IRM MAMAR

UMF CRAIOVA
CONF. DR. MIHAI POPESCU
 IRM – SCOP,LIMITE,POSIBILITATI

 IRM- METODA COMPLEMENTARA MAMOGRAFIEI

 Se adresează cazurilor:
 -cu p.b.negativă;
 Leziunilor multifocale;
 Leziunilor profunde tangente pertelui toracic;
 Patologiei protetice;
IRM SINGULARA NU ARE VALOARE DIAGNOSTICĂ
 IRM CU SUBSTANŢA DE CONTRAST
 Valoarea acesteia depinde de:
 Secvente de puls cu cupe fine;
 O buna cantitate de produs de contrast;
 Supresia artefactelor;
CRITERII DE INTERPRETARE:
- Sensibilitate excelenta in cazul cancerelor invazive;
- 90% sensibilitate in decelarea cancerelor invazive – in cazul
prizelor de contrast precoce;
 SELECTIA PACIENTILOR
 Pacientele sub 30 de ani:
 - captare de contrast la nivelul ţesutului glandular, focal
nespecific;
 - pacientele cu tratament hormonal substitutiv-prizele de
contrast sunt nespecifice si scad specificitatea metodei;
 - evitarea biopsiilor inutile;
 - IRM+mamo- sensibilitate diagnostica de 95%.
 12000 de cazuri:
 - IRM cu substanţa de contrast-sensibilitate de 95-98%
cancerele invazive;
 -sensibilitate extrem de redusă în cazul cancerelor în “situ”.
 IRM fără substanţa de contrast
 Patologia protetica
 - defecte de perete;
 - rupturi protetice.
 -90% specificitate, 90% sensibilitate;
 IRM CU SUBSTANŢA DE CONTRAST
 INDICAŢII PRINCIPALE:
 - Permite afirmarea sau excluderea cancerelor mamare in
anumite situatii:
 - in prezenta cicatriciilor importante la care MAMO are
valoare limitată – IRM – nu trebuie utilizata p.3 luni după
chirurgie si 12-18 luni după RT;
 - ţesut mamar dens mamografic – IRM serveste la
ameliorarea sensibilitatii detectarii leziunilor multifocale din
sanul omo+ si contralateral;
 CI –IRM cu substanţa de contrast:
 -evaluarea pacientelor tinere sub 35 ani cu sani densi
mamografic; excluderea microcalcificarilor suspecte;
 Excluderea unei neoplazii intr-un san inflamator;
 IRM cu substanţa de contrast
 IRM peste 0,5 T;
 Sectiuni sub 4 mm – optim 2 mm;
 Cancerele + dispozitie ductala + poate aparea sub forma
unei mase incomplete; priza de C poate fi subapreciata;
 Secvenţele 3D sunt preferate din aceste motive:
 - secvente 3D+ turboFlash – preferate;
 Secvenţele cu saturatie de grasime +pot genera un semnal
mai mult sau mai puţin heterogen;
 Substractia poate fi realizata;
 Obligatoriu + pacienta sa nu se miste; reducerea artefactelor
cardiace;
 IRM cu substanţa de contrast
 -doza variază de la 0,1 la 0,2 mmol kg. corp;
 - dozele mai crescute permit detectarea micilor leziuni;
 - utilizarea de sectiuni fine;
 CORELAREA CU MAMOGRAFIILE SI ECOGRAFIILE
ANTERIOARE;
 6- 17 ZI A CICLULUI MENSTRUAL;
 PENTRU A EVITA PRIZELE DE CONTRAST
NESPECIFICE, DISEMINATE SAU FOCALE CARE POT
SURVENII;
 ATENŢIE LA C.I.
 IRM FĂRĂ SUBSTANŢA DE
CONTRAST
 Achiziţii in cel puţin doua planuri;
 Cupe fine sub 5 mm, si o secventa cu cupe de 2mm;
 SECVENTE T2 CU PONDERATIE ADIPOASA;
 T1 CU SAU FARA SATURATIE ADIPOASA;
 IRM CU SUBSTANŢA DE CONTRAST
 FACTORI care trebuie analizaţi:
 - prezenta captarii de substanţa de contrast;
 Forma si morfologia captarii substanţei de contrast – captare
focala, captare neregulata, incărcare difuza, sau neregulata;
 O priza de contrast francă, este in fav pr. Malign; captari
moderate la în 10 % din cancere, după cum exista si leziuni
benigne cu captare de contrast;
 Priza de contrast rapidă – malign
 Captarea lenta la 5-7% din cazuri;
 - absenta prizei de contrast – p.m. aproape exclus;
 - cancerele in situ- dificil IRM- mamo-focare de
microcalcificări.
 IRM CU SUBSTANŢA DE CONTRAST
 O priza de contrast focală, o priză de contrast focala
canalară – biopsie chirurgicala;
 - leziunile benigne- cu priza de contrast prezentă, bine
delimitata- monitorizare evolutivă cu repetarea examenului
IRM la 6 L apoi la 12-18 L;
 Evitarea biopsiilor inutile a fibroadenoamelor;
 IRM + nu furnizeaza informatii in cadrul prizelor de contrast
difuze;
 IRM FĂRĂ SUBSTANŢA DE CONTRAST –
PATOLOGIA PROTETICĂ
 PROTEZELE UNICAMERALE-SILICON SAU SOL SALINA;
 PROTEZELE BICAMERALE – SOLUTII SALINE,
 ADESEA LICHID INTRE ŢESUTUL CONJUCTIV SI
INVELISUL PROTEZEI – HIPERSEMNAL T2, A SE
DIFERENTIA DE RUPTURILE PROTETICE;
 FIBROZA +HIPOSEMNAL CU PRIZA DE CONTRAST+CE
DEFORMEAZA PROTEZA DATORITA CARACTERULUI
RETRACTIL;
 RUPTURA PROTEZEI – SILICON IN AFARA CAPSULEI
CONJUCTIVE IN HIPERSEMNAL T2-RUPTURA
EXTRACAPSULARA;
 R. INTRAAPSULARA – PREZENTA DE FLUID
EXTRACAPSULAR SI EXTRACONJUNCTIV;
 PATOLOGIE PROTETICA
RUPTURA PROTETICA
EXTRACAPSULARA Și aer
intraprotetic
 ASPECTUL IRM NORMAL AL
SANULUI SAN IN
LACTATIE
 T1 – HIPERSEMNAL ADIPOS
INTENS;
 STRUCTURILE CONJUNCTIVE,
CANALARE SI GLANDULARE,
LIGAMENTUL COOPER- IN
HIPOSEMNAL;
 POSTCONTRAST- IN
GENERAL NU ESTE O PRIZA
DE CONTRAST
SEMNIFICATIVA, CU EXCEPŢIA
VASELOR;
 PRIZA DIFUZA DE CONTRAST
ESTE DEPENDENTA DE
CONSTELATIA HORMONALA
FIIND MAI ACCENTUATA PRE-
SI POSTMENOPAUZAL;
ASPECTE INTERVENTIONALE SAN
HEMATOM
POSTBIOPSIE

Clip chirurgical p.o

 PATOLOGIA BENIGNA A SANULUI
 LEZIUNILE BENIGNE MAMARE-HIPOSEMNAL FATA DE
CONTINUTUL ADIPOS;
 IN GENERAL NU PREZINTA PD.C CU EXCEPŢIA
COMPONENTELOR FIBROASE;
 25-30% DINTRE LEZIUNILE BENIGNE :
 P.D.C. DIFUZA;
 P.D.C.DIFUZ CONFLUANT;
 P.D.C.LOCALIZATA CU CONTURURI NEREGULATE SAU
P.D.C LOCALIZATE NODULARA
Patologie nodulara benigna –
p.d.confluenta
Patologie mamara benigna –localizata
de tip benign;
 PATOLOGIE MAMARĂ BENIGNĂ

SAGT1 FAT SAT NATIV SI POSTCONTRAST

PATOLOGIE MAMARA BENIGNA
 PATOLOGIE MAMARA BENIGNA

FIBROADENOM MAMAR
 TUMORI BENIGNE
 HAMARTOAMELE – NU
SUNT DG. IRM;
 FIBROADENOAMELE:
 Aspectele IRM sunt
dependente de
compozitia
fibroadenoamelor:
 -fibroadenoamele
fibrozate – pdc minima
sau absenta;
 Nodul distinct-fpdc,
hiposemnal T2 –leziune
benigna; c.mucinoase –
HST2;
Fibroadenom vechi
 Tumori benigne
 Fibroadenoamele
tinere,hipercelulare – pd.c.rapidă,
nodulara, cu contururi regulate;
 Hiposemnal T1, nodular, cu
contururi regulate, priza de
contrast prezenta;
 Papiloamele – aspect similar,
cele fibrozate pot prinde minim
contrast;
 Fibroze benigne – priza de
contrat neregulata, de corelat cu
biopsia, ex repetate;
 Ganglion intramamar
 Afecţiuni inflamatorii
Mastita cronica –
ectayie ductala si
priza de contrat
minima la nivelul
parenchimului
rezidual.
Abcesele si fistulele
Urmeaza unei mastite
cronice;
IRM – LEZIUNE
CAVITARA
ROTUNDA SAU
NEREGULATA, CU
SEMNAL LICHIDIAN
SI CAPTEAZA
PERIFERIC;
 CANCERELE MAMARE IN SITU

 IRM – VALOAREA
REDUSA,
 PRIZE DE
CONTRAST FOCALE
ASEM. LEZIUNILOR
PROLIFERATIVE
BENIGNE ;

CARCINOM DUCTAL IN SITU

 CANCERELE MAMARE INVAZIVE
 INDICATII:
 Informatii complemetare metodelor conventionale;
 Excluderea unei leziuni maligne pe un san cicatricial;
 Excluderea atingerii multicentrice sau bilaterale, la
pacientele ce adopta o atitudine terapeutica consrvatoare
pentru leziuni de mici dimensiuni;
 Cazul metodelor conventionale cu valoare limitata
 IRM ÎN CANCERELE INVAZIVE

CARCINOM INVAZIV SAGT1 PRE SI

POSTCONTRAST
CARCINOM INVAZIV
 IRM in cancerul mamar
 Secvente native si postcontrast:
 - curba dinamica evocatoare
penrtu diagnostic;
 PDC PRECOCE-WASH OUT –
LM
 CURBA IN PLATOU – BIOPSIE
 CURBA DESCENDENTA –
PROBABIL BENIGNA- BIOPSIE