECES:
• HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ;
• CRAMPE MUSCULARE;
• HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ TRANZITORIE;
• TULBURĂRI DE RITM CARDIACE;
• INTOLERANȚĂ DIGESTIVE, MANIFESTATĂ PRIN GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI;
• DURERI DE CAP CU CARACTER DE MIGRENĂ;
• REACȚII ALERGICE (ANAFILAXIE);
• EMBOLISM (AER SAU CHEAGURI);
• SINDROM DE DEZECHILIBRU DE HEMODIALIZĂ;
• MÂNCĂRIMI;
• HIPOXEMIE (SCĂDEREA PRESIUNII PARȚIALE A OXIGENULUI DIN SÂNGE).
11
 CUM SE SIMTE UN PACIENT
DEPENDENT DE HEMODIALIZĂ?
• IN CIUDA FAPTULUI CĂ RINICHIUL ARTIFICIAL A SCHIMBAT PROGNOSTICUL BOLII
CRONICE DE RINICHI, AU APĂRUT NOI ASPECTE, DINTRE CARE CELE MAI
IMPORTANTE SUNT CELE PSIHOLOGICE. HEMODIALIZA IMPLICĂ SUPUNEREA
BOLNAVULUI UNUI STRES PSIHIC PERMANENT, SIMȚINDU-SE DEPENDENT DE
CENTRUL DE DIALIZĂ, DE ECHIPA MEDICALĂ ȘI DE CEI DRAGI. PE LÂNGĂ TOATE
ACESTEA, SE SIMTE FRUSTRAT CĂ NU POATE MÂNCA ORICE ȘI CĂ NU POATE AVEA
UN LOC DE MUNCĂ PE CARE ÎL DOREȘTE. CONSIDERĂ CĂ NU ARE VIAȚĂ SOCIALĂ.
ARE TRAUME CHIRURGICALE ÎN URMA REALIZĂRII FISTULEI. ÎN GENERAL, UN
ASTFEL DE PACIENT ESTE ANXIOS, APARE TEAMA DE
MOARTE GENERATĂ DE BOALĂ ȘI SE SIMTE COMPLEȘIT DE COMPLEXITATEA
TERAPIEI (MAI ALES DE CIRCULAȚIA EXTRACORPOREALĂ).
• ACESTEA DETERMINĂ APARIȚIA UNOR TULBURĂRI PSIHICE PRECUM NEGAREA
GRAVITĂȚII BOLII ȘI A IREVERSIBILITĂȚII ACESTEIA. POATE APĂREA CHIAR
DEPRESIA. DE ACEEA, ESTE IMPORTANT CA PACIENTUL SĂ FIE INFORMAT
CORECT, SĂ FIE ÎNCURAJAT ȘI SĂ FIE REINTEGRAT SOCIO-PROFESIONAL ȘI
FAMILIAL. SEMNELE MAJORE CARE ARATĂ CĂ BOLNAVUL NU S-A ADAPTAT LA
DIALIZĂ SUNT NERESPECTAREA REGIMULUI ALIMENTAR ȘI A PROGRAMULUI DE
DIALIZĂ (4 ORE PE ZI, 3 ZILE PE SĂPTĂMÂNĂ), PRECUM ȘI STĂRILE DEPRESIVE CU
TENDINȚA LA SUICID.
12