Anevrism Cerebral

Prezentare de caz.

Sîrbu Robert
Introducere

• Anevrismul cerebral, cunoscut și sub denumirea de anevrism

intracranian, reprezintă o zona slăbită la nivelul unui vas de sânge din
creier, care de regula își mărește volumul, căpătând o formă similara unui
balon.

• Un procent de 1,5 – 5% din populația lumii a avut sau va avea un

anevrism cerebral.

• În cele mai multe cazuri, anevrismul cerebral este trecut cu vederea, însă
există și situații mai rare in care anevrismul cauzează ruperea arterei, fapt
care duce la hemoragie la nivelul creierului și, ulterior, la accident
vascular cerebral.
Cauzele și factorii de risc ai anevrismului cerebral.
• O persoană poate moșteni genetic tendința de a dezvolta un anevrism, iar de
cele mai multe ori acesta se formează după împlinirea vârstei de 40 de ani.

• Anevrismul poate apărea și ca o urmare a îngroșării arterelor din

cauza aterosclerozei sau din cauza procesului natural de îmbatranire.

• • Hipertensiunea – riscul unui anevrism cu hemoragie este mai mare în

rândul persoanelor care suferă de hipertensiune.

• • Fumatul – fumatul creste șansele rupturii de anevrism dacă acesta există

deja.
Simptomele anevrismului cerebral nerupt.

• De cele mai multe ori, anevrismul nu cauzează simptome și poate fi descoperit abia în timpul unor analize
făcute din motive ce nu au legătură cu această problemă.

• Simptomele anevrismului cerebral nerupt apar în situațiile în care anevrismul pune presiune pe o anumită
zonă din creier.

• In funcție de zona afectată, pot apărea simptomele:

• • Durere de cap severa.

• • Vedere încețoșată.

• • Discurs incoerent.

• • Durere în zona cefei.

Datele pacientului.

• Pacientul X în vârstă de 46 ani, s-a prezentat la spital cu

dureri de cap intermitente, agravate în ultima perioadă,
persistente de 5 ani și amorțeala membrului inferior stâng de
aproximativ 3 luni.

• Examenul fizic nu a arătat nici o pierdere senzorială atât la

nivelul membrelor superioare cât și la nivelul membrelor
inferioare.

• Pacientul prezenta un tonus muscular bun și un reflex al

tendonului normal.
Istoric medical.
• Pacientul nu are istoric de:
• Hipertensiune.
• Diabet.
• Boală arterială coronariană.

• Pacientul a avut un ECG normal.

• Pacientul prezintă o funcție pulmonară normala.
• Nu prezinta afecțiunii ale inimi, având o ecocardiografie normala.
Diagnosticare.

• Pacientul a fost supus

unui unei investigații CT
și RMN la nivelul
capului.

• In urma acestor
investigații, s-a
evidențiat o leziune
nodulară cu densitate
mixta, neomogena.
Diagnosticare.

• Pentru a confirma diagnosticul s-a recurs la

angiografie digitală care confirmă diagnosticul
de anevrism al arterei mijlocii cerebrale.
Tomografie computerizată(CT).

• În timp ce pacientul este în interiorul tunelului, o sursă de raze X și un

detector din cadrul sistemului se rotesc în jurul mesei de examinare.

• O singură rotație durează de obicei o secundă sau mai puțin. În timpul

rotației, sursa de raze X produce un fascicul de raze X îngust, care
trece printr-o secțiune a corpului pacientului.

• Pentru fiecare rotație a sursei de raze X și a detectorului, datele sunt

trimise la un calculator pentru a forma una sau mai multe imagini
transversale (secțiuni) ale organelor și țesuturilor interne.

•  Calculatorul folosește algoritmi matematici  pentru reconstrucția

imaginii. Pe baza acestor diferențe, imaginile apar în nuanțe diferite, în
funcție de țesut.
Imagistică prin rezonanță magnetică(RMN).

• Câmpul magnetic, împreună cu radiofrecvența, modifică alinierea naturala

a atomilor de hidrogen din organism.

• În momentul în care asupra atomilor de hidrogen acționează un câmp

magnetic puternic, aceștia se "aliniază" spre o anumita direcție.

• Apoi aceștia sunt expuși unor impulsuri de unde radio. Acest lucru produce
o reorientare.

• Timpul de revenire la direcția inițială diferă de la un țesut la altul, oferind medicilor

o cale de a le deosebi unele de altele, astfel putând să se deosebească structurile
anatomice intre ele.

• Aceste semnale sunt primite de un computer care le analizeaza si le

converteste intr-o imagine.
Tratament

• In funcție de dimensiunile, amplasarea și tipul de anevrism, medicul va

alege cea mai potrivit metodă chirurgicală pentru tratarea anevrismului
cerebral.

• Considerând dimensiunea mare a anevrismului, acesta prezentând un

risc mare de rupere, se optează pentru intervenție chirurgicală prin
cliparea anevrismului cerebral.

• Cliparea anevrismului cerebral – această procedură se realizează prin

craniotomie (n.r. tăietura craniului), cu scopul de a se localiza
anevrismul.

• Apoi, cu ajutorul microscopului, medicul blochează fluxul de sânge

către anevrism prin implantarea unui clip metalic.
Concluzii.

• In acest caz tratarea anevrismului a fost un success fără

complicații în timpul intervenției.

• Anevrismul intracranial este o condiție amenințătoare vieții,

care de obicei începe cu simptome ușoare de-alungul anilor.

• Majoritatea pacienților au simptome doar in momentul ruperii

unui anevrism.

• Rata mortalității pentru anevrismele cerebrale este foarte

mare.

• Această afecțiune este tratată chirurgical prin cliparea

anevrismului cerebral sau embolizarea endovasculară .

• Intervenția în sine este un factor de risc pentru ruptura

anevrismului, aceasta poate apărea în orice moment al
operației.
Bibliografie.

• http://www.neurochirurgie4.ro/index.php/anevrisme
-cerebrale
.

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC628
3198/
.

• https://www.csid.ro/boli-afectiuni/neurologie/anevris
m-cerebral-simptome-cauze-diagnostic-tratament-1
7889730