8a. Patologie Tumorala Vertebro-Medulara

Introducere in
Neuroimagistica
COLOANA VERTEBRALA
II
DISTRIBUTIA PATOLOGIEI IN
RAPORT CU COMPARTIMENTUL DE
ORIGINE
Patologie extradurala
Patologie subdurala (intradurala) extramedulara
Patologie intramedulara
Clasificarea leziunilor spinale
• Obiectivul primar al examinarii IRM este detectia leziunii raspunzatoare de
compresia medulara si localizarea acesteia in unul dintre compartimentele vertebrale
Extradurale Intradurale Intradurale

Cordon Dura Extramedulare Intramedulare
Medular
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

EXPLORAREA PATOLOGIEI
COLOANEI VERTEBRALE
Leziuni degenerative
Metastaze vertebrale
Traumatisme
Leziuni infectioase
Tumori vertebrale primitive
TUMORI VERTEBRALE PRIMITIVE
GENERALITATI
Metode de explorare
•Radiografia plană şi/sau CT-ul rămân tehnicile imagistice obligatorii
pentru evaluarea iniţială a patologiei tumorale a coloanei osoase, fara
compresie medulara.
•IRM şi-a demonstrat rapid calităţile în detectarea, caracterizarea
tisulară, aprecierea grading-ului şi stadializarea acestor afecţiuni tumorale.
•IRM este prioritara in evidentierea afectării epidurale, a compresiei
sacului dural şi/sau a măduvei si in aprecierea extensiei în vertebrele
adiacente si discurile intervertebrale adiacente.
•Deoarece tumorile primare ale coloanei osoase sunt rare, nu există
studii RM largi ale acestor afecţiuni. Incidenţa scăzută este reflectată şi pe
studiile efectuate: pe un număr de 1224 de tumori osoase primare, doar 67
(5,5%) au avut localizare vertebrala.
TUMORI VERTEBRALE OSOASE PRIMITIVE
GENERALITATI
• Tumori ce produc tesut osos

• Tumori ce produc tesut cartilaginos
• Tumori cu celule gigante
• Tumori ale maduvei osoase
• Tumori ale tesutului conjunctiv
• Leziuni pseudotumorale
GENERALITATI
• Tumori producatoare de tesut osos

– Benigne
• Osteom
• Osteom osteoid
• Osteoblastom
– Maligne
• Osteosarcom
GENERALITATI

• Tumori producatoare de tesut cartilaginos
– Benigne
• Condrom
• Osteocondrom
• Fibrom condro-mixoid
– Maligne
• Condrosarcom
GENERALITATI

– Sarcom Ewing si reticulosarcom
– Limfosarcom osos
– Mielom
GENERALITATI
• Tumori ale tesutului conjunctiv
• Leziuni pseudo-tumorale
– Chist osos
– Chist anevrismal
– Lacuna metafizara
– Granulom eozinofil
– Displazie fibroasa
HEMANGIOAME VERTEBRALE
•Majoritatea hemangioamelor vertebrale sunt tumori

vasculare non-agresive, cu creştere lentă, descoperite de obicei
accidental pe radiografiile planare. Deşi pot fi descoperite la
nivelul oricărui os, cel mai adesea sunt afectate vertebrele.
•Majoritatea leziunilor sunt asimptomatice şi unice.
•În 10-15% din cazuri poate să apară afectarea concomitentă
a pediculilor, laminei, proceselor spinoase sau transverse sau a
feţelor articulare.
•Un număr redus de hemangioame vertebrale au un aspect
mai agresiv şi au tendinţa de a produce compresie medulară, fie
prin creştere subperiostală cu extensie epidurală, fie prin
balonizarea vertebrei, cu îngroşarea pediculilor şi laminei,
conducând la o îngustare a canalului spinal.
•Laredo şi colaboratorii săi au descris următoarele şase caracteristici
care sunt observate frecvent în hemangioamele compresive :
 localizare între T6 şi T9
 afectarea întregului corp vertebral
 extensie la nivelul arcului neural
 expansiunea cortexului, cu margini de nediferenţiat
 aspect neregulat al striaţiilor verticale
 prezenţa unei formaţiuni la nivelul ţesuturilor moi
•La pacienţii cu hemangioame vertebrale şi durere de spate de origine
necunoscută, prezenţa a trei sau mai multe dintre aceste semne poate
indica un hemangiom potenţial simptomatic.
•Valoarea suplimentară a IRM constă în confirmarea leziunilor
morfologice observate deja pe radiografia planară şi/sau CT şi evidenţierea
intensităţilor anormale ale semnalului, permiţând diferenţierea
hemangioamelor agresive de cele neagresive.
•Pe secvenţele T1-WI, hemangioamele asimptomatice prezintă un
hipersemnal corespunzător stromei adipoase a leziunii. Pe secvenţele T2-WI,
au un semnal cu intensitate chiar mai mare. Hemangioamele mai agresive au
un semnal cu intensitate redusă pe secvenţele T1-WI.
•Datorită posibilităţii de vizualizare în plan sagital, poate fi mai clar
evidenţiată extensia exactă în spaţiul epidural şi compresia sacului dural sau a
măduvei spinării, decât pe imaginile CT.
•Din aceste motive, IRM poate fi recomandată ca tehnica optimă de
evaluare ulterioară a leziunilor simptomatice cu aspect mai puţin caracteristic
pe imaginile plane şi/sau CT.
(A) Rx frontală: trabecule secundare îngroşate datorită unui hemangiom vertebral.

(B) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: hipersemnal la nivelul unui corp vertebral
mediotoracic.
(C) Imagine T2 axială fără contrast: hipersemnal la nivelul hemangiomului, cu arii de semnal
hipointens datorat trabeculelor îngroşate sau vaselor de sânge.
T1 SE - sagital T2 TSE_Fat Sat - sagital

Hemangioame (Benigne,
de obicei asimptomatice,
vrecvent descoperite
incidental):
- hipersemnal T1 si T2 (dar
in hiposemnal in secventele
cu supresie de grasime)
- gadolinofilie variabila
Metastaze:
- hiposemnal T1,
hipersemnal T2 (chiar si cu
supresie de grasime)
- gadolinofile
T1 TSE - sagital T2 TSE - sagital

Metastaze Vertebrale vs. Hemangioame
T2 (Fat Suppressed) T1 T1+C (fat suppressed)

TUMORI SACRATE
•Tumorile primare sacrate sunt rare şi pot fi responsabile de
durerile joase de spate.
•Ele pot fi omise în evaluarea diagnostică, deoarece atenţia se
concentrează de obicei pe discurile intervertebrale, ca fiind cauza
principală a durerii lombosciatice.
•Radiografiile planare ale sacrului sunt adesea dificil de
interpretat datorită prezenţei gazelor sau materiilor fecale în
intestin, curburii posterioare a sacrului sau poziţionării improprii.
•Leziunile mici pot fi foarte greu vizibile sau complet omise,
vizualizarea fiind posibilă doar în stadiile avansate.
•Nediagnosticarea sau diagnosticarea greşită duce la întârzierea
instituirii tratamenului adecvat sau la realizarea unor intervenţii
chirurgicale inutile.
TUMORI SACRATE
•Imagistica CT şi RM contribuie la realizarea unui diagnostic

precoce şi adecvat al patologiei sacrate.
•Imagistica RM este superioară în definirea extensiei locale,

datorită posibilităţilor sale de evaluare multiplanară şi a rezoluţiei
de contrast excelente.
TUMORI SACRATE
TUMORA CU CELULE GIGANTE

•localizată la nivelul sacrului, se prezintă pe radiografia planară
ca o tumoră osteolitică, expansivă, adesea cu un comportament
local agresiv
•în 10% din cazuri, poate să apară degenerarea malignă.
•la examenul histologic, aceste tumori conţin vase sinusoide
largi, care au adesea tendinţa de a sângera.
•cantităţile crescute ale depozitelor de hemosiderină duc la
prezenţa unor arii caracteristice, neregulate, cu intensitate redusă
a semnalului, pe imaginile ponderate în T1 şi T2.
TUMORA CU CELULE GIGANTE
Imagine axială T1 postcontrast: tumoră mare cu

Lombosciatalgii
celule gigante, cu captarea substanţei de contrast,
având originea la nivelul unui corp vertbral Sindrom de coada de cal
toracal superior. Se observă deplasarea
anterioară a structurilor mediastinale.
TUMORI SACRATE
CORDOMUL SACROCOCCIGIAN
•cea mai frecventă tumoră sacrată primară, ce ia naştere din resturile
notocordului
•este o leziune malignă, cu creştere lentă, care se dezvoltă iniţial la nivelul liniei
mediane şi invadează de regulă vertebrele sacrate adiacente şi ţesuturile moi
•pe imaginile planare şi/sau CT se evidenţiază o leziune osteolitică difuz
delimitată
•în 30-87% din cazuri sunt prezente detritusuri calcificate intratumorale
(reprezentând os necrotic sechestrat)
•cordoamele vertebrale extraosoase extradurale sunt foarte rare
•pe imaginile T1-WI, majoritatea leziunilor sunt neomogene, cu semnal redus.
Pe secvenţele T2-WI se observă o intensitate crescută a semnalului. Deşi
nespecifice, intensităţile semnalului împreună cu localizarea tipică a leziunii pot să
stabilească diagnosticul.
TUMORI SACRATE
CORDOMUL SACROCOCCIGIAN
 3-5%; 80% din pacientii au >50ani,predominant barbati
 Localizare: sacro-coccigiana (50%)
 Topografie: elementele posterioare ale vertebrei,spatiul epidural; una
sau mai multe vertebre
 Macroscopic: masa de tesut moale, multilobulata cu o pseudocapsula
fibroasa; cotinut gelatinos mucoid, hemoragii, arii necrotice asociate
cu fragmente osoase sechestrate sau calcificari
 IRM: masa lobulata izo-hiposemnal heterogena in T1 si hipersemnal
in T2; aspect polimorf: zone chistice (hipersemnalT2) alternand cu
calcificari /zone cu continut mucoid(hipersemnal T1)
- pseudocapsula fibroasa in hiposemnal
- post contrast aproape toate leziunile sunt heterogene, priza de
contrast periferica
T1 axial
T2 sag T1 sag T1 axial+Gd
T2 sagital: formatiune tumoralade cca 5cm diametru, bine

delimitata de tesutul grasos inconjurator, localizata in reg
coccigiana, in hipersemnal T2 cu septuri hipointense
in interior
T1: hiposemnal neomogen prin prezenta unei zone inferioare
hiperintense(hemoragie recenta)
Postcontrast: neomogena
Diferentierea patologiei tumorale de cea netumorala
INFECTII OSOASE
•În practica clinică de rutină, cel mai adesea la nivelul coloanei sunt
prezente infecţiile.
•Diagnosticul precoce al infectiilor şi tratamentul sunt necesare
pentru a preveni instalarea deficitului neurologic.
•Pe radiografiile planare, elementele sunt adesea subtile şi pot
deveni vizibile în cazul leziunilor aflate într-un stadiu tardiv (2-3
săptămâni după debut).
•Mai târziu, pot să apară scăderea înălţimii discului, precum şi arii
neregulate date de distrucţia platoului.
•Ulterior, poate să apară colapsul vertebrei, mimând un proces
neoplazic.
•Spondilita infectioasa
•Au fost stabilite criterii pentru diferenţierea bolii neoplazice de spondilita
infecţioasă.
•În infecţiile piogenice, examinarea CT evidenţiază adesea prezenţa unei
formaţiuni la nivelul ţesuturilor moi prevertebrale, asociate unei distrucţii
osteolitice difuze şi prezenţei de gaz în os şi în ţesuturile moi adiacente. De
obicei, procesul este centrat pe discul intervertebral.
•În afecţiunile neoplazice ale coloanei, frecvent sunt implicate elementele
posterioare ale vertebrei, formaţiunea prevertebrală este relativ rară, iar
discurile intervertebrale sunt de cele mai multe ori respectate. Pe imaginea CT
nativă, mare parte din aceste leziuni poate fi uşor detectată, cu excepţia
afectării epidurale, fapt pentru care se impune examinare RM.
•Datorită sensibilităţii sale crescute în detectarea modificărilor

inflamatorii subtile, IRM a devenit tehnica de baza în diagnosticul
spondilitei infecţioase şi în diferenţierea sa de boala neoplazică.
•Evidentierea afectării măduvei osoase şi a sacului dural reprezintă un

factor foarte important in decizia terapeutica.
•În mod caracteristic, in infectiile osoase sunt implicate două vertebre

consecutive şi discul dintre ele. Măduva osoasă a acestor vertebre are un
timp crescut de relaxare pe secvenţele spin-echo. Discul dintre ele are un
semnal cu intensitate crescută pe secvenţele T2-WI.
•Cu toate acestea, diferenţierea patologiei tumorale a coloanei

vertebrale osoase poate fi uneori dificil de efectuat, deoarece şi alte
neoplasme au tendinţa de a afecta vertebre consecutive (cordomul,
limfomul, mielomul multiplu) şi, uneori, pot chiar să distrugă discul dintre
ele.
•Spre deosebire de infecţiile piogenice, spaţiul discal este adesea

neafectat în tuberculoza vertebrală.
•Pe imaginile RM sagitale sunt frecvent vizualizate extensia leziunilor

infectioase la elementele vertebrale posterioare şi diseminarea epidurală,
ceea ce îngreunează diferenţierea acestei entităţi de boala neoplazică.
GRANULOMUL EOZINOFILIC
•este o afecţiune benignă

•când se localizează la nivelul coloanei, se prezintă foarte
adesea ca o fractură-tasare (vertebra plana)
•initial se prăbuşeşte porţiunea ventrală a corpului vertebral,
ducând la un aspect în formă de pană
•tardiv, corpul vertebral se prăbuşeste în totalitate si induce
compresia rădăcinii nervului si a măduvei spinării
•înălţimea spaţiilor discale intervertebrale adiacente rămâne
nemodificată, spre deosebire de spondilodiscită.
pe imaginea RM prezintă un semnal cu intensitate crescută

pe secvenţele T2-WI
pe imaginile T1-WI cu Gd se observă o amplificare
puternică a leziunii osoase şi a ţesuturilor moi perivertebrale.
•Imagistica RM este superioară CT-ului în diferenţierea

granulomului eozinofilic de procesele infecţioase şi în definirea
extensiei reale (nemodificarea spatiului intervertebral).
•Imagine RM mediosagitală
ponderată T2: colapsul aproape
complet al unui corp vertebral
toracal superior (săgeată).
•Leziunea nu este asociată
cu afectarea ţesuturilor moi.
Forma localizata a histiocitozei X
Copil ++ tasari vertebrale
CHIST OSOS ANEVRISMAL
•Afecţiune benignă, pseudo-tumorală, alcătuită din cavităţi

anastomozante, delimitate de septuri multiple şi pline cu sânge
necoagulat
•Fecvent ia naştere secundar unei alte tumori osoase:
osteoblastom,condroblastom,displazie fibroasa
•De obicei prezinta un aspect agresiv, afectând adesea
elementele arcului posterior şi se extinde la întregul corp
vertebral
•Adesea induce fracturi-tasări secundare, cauzând compresia
rădăcinii nervului sau a măduvei spinarii
•uneori, poate afecta două vertebre adiacente, prin extensie
directă
pe radiografiile planare, se observă o leziune osteolitică bine
delimitată, la nivelul elementelor posterioare ale vertebrei (şi
corpului), cu balonizarea marcată a cortexului; acesta poate fi
redus la o “coajă” osoasă foarte subţire sau poate să fie parţial
absent. Frecvent se pot evidenţia trabeculaţii intralezionale
grosolane.
pe imaginile RM T1 şi T2-WI se vizualizează nivele caracteristice lichid-
lichid. Ariile cu semnal intermediar (egal cu al muşchilor) pe secvenţele T1 şi T2-
WI corespund produşilor de degradare a sângelui. Plasma flotantă are un semnal
scăzut pe imaginile ponderate în T1 şi crescut pe cele ponderate în T2
•În afara evidenţierii elementelor morfologice caracteristice, IRM este necesară in evaluarea
preoperatorie, pentru definirea extensiei locale reale şi relaţia cu sacul dural şi cu rădăcinile nervilor
emergenţi.
OSTEOM OSTEOID
•Tumoră benignă care apare preferenţial la nivelul elementelor
posterioare ale vertebrei
•Se asociază adesea cu scolioză dureroasă
•Apare radioimagistic sub forma unei arii focale de scleroză. Adesea
nidusul poate să nu fie vizualizat, datorită sclerozei reactive perilezionale.
•CT cu substanta de contrast este metoda de electie in diagnosticul
osteomului osteoid.
OSTEOM OSTEOID
•Pe imaginile RM ponderate în T1, nidusul, scleroza reactivă şi
edemul măduvei înconjurătoare au un semnal cu intensitate redusă.
După injectarea intravenoasă de Gd, nidusul poate să devină mai
evident, sub forma unui focar cu hipersemnal. Cu toate acestea, în
majoritatea cazurilor, IRM nu are o valoare suplimentară.
OSTEOBLASTOM
•Evidenţiat mai frecvent la nivelul coloanei decât osteomul

osteoid
•Se poate prezenta pe radiografia planară şi/sau CT sub
forma unei arii de osteoliză la nivelul elementelor posterioare,
cu distrucţie corticală şi extensie în ţesuturile moi adiacente
•Adesea sunt prezente calcificări intralezionale
•Poate să apară extensia secundară la nivelul corpului
vertebral
•Rolul IRM este limitat. Cu toate acestea, pare să fie superior
CT-ului în depistarea edemului asociat al măduvei osoase şi al
ţesuturilor moi paraspinale
OSTEOBLASTOM
CONDROM
L3
T2TSE mediosag.
T1TSE sag.
T2TSE parasag. dr.
T2TSE ax
-Corp vertebral L3 deformat biconcav, cu semnal heterogen T2
şi hipointens T1, cu diametru A-P crescut, cu invazie
intrarahidiană şi stenoză neregulată de canal rahidian
-Diagnostic postoperator: condrom
OSTEOCONDROM de sacru
CONDROSARCOM
 tumora cartilaginoasa ce afecteaza rar coloana vertebrala

3-12%
 20-60 ani ( varf 50-60 ani)
 IRM :
- semnal heterogen : arii focale hipoT2 cu calcificari in
hipersemnal/ cartilaj
- arii hemoragice in interior
- contrast : inel periferic si septuri hiperintense in interior
MIELOM MULTIPLU
 Varsta > 40ani
 Localizare toraco-lombara, corpi vertebrali cu posibila extensie

catre pediculi
 Inlocuirea maduvei osoase cu plasmocite anormale  resorbtie

osoasa  leziuni litice
 IRM : focare osoase micro/macronodulare hipoT1, hiperintens T2

si STIR si dupa administrarea substantei de contrast
- semnal medular omogen/heteorgen
- fracturi tasare 55-70%
MIELOM MULTIPLU
•IRM este mai sensibilă decât radiografia planară şi CT-ul în
detecţia localizării osoase a mielomului multiplu, dar în această
afecţiune intensităţile semnalului sunt totuşi foarte variabile şi
nespecifice
•Omogenitatea şi intensitatea semnalului pot să varieze
interindividual, deoarece mielomul multiplu poate să infiltreze pe cale
nodulară sau interstiţială şi deoarece extensia bolii şi înlocuirea
ţesutului adipos pot să varieze în mod considerabil
•Pe secvenţele SE T1-WI se evidentiaza, la nivelul maduvei
osoase, arii cu semnal scăzut sau intermediar (comparativ cu
semnalul muşchiului), difuz sau focal. Pe secvenţele SE T2-WI sau
GRE T2-WI sunt prezente arii cu intensitate intermediară sau crescută
a semnalului. Aceste elemente semiologice nu permit diferenţierea
mielomului multiplu nou descoperit de alte leziuni medulare
infiltrative.
MIELOM MULTIPLU
MIELOM MULTIPLU
T12
L1
L2
T2TIRM (STIR) T2TIRM (STIR)
-Tumoră invazivă cu localizare pe corpurile vertebrelor T12 si L2 şi pe arcurile vertebrelor L1 si

L2, cu semnal crescut heterogen în T2TIRM şi importantă compresie medulară dinspre posterior.
-Diagnostic postoperator: Mielom multiplu
CONCLUZII
•Radiografia planară şi computer-tomografia rămân încă metodele imagistice
de primă intenţie în evaluarea patologiei tumorale a coloanei osoase.
•IRM şi-a dovedit calităţile în detecţia leziunilor din ariile cu structuri
suprapuse, care sunt dificil de evaluat pe filmele planare sau din structurile cu o
anatomie osoasă complexă, aşa cum este sacrul.
•Datorită proprietăţilor sale imagistice multiplanare şi contrastului crescut al
ţesuturilor moi, IRM este deosebit de valoroasă în determinarea extensiei locale a
leziunilor tumorale şi în definirea relaţiei cu structurile nervoase centrale
adiacente.
•În cazul hemangioamelor vertebrale, IRM este o tehnică adecvată pentru
diferenţierea cu o mai mare acurateţe a leziunilor asimptomatice de leziunile cu
agresivitate intermediară, care au tendinţa de a comprima sacul dural sau măduva.
•IRM are un rol bine stabilit în diferenţierea patologiei tumorale de cea
netumorală.
TUMORA PANCOAST - TOBIAS
T2TSE ax
CT contrast
T1TSE sag.
T1TSE cor.
-Examinarea CT cu contrast arată tumoră paravertebrală toracică superioară
dreaptă cu invazie de perete toracic şi de corp vertebral
-In secvenţele T1 coronal şi sagital, tumora depăşeşte apertura toracică, invadând
structurile cervicale
-In secvenţa T2 axială se remarcă şi invazia de canal rahidian prin găurile de
conjugare drepte.
COLOANEI VERTEBRALE
Metastaze vertebrale
Traumatisme
Leziuni infectioase
Tumori vertebrale primitive
METASTAZE VERTEBRALE
GENERALITATI
•Metastazele vertebrale ale tumorilor maligne primare – reprezintă
majoritatea leziunilor ocupatoare de spaţiu extradural.
•Sunt diagnosticate în 10-39% din totalitatea cazurilor de tumori

primare.
•Neoplasmele mamare, prostatice şi pulmonare sunt responsabile

de 54-84% din totalitatea metastazelor vertebrale.
•Metastazele vertebrale se localizeaza in 68% din cazuri in

segmentul toracic, in 16% in segmentul lombosacrat si in 15% in cel
cervical.
GENERALITATI
•Tumorile care disemineaza vertebral, in ordinea frecventei, sunt:
Mielomul – 77%
Carcinomul mamar – 61%
Carcinomul prostatic – 50%
Adenocarcinomul gastric – 44%
Limfomul – 40%
Melanomul – 38%
Cancerul de col uterin – 36%
Carcinomul vezical – 33%
Adenocarcinomul pancreatic – 33%
Cancerul orofaringian – 33%
GENERALITATI
•Metastazele vertebrale pot fi prima manifestare a diseminării sistemice
a tumorii primare.
•Până la 75% din metastazele vertebrale se pot asocia cu infiltrare
carcinomatoasă epidurală.
•Aprx. 20% din pacienţii cu neoplazii la nivelul coloanei pot dezvolta o
compresie medulară, ce cauzează un deficit neurologic.
•La 8% din pacienţi compresia medulara poate să fie prima manifestare
a unei tumori primare încă necunoscute.
•Diagnosticul imagistic al infiltrării carcinomatoase epidurale anterioare,
adiacentă metastazei vertebrale, este, în majoritatea cazurilor, relativ uşor
de stabilit prin IRM. Cu toate acestea, în unele situaţii, trebuie rezolvată
problema diagnosticului diferenţial cu metastazele intradurale (subdurale
sau leptomeningeale), care reprezintă o complicaţie redusă, dar nu
neglijabilă la aceşti pacienţi.
GENERALITATI
•S-au făcut unele observaţii în ceea ce priveşte căile de
propagare şi distribuţie a leziunilor ocupatoare de spaţiu epidural
anterior, cu creştere lentă.
•Aceste studii au dus la descrierea aşa-numitului “semn al
cortinei”, care semnifica respectarea liniei mediane, cu largirea
laterala progresiva a spatiului epidural anterior (asemanator
cortinelor deschise din salile de teatru).
•Recunoaşterea prezenţei sau absenţei acestui semn este utilă
în diferenţierea leziunilor ocupatoare de spaţiu epidural anterior
de cele intradurale, cu implicatii terapeutice.
•Infiltratiile carcinomatoase epidurale pure beneficiaza de
raditerapie, in timp ce infiltratiile subdurale (leptomeningeale)
necesita administrarea chimioterapiei intratecale.
GENERALITATI
•Respectarea liniei
mediane poate fi considerat
un veritabil semn diagnostic
topografic.
•“Semnul cortinei” poate
fi observat sistematic,
exceptând situaţiile în care
septul median este distrus
de către o leziune traumatică
asociată, cum ar fi o
fractură-tasare a corpului
Imagine T1 postcontrast – vertebral, o tumoră agresivă
metastaze în spaţiul epidural anterior. sau o spondilita TBC cu
Modificarea poartă numele de "semnul
abces perivertebral
cortinei”, deoarece se "închide” peste
septul fibros median. circumferential.
CONCLUZII
•Conform datelor recente, spaţiul epidural anterior este o

structură membranoasă cu orientare sagitală, localizată între
ligamentul longitudinal posterior şi faţa anterioară a sacului
dural, care împarte spaţiul epidural anterior în două
compartimente şi constituie, astfel, baza anatomică a “semnului
cortinei” în infiltraţiile carcinomatoase epidurale anterioare şi,
într-un sens mai larg, în toate leziunile ocupatoare ale spaţiului
epidural anterior, cu creştere lentă.
•Această structură este cunoscută sub numele de “ligamentul

lui Trolard” în regiunea lombo-sacrată, dar ea este cel mai
probabil prezentă de-a lungul întregului canal spinal.
T2TSE sag.
T2TSE ax. L1
T2TIRM (sag.)
-Multiple determinări tumorale secundare vertebrale T1TSE sag.

-La nivel toracal superior (T6) proces expansiv cu afectare de corp şi arc posterior, invadant
intrarahidian, cu infiltrarea durei şi compresia posterioară a măduvei
-Stenoză secundară de canal rahidian
-Corpul vertebral L1 distrus, cu aspect biconcav, cu amprentarea anterioară a sacului dural
T2 (cu supresie grasime) T1 T1+Gd (cu supresie grasime)

Fractura vertebrala prin compresie - benigna
Fractura vertebrala pe os patologic
(metastaza vertebrala de la un neoplasm
pulmonar)
Reducere difuza a semnalului grasos al

maduvei hematogene in T1
Spondilita infectioasa/discita
Lant de evenimente (spondilta bacteriana):

1. Insamantare hematogena subcondrala vertebrei
2. Diseminare catre disc si vertebrele adiacente
3. Intindere catre spatiul  abces epidural
4. Intindere in tesuturile paraspinale  abces la
nivelul psoasului
T2 T1 T1+C T1+C
ABCES EPIDURAL
T1
T2
MORB POTT – Aspect pseudotumoral
• Distructie osoasa
importanta
• Debut mai indolor fata de
cea piogena
• Gibus
• Afecteaza cateva corpuri
vertebrale
T1 + Gd
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

EXTRAMEDULAR (SUBDURAL)
PATOLOGIA SPATIULUI SUBDURAL
EXTRAMEDULAR
•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de tumorile

benigne ale tecii neurale (neurinoame dezvoltate pe traiectul unei
rădăcini) şi meningioame (dezvoltată din foiţele duramater)
•Cu toate acestea, în literatura recentă s-a raportat o creştere

semnificativă a incidenţei metastazelor leptomeningeale
•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea

cât şi specificitatea IRM
• Dg dif: meningiom, schwanom, neurofibrom (cele mai frecvente), dar si
dermoid, epidermoid, lipom, chist arahnoidian, metastaze leptomeningeale, MAV
PATOLOGIA SPATIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR
NEURINOAME
(SCHWANOAME si NEUROFIBROAME)
•Sunt mai frecvente între 30-40 ani fără predominanţă de sex
•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi lombare; de obicei

sunt solitare dar pot fi şi multiple - (în neurofibromatoza tip 2)
•Sunt localizate preferenţial în partea antero-laterală a canalului

rahidian, pe traiectul unei rădăcini de obicei senzitive
NEURINOAME
•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de conjugare este evocatoare şi

determină lărgirea acesteia cu subţierea unui pedicul (în sensul înălţimii),
uneori pot produce o alunecare a corpurilor vertebrale adiacente
NEURINOAME
•Sunt formaţiuni bine încapsulate, cu creştere lentă care deplasează

cordonul medular sau rădăcinile nervoase.
•Sunt în general izointense pe imaginile SE în T1 şi T2 şi uşor

hiperintense în PD.
•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să

nu fie vizualizate IRM.
•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul

după injectarea i.v a agenţilor paramagnetici, substanţa de contrast
îmbunătăţeşte detectabilitatea leziunilor mici şi facilitează localizarea
exactă a tumorii şi relaţia acesteia cu măduva spinării şi structurile
adiacente.
NEURINOM Dg. de trimitere - sdr. de compresie
medulară T10-T11
Clinic - parapareză
- Babinski pozitiv bilateral
- tulb. de sensibilitate T10-T11
- tulb. sfincteriene
T1TSE sag. contrast
T1TSE cor. contrast

T1 TSE sag. contrast
- formaţiune tumorală neregulat ovalară de 20/35 mm,bine delimitată şi cu structură neomogenă,
localizată în canalul rahidian toracal inf., la nivel T12, în 1/2 sa stg., prelungindu-se prin gaura de
conjugare T12 stg. în afara canalului rahidian.
-după administrarea substanţei de contrast se observă o intensificare neomogenă şi accentuată
a semnalului tumorii în toate incidenţele efectuate
NEURINOM
Dg. de trimitere: -
Sdr. de compresie
medulară T3
Clinic - ataxie
spinală
T2TSE sag. T2Fl2d ax
- formaţiune tumorală ovalară de 1,8/1,2/1 cm, bine delimitată, cu structură neomogenă,

localizată intradural extramedular, corespunzător spaţiului intervertebral T3-T4.
- pe secvenţele T2W tumora are semnal uşor intens, iar pe secvenţele ponderate T1 semnalul
este izointens cu semnalul măduvei spinării.
- tumora ocupă 1/2 dr. a sacului dural, deplasând spre dreapta şi comprimând măduva spinării
la acest nivel şi lărgeşte gaura de conjugare T3-T4 de partea dreaptă
NEURINOM
T1TSE cor. contrast
T1SE ax. contrast
-după administrarea s.c. apare o intensificare uşoară şi

Mielo RM sagital
neomogenă a semnalului tumorii
-pe mielografia RM sagitală imagine de “stop” LCR, de formă
ovalară, toracală sup.
NEURINOM
T1SE cor.
T2TSE ax.
T2TSE sag.
-Voluminoasă formaţiune tumorală ovalară, aproximativ 3/2 cm (în plan coronal), bine
delimitată,neomogenă, intradural, extramedular, de la C1 la C2, în 1/2 dr. a sacului dural
-Tumora are semnal neomogen intens pe secvenţele T2W şi semnal izointens pe secvenţele T1W,
prezentând central o arie neregulată, cu semnal hiperintens T2 şi hipointens T1, sugestivă pentru o
zonă de necroză intratumorală.
-Formaţiunea comprimă spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. şi deplasează spre stânga măduva
spinării cervicală de la C1 la C2.
NEURINOM
T2TIRM cor. (FLAIR)

T2TIRM sag. (FLAIR)
T2TSE ax.
T1TSE sag.
Dg. de trimitere - Nevralgie crurală stg. în obs. neurinom
-Formaţiune alungita/ovoidală, 40/10/12 mm, ce ocupă aproape complet canalul rahidian, de la 1/2
inf. a corpului vertebral T11 la nivelul spaţiului T12-L1
-Tumora este bine delimitată, cu structură neomogenă, având două componente, una cu semnal
hiperintens T2 (mai intens decât LCR) şi uşor hipointens T1 şi FLAIR, situată superior şi alta cu
semnal neomogen, uşor intens T2 şi IR şi semnal izo-hipointens T1 (comparativ cu ţesutul nervos)
-Tumora deplasează postero-lateral spre dr. şi comprimă intens conul medular şi rădăcinile cozii de
cal
-Tumora are caracter benign, este intradurală extramedulară cu 2 componente: solidă şi chistică
NEURINOM
Femeie,76 ani
Dg: neurinom C2-C3 stg
NEUROFIBROM
NEUROFIBROMATOZA TIP I
RECKLINGHAUSEN
Criterii diagnostice
•6 sau mai multe macule în “cafea cu lapte” al căror diametru este
>5 mm la pacienţii prepubertate şi >15 mm la pacienţii postpubertate
•2 sau mai multe neurofibroame de orice tip sau un neurofibrom
plexiform
•Gliom de nerv optic
•2 sau mai mulţi noduli Lische
•Leziuni axilare sau inghinale
•Leziuni osoase (de exemplu displazie de aripa sfenoidului cu sau
fără pseudoartroză)
•Părinte, copil sau rudă cu NF tip 1
RECKLINGHAUSEN
T2TSE cor. T1TSE cor.

-Multiple formaţiuni tumorale ovalare situate de-a lungul nervilor spinali toraco-lombari bilaterali
-Tumorete cu semnal moderat crescut T2 şi hipo-izo semnal T1, bine delimitate dar cu structură
neomogenă
NEUROFIBROMATOZA TIP II
Criterii diagnostice
•Schwannoame de nerv acustic bilateral
•Meningiom intracranial, frecvent multiplu, localizat la convexitate şi
frecvent fibroblastic
•Schwannoame de nervi spinali şi cranieni V,VII,IX,X
•Ependimoame medulare ( şi sau astrocitoame)
•Leziuni cutanate mai puţin frecvente decât în NF1
PATOLOGIA SPATIULUI
SUBDURAL EXTRAMEDULAR
SCHWANOM CHISTIC
• Leziune intradural extramedulara in

izosemnal cu LCR-ul nativ, cu
gadolinifilie periferica, ce comprima
conul medular
Diagnostic diferential:
diferential
• Schwanom chistic
• Chist “arahnoidian” infectat
• Epidermoid
• Metastaze necrozate
• Tumora medulara exofitica necrozata
CHIST ARAHNOIDIAN
T2 T1
CHIST ARAHNOIDIAN
NEUROBLASTOM
T.L., 46 ani
T1TSE cor. contrast
T1TSE ax. contrast

T1TSE sag. contrast
-Tumoră gigantă toracică superioară dreaptă, cu punct de plecare în gaura de

conjugare T7-T8, cu captare relativ omogenă şi cu posibilă necroză centrală
MENINGIOAME
 25-30 % din tumorile intradurale la adult

 F:B=4-10:1 (varsta 40 ani)
 80% localizare toracala (antero-laterale), extraarahnoidian
 Majoritatea sunt solitare si benigne, prezintă calcificări (detectate
CT ) şi nu au extensie în gaura de conjugare
 IRM: volum variabil,izoT1, izo-hiposemnal T2, în secvenţele T1 post
Gd captează omogen substanţa de contrast, evidenţiindu-se uneori
prezenţa unor spiculi de inserţie meningiană (evocatori pentru
diagnostic)
- au baza de implantare periferica durala
- caracteristic - calcificari in hiposemnal T1 si T2 cu aspect
nodular/liniar
 Extensia extradurala ridica suspiciunea transformarii maligne
MENINGIOM
MENINGIOM
MENINGIOM coloana toracala
METASTAZE ALE TUMORILOR MALIGNE
•Sunt tumorile subdurale extramedulare cele mai frecvente la copilul sub
10 ani
•Tumorile primitive sunt de obicei tumori maligne intracraniene (la copil
neuroblastom, ependimom de fosă posterioară) meduloblastom, pinealom,
glioblastom la adult
•Mai rar, metastazele leptomeningeale sunt diseminări secundare
hematogene în cazul carcinoamelor pulmonare sau mamare, melanoamelor,
limfoamelor şi leucemiilor.
•Frecvent sunt asimptomatice la debut
•În general, metastazele leptomeningeale sunt nodulare, unice sau
multiple, cu implantare preferenţială în regiunea toracală sau în spaţiul
subdural lombosacrat (gravitaţional?); uneori apar sub forma unor îngroşări
difuze ale rădăcinilor nervilor lombari
•Injectarea i.v a agenţilor de contrast paramagnetici permite o mai bună
detectare a leziunilor care de regulă prezintă o captare intensă
METASTAZE LEPTOMENINGEALE
T2 T1 T1 FS+Gd
LIPOMIELOMENINGOCEL
•Sunt defecte osoase ale liniei mediale ale coloanei acoperite de piele,
care poate prezenta un sinus dermal, un fascicul de foliculi pilosi sau
hemangioame superior de creasta intergluteala.
•Într-un lipomielocel meningele si placa neurală sunt localizate la
nivelul leziunii de spina bifida dar acoperite de un lipom si piele.
•La un lipomielomeningocel, meningele si placa neurală patrund printr-
o fisura osoasa dar sunt acoperite de un lipom si piele; acest lipom este în
contact direct cu suprafata placii neurale iar pacientii prezinta o masa
proeminenta la nivelul regiunii lombare.
•Lipomul intraspinal (în general lombosacrat) este o colectie de
grasime intradurala în continuitate cu suprafata dorsala a maduvei spinarii.
•Alte entitati care pot fi considerate ca disrafism ocult includ
meningocelul anterior sacral si intrasacral si diastematomielie.
LIPOMIELOMENINGOCEL
LIPOMIELOMENINGOCEL
Dg. de trimitere: - lipomielomeningocel sacrat operat
Clinic: - sdr. de hipotensiune intracraniană
T1SEFS cor
T2TSE ax.
T1SEFS cor.
T2TIRM sag. (STIR)
- Modificări postoperatorii în regiunea sacrată paramedian în stânga
- Zonă cavitară neregulată cu semnal fluid -secvenţa T1FS arată absenţa dezvoltării ţesutului
adipos de la nivelul leziunii, limita de demarcaţie între sacul dural şi zona chistică postoperatorie,
precum şi prezenţa unor artefacte metalice la nivelul breşei postoperatorii
LIPOM
 Anomalii de embriogeneza localizate lombo-sacrat

 Pot fi intradurale/extradurale (atasate de grasimea subcutanata)/ mixte
 Intradurale:
- dispuse de-a lungul filum-ului terminale, neatasat de acesta (filum
ingrosat si hiperintens T1)
- atasate radacinilor cozii de cal/ meningelui
 IRM:
- semnal grasos (hipersemnal T1, izo-hipersemnal T2)
- pot avea componenta fibroasa (benzi in hiposemnal T1) intratumorale
- pseudocapsula periferica
 Nu au efect de masa asupra cordonului medular (doar daca nu sunt
voluminoase)
LIPOM
hipersemnal
T2 sag
Hipersemnal
T1 sag
TIRM sag
T2 axial
D.F. ( sex F, 37 ani) – examinare IRM din 04.05.2007
COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA INTRADURALA INTRAMEDULARA

COLOANEI VERTEBRALE
PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR
Tumori primitive
Tumori secundare
Afectiuni inflamatorii, demielinizante si
infectioase
Traumatisme
COLOANEI VERTEBRALE
Intramedulare (chiar in cordonul medular) – cordonulmedular apare

largit si spatiul subdural apare cu dimensiuni reduse
Diagnostic diferential: problematic

• Leziuni demielinizante (SM, ADEM, mielita transversa)
• Leziuni chistice (siringohidromielie, chist neuroepitelial)
• Infarct ( dar si MAV/FAV)
• Tumori primitive sau secundare (AHEM)
TUMORI PRIMITIVE
ASTROCITOM INTRAMEDULAR
•Mai mult de 75% din astrocitoamele măduvei spinării (atât la copii cât şi
la adulţi) prezintă caracteristici histologice de grad redus. Aceste tumori apar
mai frecvent la adulţii de sex masculin
•Este a doua tumoră medulară ca frecvenţă după ependimom
•Majoritatea tumorilor afectează regiunea cervico-toracală
•Majoritatea sunt descoperite în decadele 3-4 de viaţă
•Simptomele precoce sunt nespecifice sau nelocalizate şi include durere
şi scolioză
•Tumora are o rată de creştere redusă şi determină modificări osoase în
50% din cazuri
•Chistele asociate sunt frecvente (40%) iar implicarea totală a măduvei
este rară
•Aproape toate tumorile se accentuează la RM postcontrast
TUMORI PRIMITIVE
ASTROCITOM INTRAMEDULAR
 Pot fi multiple si asociate cu alte tumori incadrul fibromatozei
 Se pot extinde pe o lungime de > 5 corpuri vertebrale
 IRM:
- largirea cordonului medular focalizata /difuza;mai putin conturate decat
ependimoamele
- excentrice, aspect heterogen, contur difuz delimitat, infiltrativ
- degenerescenta chistica frecventa
- edem peritumoral
 GANGLIOAME- subtip rar,crestere lenta, prognostic bun;
- tendinta la recurenta si metestazare
- mai frecvent la copii
TUMORI PRIMITIVE - ASTROCITOM INTRAMEDULAR
Dg. de trimitere -
Hemipareză dr.
progresivă
Clinic - deficit motor
progresiv
- sdr. amiotrofic
mb. sup. dr.
T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

RM: - formaţiune tumorală intramedulară cervico-toracală ce se extinde de la C2 la T2, ocupă 3/4 din
canalul rahidian de partea dreaptă.
- spaţiile subarahnoidiene ant. şi post. sunt dispărute compresiv secundar
- tumora are semnal izointens T1 cu restul măduvei spinării .
- după adm. S.c. se observă o accentuare a semnalului la nivelul tumorii, în special la periferia
acesteia
(A) Imagine mediosagitală T1 fără contrast: astrocitom neomogen ce afectează măduva

spinării de la C2 la T1.
(B) Imagine T2 postcontrast, la acelaşi nivel: hipercaptare la nivelul unor noduli tumorali.
TUMORI PRIMITIVE
EPENDIMOM
•Este cea mai frecventă tumoră medulară (65%)
•Apare predominant la nivel medular inferior, conul medular şi filum
terminale (această localizare este tipică pentru subtipul mixopapilar, iar
diagnosticul diferenţial include astrocitomul şi paragangliomul)
•Tumora este descoperită în timpul decadelor 5-6 de viaţă cu o uşoară
predominanţă la femei
•Se prezintă doar cu lombalgie, dar ocazional pacienţii acuză slăbiciune la
nivelul membrului inferior şi disfuncţii sfincteriene
•Se asociază cu neurofibromatoza tip 2; toate tumorile cresc lent şi pot
determina modificări osoase; lărgirea canalului spinal apare în 30% din cazuri
•În jur de 64% din pacienţi prezintă aspecte de hemoragie pe imaginile RM.
Imaginile arată margini bine delimitate (deşi ocazional invadează conul
medular) şi care se accentuează după administrarea s.c
•Chistele intratumorale sunt mai frecvente în comparaţie cu astrocitoamele
TUMORI PRIMITIVE
EPENDIMOM
 Evolutie lenta, au 4-8 cm lungime

 Localizare frecventa: dorso-lombar, conul sau filum terminal
 Topografie: centro-medulara (originea in celulele ependimare)
 Mai bine delimitate decat astrocitoamele (prognostic bun)
 IRM - semnal neomogen:
- prezinta zone cu sangerare subacuta (metHb in hiper T1)
- chiste satelite frecvente si caracteristice
- calcificari rare = zone hipointense
- post Gd: zona captanta este mai putin intensa (tesut tumoral
propriu-zis) decat zona patologica hiperintensa T2 (edem periferic); 20
% raman necaptante
 Metastazeaza leptomeningeal
 Sdr Fishe: ependimom, hemoragie subarahnoidiana si sciatalgie
TUMORI PRIMITIVE EPENDIMOM
T2TIRM sag.
Mielo. RM cor.
Mielo RM sag.
T1TSE sag. contrast
•Canal rahidian cu conformaţie şi dimensiuni evident modificate. Măduva cu semnal heterogen de la
T10 la L4
•Examenul mielografic sagital şi coronal confirmă modificările de arhitectură ale sacului dural, care
apare pseododiverticular. Se remarcă hiposemnal la cele 2 extremităţi ale sacului dural (“semnul
bonetei“)
•Postcontrast, captare periferică şi centrală, cu delimitarea de cavităţi intratumorale
•Corpul vertebrei L1 apare tasat prin tulburări trofice locale
T2TSE sag. T2TSE ax.

Dg. de trimitere - suspiciune HDL4-5
Clinic : - lombalgii iradiate în mb. pelvin dr. , pe traiectul S1
- parestezii
Diagnosticul diferential intre Ependimom si Astrocitom este foarte dificil!!!

TUMORI PRIMITIVE EPENDIMON INTRAMEDULAR
TUMORI PRIMITIVE
EPENDIMOM
•Imagine mediosagitală T1
postcontrast: ependimom
mixopapilar în filum terminale.
Se observă hipersemnalul de la
nivelul porţiunii distale a filum
terminale, care operator s-a
dovedit a fi infiltrat de tumoră.
TUMORI PRIMITIVE
EPENDIMOM
•Imagine mediosagitală
T1 precontrast la un pacient
cu ependimom în regiunea
cervicobulbară.
•Tumora conţine câteva
arii hipointense, sugerând
prezenţa de produşi de
degradare ai hemoglobinei.
TUMORI PRIMITIVE CAVERNOM
TUMORI PRIMITIVE
HEMANGIOBLASTOM
•Reprezintă 3,3% din tumorile intramedulare
•Nu au predilecţie de sex
•Se întâlnesc de regulă în decada 4 de viaţă
•30% din pacienţii cu hemangioblastoame au sindrom Von Hippel-Lindau
•Sindromul Von Hippel-Lindau se transmite autosomal dominant şi se
asociază cu hemangioame cerebeloase (35-60%), angiomatoză retiniană (25-
38%), feocromocitom (>10%) sau hemangioblastoame (<5%)
•Hemngioamele spinale sunt unice (79%) şi frecvent localizate cervical
(51%) şi toracal (41%)
•Majoritatea hemangioamelor spinale sunt localizate intramedular (67%) iar
43% sunt asociate cu chiste
•Hemangioblastomul medular este asociat de asemenea cu varicozităţi
meningeale în 48% din cazuri, care sunt localizate pe faţa dorsală a măduvei.
TUMORI PRIMITIVE
HEMANGIOBLASTOM
• IRM fără contrast:
 lărgirea canalului rahidian
 asocierea cu formaţiuni chistice
 chistele pot avea intensitate variabilă a semnalului în funcţie de
conţinutul proteic
 intensitatea crescută a semnalului chistelor face dificilă diferenţierea de
nidusul tumoral şi de măduvă
 edemul asociat hemangioblastomului medular are semnal redus pe
secvenţele cu TR scurt
 ariile serpiginoase adiacente lipsite de semnal pot reprezenta mişcări
ale arterelor sau varicozităţi meningeale asociate cu nidusul tumoral
hipervascularizat
•IRM postcontrast: - accentuare marcată a intensităţii semnalului la nivelul
nidusului tumoral, permiţând diferenţierea nidusurilor mici de leziunile medulare
edematoase adiacente şi de chiste
TUMORI PRIMITIVE HEMANGIOBLASTOM
T1TSE sag. contrast

T1SE ax. contrast
T1TSE cor. contrast
• Captare focală şi intensă, circumscrisă “ electric bulb “ în regiunea toracală inferioară a

măduvei.
• Cavitate superior şi inferior de nivelul leziunii, cu semnal crescut periferic şi postcontrast
TUMORI PRIMITIVE HEMANGIOBLASTOM
si SIRINX asociat
Hemangioblastoame in boala von Hippel-Lindau
Multiplii noduli gadolinofili intradurali (probabil intramedular) la nivelul intregii

coloane vertebrale; cavitate siringomielica lombara asociata.
TUMORI PRIMITIVE HIDROSIRINGOMIELIE
CAUZE:
• congenitale:
• asociata cu Chiari I & II
• diastematomielie
• dobandite
• traumatisme
• tumori
• arahnoidita
• idiopatica
TUMORI PRIMITIVE HIDROSIRINGOMIELIE
TUMORI PRIMITIVE
LIMFOM
 Primare –sunt rare; pot apare determinari limfomatoase in localizarile

multifocale asociate cu limfoame cerebrale
 Se extinde in spatiul epidural si corpul vertebral
 IRM: mase solide in hipersemnal T2 , se incarca cu contrast

COLOANEI VERTEBRALE
Tumori primitive
Tumori secundare
infectioase
Traumatisme
AVM / AVF SPINALE
AVM / AVF
SPINALE
• RM:
• lipsa de semnal caracteristica
vaselor cu flux rapid
• edema
• gadinofilie punctata
• Angiografie clasica
• artera spinala anterioara cu
dimensiuni crescute (a lui
Adamkiewicz)
• nidus
• sunt venous
METSTAZE MEDULARE SI LEPTOMENINGEALE
•Apar la mai puţin de 1% din pacienţii cu cancer, în special la cei cu tumori

primare pulmonare (> 50%) şi mamare sau cei cu limfoame, melanoame,
carcinom colorectal, leucemie
•Măduva toracică este cel mai frecvent afectată
•Secundar diseminării hematogene, metastazele medulare ale tumorilor
SNC (în principal meduloblastom) pot disemina prin LCR
•Metastazele pot implica leptomeningele, dar afectarea osoasă simultană
este rară
•Tumorile SNC care diseminează frecvent prin LCR sunt meduloblastomul,
ependimomul şi gliomul
•Tumorile din afara SNC care pot disemina prin LCR includ carcinom
mamar, carcinom pulmonar, melanom, carcinom de tract gastrointestinal şi
limfom, dar metastazele survin la aproximativ 50% din pacienţii cu leucemie
limfoblastică sau mieloblastică.
METSTAZE MEDULARE
(A) Imagine RM mediosagitală ponderată T2 la o pacientă

cu cancer de sân: leziune cu hipersemnal la nivelul C2
(săgetata).
(B) Imagine T1 postcontrast, la acelaşi nivel, cu captare la
nivelul metastazelor intramedulare.
METSTAZE MEDULARE
•Imagine T1 postcontrast ce
evidentiaza metastaze
intramedulare şi piale în conul
medular şi la nivelul unei
rădăcini nervoase lombare.
COLOANEI VERTEBRALE
Tumori primitive
Tumori secundare
infectioase
Traumatisme
MIELITA ACUTA
• Sindrom clinic ce grupează leziuni medulare inflamatorii şi

demielinizante, cu etiologii multiple
•Mielita acută poate apare după infecţii, vaccinare, în boli autoimune
(LES) sau în sindroame paraneoplazice
•Asocierea mielită transversă cu nevrită optică se numeşte sindrom
Devic sau neuromielită optică
•Se asociază cu infecţiile virale,tuberculoza şi LES.
•IRM - semnal intramedular anormal hipointens T1 şi hiperintens T2
•Măduva de calibru normal sau uşor crescut
•Poate afecta segmentul cervical, toracal sau ambele segmente
•Leziunile îşi intensifică semnalul după administrarea de gadolinium
PATOLOGIA SPATIULUI
INTRAMEDULAR
MIELITA TRANSVERSA
Inflamatie a cordonumului medular –

posibile cauze:
- infectii virale
- reactii imune
- idiopatic
Mielopatie progresiva: ore-saptamani
Diagnostic diferential: SM, gliom, infarct
MIELITA ACUTA
T2TSE sag.
T1TSE sag.
T1TSE sag.
T2TSE ax.
•Măduva cu calibru crescut, cu semnal uşor crescut în T2 şi nemodificat în T1, pe
segmentul toracal inf.
MIELITA ACUTA - SIDA
T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast
Captare segmentară la nivelul măduvei cervicale (mielită în cadrul SIDA)

MIELITA POST-VIRALA
• Dg. diferential
– SM / Devic
– SLE
• Sarcoidoza
– Infarct
– Neoplasme
SCLEROZA MULTIPLA
•1/3 din pacienţii cu SM prezintă simptomatologie spinală

•Măduva cervicală este cel mai frecvent afectată
•Leziunile de SM intramedular apar ca arii cu semnal hiperintens T2
cu sau fără arii corespunzătoare de semnal hipointens T1, putând fi
vizualizate în absenţa modificărilor morfologice pe imaginile T1 sau se
pot asocia în faza acută cu tumefierea măduvei
•În stadiul cronic măduva poate deveni atrofică
•Creşterea intensităţii semnalului după administrarea de gadolinium
este corelată cu boala acută
•1/3 din pacienţii cu SM ce prezintă clinic mielopatie pot să nu
asocieze leziuni periventriculare pe RM cerebral
SCLEROZA MULTIPLA
T1TSE sag.
T2TIRM sag. (FLAIR)
T2 Fl2d ax
T2TSE sag.
Arie longitudinală, fusiformă, în hipersemnal T2 şi izosemnal T1, la nivelul

cordonului medular, lateral în dreapta pe segmentul T1-T2
Inflammatory demyelination eventually
leading to gliosis and axonal loss
T2-hyperintense lesion(s) in cord

parenchyma
Typically no cord expansion (vs. tumor);

chronic lesion may show atrophy
Cord Edema
As in the brain, may be secondary to

ischemia (e.g. embolus to spinal artery)
or
venous hypertension (e.g. AV fistula)
ARAHNOIDITA POSTOPERATORIE
LA NIVEL LOMBAR
COLOANEI VERTEBRALE
Tumori primitive
Tumori secundare
infectioase
Traumatisme
TRAUMATISME
Imagine mediosagitală T2: fractură cu

dislocare C6 – C7, cu secţionarea măduvei.
TRAUMATISME
Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu fractură-

compresie cervicală: semnal hipointens în interiorul
măduvei spinării sugerând prezenţa unui hematom.
TRAUMATISME
Imagine mediosagitală T2:

compresia L1 cu îngustarea
canalului medular.
• Hipersemnalul de la nivelul
măduvei se datorează edemului.
• Corpul vertebral are semnal de
intensitate crescută datorat atât
edemului, cât şi hemoragiei.
TRAUMATISME
SPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC
•Spondilolistezisul se referă la deplasarea (posterioară sau

anterioară) a unei vertebre cu respectarea celor adiacente.
•Poate fi determinat de laxitatea ligamentară asociată cu
modificări degenerative sau cu spondiloliză (în special la
persoanele tinere) sau poate fi o sechelă a traumei; L4 –S1 sunt
cele mai frecvente nivele afectate.
•Pe imaginile medio-sagitale RM diametrul antero-posterior al
canalului spinal este mărit datorită spondilolizei şi nu este
modificat în bolile degenerative
TRAUMATISME
SPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC
T2TSE sag. T1TSE sag. STIR sag.

M.C., 15 ani
Clinic: suferinta neurologica a membrelor inf
RM:
- dislocare vertebrala anterioara completa a
corpului vertebral L5 fata de baza sacrului
-luxatie posterioara a sacrului, cu compresie a
sacului dural si a radacinilor cozii de cal
- hiperlordoza lombara si accentuarea cifozei
sacrate
T2TSE ax. Mielografie RM - spina bifida larga la corpurile vertebrale sacrate
COLOANEI VERTEBRALE
Tumori primitive
Tumori secundare
infectioase
Traumatisme
HIDROSIRINGOMIELIE
•Este o boală cronică medulară care apare ca o cavitate

intramedulară care nu comunică cu canalul ependimal
•Termenul este folosit în prezent pentru a descrie orice cavitate
intramedulară
•Se diferenţiază de hidromielie: cavitatea hidromielică este
mărginită de celule ependimale şi corespunde unei dilatări a
canalului ependimal, în timp ce în siringomielie cavitatea este
mărginită de glioză astrocitară
•Diagnosticul diferenţial este dificil de făcut sau chiar imposibil
prin tehnici imagistice
HIDROSIRINGOMIELIE
RM nativ
T1TSE sag. T2TSE sag. T2FLAIR 2d
•Clinic: - compresie medulara toracala operata; laminectomie T5-T7

•RM: - cordonul medular de la T2 la T5 are calibru crescut si prezinta central
semnal hiperintens T2 si hipointens T1 si FLAIR. De la T6 la T7 cordonul are
dimensiuni reduse si contur neregulat. Epidural la acelasi nivel se remarca
ingrosarea heterogena si neregulata a spatiului.
HIDROSIRINGOMIELIE
RM contrast
T1TSE sag.+ Gd T1TSE ax. +Gd
•Post-contrast se evidentiaza procesul congestiv epidural si

incarcarea periferica a cavitatilor siringomielice.
TRAUMATISME- Fractura compresie
Siringomielie
Clinic: sindrom de coada de cal
Fractură-tasare vertebră L1 operată
senzitivo-motor
T12 T12
T2TSE sag. T1TSE sag.

Mielografie RM
RM: -
fractura-tasare a corpului vertebral L1, cu
retrolistezis
T12 L1 -compresia sacului dural si a conului medular
- modificari de siringomielie la T12
- cifoza toracala inf. si lombara sup. si scolioza
lombara dextroconcava
T2TSE ax. T2TSE ax.
EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE
IN LOC DE CONCLUZII
•In interpretarea imaginii se va urmari:

•Aliniamentul corpurilor vertebrale
•Forma si dimensiunile canalului rahidian
•Forma si dimensiunile cordonului medular
•Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale
•Forma, dimensiunile si semnalul discului
•Spatiul epidural
•Radacinile nervoase
•Tesuturile paravertebrale
Bibliografie
• Clinical MR Imaging, A Practical Approach, Paul M.Parizel
• Imaging in Oncology,Steven T. Rosen
• Textbook of Radiology and Imaging,David Sutton
• Radiologic pathologic correlations from head to toe,Nicholas C.Gourtsoyiannis
• Diseases of the Brain,Head and Neck spine, J.Hodler,Ch.I.Zollikofer
• A-Z Musculoscheletal and Trauma Radiology,James R.D.Murry
• MRI Parameters and Positioning,Torsten B.Moeller
• Musculoskeletal Imagining,Klaus Bohndorf
• MRI Atlas Orthopedics and Neurosurgery The Spine,Martin Weyreuther
• Gray’s anatomie pour les etudiants,Richard L.Drake
• Spinal Imaging,J.W.M.Van Goethem
• IRM vertebro-medular,Indra Mihaita
• Anatomia SNC,Prof Univ.Dr Cezar Th.Niculascu
• Note de curs IRM coloana vertebrala Spitalul Militar Central - Bucuresti
• www.netterimagescom
• www.chorus.rad.mcw.edu
• www.spine.org
• www.emedicine.com

8a. Patologie Tumorala Vertebro-Medulara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8a. Patologie Tumorala Vertebro-Medulara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in

Extradurale Intradurale Intradurale

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

• Tumori ce produc tesut osos

• Tumori producatoare de tesut osos

• Tumori producatoare de tesut osos

• Tumori producatoare de tesut osos

•Majoritatea hemangioamelor vertebrale sunt tumori

(A) Rx frontală: trabecule secundare îngroşate datorită unui hemangiom vertebral.

T1 SE - sagital T2 TSE_Fat Sat - sagital

T1 TSE - sagital T2 TSE - sagital

T2 (Fat Suppressed) T1 T1+C (fat suppressed)

•Imagistica CT şi RM contribuie la realizarea unui diagnostic

•Imagistica RM este superioară în definirea extensiei locale,

TUMORA CU CELULE GIGANTE

Imagine axială T1 postcontrast: tumoră mare cu

T2 sag T1 sag T1 axial+Gd

T2 sagital: formatiune tumoralade cca 5cm diametru, bine

•Datorită sensibilităţii sale crescute în detectarea modificărilor

•Evidentierea afectării măduvei osoase şi a sacului dural reprezintă un

•În mod caracteristic, in infectiile osoase sunt implicate două vertebre

•Cu toate acestea, diferenţierea patologiei tumorale a coloanei

•Spre deosebire de infecţiile piogenice, spaţiul discal este adesea

•Pe imaginile RM sagitale sunt frecvent vizualizate extensia leziunilor

•este o afecţiune benignă

pe imaginea RM prezintă un semnal cu intensitate crescută

•Imagistica RM este superioară CT-ului în diferenţierea

•Afecţiune benignă, pseudo-tumorală, alcătuită din cavităţi

•Evidenţiat mai frecvent la nivelul coloanei decât osteomul

 tumora cartilaginoasa ce afecteaza rar coloana vertebrala

 20-60 ani ( varf 50-60 ani)

 Varsta > 40ani

 Localizare toraco-lombara, corpi vertebrali cu posibila extensie

 Inlocuirea maduvei osoase cu plasmocite anormale  resorbtie

 IRM : focare osoase micro/macronodulare hipoT1, hiperintens T2

T2TIRM (STIR) T2TIRM (STIR)

-Tumoră invazivă cu localizare pe corpurile vertebrelor T12 si L2 şi pe arcurile vertebrelor L1 si

•Sunt diagnosticate în 10-39% din totalitatea cazurilor de tumori

•Neoplasmele mamare, prostatice şi pulmonare sunt responsabile

•Metastazele vertebrale se localizeaza in 68% din cazuri in

•Conform datelor recente, spaţiul epidural anterior este o

•Această structură este cunoscută sub numele de “ligamentul

-Multiple determinări tumorale secundare vertebrale T1TSE sag.

T2 (cu supresie grasime) T1 T1+Gd (cu supresie grasime)

Reducere difuza a semnalului grasos al

Lant de evenimente (spondilta bacteriana):

PATOLOGIA SPATIULUI INTRADURAL

•La adult, patologia acestui compartiment este dominată de tumorile

•Cu toate acestea, în literatura recentă s-a raportat o creştere

•Agenţii de contrast paramagnetici îmbunătăţesc atât sensibilitatea

•Sunt mai frecvente între 30-40 ani fără predominanţă de sex

•Sunt mai frecvente în regiunile cervicale şi lombare; de obicei

•Sunt localizate preferenţial în partea antero-laterală a canalului

•Extensia lor “în clepsidră” prin gaura de conjugare este evocatoare şi

•Sunt formaţiuni bine încapsulate, cu creştere lentă care deplasează

•Sunt în general izointense pe imaginile SE în T1 şi T2 şi uşor

•Când tumorile sunt mici şi nu deplasează structurile adiacente pot să

•Deoarece practic 100% din neurofibroame îşi amplifică contrastul

T1TSE sag. contrast

T1TSE cor. contrast

T2TSE sag. T2Fl2d ax

- formaţiune tumorală ovalară de 1,8/1,2/1 cm, bine delimitată, cu structură neomogenă,

T1TSE cor. contrast