CONTRACEPTIA

HORMONALA

Conf. Dr. ADINA GHEMIGIAN

 IMPORTANTA CONTROLULUI FERTILITATII

1. REDUCE PROCENTUL SARCINILOR NEDORITE;

REDUCE MORBIDITATEA SI MORTALITATEA LEGATE DE AVORT;
2. REDUCE MORTALITATEA SI MORBIDITATEA MATERNA SI INFANTILA;
3. REDUCE CHELTUIELILE SERVICIILOR DE SANATATE MATERNA SI A
COPILULUI (PE TERMEN SCURT);
REDUCE BUGETELE EDUCATIONALE ( PE TERMEN LUNG);
4. PREVINE CRESTEREA NECONTROLATA A POPULATIEI PE GLOB:
1650 - 0,5 MILIARDE LOCUITORI; 1987 – 5 MILIARDE LOCUITORI
1850 - 1 MILIARD LOCUITORI; 2000 – 7 MILIARDE LOCUITORI
1930 - 2 MILIARDE LOCUITORI; *2025 – 9 MILIARDE LOCUITORI
1960 - 3 MILIARDE LOCUITORI; *2050 – 11-12 MILIARDE LOCUITORI
1976 - 4 MILIARDE LOCUITORI; * RATA A FERTILITATII DE 2,1 COPII / FEMEIE
 CALITATILE UNUI CONTRCEPTIV IDEAL

• EFICACITATE 100% PENTRU CONTRACEPTIE

• ABSENTA REACTIILOR ADVERSE ASUPRA SANATATII FEMEII

• ABSENTA EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FIZIOLOGIEI

ACTULUI SEXUAL

• REVERSIBILITATEA EFECTULUI CONTRACEPTIV

• ACESIBILITATEA DIN PUNCT DE VEDERE AL COSTULUI

 MECANISME DE ACTIUNE ALE
METODELOR CONTRACEPTIVE

1.INHIBAREA OVULATIEI;
2.PREVENIREA FERTILIZARII OVOCITULUI EXPULZAT DIN
OVAR;
3.INHIBAREA IMPLANTARII BLASTOCISTULUI.

EFECTELE METODELOR CONTRACEPTIVE

 REVERSIBILE
 PERMANENTE: STERILIZARE (VASECTOMIE SI LIGATURA
TUBARA).
 MIJLOACE ABORTIVE

 BLOCANTI DE RECEPTOR PROGESTERONIC

 PROSTAGLANDINE

 CHIRURGICALE: CHIURETAJUL UTERIN

 TIPURI DE METODE CONTRACEPTIVE FEMININE

1. INHIBITOARE ALE
OVULATIEI
 CONTRACEPTIVE HORMONALE ORALE ESTROPROGESTATIVE CU:
- ADMINISTRARE SECVENTIALA (21 ZILE);

2. METODE DE PREVENIRE A FERTILIZARII OVOCITULUI

 ABSTINENTA PERIODICA (METODA CALENDARULUI,METODA TEMPERATURII
BAZALE);
 COITUS INTERRUPTUS;
 METODE CONTRACEPTIVE LOCALE:
→ SPERMICIDE;
→ BARIERE MECANICE: - DIAFRAGMA VAGINALA;
- CAPISON AL COLULUI UTERIN;
- PREZERVATIV MASCULIN/FEMININ.

→ LIGATURA TROMPELOR UTERINE (STERILIZARE);

→ PROGESTATIVE: - CU ADMINISTRARE ORALA ZILNICA:
- DEPOT: INJECTABILE I.M/ IMPLANTE
SUBDERMICE;
- CU ADMINISTRARE LOCALA ( INELE VAGINALE);

→ METODE IMUNOLOGICE ( IN STUDIU)

 TIPURI DE METODE CONTRACEPTIVE FEMININE

3. METODE DE PREVENIRE A IMPLANTARII BLASTOCISTULUI

 CONTRACEPTIA INTRAUTERINA - DISPOZITIVE
INTRAUTERINE (STERILET);
 PROGESTATIVE: - CU ADMINISTRARE ORALA ZILNICA
- DEPOT: INJECTII I.M/ IMPLANTE
SUBDERMICE
 BLOCANT DE RECEPTOR PROGESTERONIC IN ADMINISTRARE
ZILNICA
 CONTRACEPTIA POSTCOITALA
 INDICELE PEARL – INDICATOR DE
PERFORMANTA

 EXPRIMA NUMARUL DE SARCINI NEDORITE CARE APAR LA

100 FEMEI CE UTILIZEAZA ACELASI MIJLOC CONTRACEPTIV
PE PARCURSUL UNUI AN = RATA DE ESEC

 EFICACITATEA UNEI METODE CONTRACEPTIVE –

INFLUENTATA DE COMPLIANTA / GRESELILE IN UTILIZAREA
EI
 METODA INDICELE PEARL

Fara contraceptie 85-115

Contraceptive orale estroprogestative 0,1-0,9
monofazice
Minipilula 0,4-2,5
Plasture estro-progestativ 9
Pilula postcoitala
EFICACITATE
~0,5
Progestative inj. depot
A
0,2-2,6
Implant subdermic
METODELOR
0,05
Prezervativ
CONTRACEPT
3-18
Capison al colului uterin
IVE
~7
Diafragma vaginala 3-34
Spermicide 0,7-7
Metoda temperaturii bazale 1-3
Metoda calendarului 14-35
Coitus interruptus 8-28
Dispozitiv intrauterin 0,5-1
Sterilizarea laparoscopica tubara ~0,3
Vasectomia 0,15
 CONTRACEPTIA

• PILULA CONTRACEPTIVA ORALA – CEA MAI UTILIZATA METODA

CONTRACEPTIVE IN RANDUL:
 ADOLESCENTELOR,
 A FEMEILOR TINERE (20-30 ANI),
NICIODATA CASATORITE,
CU STUDII, CEL PUTIN MEDII

• PROPORTIA FEMEILOR CE FOLOSESC CONTRACEPTIA LA PRIMUL

CONTACT SEXUAL S-A DUBLAT, PANA LA 79-80% - MAJORITATEA
FOLOSESC PREZERVATIVUL
• ADOLESCENTII CARE NU FOLOSESC PREZRVATIVUL LA PRIMUL
CONTACT SEXUAL – RISC DE 2X MAI MARE SA DEVINA PARINTI VS.
CEI CARE FOLOSESC O METODA CONTRACEPTIVA
 CONTRACEPTIVE ORALE
ESTROPROGESTERONICE
 COMPONENTUL ESTROGENIC
→ ETINILESTRADIOL (EE) = ESTROGEN POTENT
- METABOLIZAT LA PRIMUL PASAJ HEPATIC 52-62%
- T1/2 ~ 10 ORE
→ MESTRANOL = DERIVAT 3-METILESTER AL EE

EE : DE 1,7 ORI MAI PUTERNIC DECAT MESTRANOLUL LA DOZE

CANTITATIV ECHIVALENTE (EX.- EFECTUL LA NIVELUL ENDOMETRULUI,
EFECTUL ASUPRA SINTEZEI HEPATICE DE CBG).
 FARMACOLOGIA CO
COMPONENTUL PROGESTATIV
→ DERIVATI DE 17-HIDROXIPROGESTERON

→ DERIVATI DE 19-NORTESTOSTERON

ESTRANI

GONANI
 TERMINOLOGIA CONTRACEPTIVELOR
ORALE (CO) ESTROPROGESTATIVE

• CO CU DOZE MICI DE HORMONI: PILULE CU EE < 50

microg
• CO DE PRIMA GENERATIE: PILULE CU EE > 50 microg
• CO DIN A 2-A GENERATIE: PILULE CU
 EE 30 – 35 microg si
 Levonorgestrel / Norgestimat / membrii ai familiei Noretindronului

• CO DIN A 3-A GENERATIE: PILULE CU

 EE 20 – 30 microg si
 Desogestrel / Gestoden / Dienogest / Drospirenona
 MECANISMUL DE ACTIUNE AL CO
ESTROPROGESTATIVE
 EE:
 SUPRESEAZA FSH-UL => SUPRESEAZA FOLICULOGENEZA SI
SELECTIA FOLICULULUI DOMINANT
 ASIGURA STABILITATEA ENDOMETRULUI SI CONTROLUL
MENSTRELOR;
 POTENTEAZA LA NIVEL DE RECEPTOR ACTIUNEA
PROGESTATIVULUI (CRESTE NUMARUL DE RECEPTORI
PROGESTERONICI);

 PROGESTATIVUL:
 SUPRESEAZA LH-UL => PREVIN OVULATIA
 REDUCE SECRETIA SI CRESTE VASCOZITATEA MUCUSULUI
CERVICAL
 SCADE MOTILITATEA UTERINA;
 SCADE MOTILIATEA TUBARA;
 SUPRESEAZA MATURAREA ENDOMETRULUI (PRODUCE ATROFIA
GLANDELOR ENDOMETRIALE).
 MECANISMUL DE ACTIUNE AL CO
ESTROPROGESTATIVE

 MINIPILULE:
 DOZELE MICI (20 microg) NU SUPRESEAZA
FOLICULOGENEZA
PROGESTATIVUL - PREVINE DE REGULA PEAK-UL DE
LH NECESAR OVULATIEI
CHIAR DACA SE PRODUCE OVULATIA, MODIFICARILE
MUCUSULUI CERVICAL SI ALE ENDOMETRULUI
(ACTIUNI ALE PROGESTATIVULUI) PREVIN SARCINA
MODUL DE ADMINISTRARE A CO
ESTROPROGESTATIVE

 ADMINISTRAREA
SECVENTIALA:
 SIMILAR CICLULUI
MENSTRUAL
 IN PAUZA DE 7 ZILE -
MENSTRA DE PRIVARE ~ 25
ML (MENSTRA UZUALA ~ 35
ML)
 MODUL DE ADMINISTRARE A CO
ESTROPROGESTATIVE

 ADMINISTRAREA CONTINUA:
 REDUCEREA ELIMINAREA MENSTRELOR
 AMELIORAREA DISMENOREEI
 AMELIORAREA DURERILOR ABDOMINALE DIN
ENDOMETRIOZA
 AMELIORAREA CEFALEEI, METEORISMULUI ABDOMINAL,
TULBURARILOR AFFECTIVE
 POSIBIL SANGERARI NEREGULATE IN PRIMELE 3 LUNI DE
UTILIZARE

N.B LA FEMEILE OBEZE – TULBURARI DE ABSORBTIE,

DISTRIBUTIE, METABOLISM, EXCRETIE => POSIBIL NIVELE
HORMONALE INSUFICIENTE SUPRESIEI OVULATIEI DUPA
PAUZA DE 7 ZILE
=> SE RECOMANDA: PAUZA DE 4 ZILE / ADM. CONTINUA
 • RELATIV RAPIDA
• PRIMA MENSTRA POATE APAREA CU ≥ 14
ZILE INTARZIERE
• OVULATIA APARE:
RECUPERAREA  38% F – IN PRIMELE 30 ZILE
FERTILITATII
 90% F – IN PRIMELE 60 ZILE
DUPA
INTRERUPEREA  92% F – IN PRIMELE 90 ZILE
CO
ESTROPROGESTAT
IVE
 EFECTELE ADVERSE ALE
CONTRACEPTIVELOR ESTRO-
PROGESTATIVE

• EFECTE CARDIOVASCULARE
- TROMBOZE VENOASE SI ARTERIALE
- HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
• EFECTE METABOLICE
• EFECTE NEOPLAZICE
• ALTE EFECTE
 EFECTELE ADVERSE ALE
CONTRACEPTIVELOR ESTRO-
PROGESTATIVE

• EFECTE CARDIOVASCULARE
- TROMBOZE VENOASE SI ARTERIALE
- HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
• EFECTE METABOLICE
• EFECTE NEOPLAZICE
• ALTE EFECTE
 EFECTELE ADVERSE CARDIOVASCULARE ALE CO
 TROMBOZE SI TROMBEMBOLISM VENOS:
- TROMBOZE VENOASE PROFUNDE

- EMBOLII PULMONARE

 TROMBOZE ARTERIALE:
- IM

- AVC

 ESTROGENII CRESC COAGULABILITATEA SANGUINE (EFECT

DEPENDENT DE DOZA):
- CRESC SINTEZA UNOR FACTORI DE COAGULARE: FIBRINOGEN,
FACTOR V,VIII,X;
- SCAD SINTEZA FACTORILOR CE INHIBA COAGULAREA: AT III,
PROTEINA C, PROTEINA S
- SCAD FIBRINOLIZA (SCAD PLASMINOGENUL, CRESC PAI-1).
 CO SI TROMBOZELE VENOASE
 TULBURARILE GENETICE DE COAGULARE CRESC RISCUL DE TROMBOZA
VENOASA:
- REZISTENTA LA PROTEINA C ACTIVATA (DATORATA MUTATIEI FACTORULUI V LEIDEN)
- DEFICITUL DE ANTITROMBINA III
- DEFICITUL DE PROTEINA C
- DEFICITUL DE PROTEINA S

 FUMATUL NU CRESTE RISCUL DE TROMBOZA VENOASA

 OBEZITATEA – POSIBIL FACTOR DE RISC

 RISCUL DE TROMBOZA VENOASA LA FEMEILE SANATOASE:

x6
X3
1

Femei fara CO in
Femei cu CO Femei gravide sau in postpartum
perioada de reproducere
imediat
 CO SI TROMBOZELE ARTERIALE

 CO CU DOZE DE EE< 50 MICROG NU CRESC RISCUL DE IM SI AVC LA FEMEILE

SANATOASE, FARA FACTORI DE RISC SI NEFUMATOARE, INDIFERENT DE VARSTA SI DE
DURATA UTILIZARII.
 FACTORII DE RISC CE CRESC INCIDENTA IM:
- HIPERCOLESTEROLEMIA;
- HTA;
- DIABETUL ZAHARAT;
- FUMATUL: SINGUR → CRESTE RISCUL DE 9 ORI;
+ CO → CRESTE RISCUL DE 30 ORI.
 FACTORII DE RISC CE CRESC INCIDENTA AVC:
- HTA NECONTROLATA;
- FUMATUL

ESTROGENII: ROL PROTECTOR IMPOTRIVA ATEROSCLEROZEI (ACTIUNE DIRECTA LA

NIVELUL PERETELUI VASCULAR: OXID NITRIC, PROSTACICLINE) => IM = ACCIDENT
TROMBOTIC, NU ATEROSCLEROTIC
 CO SI HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

 CO CU 30 ΜICROG EE DETERMINA IN 10-15% DIN CAZURI CRESTERI MINORE

ALE TA: +10 MMHG TAS;
+5 MMHG TAD.

 ESTROGENII CRESC SINTEZA HEPATICA SI NIVELUL PLASMATIC AL

ANGIOTENSINOGENULUI: - VASOCONSTRICTIE (ANGIOTENSINA II)
- RETENTIE HIDRICA (ALDOSTERON)

 HTA BINE CONTROLATA MEDICAMENTOS NU REPREZINTA O

CONTRAINDICATIE ABSOLUTA PENTRU CO CU DOZE MICI.
 REACTII ADVERSE METABOLICE ALE CO
METABOLISMUL LIPIDIC : EFECT ATEROGEN
 COMPONENTUL ESTROGENIC:
- ↑ HDL-C (HDL2) SI APOLIPOPROTEINEI A;
- ↓ LDL-C;
- ↑ COLESTEROLUL TOTAL;
- ↑ TRIGLICERIDELE.
 COMPONENTUL PROGESTATIV (ACTIUNE ANDROGENICA, ACTIVITATE
ANTIESTROGENICA):
- ↓ HDL-C;
- ↑ LDL-C;
- ↓ COLESTEROLUL TOTAL;
- ↓ TRIGLICERIDELE.
 METABOLISMUL GLUCIDIC

 COMPONENTUL PROGESTATIV: GONANII > ESTRANII

- ↑ REZISTENTA LA INSULINA;
- ↑ INSULINEMIA;
- ↑ GLICEMIA.

 CO CU DOZE MICI:
- NU CRESC INCIDENTA TOLERANTEI INADECVATE LA G SAU DZ LA:
FEMEILE CU FACTORI DE RISC
FEMEILE CU DIABET GESTATIONAL RECENT

- NU CRESC NECESARUL DE INSULINA LA FEMEILE CU DZ TIP I;

- NU FAVORIZEAZA DEZVOLTAREA RETINOPATIEI SI NEFROPATIEI.
 EFECTELE ADVERSE HEPATICE ALE CO

I. SINTEZA HEPATICA DE PROTEINE

 COMPONENTUL ESTROGENIC:
- ↑ FACTOR V,VIII,X,FIBRINOGEN → CRESTE RISCUL DE TROMBOZA;
- ↑ ANGIOTENSINOGEN → CRESTE TA;
- ↑ CBG, TBG, SHBG, TRANSFERINA, CERULOPLASMINA
 COMPONENTUL PROGESTATIV: ↓SHBG
- CYPROTERONUL ACETAT: ↑ SHBG
- DESOGESTRELUL: ↑ SHBG
- GESTODENUL
 EFECTELE ADVERSE HEPATICE ALE CO

II. ICTER COLESTATIC – BENIGN SI REVERSIBIL (EFECT ESTROGENIC);

III.LITIAZA BILIARA – FAVORIZEAZA SAU ACCELEREAZA TENDINTA PREEXISTENTA

LA LITIAZA BILIARA (EFECT ESTROGENIC).
 Greata

Cefaleea
Cresterea in greutate: cresterea senzatiei de foame, retentie
hidrica (E),anabolism (P)
Cloasma (E)

Tensiune mamara (E)

ALTE Tulburari psihice: P → depresie , E→ ↓ serotoninele cerebrale

consecutiv alterarii metabolismului cerebral al triptofanului

EFECTE Seboree, acnee (P)

ALE CO Meteorism abdominal

Metroragii

Amenoree secundara

Scadere usoara a ratei conceptiei in primele luni dupa oprire

Reducerea cantitatii si calitatilor nutritive a laptelui matern

Cresterea riscului infectiilor urinare cu 20%

Cresterea riscului cervicitei (Chlamidia,Gonococ)

 Cancerul de san

• Estrogenii si progestativele – agenti co-cangerigeni

• Cresc riscul de diagnostic pe perioada utilizarii inainte de
35-40 ani (cu 25%);
• Scad riscul dupa 15 ani de la utilizare (cu 50%);
EFECTE • Nu cresc riscul la femeile cu antecedente familiale de cancer
mamar
NEOPLAZICE • Nu cresc riscul la femeile cu mutatii BRCA

ALE CO

Cancerul endometrial – reduc riscul cu:

• 20% dupa primul an

• 40% dupa 2 ani
• 60% dupa 4 ani
 Cancerul ovarian

• Reduc riscul cu:

• 40% dupa 4 ani
• 53% dupa 8 ani
• 60-80% dupa 12 ani
• Efectul protector persista peste 20 de ani dupa
oprirea CO
EFECTE • scad riscul cu:
• 30 – 80% la femeile cu mutatie brca 1 si
NEOPLAZICE • 58 – 63% la femeile cu mutatie brca 2
ALE CO • NB: valorile mai mari corespund duratelor de
utilizare > 5 ani

Cancerul de colon

• Scade incidenta cancerului de colon

 CANCERUL COLULUI UTERIN
 CRESC RISCUL DE ADENOCARCINOM, PROPORTIONAL CU DURATA DE UTILIZARE;

 FACTORI FAVORIZANTI:

- PARTENERI SEXUALI MULTIPLI

- INCEPEREA PRECOCE A VIETII SEXUALE
- EXPUNEREA LA PAPILOMA VIRUS (EXPRESIA ONCOGENELOR E6 SI E7)
- FUMATUL

ADENOMUL HEPATIC
 CRESC USOR INCIDENTA, PROPORTIONAL CU DURATA DE UTILIZARE;

 REGRESEAZA DUPA INTRERUPEREA CO;

 NU S-A DOVEDIT CRESTEREA INCIDENTEI CANCERULUI HEPATIC.

ADENOMUL HIPOFIZAR
 NU CRESC INCIDENTA ADENOAMELOR HIPOFIZARE;

 NU AU RISC DE CRESTERE A VOLUMULUI TUMORAL IN CAZUL MICROADENOAMELOR, INCLUSIV

MICROPROLACTINOAME
 EFECTE ENDOCRINE

• estrogenii cresc sinteza hepatica de CBG, scad metabolizarea

hepatica a cortizolului;
• derivatii progesteronici: deplaseaza cortizolul de pe cbg → ↑
Corticosuprarenale
cortizolul liber;
• raspunsul la stres → normal

• estrogenii cresc sinteza hepatica si scad clearance-ul metabolic

al TBG → ↑ tiroxina totala
• TSH, fT4 – valori normale
Tiroida
• N.B: posibila crestere a necesarului de levotiroxinala femeile
cu hipotiroidie in tratament
 CONTRAINDICATII ABSOLUTE ALE CO
ESTROPROGESTATIVE

ANTECEDENTE PERSONALE DE:

− TROMBOFLEBITE
− TROMBEMBOLII
− AFECTIUNI VASCULARE CEREBRALE
− CIC, IM
 ANTECEDENTE FAMILIALE DE
TROMBOZE SI TROMBEMBOLISM
VENOS (DEFECTE DE COAGULARE
MOSTENITE).
 HTA NECONTROLATA MEDICAMENTOS
 MIGRENA CU AURA
 FACTORI DE RISC PENTRU TROMBOZE:
− TULBURARI DE COAGULARE CUNOSCUTE
− BOLI SISTEMICE CU AFECTARE VASCULARA,LES,DZ
CU RETINOPATIE / NEFROPATIE
− DISLIPIDEMIE SEVERA
 BOLI CARDIACE CU INSUFICIENTA
CARDIACA CONGESTIVA,VALVULOPATII
 CONTRAINDICATII ABSOLUTE ALE CO
ESTROPROGESTATIVE
FEMEI PESTE 35 DE ANI SI FUMATOARE DIABETUL ZAHARAT NECONTROLAT SAU CU
COMPLICATII (EX: RETINOPATIE);
> 15 TIGARI/ZI
CARCINOMUL MAMAR SI ENDOMETRIAL
AFECTIUNI HEPATO-BILIARE
DIAGNOSTICAT SAU SUSPECTAT;
− HEPATITA ACUTA VIRALA
DISPLAZIILE SEVERE ALE COLULUI UTERIN;
− ICTER COLESTATIC RECURENT
SANGERARI VAGINALE ANORMALE
− ANTECEDENTE DE ICTER COLESTATIC DE SARCINA
NEDIAGNOSTICATE;
− ENZIMOPATII: SINDROM ROTOR, SINDROM
DUBIN-JOHNSON SARCINA;

− HEPATOM MACROPROLACTINOMUL
− PORFIRIA TUMORI TROFOBLASTICE (PANA CAND HCG
− COLECISTITA ACUTA DEVINE NEDOZABIL)
 Migrenele;

HTA controlata;

Boala varicoasa; antecedente de tromboze, tromboflebite superficiale;

Imobilizarea prelungita;

Hipercolesterolemia;

CONTRAINDICATII Antecedente familiale de litiaza biliara;

RELATIVE Diabetul gestational; DZ tip I fara complicatii relative

ALE CO Anemia falciforma;

ESTROPROGESTATIVE Leiomiomul uterin;

Icterul colestatic de sarcina;

Epilepsia;

Depresie severa;

Boala Crohn;

Interventii chirurgicale planificate (4 saptamani);

Femei peste 35 de ani, fumatoare.

 EFECTELE BENEFICE ALE CO ESTROPROGESTATIVE

 CONTRACEPTIE EFICIENTA: MAMARE;

− ↓ INCIDENTA AVORTULUI;
 REDUCEREA INCIDENTEI LEIOMIOAMELOR
− ↓ NECESITATEA STERILIZARII
UTERINE;
CHIRURGICALE.
 TRATAMENTUL SI PROFILAXIA
 REDUCEREA RISCULUI DE CANCER
CHISTURILOR OVARIENE (NU SI CO CU
OVARIAN;
DOZE MICI);
 REDUCEREA RISCULUI DE CANCER
 REDUCEREA INCIDENTEI BOLII
ENDOMETRIAL;
INFLAMATORII PELVINE (SALPINGITE),
 REDUCEREA NUMARULUI DE SARCINI CAUZA DE STERILITATE SAU SARCINA
ECTOPICE; EXTRAUTERINA;

 PROTECTIE IMPOTRIVA ENDOMETRIOZEI;  TRATAMENTUL SEBOREEI, ACNEEI,

HIRSUTISMULUI, ALOPECIEI (EFECTE
 TRATAMENTUL DEREGLARILOR CICLULUI
ANTIANDROGENICE);
MENSTRUAL:
− REGLAREA CICLICITATII MENSTRELOR; TRATAMENTUL AMENOREEI
− REDUCEREA HIPERMENOREEI→REDUCEREA HIPOTALAMICE;
INCIDENTEI ANEMIEI FERIPRIVE  REDUCEREA INCIDENTEI ARTRITEI
− AMELIORAREA DISMENOREEI; REUMATOIDE;

 PREVENIREA PORFIRIEI MENSTRUALE.

 REDUCEREA INCIDENTEI DISPLAZIEI
 SIMPTOME “SEMNAL DE ALARMA” ASOCIATE CO

 DURERI ABDOMINALE: - TROMBOZA VENOASA MEZENTERICA;

- LITIAZA BILIARA;
- ADENOM HEPATIC.
 DURERI MEMBRE INFERIOARE: - TROMBOZA VENOASA
PROFUNDA;
 ICTER: - COLESTAZA HEPATICA;
 DURERI TORACICE, DISPNEE: - EMBOLIE PULMONARA;

- INFARCT MIOCARDIC.
 TULBURARI DE VEDERE (↓ AV,FOSFENE,VEDERE NECLARA): -
EMBOLIE RETINIANA
 CEFALEE MIGRENOASA NEOBISNUIT DE SEVERA: - RISC DE AVC
PLASTURE ESTRO-PROGESTATIV
DENUMIRE COMERCIALA: EVRA

• COMPOZITIE:
 ETINILESTRADIOL – ELIBERARE 0,034
MG/ZI
 NORELGESTROMIN – ELIBERARE 0,2
MG/ZI

• FORMA: PLASTURE TRANSDERMIC

• INDICELE PEARL: 0,95
• EFICACITATE SCAZUTA LA FEMEILE > 90KG
 PLASTURE ESTRO-PROGESTATIV
DENUMIRE COMERCIALA: EVRA

• ADMINISTRARE:
 PRIMA UTILIZARE - IN PRIMA ZI DE MENSTRA
 APLICAT PE FESE/ABDOMEN/BRAT/SPATE
 1 PLASTURE/SAPTAMANA, TIMP DE 3 SAPTAMANI, CU O SAPTAMANA PAUZA
PENTRU MENSTRA DE PRIVARE
 INDEPARTAREA PLASTURELUI IN CELE 3 SAPTAMANI ≤ 24 ORE – NU ANULEAZA
EFECTUL CONTRACEPTIVE
 IN CAZUL DORINTEI DE AMANARE A MENSTREI : MAXIM 6 PLASTURI CONSECUTIVE

• MECANISM DE ACTIUNE
• REACTII ADVERSE similare cu cele ale contraceptivelor orale
estroprogesteronice
• CONTRAINDICATII
 MINIPILULE CU
PROGESTATIV
MECANISME DE ACTIUNE
Component Denumire
Progesteronic comerciala - ↓ CANTITATEA SI ↑ VASCOZITATEA MUCUSULUI
CERVICAL
AZALIA
CERAZETTE - MODIFICARI ATROFICE ALE ENDOMETRULUI
DESOGESTREL DESIRETT
0,075 mg DESOGESTREL - ↓ MOTILITATEA TUBARA
SANDOZ - INHIBA OVULATIA INCONSTANT NUMAI IN 40% DIN
SOFTINETTE
CAZURI

EFICACITATE

- INDICELE PEARL: 1,4 - 4,3 SARCINI LA 100 FEMEI PE

PERIOADA UNUI AN

- RATA CUMULATA DE INSUCCESE INTR-UN AN: 0,5-3%

 MINIPILULE CU PROGESTATIV

EFECTE ADVERSE
- NEREGULARITATI MENSTRUALE
- RISC CRESCUT DE CHISTURI OVARIENE FOLICULARE
- EFECTE ANDROGENICE (EXCEPTIE: DESOGESTRELUL)
- NUMAR CRESCUT DE SARCINI ECTOPICE, IN CAZ DE INSUCCES AL CONTRACEPTIEI

AVANTAJE
- EFECTE ADVERSE LIPIDICE, GLUCIDICE, PE FACTORI DE COAGULARE, NESEMNIFICATIVE
- RECUPERAREA IMEDIATA A FERTILITATII DUPA INTRERUPERE
- POSIBILITATEA UTILIZARII IMEDIATE POSTPARTUM, IN PERIOADA DE ALAPTARE
- POSIBILITATEA UTILIZARII LA FEMEILE LA CARE ESTROGENII SUNT CONTRAINDICATI
- NU DETERMINA SCADEREA LIBIDOULUI

INTERFERENTE MEDICAMENTOASE (CRESC METABOLIZAREA HEPATICA)

- RIFAMPICINA
- FENOBARBITAL
- FENITOINA
- PRIMIDONA
- CARBAMAZEPINA
POSIBIL: ETHOSUXIMID, GRISEOFULVIN, TROGLITAZONA
 CONTRACEPTIVELE CU DERIVATI PROGESTATIVI CU DURATA
LUNGA DE ACTIUNE (ELIBERARE LENTA)

 SUSPENSII INJECTABILE
- MEDROXIPROGESTERON ACETAT DEPOT 150 MG LA 3 LUNI;

 IMPLANTURI SUBDERMICE
- LEVONORGESTREL (NORPLANT) – 9 ANI
- ETONOGESTREL (3-KETODESOGESTREL)- NEXPLANON - 3 ANI
 MEDROXIPROGESTERONUL ACETAT DEPOT

• DERIVAT DE 17 – ACETOXIPROGESTERON
• DOZA: 150 MG/ 3 LUNI
• EFICACITATE: FOARTE BUNA
RATA DE SARCINI: 0,1% IN PRIMUL AN, 0,4% LA 2 ANI
INDICILE PEARL: 0,2 – 0,5
• ADMINISTRARE:
INJECTIE INTRAMUSCULARA – MUSCHI DELTOID SAU
GLUTEUS
IN PRIMELE 5 ZILE ALE CICLULUI MENSTRUAL
 Mecanismele de actiune:

• Supresia ovulatiei prin blocarea peak-ului deLH

• Prevenirea nidarii blastocistului (atrofia endometrului)
• Cresterea vascozitatii mucusului cervical

Efecte adverse:

• Sangerari neregulate
• Amenoree secundara (70% cazuri dupa 2 ani)
MEDROXIPROGESTERONUL • Tulburari psihice: depresie - in mai putin de 5% din cazuri
•
ACETAT DEPOT •
Cefalee
Crestere in greutate 1,5 – 4 kg in primul an de utilizare
• Efecte metabolice: usoara deteriorare a tolerantei la G, ↓HDL-
colesterolului, ↑ LDL-colesterolului, dar fara risc crescut de
ateroscleroza/ accidente aterosclerotice
• Reducerea densitatii osoase – reversibila
• Restaurarea intarziata a fertilitatii (7-12 luni), dar 90% din femei pot
obtine o sarcina in intervalul de 18 luni de la ultima injectie
 IMPLANTURI SUBDERMICE

• NORPLANT :
 SISTEM DE ELIBERARE PRELUNGITA A LEVONORGESTRELULUI (216 MG )
 DURATA DE ACTIUNE: 3 ANI

• NEXPLANON :
 SISTEM DE ELIBERARE PRELUNGITA DE 3-KETODESOGESTREL (ETONOGESTREL),
METABOLITUL ACTIV AL DESOGESTRELULUI (68 MG )
 DURATA DE ACTIUNE: 3 ANI

• IMPLANTAREA:
 SUBCUTANATA, LA NIV. BRATULUI NON-DOMINANT (8-10 CM DEASUPRA COTULUI)
 NU PROFUND – INDEPARTARE DIFICILA, RISC DE LEZIUNI NERVOASE/ VASCULARE
 IN PRIMELE 5 ZILE DE MENSTRA SAU IMEDIAT DUPA OPRIREA ALTUI MIJLOC
CONTRACEPTIVE
 DUPA TEST DE SARCINA NEGATIVE IN CAZ DE AMENOREE

• ESTE RADIOOPAC – PERMITE LOCALIZAREA SI EXTRAGEREA IMPLANTURILOR

NEPALPABILE (FOARTE RAR – MIGRARE PE CALE VASCULARAIN TORACE)
 MECANISM DE ACTIUNE :
• Inhibarea ovulatiei (supreseaza peak-ul preovulator de
LH):
• Se produce in primele 8 ore dupa implant
IMPLANTURI • Efect reversibil dupa 3-4 sapt. dupa extragere
• Cresterea vascozitatii mucusului cervical
SUBDERMICE • Atrofia endometrului

NEXPLANON
AVANTAJE :
• Posibilitatea implanatrii imediat postpartum /
postabortum
• Eficienta neinfluentata de indicele de masa corporala
 EFECTE ADVERSE:
• Menstre neregulate
• Amenoree secundara (50% femei)
• Mastodinii
• Depresie, scaderea libidoului
IMPLANTURI • Labilitate emotionala
• Foarte rar: sarcina ectopica
SUBDERMICE
CONTRAINDICATII:
• Boala trmbembolica activa
NEXPLANON • Afectiuni hepatice active sau severe
• Tumori hepatice
• Sangerari vaginale de cauza necunoscuta
• Cancer de san / endometru
• Diabet zaharat cu control slab