BIOMATERIALE.

ALIAJE METALICE CU MEMORIA FORMEI.

Nitinol.

Rădulescu Ioana Roxana.

 DESCRIEREA MATERIALULUI.

• Mult timp s-a crezut că deformația plastică a materialelor metalice este

în întregime ireversibilă.

• Materialele cu efect de memorie a formei au fost descoperite în anul

1932, primele fiind aliaje neferoase din familiile Au-Cd, In-Ti şi Cu-Zn.

• Efectul de memorie a formei constă în capacitatea unui material de a-și

relua forma avută înaintea unei deformări plastice printr-o simplă
încălzire la o anumită temperatură.

• Ulterior, comportamentul acestor materiale a fost corelat cu

transformarea martensitică reversibilă.
 DESCRIEREA MATERIALULUI.

• În 1961, un grup de cercetători de la U.S. Naval Ordnance Laboratory condus de

William Beuhler a făcut o descoperire semnificativă în domeniul SMA-urilor:

• În timpul testării rezistenței la căldură și coroziune a unui aliaj din nichel şi titan, s-a
observat un efect puternic de memorie a formei.

• Acest aliaj, denumit Nitinol, s-a dovedit a fi semnificativ mai puțin costisitor, uşor de
prelucrat și mai puțin periculos din punct de vedere al sănătății decât alte aliaje cu
memoria formei descoperite anterior .

• Sunt cunoscute aproximativ 20 de familii de aliaje cu memorie a formei, dintre care

cele mai reprezentative sunt: Ag-Cd, Au-Cd, Cu-Al-Ni, Cu-Sn, In-Ti, Ni-Al, Ni-Ti, Fe-
Pt.
 COMPOZIȚIE CHIMICĂ.
• Compoziția chimică și tratamentele termice influențează dramatic temperaturile de tranziţie
dintre faze.

• Din punct de vedere al aplicațiilor practice, NiTi poate avea trei forme diferite: martensită,
martensită indusă prin solicitări mecanice (superelastică) și austenită.

• Atunci când materialul se află în faza martensitică, este moale și ductil, putând fi deformat cu
uşurinţă.

• Nitinolul superelastic prezintă deformaţii elastice foarte mari, iar nitinolul austenitic este
destul de rezistent și dens (similar cu titanul, Fig. 2.64).

• Nitinolul este un aliaj conținând 49.5-57.5% nichel, restul fiind titan.

• Simbol Nitinol: Ni-Ti.

 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE ȘI OBȚINERE.

• Nitinolul în stare lichidă absoarbe cu ușurință gaze și interacționează cu

multe substanțe.

• De aceea topirea acestuia se efectuează în vid sau în atmosferă de gaz inert.

• Cerințele de omogenitate chimică, exactitate și puritate compozițională

impuse lingourilor sunt foarte stricte.

• Nitinolul este supus unui tratament sub presiune în intervalul de temperaturi

700-900°C. Încălzirea la temperaturi mai ridicate este periculoasă datorită
oxidării puternice și a formării unui strat superficial fragil și poros.
 Structura macroscopică și microscopică.

• Nitinolul prezintă două structuri cristaline diferite (faze), dependente de

temperatură: martensită (la temperaturi joase) și austenită (faza mamă, existentă
la temperaturi înalte).

• Materialele nu posedă proprietatea de memorie a formei în mod implicit, dar o

pot dobândi dacă sunt învățate în acest sens în cadrul unui proces numit educare.

• Martensita, faza existentă la temperatură scăzută, este relativ moale, pe când

austensita, faza existentă la temperatură ridicată, este relativ tare.

• Efectul de memorie a formei se obține datorită unui schimb dependent de

temperatură și tensiune în structura cristalină a materialului, între două faze
diferite, martensită și austensită.
 COMPORTAREA PSEUDOELASTICĂ A ALIAJELOR CU MEMORIA
FORMEI.

• Ele se grupează generic în cadrul comportării pseudoelastice și sunt

denumite:
• efectul tip cauciuc şi superelasticitatea.

• Amândouă caracterizează capacitatea materialului de a prezenta o

comportare elastică deosebită.

• Efectul tip cauciuc se manifestă la temperatura ambiantă și se

caracterizează printr-o elasticitate deosebită, cauzată tocmai de
particularităţile martensitei.

• Se evidenţiază prin acţionarea asupra materialului cu o anumită forţă şi

ca urmare, acesta se deformează, iar prin înlăturarea forţei, materialul
revine la forma iniţială.
 COMPORTAREA PSEUDOELASTICĂ A ALIAJELOR CU MEMORIA
FORMEI.

• Superelasticitatea reprezintă o altă comportare particulară interesantă a

aliajelor cu memorie a formei, a cărei origine rezultă tot în transformarea
martensitică.

• Superelasticitatea unui aliaj cu memorie este ilustrată în Fig. 2.55.

• În porţiunea marcată cu I pe grafic, comportarea este asemănătoare cu cea

a unui material obişnuit.

• Porţiunile marcate cu II şi cu III relevă faptul că modificări foarte mici ale

solicitării conduc la deformaţii mari.
 EFECTUL SIMPLU DE MEMORIE A FORMEI.

• Efectul simplu de memorie a formei reprezintă redobândirea unică şi

spontană a „formei calde”, în urma încălzirii materialului aflat în „forma
rece”.

• Comportamentul macroscopic, ca rezultat al efectului de memorie a

formei, nu poate fi descris printr-o curbă clasică tensiune-deformație.

• Pentru a caracterizează comportamentul termomecanic, trebuie

considerate trei axe de coordonate: tensiune (σ), deformație specifică (ε) şi
temperatură (T), cum este prezentat în Fig. 2.56 .

• O parte din această deformație poate fi recuperată elastic. Restul

deformației poate fi recuperată datorită efectului simplu de memorie a
formei.
PROPRIETĂŢILE FIZICE.
 PROPRIETĂȚILE MECANICE.

• Pentru aplicații ortopedice, biomateriale, prezintă două

proprietăți de importanță majoră: rezistența mecanică și
reactivitatea chimică.

• În general, cerinţele pentru materialul unui implant prevăd

existenţa unor tensiuni inferioare limitei de curgere a
materialului, iar sarcinile ciclice să nu depăşească limita de
oboseală (Fig. 2.69).

• NiTi este un aliaj non-magnetic, făcând posibilă imagistica

RMN.

• Nitinolul are biocompatibilitate bună şi este radioopac.

 PROPRIETĂȚILE MECANICE.

• Curbele caracteristice ale principalelor aliaje utilizate în prostetică (oţel inoxidabil şi nitinol), precum şi ale câtorva
tipuri de ţesuturi biologice sunt prezentate comparativ în Fig 2.70.
 ÎNCERCĂRI SPECIFICE.

• În urma încercărilor specifice, au fost alese următoarele proprietăți mecanice optime pentru utilizarea lor
în domeniul biomedical.

• Proprietăţile mecanice selectate ale NiTi, oţelului inoxidabil pentru implanturi (316LVM), titan şi aliaj Ti-
6Al-4V.
 BIOCOMPATIBILITATEA.
• Primele eforturi de a exploata potențialul nitinolului ca material pentru
implanturi au fost făcute de către Johnson și Alicandri în 1968.

• Utilizarea NiTi pentru aplicatii medicale a fost semnalată pentru prima

dată în anii 1970.

• La începutul anilor 1980, nitinolul a fost utilizat în unele aplicații

ortodontice şi ortopedice.

• Stenturile coronariene din acest material şi-au făcut debutul comercial

abia la mijlocul anilor 1990.

• Ca rezultat al rezistenţei mari la coroziune, proprietăţilor de

biocompatibilitate, proprietăţilor mecanice bune şi EMFaliajele pe bază
de Ni-Ti şi-au găsit o largă aplicabilitate în ingineria medicală.
 BIOCOMPATIBILITATEA.
• Aliajul TiNi poate fi folosit atât pentru țesuturile dure, cât şi pentru cele moi
din organismul uman.

• Printre aplicaţii găsim:

• a. Chirurgie ortopedică: cleme de compresie; plăci pentru fixarea oaselor
fracturate; conexiuni artificiale intervertebrale.

• b. Chirurgie oro-maxilo-facială: sârme ortodontice; pivoţi dentari; proteze

pentru fixarea mandibulei fracturate;

• c. Chirurgie cardiovasculară: - filtre folosite pentru prevenirea emboliei

pulmonare; proteze pentru susţinerea arterei degenerate local (proteze
arteriale sau stenturi);
 BIOCOMPATIBILITATEA.

• În timp ce multe metale manifestă efecte superelastice,

numai aliajul Ni-Ti este compatibil chimic şi biologic cu
corpul uman.

• Utilizarea NiTi ca biomaterial aduce câteva avantaje

comparativ cu celelalte aliaje metalice: biocompatiilitate
excelentă, superelasticitate şi efect de memoria formei.

• Aliajele cu memoria formei, cum sunt aliajele de Ti, de

exemplu (Ni-Ti), supranumit nitinol, avand proprietatea de
superelasticitate, care este cam de 20 mai mare decat a
otelului inoxidabil, se preteaza in mod deosebit la poiectarea
unei varietăţi de produse medicale noi.
 BIBLIOGRAFIE.

• http://www.mie.uth.gr/ekp_yliko/TheUniqueProperties,ManufacturingProcessesandApplicationsofNearEq
uatomicNi-TiAlloys.pdf
• http://webdocs.cs.ualberta.ca/~database/MEMS/sma_mems/sma.html
• https://todaysmachiningworld.com/magazine/how-it-works-developing-a-good-memorynitinol-shape-me
mory-alloy/
• https://www.medicaldesignbriefs.com/component/content/article/mdb/features/articles/23077
• https://assets.website-files.com/59fcbaf103e295000131288b/5a4bb3895344bc000191bac9_Introduction
%20to%20Nitinol_V5.pdf
• https://www.nitinol.com/wp-content/uploads/2012/01/031.pdf
• http://www.robotics.ucv.ro/robotics_old/carti/msi/current/MSI_SMA.pdf