CRIZA MIASTENICĂ

DEFINIȚIE
(PROTOCOL CLINIC NAȚIONAL)

• CRIZA MIASTENICĂ ESTE O STARE CARE PUNE ÎN

PERICOL VIAŢA PACIENTULUI. ESTE DEFINITĂ CA O
SLĂBICIUNE MUSCULARĂ PROGRESIVĂ CAUZATĂ
DE MIASTENIA GRAVIS, CARE ESTE SUFICIENT DE
SEVERĂ ȘI NECESITĂ INTUBAREA PACIENTULUI.
 DATE EPIDEMIOLOGICE

• PÂNĂ LA 20% DIN PACIENŢII CU MG VOR EXPERIMENTA

CEL PUȚIN O CRIZĂ MIASTENICĂ
• ÎN 74% APARE ÎN PRIMII 2 ANI DE LA DIAGNOSTICUL DE
MG
• LA UNII PACIENŢI CRIZA MIASTENICĂ POATE FI
MANIFESTAREA INIŢIALĂ A MG
 FACTORI PREDISPOZANȚI
• CEL MAI COMUN TRIGGER IDENTIFICABIL AL CRIZEI MIASTENICE ESTE INFECŢIA
(40%), DE OBICEI A CĂILOR AERIENE SUPERIOARE (CUM AR FI PNEUMONIA)
• ALTE 10% DINTRE PACIENŢI AU PNEUMONITĂ PRIN ASPIRAŢIE CA EVENIMENT
DECLANŞATOR
 ALȚI FACTORI
PREDISPOZANȚI:

• PRESCRIEREA DE NOI MEDICAMENTE SAU O SCHIMBARE

• ÎN MEDICAMENTE,
• INTERVENTII CHIRURGICALE RECENTE,
• TRAUMA,
• INJECŢIILE CU TOXINA BOTULINICĂ
• TIMOMUL (PREZENŢA TIMOMULUI ESTE MAI MARE ÎN RÎNDUL

PACIENTILOR CARE AU CRIZĂ MIASTENICĂ DECÎT LA PACIENŢII CU MG

DAR FĂRĂ ANTECEDENTE DE CRIZA MIASTENICĂ (30% FAŢĂ DE 15%)
 CLINIC

• AGRAVAREA STĂRII DE SLĂBICIUNE GENERALIZATĂ SAU BULBARĂ A

MUȘCHILOR SCHELETICI
• DISPNEE, RESPIRAȚIE SUPERFICIALĂ / PARADOXALĂ
• CIANOZA CU HIPERCAPNIE ȘI HIPOXIE
• DISFAGIE SEVERĂ
• ANXIETATEA, HIPERSUDORAȚIA ȘI HIPERTERMIA POT PRECEDA UN COLAPS
RESPIRATOR CU EXITUS
 CRIZA COLINERGICĂ
• STAREA PRODUSĂ PRIN SUPRA-STIMULAREA JONCŢIUNII NEUROMUSCULARE ÎN
URMA EXCESULUI DE ACETILCOLINĂ (ACH)
• CA REZULTAT, MUŞCHII NU MAI RĂSPUND
LA BOMBARDAMENTUL CU ACH ŞI SE CARACTERIZEAZĂ
PRIN EFECTE MUSCARINICE (PARALIZIE FLASCĂ, MIOZĂ,
LACRIMAŢIE, BRONHOSPASM, INSUFICIENŢĂ
RESPIRATORIE ŞI HIPERSALIVAŢIE, BRADICARDIE, DIAREE,
INCONTINENŢĂ URINARĂ)
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL CRIZELOR ÎN
MIASTENIA GRAVIS

Semn clinic CRIZA MIASTENICĂ CRIZA COLINERGICĂ

MODUL DE INSTALARE Minute, ore zile
PUPILA midriază Mioză
PIELEA Uscăciunea pielii Hiperhidroză
SISTEMUL CARDIOVASCULAR Creșterea tensiunii arteriale, Scăderea tensiunii arteriale,
tahicardie bradicardie
SISTEMUL URINAR Retenție de urină Micțiuni frecvente
SISTEMUL DIGESTIV Pareză intestinală Peristaltică crescută, diaree
SISTEMUL MUSCULAR Absența fasciculațiilor Prezența fasciculațiilor
SISTEMUL RESPIRATOR Dereglarea respirației Dereglarea respirației
• DISTINCŢIA DINTRE CELE DOUĂ TIPURI DE CRIZE SE FACE
PRIN TESTUL LA TENSILON (1ML=10MG), CARE
AMELIOREAZĂ CRIZA MIASTENICĂ ŞI AGRAVEAZĂ CRIZA
COLINERGICĂ CARE NECESITĂ RESPIRAŢIE ASISTATĂ
EVOLUȚIE:
• ÎN FORMELE AVANSATE DE BOALĂ, BOLNAVUL ESTE
IMOBILIZAT (PSEUDOPARALIZIA MIASTENICĂ).
 PRINCIPII DE TRATAMENT
• PACIENTUL VA FI OBLIGATORIU SI IN TIMPUL CEL MAI SCURT INTERNAT IN SERVICIUL DE TERAPIE
INTENSIVA.
• SE VA PRACTICA INTUBATIE OROTRAHEALA CU RESPIRATIE ASISTATA DUPA CARE SE POATE
PROCEDA LA DIAGNOSTICUL TIPULUI DE CRIZA.
• SE OPRESTE SAU SE DISCONTINUA MEDICATIA ANTICOLINESTERAZICA.
• TESTUL CU EDROFONIU POATE FI FACUT DACA PACIENTUL NU ARE APNEE SI DACA SURVINE O
IMBUNATATIRE NEECHIVOCA SE POATE CRESTE DOZA DE ANTICOLINESTERAZICE.
• DACA NU ESTE PREA CLARA IMBUNATATIREA LA TEST SE VA OPRI ORICE MEDICATIE
ANTICOLINESTERAZICA PENTRU 72 H (DESENSIBILIZAREA RECEPTORILOR).
• TESTUL SE VA REPETA DAR SE VA PORNI MEDICATIA PE TERMEN LUNG.
• PRINCIPALUL TRATAMENT AL CRIZEI MIASTENICE ESTE PLASMAFEREZA SAU IG IV
• CORTICOTERAPIA POATE AGRAVA SAU PRELUNGI CRIZA PRIN CRESTEREA INTENSITATII
DEFICITULUI MOTOR SI PRIN CRESTEREA RISCULUI DE INFECTIE.
 PRINCIPII DE TRATAMENT

• ASIGURAREA RESPIRAŢIEI ADECVATE

INDICAŢII: DEREGLĂREA RITMULUI DE RESPIRAŢIE, CIANOZĂ, HIPEREXCITABILITATE,
PIERDEREA CONŞTIENŢEI CAPACITATEA VITALĂ FORŢATĂ A PACIENTULUI MAI MICĂ
DE 1 L SAU DE 15ML/KG, ESTE INDICAŢIE ABSOLUTĂ PENTRU INTUBARE
EVITAREA AGENŢILOR ANTICOLINESTERAZICI (PIRIDOSTIGMINA/NEOSTEGMINA)
MOTIVUL FIIND CREŞTEREA SECREŢIILOR BRONŞICE.
PLASMAFAREZA SE EFECTUEAZĂ PE PARCURSUL A 10-14 ZILE, APROXIMATIV 4-6 CURE
 PRINCIPII DE TRATAMENT
• IMUNOGLOBULINELE ADMINISTRATE INTRAVENOS NU ESTE O DIFERENŢĂ SEMNIFICATIVĂ ÎNTRE IGIV ŞI
PLASMAFEREZĂ ÎN TRATAMENTUL EXACERBĂRILOR MIASTENIEI GRAVIS. S-A ÎNREGISTRAT O UŞOARĂ
ÎNTÎRZIERE A INSTALĂRII A EFECTULUI ÎN TERAPIA CU IG I/V, DAR CU MAI PUŢINE REACŢII ADVERSE. SE
RECOMANDĂ ADMINISTRAREA DOZEI DE 2 G/KG INTR-UN INTERVAL DE 2-5 ZILE (UZUAL SE ADMINISTREAZĂ
400 MG/ZI TIMP DE 5 ZILE)
• CORTICOSTEROIZII PACIENŢII CARE IAU STEROIZI NU TREBUIE SĂ ABANDONEZE ADMINISTRAREA LOR.
EVENTUAL DUPĂ CRIZĂ, DOZA AR TREBUI CRESCUTĂ. DACĂ AVEM NEVOIE SĂ SE ADMINISTREZE STEROIZI
DUPĂ PLASMAFAREZA SAU IG, PREDNISONUL ORAL ESTE DE PREFERAT - 1 MG / KG / ZI (60-100 MG /ZI).
POATE FI INIŢIAT CONCOMITENT CU PLASMAFAREZA SAU IG, DIN MOMENT CE PREDNISONUL ARE EFECT
CLINIC NU MAI DEVREME DE 2 SĂPTĂMÎINI. ODATĂ CE PACIENTUL PREZINTĂ AMELIORAREA CLINICII, DOZA
POATE FI SCĂZUTĂ SAU ADMINISTRATĂ ÎN ZILE ALTERNATIVE
• ALTE MEDICAMENTE IMUNOSUPRESOARE NU SE RECOMANDĂ, DATORITĂ DEBUTULUI ÎNTÎRZIAT AL
EFECTULUI TERAPEUTIC
STATUT EPILEPTIC
 DEFINIȚIE
• STATUS EPILEPTIC (SE) (STARE DE RĂU EPILEPTIC) – SITUAȚIA ÎN CARE CRIZELE COMIȚIALE SE
PRELUNGESC SAU SE SUCCED FĂRĂ RECUPERARE ÎNTRE CRIZE. CONȘTIINȚA PACIENTULUI NU SE
RESTABILEȘTE ÎNTRE CRIZE.
• * CRIZE CONVULSIVE CARE DEPĂȘESC DURATA DE 5-10 MIN
• DEFINIȚIA APROBATĂ 2015: ESTE O CONDIȚIE CARE REZULTĂ FIE DIN EȘECUL MECANISMELOR
RESPONSABILE DE REZOLVAREA CRIZELOR SAU DE INIȚIEREA UNOR MECANISME, CARE DUC LA
CRIZE ANORMAL PRELUNGITE (DUPĂ PUNCTUL DE TIMP T1). ESTE O CONDIȚIE, CARE POATE AVEA
CONSECINȚE PE TERMEN LUNG (DUPĂ PUNCTUL DE TIMP T2), INCLUSIV MOARTEA NEURONALĂ,
LEZIUNILE NEURONALE, ȘI ALTERAREA REȚELELOR NEURONALE, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ȘI DURATA
CRIZELOR
• *T1(PRIMUL PUCT DE TIMP)- LA 5 MIN – ESTE DURATA PESTE CARE CRIZA AR TREBUI CONSIDERATĂ CA ACTIVITATE
CONTINUĂ

• T2 (LA 30 MIN) –TIMPUL CRIZEI DESFĂȘURATE, DUPĂ CARE EXISTĂ UN RISC DE CONSECINȚE PE TERMEN LUNG
 EPIDEMIOLOGIE

• SE SE CONSIDERĂ A 2-A CEA MAI FRECVENTĂ URGENȚĂ NEUROLOGICĂ DUPĂ

AVC
• INCIDENȚA 18-41 EPISOADE LA 100.000 LOC. PE AN
• CELE MAI DES AFECTATE SUNT PERSOANELE DUPĂ 60 ANI ȘI PÂNĂ LA 12 LUNI
• LETALITATEA ESTE DE CIRCA 22%
• LA 10-40% DIN PACIENȚI CU SE ACTIVITATEA ICTALĂ NU POATE FI CONTROLATĂ
CU MEDICAMENTE, REZULTÂND O RATĂ DE MORTALITATE APROX 40%
 CAUZE

STATUSUL EPILEPTIC SURVINE ÎN CAZUL:

• STOPĂRII TRATAMENTULUI DE CĂTRE PACIENT
• EXACERBAREA MALADIILOR SOMATICE CRONICE
• STRES PSIHOGEN
• EFORT FIZIC EXCESIV
• INFECȚII INTERCURENTE ETC.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
• LA NIVEL NEUROCHIMIC CONVULSIILE SUNT SUSȚINUTE DE O EXCITAȚIE ÎN
EXCES ȘI O INHIBIȚIE REDUSĂ. GLUTAMATUL ESTE CEL MAI COMUN
NEUROTRANSMIȚĂTOR EXCITATOR, IAR N-METIL-D-ASPARTAT RECEPTORUL
IMPLICAT.
• GABA – INHIBITOR
• EȘECUL PROCESELOR INHIBITORII ESTE CONSIDERAT MECANISMUL MAJOR CARE
DUCE LA STATUS EPILEPTICUS.

CELE MAI MULTE CONVULSII SE TERMINĂ SPONTAN. MECANISMUL NEFIIND ÎNCĂ

ELUCIDAT.
 SCHEMATIC DIAGRAM SHOWS CHANGE IN POSTSYNAPTIC RECEPTORS AFTER
CONTINUED STATUS EPILEPTICUS. THE GABAERGIC RECEPTORS ARE ENDOCYTOSED
AND ITS NUMBER IS DECREASED BY CLATHRIN, AND THE CLATHRIN-COATED
VESICLES ARE DESTROYED BY THE ENDOSOMES; HOWEVER, THE GLUTAMATE
RECEPTORS ARE UPREGULATED. C = CLATHRIN-COATED VESICLE
• MODIFICĂRI FIZIOLOGICE SEMNIFICATIVE ACOMPANIAZĂ STATUSUL
EPILEPTICUS GENERALIZAT. MULTE DIN ACESTE RĂSPUNSURI SISTEMICE
(TAHICARDIE, ARITMII, HIPERGLICEMIE) SUNT CONSIDERATE REZULTATUL
CREȘTERII CATECOLAMINELOR, CARE ÎNSOȚESC CONVULSIILE.
• TEMPERATURA CORPULUI POATE CREȘTE CA RĂSPUNS AL ACTIVITĂȚII
MUSCULARE EXAGERATE ȘI A ACTIVĂRII SNS.
• ACIDOZA MIXTĂ ESTE O CONSECINȚĂ A VENTILAȚIEI CRESCUTE (SE REMITE O
DATĂ CU TERMINAREA CONVULSIEI)
• SE OBSERVĂ O UȘOARĂ LEUCOCITOZĂ ÎN SÂNGE ȘI LCR
• PIERDEREA NEURONALĂ E LEGATĂ DE EXCITAȚIA NEURONALĂ ANORMALĂ
• S-A DEMONSTRAT CĂ O ACTIVITATE CONVULSIVĂ PRELUNGITĂ, DETERMINĂ MODIFICĂRI
PATOLOGICE DUPĂ 30 MIN, IAR DUPĂ 60 MIN NEURONII ÎNCEP SĂ MOARĂ. HIPOCAMPUSUL
PARE A FI CEL MAI VULNERABIL.
• CONVULSIILE PRELUNGITE REDUC ȘI INHIBIȚIA GABA. LA NIVELUL RECEPTORILOR,
MECANISMELE GABA-ERGICE EȘUEAZĂ, IAR CONVULSIA DEVINE FARMACOREZISTENTĂ
• DECESUL NEURONAL ESTE PROBABIL REZULTATUL IMPOSIBILITĂȚII CONTROLULUI
CANTITĂȚILOR MARI DE CALCIU INTRACELULAR ADUSE DE EXPUNEREA PRELUNGITĂ LA
NEUROTRANSMIȚĂTORII EXCITATORI.

• S-A OBSERVAT CĂ UN ISTORIC ANTERIOR DE EPILEPSIE ESTE ASOCIAT CU UN PROGNOSTIC MAI

BUN, DATORITĂ FAPTULUI CĂ EPISOADELE SCURTE CONVULSIVE POT DETERMINA ACTIVAREA
MECANISMELOR NEUROPROTECTIVE, CA O FORMĂ DE TOLERANȚĂ ADAPTATIVĂ.
 CLASIFICARE
• STATUSUL EPILEPTIC CONVULSIV GENERALIZAT ESTE O CONDIȚIE DE CRIZĂ
CONTINUĂ ≥ 5 MINUTE SAU DOUĂ SAU MAI MULTE CRIZE DISCRETE ÎNTRE CARE
EXISTĂ O RECUPERARE INCOMPLETĂ A CONȘTIENȚEI

• STATUS EPILEPTIC NONCONVULSIV DESEMNEAZĂ UN SPECTRU DE CONDIȚII ÎN

CARE ACTIVITATEA EPILEPTICĂ LA EEG ESTE PRELUNGITĂ ȘI REZULTATĂ ÎN
SIMPTOME CLINICE NONCONVULSIVE
ȘI/SAU MODIFICARI DE COMPORTAMENT, MODIFICĂRI ALE PROCESELOR
MENTALE DE BAZĂ ASOCIATE CU DESCĂRCĂRI EPILEPTIFORME CONTINUE LA EEG.
 CLASIFICARE

• STATUS EPILEPTIC REFRACTAR SE CARE NU RĂSPUNDE LA TRATAMENTUL

STANDARD, CUM AR FI BENZODIAZEPINELE DE LINIA I URMATĂ DE O ALTĂ MAE
DE LINIA A II (EX. DIAZEPAMUM+PHENYTOINUM)

• STATUS EPILEPTIC SUPERREFRACTAR – SE CARE CONTINUĂ SAU REAPARE

TIMP DE 24 DE ORE SAU MAI MULT DUPĂ DEBUTUL TERAPIEI CU ANESTEZICE I/V,
INCLUSIV ACELE CAZURI ÎN CARE SE REAPARE PE DURATA REDUCERII SAU
RETRAGERII ANESTEZIEI
DUPĂ ETIOLOGIE

CUNOSCUTĂ (SIMPTOMATICĂ)
- ACUT (AVC, INTOXICAȚIE, MALARIA, ENCEFALITĂ, ETC.)
- LA DISTANȚĂ (POSTTRAUMATIC, POSTENCEFALITĂ, POST-AVC, ETC.)
- PROGRESIV (TUMORI CEREBRALE, BOALA LAFORA SI ALTE EMP, DEMENȚĂ)
- SE ÎN SINDROAME ELECTROCLINICE DEFINITE

NECUNOSCUTĂ (CRIPTOGENĂ)
 DUPĂ CORELĂRILE EEG
1. LOCALIZAREA: GENERALIZAT, LATERALIZAT, BILATERAL (INDEPENDENT, MULTIFOCAL)
2. DENUMIREA PATTERN-ULUI: DESCĂRCĂRI PERIODICE, ACTIVITATEA DELTA RITMICĂ
SAU SPIKE-UNDĂ LENTĂ/UNDA ASCUȚITĂ-UNDĂ LENTĂ PLUS SUBTIPURILE.
3. MORFOLOGIE: ASCUȚIMEA, NUMĂRUL DE FAZE (DE EXEMPLU, MORFOLOGIE
TRIFAZICĂ), AMPLITUDINEA ABSOLUTĂ ȘI RELATIVĂ, POLARITATEA.
4. CARACTERISTICI LEGATE DE TIMP: PREVALENȚA, FRECVENȚA, DURATA, DURATA
ZILNICĂ A PATTERN-LUI ȘI INDEXULUI, DEBUTUL (BRUSC VS. TREPTAT) ȘI DINAMICA (ÎN
EVOLUȚIE, FLUCTUANT SAU STATIC).
5. MODULARE: SPONTAN SAU INDUS DE STIMULI.
6. EFECTUL INTERVENȚIEI (MEDICAMENTULUI) ASUPRA EEG
 DUPĂ
VÂRSTĂ

1. NEONATAL (PÂNĂ LA 30 DE ZILE)

2. VÂRSTĂ FRAGEDĂ (1 LUNĂ PÂNĂ LA 2 ANI)
3. COPILĂRIE (DE LA 2 PÂNĂ LA 12 ANI)
4. ADOLESCENȚĂ ȘI VÂRSTA ADULTĂ (DE LA 12 LA 59 DE ANI)
5. VÂRSTNICI (CU VÂRSTA ≥ 60 DE ANI)
DUPĂ SEMIOLOGIE
• (A) CU SIMPTOME MOTORII EVIDENTE
A.1 SE CONVULSIV (SEC, SINONIM: SE TONICO-CLONIC) - GENERALIZAT CONVULSIV
- DEBUT FOCAL CU EVOLUȚIE ÎN SE CONVULSIV BILATERAL
- NECUNOSCUT CA FOCAL SAU GENERALIZAT
A.2 SE MIOCLONIC (CRIZE EPILEPTICE MIOCLONICE EVIDENTE) - CU COMĂ
- FĂRĂ COMĂ
A.3 SE FOCAL MOTOR - CRIZE FOCALE MOTORII REPETATE (JACKSONIENE)
- EPILEPSIA PARȚIALĂ CONTINUĂ
- SE ADVERSIV
- SE OCULOCLONIC
- PAREZA ICTALĂ (SE FOCAL INHIBITOR)
A.4 SE TONIC
A.5 SE HIPERKINETIC
(B) FĂRĂ SIMPTOME MOTORII EVIDENTE (SE NONCONVULSIV, SENC)
B.1 SENC CU COMĂ (INCLUSIV AȘA-NUMITUL SE "SUBTIL")
B.2 SENC FĂRĂ COMĂ
- GENERALIZAT - STATUS ABSENȚĂ TIPICĂ
- STATUS ABSENȚĂ ATIPICĂ
- STATUS ABSENȚĂ MIOCLONICĂ
- FOCAL
- FĂRĂ AFECTAREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ (AURA CONTINUA CU MANIFESTĂRI AUTONOME, SENZORIALE,
VIZUALE, OLFACTIVE, GUSTATIVE, EMOȚIONALE/PSIHICE/EXPERIENȚIALE, SAU SIMPTOME AUDITIVE)
- STATUS AFAZIC
- CU ALTERAREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ
- NECUNOSCUT CA FOCAL SAU GENERALIZAT
- SE AUTONOM

*MANIFESTĂRILE CLINICE ALE SE SUNT LEGATE DE TIPUL CRIZEI EPILEPTICE

 INVESTIGAȚII PARACLINICE

• ANALIZE DE LABORATOR OBLIGATORII. 1. AGS 2. AGU 3. ABS 4. GLUCOMETRIA

5. IONOGRAMA 6. REACȚIA WASSERMANN CASETA 11. INVESTIGAŢIILE
PARACLINICE.
• ANALIZE DE LABORATOR SUPLIMENTARE. 1. CONCENTRAȚIA PLASMATICĂ A
MAE 2. PROLACTINA SERICĂ 3. COAGULOGRAMA 4. PROBELE REUMATICE 5.
ANALIZA LCR 6. HEMOCULTURA 7. ANALIZA LA TORCH
 INVESTIGAȚII PARACLINICE
• INVESTIGAȚII INSTRUMENTALE OBLIGATORII.
1. IRM 3T (DUPĂ PROTOCOLUL EPILEPSIE ÎN CAZURI INDIVIDUALIZATE)
2. VIDEO-EEG STANDARD SAU VIDEO-EEG MONITORING DE LUNGĂ DURATĂ
3. ECG
• INVESTIGAȚII INSTRUMENTALE SUPLIMENTARE.
1. ECOGRAFIA DOPPLER A VASELOR INTRACRANIENE ȘI/SAU EXTRACRANIENE
2. USG ORGANELOR INTERNE
3. R-GRAFIA REGIUNII CERVICALE (PER OS LA C1-C2, ÎN 2 PROIECȚII, CU PROBE FUNCȚIONALE
ÎN FLEXIE ȘI EXTENSIE)
4. R-GRAFIA CUTIEI TORACICE
 DIAGNOSTIC
1.
DIFERENȚIAL
TULBURĂRI DE MIȘCARE (TREMOR, COREE, TICURI, REACȚII DISTONICE, HEMIBALISM)
2. POSTURA DE DECEREBRARE, DECORTICARE, SINDROM „LOCKED-IN”, MUTISMUL AKINETIC
3. TULBURĂRI PSIHICE (PSEUDOCRIZE/TULBURARE DE CONVERSIE, PSIHOZĂ ACUTĂ)
4. TETANUS
5. SINDROM NEUROLEPTIC MALIGN
6. ENCEFALOPATII ACUTE (TOXICE, METABOLICE, DE EXEMPLU., HIPOGLICEMIE, INSUFICIENTA
ORGANICA, SINDROM DE ABSTINENȚĂ, ETC.)
7. TULBURĂRI DE SOMN (NARCOLEPSIE, CATAPLEXIE, PARASOMNII)
8. SINCOPĂ (CARDIACĂ, VAGALĂ, HIPOVOLEMICA ETC.)
9. AVC
10. TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL
11. AMNEZIE TRANZITORIE GLOBALA
 TRATAMENT
• SE ESTE O URGENȚĂ NEUROLOGICĂ, CU INDICAȚIE ABSOLUTĂ CĂTRE SPITALIZARE
1. FAZA DE STABILIZARE (0-5 MIN)
A) ASIGURAREA PERMEABILITĂȚII CĂILOR RESPIRATORII,
POZIȚIONAREA ÎN DECUBIT LATERAL,
INTUBAREA OROTRAHEALĂ (LA NECESITATE)
B) ADMINISTRAREA OXIGENULUI
C) STABILIZAREA INDICILOR HEMODINAMICI
D) SOL.THIAMINI HYDROCHLORIDUM 100 MG I/V
E) SOL. GLUCOSUM 40%-50 ML (20000 MG) I/V
F) SOL. DIAZEPAMUM 10 MG (0,15-0,2 MG/KG) I/R SAU I/V
 TRATAMENT
DACĂ CRIZA CONTINUĂ:
2. FAZA TERAPIEI INIȚIALE (5-20 MIN)
- SOL. PHENYTOINUM 18-20 MG/KG, PÂNĂ LA 50 MG/MIN,
- MONITORIZARE VIDEO-EEG
3. FAZA TERAPIEI SECUNDARE (20-40 MIN) SE REFRACTAR
- SOL. PHENOBARBITALUM 15-20 MG/KG, PÂNĂ LA 100 MG/MIN
4. FAZA TERAPIEI TERȚIARE (40-60 MIN) SE REFRACTAR/ SUPERREFRACTAR
- SOL. PROPOFOLUM 20-50 MG/KG/MIN SAU SOL. MIDAZOLAMUM 0,1–0,2 MG/KG
BOLUS, APOI 0,05–0,5 MG/KG/H) PÂNĂ LA SISTAREA CRIZELOR
 EVOLUȚIA SE
ESTE DETERMINATĂ DE MAI MULȚI FACTORI (ETIOLOGIE, TIPUL DE CRIZĂ, VÂRSTA
PACIENTULUI ETC). PENTRU APRECIEREA SEVERITĂȚII SE, A RATEI DE
SUPRAVIEȚUIRE. ÎN DEPENDENȚĂ DE MAI MULȚI FACTORI, A FOST ELABORAT
SCORUL DE SEVERITATE AL SE (SSSE).

Caracteristici SSSE
Conștiența Alert sau somnolent confuz 0
Stuporos sau comatos 1
Vârsta < 65 ani 0
>65 ani 2
Tipul crizei Parțială simplă/parțial 0
complexă/absență/ mioclonică
TCG 1
SENC în comă 2
Istoric de crize Da 0
Nu sau necunoscut 1
• INTERPRETARE:
0-2 PROGNOSTIC FAVORABIL
2-6 NEFAVORABIL
 COMPLICAȚII
I. CEREBRALE
( HIPOXIE/LEZIUNI CEREBRALE METABOLICE, LEZIUNI CEREBRALE INDUSE DE CRIZĂ, EDEM
CEREBRAL ȘI PRESIUNEA INTRACRANIANĂ CRESCUTĂ, TROMBOZA VENOASĂ CEREBRALĂ,
HEMORAGIE CEREBRALĂ ȘI INFARCT )
II. CARDIORESPIRATORII ȘI VEGETATIVE
( HIPOTENSIUNE/HIPERTENSIUNE, INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ, TAHICARDIE ȘI BRADIARITMII, STOP
CARDIAC, ȘOC CARDIOGEN, INSUFICIENȚĂ RESPIRATORIE, TULBURĂRI ALE RITMULUI RESPIRATOR
ȘI DE RITM, APNEE, EDEM PULMONAR, HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ, EMBOLIE, PNEUMONIE,
ASPIRAȚIE, HIPERPIREXIE, TRANSPIRAȚII, HIPERSECREȚIE/OBSTRUCȚIE TRAHEOBRONȘICA
III. METABOLICE ȘI SISTEMICE
( DEHIDRATARE, TULBURĂRI ELECTROLITICE (HIPONATRIEMIE, HIPERKALIEMIE, HIPOGLICEMIE),
INSUFICIENȚĂ RENALĂ ACUTA, INSUFICIENȚĂ HEPATICĂ ACUTĂ, PANCREATITĂ ACUTĂ
IV. ALTELE 1. CID / INSUFICIENȚĂ MULTIPLĂ DE ORGANE 2. RABDOMIOLIZĂ 3. FRACTURI 4. INFECȚII
(IN SPECIAL PULMONARE, CUTANATE, URINARE) 5. TROMBOFLEBITĂ