7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
APLICATII CLINICE
Prof. Dr. Ioan Codorean

Clinica de Radiologie-Imagistică Medicală şi
Medicină Nucleară
Spitalul Militar Central
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

(SUBDURAL)
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPAŢIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR
•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de

- tumorile benigne ale tecii neurale - neurofibroame si schwanoame,
dezvoltate pe traiectul unei rădăcini
- meningioame (dezvoltate din foiţele duramater)
•In literatura recentă s-a raportat o creştere semnificativă a incidenţei

metastazelor leptomeningeale
•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea cât şi

specificitatea IRM
NEUROFIBROAMELE
•Incidenta crescuta între 30-40 ani fără

predominanţă de sex
•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi

lombare; de obicei sunt solitare (90%) dar pot fi
şi multiple - (NF1)
•Sunt localizate preferenţial în partea

antero-laterală a canalului rahidian, pe traiectul
unei rădăcini de obicei senzitive
•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de

conjugare este evocatoare şi determină lărgirea
acesteia cu subţierea unui pedicul (în sensul
înălţimii), uneori pot produce o alunecare a
corpurilor vertebrale adiacente
NEUROFIBROAMELE
•Sunt formaţiuni încapsulate, cu creştere lentă care comprima si deplasează

cordonul medular sau rădăcinile nervoase.
•Sunt în general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe

imaginile T1SE şi izo-uşor hiperintense pe imaginile T2SE si PD.
•In T2SE - aspect “in tinta” periferie hiperintensa, centru hipo/izointens
•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să nu fie

vizualizate pe imaginile native IRM.
•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul după

injectarea i.v a agenţilor paramagnetici, substanţa de contrast îmbunătăţeşte
detectabilitatea leziunilor mici şi facilitează localizarea exactă a tumorii şi relaţia
acesteia cu măduva spinării şi structurile adiacente.
Dg. de trimitere - sdr. de compresie
NEUROFIBROM medulară T10-T11
Clinic - parapareză
- Babinski pozitiv bilateral
- tulb. de sensibilitate T10-T11
- tulb. sfincteriene
T12
T1TSE cor. contrast

T1TSE sag. contrast
T1 TSE ax. contrast
- formaţiune tumorală ovalară de 20/35 mm,bine delimitată şi cu structură neomogenă, localizată în canalul
rahidian toracal inf., la nivel T12, în 1/2 sa stg., cu extensie prin gaura de conjugare T12 stg. în afara
canalului rahidian.
-Administrarea substanţei de contrast arata o intensificare accentuată a semnalului tumorii în toate
incidenţele efectuate
NEUROFIBROM
Dg. de trimitere: -
Sdr. de compresie
medulară T3
Clinic - ataxie
spinală
T3 t
t
t
3
t
3
t
t
t
T2TSE sag T1SE ax.t contrast T2Fl2d
-formaţiune tumorală rotund-ovalară de 1,8/1,2/1 ax cm, bine delimitată, cu structură
neomogenă, localizată intradural extramedular, corespunzător spaţiului intervertebral T3-
T4.
-pe secvenţele T2W tumora are semnal uşor intens, iar pe secvenţele ponderate T1 semnalul
este izointens cu semnalul măduvei spinării.
-tumora ocupă 1/2 dr. a sacului dural, deplasând spre stanga şi comprimând măduva spinării
la acel nivel şi lărgeşte gaura de conjugare T3-T4 de partea dreaptă
NEUROFIBROM
T1TSE cor. contrast Mielo RM sagital

-după administrarea s.c. apare o intensificare uşoară şi neomogenă a
semnalului tumorii
-pe mielografia RM sagitală imagine de “stop” LCR.
NEUROFIBROM
T1SE cor.
T2TSE ax. T2TSE sag.

- formaţiune tumorală ovalară, aproximativ 3/2 cm (în plan coronal), bine delimitată,neomogenă, intradural,
extramedular, de la C1 la C2, în 1/2 dr. a sacului dural
-Tumora are semnal neomogen crescut pe secvenţele T2W şi semnal izointens pe secvenţele T1W, prezentând
central o arie neregulată, cu semnal hiperintens T2 şi hipointens T1, sugestivă pentru o zonă de necroză
intratumorală.
-Formaţiunea comprimă spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. , comprima si deplasează spre stânga măduva
spinării cervicală de la C1 la C2.
NEUROFIBROM
T2
T1TSE sag. T2TSE ax.

T2TIRM sag. (FLAIR) T2TIRM cor. (FLAIR)
Dg. de trimitere - Nevralgie crurală stg.

-Formaţiune alungit-ovoidală, 40/10/12 mm, ce ocupă aproape complet canalul rahidian, de la 1/2 inf. a
corpului vertebral T11 la nivelul spaţiului T12-L1
-Tumora este bine delimitată, cu structură neomogenă T2, având două componente, una cu semnal
hiperintens (mai intens decât LCR) şi alta cu semnalizointens. Semnal izohipointens T1. şi hiperintens
neomogen FLAIR,
-Tumora deplasează postero-lateral spre dr. şi comprimă intens conul medular şi rădăcinile cozii de cal
-Tumora are caracter benign, este intradurală extramedulară cu 2 componente: solidă şi chistică
NEUROFIBROM
Diagnostic diferential
1. Schwannom:
- dificil de diferentiat de NF izolat
- semnul “in tinta”* este mai frecvent intalnit in NF decat in schwannom
- schwannomul este mai hiperintens in T2
2. Meningocel:
- aspect clasic cu intensitatea semnalului identica cu a LCR
- se incarca cu substanta de contrast administrata intratecal
*periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
Criterii diagnostice
•6 sau mai multe macule în “cafea cu
lapte” al căror diametru este >5 mm la
pacienţii prepubertate şi >15 mm la
pacienţii postpubertate
•2 sau mai multe neurofibroame de
orice tip sau un neurofibrom plexiform
•Gliom de nerv optic
•2 sau mai mulţi noduli Lische
•Leziuni axilare sau inghinale - Neurofibrom plexiform
-Ingrosare tumorala neregulata a
•Leziuni osoase (displazie de aripa radacinilor nervilor cervicali si a
sfenoidala cu sau fără pseudoartroză) plexului brahial
-Gaurile intervertebrale apar
•Părinte, copil sau rudă cu NF tip 1
marite
NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN
T1TSE cor. T2TSE cor.

-Multiple formaţiuni tumorale ovalare situate de-a lungul nervilor spinali toraco-lombari
bilaterali
-Tumorete cu semnal neomogen moderat crescut T2 şi hipo-izo semnal T1, bine delimitate dar
cu structură neomogenă
SCHWANNOM
•cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

•cel mai frecvent simptom este durerea
ASPECTE IMAGISTICE
•tumora de radacini nervoase, bine delimitata, care se accentueaza intens post sc
•70-75% intradurala extramedulara
•15% extradurala
•15% in “clepsidra”
•majoritatea au dimensiuni de cativa mm
•pot apare schwannoame gigante multisegmentare
SCHWANNOM
ASPECTE RM
•T1:majoritatea hipointense
•T2: 75% hiperintense; 40% componente chistice; 10% componente hemoragice
•Uneori aspect “in tinta” (semnal periferic crescut, centru de intensitate redusa)
•frecvent prezinta accentuare intensa post adm. substanta de contrast, omogena sau
heterogena
SCHWANNOM TORACAL CHISTIC “in clepsidra”
T1SE T1SE FS + Gd
Masa ovalara bine delimitata, dezvoltata posterior la nivelul canalului spinal toracal, cu
larga componenta extradurala
Captare periferica a sc ce evidentiaza forma “in clepsidra”, cu extensie prin gaura de
conjugare stanga in regiunea paraspinala. Absenta captarii centrale a sc. confirma
caracterul chistic al leziunii.
NEURINOM IN BISAC RECIDIVAT
T12
l
1
T12
t
1
2
T1SE sag. T1TSE ax T2TSE ax.
T2TSE cor.
NEUROBLASTOM
T1TSE cor. contrast
T1TSE ax. contrast

T1TSE sag. contrast
-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de conjugare

T7-T8, cu captare relativ omogenă.
MENINGIOAMELE
Sunt frecvente la femeile peste 50 de ani (80%).
•Sunt solitare, prezintă calcificări (detectate CT ) şi nu
au extensie în gaura de conjugare.
•În secvenţele T1SE prezintă hiposemnal
•In secvenţele T2SE sunt izo/hiperintense; pot fi
hipointense in cazul unor calcificari difuze.
•Meningioamele intens vascularizate pot avea frecvente
“flow voids”
•in secventele T1 post Gd captează omogen substanţa de
contrast, evidenţiindu-se uneori prezenţa unor spiculi de
inserţie meningiană (evocatori pentru diagnostic)
MENINGIOAMELE Meningiom cervical intradural
SE T1W sag. SE T1W ax.
Masa intradurala cervicala superioara dezvoltata in canalul spinal la nivel C2, care
deplaseaza posterior si comprima maduva spinarii adiacenta.
MENINGIOAMELE Meningiom dorsal calcificat
L1
SE T2W sag. SE T2W cor.

Masa intradurala de dimensiuni reduse, partial calcificata, ce deplaseaza si comprima
moderat conul medular.
MENINGIOAMELE Meningiom de sac dural
L1
SE T2W sag. SE T1W+Gd FS sag.
Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza

anterior si posterior radacinile nervoase.
MENINGIOAMELE Meningiom dorsal
L1
SE T1W sag. SE T1W+Gd FS cor.
Formatiune localizata intradural, ce comprima si deplaseaza in stanga conul medular.

MENINGIOAME
Schwannom
- hiperintens T2
- modificari chistice, hemoragice mai frecvente
- fara insertie durala
METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

•Sunt tumorile subdurale extramedulare cele mai
frecvente la copilul sub 10 ani
•Tumorile primitive sunt de obicei tumori
maligne intracraniene (la copil neuroblastom,
ependimom de fosă posterioară, meduloblastom,
pinealom), glioblastom la adult
•Mai rar, metastazele leptomeningeale sunt
diseminări secundare hematogene în cazul
carcinoamelor pulmonare sau mamare,
melanoamelor, limfoamelor şi leucemiilor.
METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

•Frecvent sunt asimptomatice la debut
•În general, metastazele leptomeningeale sunt nodulare, unice sau multiple, cu
implantare preferenţială în regiunea toracală sau în spaţiul subdural lombosacrat
(gravitaţional?); uneori apar sub forma unor îngroşări difuze ale rădăcinilor nervilor
lombari
•Injectarea i.v a agenţilor de contrast paramagnetici permite o mai bună detectare
a leziunilor care de regulă prezintă o captare intensă
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR

PATOLOGIA SPAŢIULUI INTRAMEDULAR
Tumori primitive
Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase
Traumatisme
Leziuni degenerative
EPENDIMOM MIXOPAPILAR
•Este cea mai frecventă tumoră de con

medular (65%)
•Apare predominant la nivel medular
inferior, conul medular şi filum terminale
(această localizare este tipică pentru subtipul
mixopapilar, iar diagnosticul diferenţial
include astrocitomul şi paragangliomul)
•Tumora este descoperită în timpul
decadelor 5-6 de viaţă cu o uşoară
predominanţă la femei.
Reprezentarea schematica a
unui ependimom. Leziune bine
vascularizata extinsa pe
inaltimile a 3 corpuri vertebrale
lombare cu largirea marcata a
canalului rahidian.
EPENDIMOM
•Clinic se prezintă cu lombalgie;ocazional pacienţii acuză deficit motor la nivelul

membrului inferior şi disfuncţii sfincteriene
•se asociaza cu neurofibromatoza tip 2 ;
• cresc lent si pot determina modificari osoase;
• largirea canalului spinal apare in 30 % din cazuri
•70% din tumorile medulare cu componenta hemoragica sunt ependimoame
•pot determina HSA acuta de cauza nonanevrismala, hemosideroza superficiala
(margine cu semnal redus -semnul “capisonului”
•Chistele intratumorale sunt mai frecvente în comparaţie cu astrocitoamele
EPENDIMOM
Aspecte RM
•T1SE: - de obicei izointens

•T2SE: - aproape intotdeauna hiperintens in raport cu maduva spinarii
•accentuare intensa post sc
T11
EPENDIMOM
T
T
T
T11
T2TIRM sag.
Mielo. RM cor. L4
Mielo RM sag.
•Canal rahidian cu conformaţie şi dimensiuni evident modificate. MăduvaT1TSE
cu semnalsag.
heterogen de la
contrast
T10 la L4
•Examenul mielografic sagital şi coronal confirmă modificările de arhitectură ale sacului dural, care
apare pseododiverticular. Se remarcă hiposemnal la cele 2 extremităţi ale sacului dural (“semnul
bonetei“)
•Postcontrast, captare periferică şi centrală, cu delimitarea de cavităţi intratumorale
•Corpul vertebrei L1 apare tasat prin tulburări trofice locale
EPENDIMOM
•Imagine mediosagitală T1
postcontrast: ependimom
mixopapilar în filum terminale.
• Se observă hipersemnalul de
la nivelul porţiunii distale a filum
terminale, care postoperator s-a
dovedit a fi infiltrat tumoral.
EPENDIMOM DE COADA DE CAL
SE T1W sag.
SE T2W sag.
Masa intramedulara dezvoltata toracal inferioar – lombarsuperioar.
Formatiunea, largeste canalul spinal si are semnal izoT1 si hipe
EPENDIMOM CERVICAL
•Imagine mediosagitală T1
precontrast la un pacient cu
ependimom în regiunea
cervicobulbară.
•Tumora conţine câteva arii
hipointense,la nivelul
extremitatilor(semnul bonetei)
datorate produşilor de
degradare ai
hemoglobinei(hemosiderina)dar
si Met.Hem. central.
EPENDIMOM
Tumori de teaca nervoasa:
- hemoragii mai rare
- se extind de obicei prin gaura de conjugare
Meningiomul:
- de obicei izointens cu maduva pe T1,T2 mai frecvent in coloana toracala,
cervicala
- de obicei nu prezinta focare hemoragice
Paragangliomul:
- tumora intens vascularizata
Alte tumori:
- hemangioblastomul (chistic cu nodul hipercaptant)

ASTROCITOM INTRAMEDULAR
•Este a doua tumoră medulară ca frecvenţă după

ependimom
•Majoritatea tumorilor afectează regiunea cervico-
toracală
•Majoritatea sunt descoperite în decadele 3-4 de
viaţă
•Simptomele precoce sunt nespecifice şi

includ durerea şi scolioză
•Tumora are o rată de creştere redusă şi
determină modificări osoase în 50% din cazuri
•Chistele asociate sunt frecvente (40%) iar
implicarea totală a măduvei este rară
•Aproape toate aceste tumori isi
accentuează semnalul postcontrast
Dg. de trimitere -
Hemipareză dr.
progresivă
Clinic - deficit motor
progresiv
- sdr. amiotrofic
mb. sup. dr.
t T2
2
T1TSE sag.+ contrast T1TSE ax.+ contrast

RM: - formaţiune tumorală intramedulară cervico-toracală ce se extinde de la C2 la T2,
ocupă 3/4 din canalul rahidian - spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. sunt dispărute
compresiv secundar
- tumora are semnal izointens T1 cu restul măduvei spinării .
- după adm. S.c. se observă o accentuare a semnalului la nivelul tumorii, în special
la periferia acesteia
(A) Imagine mediosagitală T1 cu s. de contrast: astrocitom neomogen ce afectează măduva

spinării de la C2 la T1.
(B) Imagine T1 postcontrast: hipercaptare la nivelul unor noduli tumorali.
HEMANGIOBLASTOM
•Reprezintă 3,3% din tumorile

intramedulare
•Nu au predilecţie de sex
•Se întâlnesc de regulă în decada 4
de viaţă
•30% din pacienţii cu
hemangioblastoame au sindrom Von
Hippel-Lindau
•Sindromul Von Hippel-Lindau se
transmite autosomal dominant şi se
asociază cu hemangioame cerebeloase
(35-60%), angiomatoză retiniană (25-
38%), feocromocitom (>10%) sau
hemangioblastoame (<5%).
HEMANGIOBLASTOM
• IRM fără contrast:
lărgirea canalului rahidian asocierea cu formaţiuni chistice
chistele pot avea intensitate variabilă a semnalului în funcţie de conţinutul
proteic
intensitatea crescută a semnalului chistelor face dificilă diferenţierea de
nidusul tumoral şi de măduvă
edemul asociat hemangioblastomului medular are semnal redus pe
secvenţele cu TR scurt
ariile serpiginoase adiacente lipsite de semnal pot reprezenta mişcări ale
fluxului arterelor sau varicozităţi meningeale asociate cu nidusul tumoral
hipervascularizat
•IRM postcontrast: - accentuare marcată a intensităţii semnalului la nivelul
nidusului tumoral (like electric bulb), permiţând diferenţierea nidusurilor mici de
leziunile medulare edematoase adiacente şi de chiste
HEMANGIOBLASTOM
T1TSE sag. contrast

T1SE ax. contrast
T1TSE cor. contrast

•Captare focală şi intensă, circumscrisă “ electric bulb “ în regiunea toracală inferioară a
măduvei.
•Cavitate medulara superior şi inferior de nivelul leziunii cu semnal crescut periferic şi
postcontrast
Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
METASTAZE MEDULARE SI LEPTOMENINGEALE
•Apar la mai puţin de 1% din pacienţii cu cancer, în special la cei cu tumori

primare pulmonare (> 50%) şi mamare sau cei cu limfoame, melanoame, carcinom
colorectal, leucemie
•Măduva toracică este cel mai frecvent afectată
•Tumorile SNC care diseminează frecvent prin LCR sunt meduloblastomul,
ependimomul şi gliomul
•Tumorile din afara SNC care pot disemina medular includ carcinom mamar,
carcinom pulmonar, melanom, carcinom de tract gastrointestinal şi limfom, dar
metastazele survin la aproximativ 50% din pacienţii cu leucemie limfoblastică sau
mieloblastică.
METASTAZE MEDULARE
T2SE T1SE
(A) Imagine RM mediosagitală T2 la o pacientă cu cancer de
sân: leziune cu hipersemnal la nivelul medular C1- C2.
(B) Imagine T1 postcontrast, cu captare intensa la nivelul
leziunii(carcinom pulmonar).
METASTAZE MEDULARE
•Imaginea T1 postcontrast
evidentiaza metastaze
intramedulare şi piale în conul
medular şi la nivelul unei rădăcini
nervoase lombare.
T1SE + Gd
Tumori primitive
Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si

infectioase
Traumatisme
MIELITA ACUTA
• Sindrom clinic ce grupează leziuni medulare inflamatorii şi demielinizante,

cu etiologii multiple
•Mielita acută poate apare după infecţii, vaccinare, în boli autoimune (LES)
sau în sindroame paraneoplazice
•Asocierea mielită transversă cu nevrită optică realizeaza sindromul Devic
sau neuromielită optică
•Se asociază cu infecţiile virale,tuberculoza şi LES.
MIELITA ACUTA
•IRM - semnal intramedular anormal hipointens T1 şi hiperintens T2

•Măduva de calibru normal sau uşor crescut
•Poate afecta segmentul cervical, toracal sau ambele segmente
•Leziunile îşi intensifică semnalul după administrarea de gadolinium
MIELITA ACUTA
T1TSE sag. T2TSE sag.
•Măduva cu calibru crescut, cu semnal uşor crescut în T2 şi nemodificat în T1, pe

segmentul toracal inf. (izointensa).
MIELITA ACUTA - SIDA
T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

Captare segmentară la nivelul măduvei cervicale (mielită în cadrul SIDA)
SCLEROZA MULTIPLA
•1/3 din pacienţii cu SM prezintă determinari medulare .Măduva cervicală

este cel mai frecvent afectată
•Leziunile de SM intramedulare apar ca arii cu semnal hiperintens T2 cu sau
fără arii corespunzătoare de semnal hipointens T1.
•Se pot asocia în faza acută cu tumefierea măduvei
•În stadiul cronic măduva poate deveni atrofică
•Creşterea intensităţii semnalului după administrarea de gadolinium este
corelată cu stadiul bolii(faza acută)
•1/3 din pacienţii cu SM ce prezintă clinic mielopatie pot să nu asocieze
leziuni periventriculare pe RM cerebralr
SCLEROZA MULTIPLA
T1
T1TSE sag.
T2TIRM sag. (FLAIR)
T2 Fl2d ax
T2TSE sag.
Arie longitudinală, fusiformă, în hipersemnal T2 şi izosemnal T1, la nivelul cordonului

medular, lateral în dreapta pe segmentul T1-T2
SCLEROZA MULTIPLA
T1 si T2SE sag. T2SE ax.

SCLEROZA MULTIPLA
T2SE si PD sag.
Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
TRAUMATISME
Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare

C6 – C7, cu secţionarea măduvei.
TRAUMATISME
Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu fractură-

compresie cervicală: semnal hipointens în interiorul
măduvei spinării sugerând prezenţa unui hematom.
TRAUMATISME
Fractura tasare L1
Imagine mediosagitală T2:

compresia L1 cu îngustarea
canalului medular.
•Hipersemnalul de la nivelul
măduvei se datorează edemului.
•Corpul vertebral are semnal de

intensitate crescută datorat atât
edemului, cât şi hemoragiei.
T2SE
TRAUMATISME – SPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC
•Spondilolistezisul se referă la deplasarea (posterioară sau anterioară) a unei

vertebre cu respectarea celor adiacente.
•Poate fi determinat de laxitatea ligamentară asociată cu modificări
degenerative sau cu spondiloliză (în special la persoanele tinere) sau poate fi o
sechelă a traumei; L5 –S1 sunt cele mai frecvente nivele afectate.
•Pe imaginile sagitale medii RM diametrul anteroposterior al canalului
spinal este mărit datorită spondilolizei şi nu este modificat în bolile
degenerative
TRAUMATISME – SPONDILOLISTEZIS POST-TRAUMATIC
M.C., 15 ani
RM: -dislocare vertebrala
anterioara completa a
corpului vertebral L5 fata
de baza sacrului
T2TSE sag. T1TSE sag. STIR sag. -luxatie posterioara a
sacrului, cu compresie a
sacului dural si a
radacinilor cozii de cal
-hiperlordoza
L5 lombara si accentuarea
cifozei sacrate
sacru
-spina bifida larga la
corpurile vertebrale
sacrate
T2TSE ax. Mielografie RM

Tumori primitive
Tumori secundare
Traumatisme
SIRINGOMIELIA
•Este o boală cronică a parenchimului medular care apare ca o cavitate

intramedulară ce nu comunică cu canalul ependimal
•Termenul este folosit în prezent pentru a descrie orice cavitate
intramedulară
•Se diferenţiază de hidromielie: cavitatea hidromielică este mărginită de
celule ependimale şi corespunde unei dilatări a canalului ependimal, în timp ce
în siringomielie cavitatea este mărginită de glioză astrocitară
•Diagnosticul diferenţial este dificil de făcut sau chiar imposibil prin
tehnici imagistice
HIDROSIRINGOMIELIA RM nativ
T1TSE sag. T2TSE sag. T2FLAIR 2d
•Clinic: - compresie medulara toracala operata; laminectomie T5-T7

•RM: - cordonul medular de la T2 la T5 are calibru crescut si prezinta central
semnal hiperintens T2 si hipointens T1 si FLAIR. De la T6 la T7 cordonul are
dimensiuni reduse si contur neregulat. Epidural la acelasi nivel se remarca ingrosarea
heterogena si neregulata a spatiului.
HIDROSIRINGOMIELIA
RM contrast
T1TSE sag.+ Gd T1TSE ax. +Gd
•Post-contrast se evidentiaza procesul congestiv epidural si

incarcarea periferica a cavitatilor siringomielice.
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL
Traumatisme – Fractura-tasare. Hidrosiringomielie
Clinic: sindrom de coada de cal
Fractură-tasare vertebră L1 operată
senzitivo-motor
T12 T12
T2TSE sag. T1TSE sag.

Mielografie RM
RM: -fractura-tasare a corpului vertebral L1,
cu retrolistezis
T12 L1 -compresia sacului dural si a conului
medular
-modificari de siringomielie la T12
-cifoza toracala inf. si lombara sup. si
T2TSE ax. T2TSE ax. scolioza lombara dextroconcava
IN LOC DE CONCLUZII
•In interpretarea imaginii se va urmari:

•Aliniamentul corpurilor vertebrale
•Forma si dimensiunile canalului rahidian
•Forma si dimensiunile cordonului medular
•Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale
•Forma, dimensiunile si semnalul discului
•Spatiul epidural
•Radacinile nervoase
•Tesuturile paravertebrale
•Aspectul sacrului
Vineri – Sambata - Duminica
SCHWANNOM
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Neurofibrom:
- pot fi dificil de diferentiat
Ependimom mixopapilar
- de obicei mai mare si mai bine vascularizat , cu hemoragii mai frecvente
- poate sa nu se distinga de schwannom gigant
Fragmente discale extruzate

- pot mima schwannomul
- de obicei sunt hipointense si nu se accentueaza post sc
SCHWANNOM PARAVERTEBRAL TORACAL INFERIOR
DREPT(extradural).
.
T2TSE cor. T2TSE ax.
T1TSE ax.+Gd
Mielo RM cor.
Mielo RM sag.
NEUROBLASTOM OPERAT RECIDIVAT
Dg. de trimitere:
-status postlaminectomie L1-L2 cu
extirpare de tumoră subdurală
Clinic:
L2 -dureri intense
l
l lombo-sacrate persistente
2 iradiate pe mb. inf. dr
-parestezii membrul inf. dr.
T1TSE sag. contrast T1TSE ax.

contrast
RM: -Arie neregulat-ovalară, polilobată, relativ bine conturată, situată paravertebral posterior şi
lateral în dreapta, extinsă de la marg. inf. a corpului vertebral L1 la marginea inferioară a corpului
vertebral L2.
-leziunea ocupa gaura de conjugare L1 si partial canalul rahidian în plan anterior, deplasând
postero-lateral stâng şi comprimând sacul dural şi conţinutul acestuia.
-după adm. s.c. se observă creşterea marcată a intensităţii semnalului formaţiunii în special la
nivelul componentei paravertebrale,
- modificări cicatriceale cu aspect fibroadipos în părţile moi posterovertebral L2-L4 în dreapta
EPENDIMOM
Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical

7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI

Prof. Dr. Ioan Codorean

PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de

•In literatura recentă s-a raportat o creştere semnificativă a incidenţei

•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea cât şi

•Incidenta crescuta între 30-40 ani fără

•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi

•Sunt localizate preferenţial în partea

•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de

•Sunt formaţiuni încapsulate, cu creştere lentă care comprima si deplasează

•Sunt în general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe

•In T2SE - aspect “in tinta” periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să nu fie

•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul după

T1TSE cor. contrast

T1TSE cor. contrast Mielo RM sagital

T2TSE ax. T2TSE sag.

T1TSE sag. T2TSE ax.

Dg. de trimitere - Nevralgie crurală stg.

*periferie hiperintensa, centru hipo/izointens

T1TSE cor. T2TSE cor.

•cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

T1SE sag. T1TSE ax T2TSE ax.

T1TSE cor. contrast

T1TSE ax. contrast

-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de conjugare

MENINGIOAMELE Meningiom cervical intradural

SE T1W sag. SE T1W ax.

MENINGIOAMELE Meningiom dorsal calcificat

SE T2W sag. SE T2W cor.

MENINGIOAMELE Meningiom de sac dural

SE T2W sag. SE T1W+Gd FS sag.

Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza

MENINGIOAMELE Meningiom dorsal

SE T1W sag. SE T1W+Gd FS cor.

Formatiune localizata intradural, ce comprima si deplaseaza in stanga conul medular.

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR

•Este cea mai frecventă tumoră de con

•Clinic se prezintă cu lombalgie;ocazional pacienţii acuză deficit motor la nivelul

•T1SE: - de obicei izointens

- hemangioblastomul (chistic cu nodul hipercaptant)

•Este a doua tumoră medulară ca frecvenţă după

•Simptomele precoce sunt nespecifice şi

T1TSE sag.+ contrast T1TSE ax.+ contrast

(A) Imagine mediosagitală T1 cu s. de contrast: astrocitom neomogen ce afectează măduva

•Reprezintă 3,3% din tumorile

T1TSE sag. contrast

T1TSE cor. contrast

•Apar la mai puţin de 1% din pacienţii cu cancer, în special la cei cu tumori

Afectiuni inflamatorii, demielinizante si

• Sindrom clinic ce grupează leziuni medulare inflamatorii şi demielinizante,

•IRM - semnal intramedular anormal hipointens T1 şi hiperintens T2

T1TSE sag. T2TSE sag.

•Măduva cu calibru crescut, cu semnal uşor crescut în T2 şi nemodificat în T1, pe

T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

•1/3 din pacienţii cu SM prezintă determinari medulare .Măduva cervicală

T2TIRM sag. (FLAIR)

Arie longitudinală, fusiformă, în hipersemnal T2 şi izosemnal T1, la nivelul cordonului

T1 si T2SE sag. T2SE ax.

Imagine mediosagitală T2: fractură cu dislocare