UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

PROIECT DE AN Produse, Procese, Sisteme

(specializare I.E.I.)

Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA Numele si prenumele studentului:CHIVULESCU CORINACRISTINA

Grupa: 631 AC

Anul calendaristic: * 2012-2013*

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

TEMA Proiectarea procesului tehnologic si matritei pentru obtinerea piesei Brida de fixare, in conditiile unui volum de productie de buc/an.

A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in cazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe o singura stanta sau matrita).

1.Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor initiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei, volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei activitati propriu-zise de proiectare trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere, principalele fiind mentionate in continuare.

1.1.Rolul functional al piesei

Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei. Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare suprafetele ce o definesc.Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformare plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare ale acestora. Pentru determinarea rolului functional al piesei Profil Dublu se propune studierea rolului functional al suprafetelor din care piesa este compusa. Rezultatul acestui studiu este prezentat in tabelul 1, iar suprafetele fiind notate in figura 1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Sk
S1x2 S2x2 S3x2 S4x2 S5x2 S6x2 S7x2 S8x2 S9x2 S10x2 S11x2 S12x2 S13x2

Tipul de suprafata
plana cilindrica cilindrica plana plana cilindrica cilindrica plana cilindrica plana cilindrica plana plana

Procedeul de obtinere laminare perforare decupare decupare decupare decupare decupare decupare perforare perforare perforare perforare laminare S10x2

Tabelul 1

S9x2 S7x2

S11x2 S12x2 S5x2

S8x2 S1x2 S3x2 S6x2 S4x2 S2x2

S13x2

Figura 1

1.2.Verificarea desenului de executie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fel incat acesta sa ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi, detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea nastere la interpretari subiective.Analizand desenul de executie, piesa Brida de fixare este prezentata in doua vederi, in plan 3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

vertical si lateral. Desenul se considera incomplet si este necesara interventia celui care a proiectat piesa prin realizarea vederii din cel de-al doilea plan lateral al piesei. Dupa interventia celui care a proiectat piesa, pe desenul de executie sunt suficiente vederi si sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista cate doua perforari, un orificiu de diametru 2 si o gaura alungita de diametru 2 si lungime 10 reprezentate vizibil. Piesa este definita ca forma in vederile desenului de executie, grosimea de 0,3 mm, diametrele de 10, 2 si respectiv o gaura alungita cu dimensiunile de 2 si lungimea 10 . Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a proportionalitatii intre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii ale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizate la o scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe desen. In cazul de fata scara este de 5:1, fiind specificata in indicator. Raza de indoire in cazul piesei Brida de fixare este de 1 mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe desen, sau nu contine nici o referire la ea, inscrisa deasupra indicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare. Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 0,3 mm. Analizand desenul de executie se constata ca abaterile pentru cote libere lipsesc. Astfel desenul este incomplet si este necesara interventia celui care a proiectat piesa prin mentionarea clasei de precizie in care trebuie realizate abaterile, deasupra indicatorului si anume Toate cotele netolerate sunt conform STAS 11111-86, clasa 2 de precizie. De asemenea, indicatiile referitoare la calitatea suprafetelor ce compun piesa lipsesc. De cele mai multe ori indicatiile privind calitatea suprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa Brida de fixare rolul functional al acesteia este asigurat de forma ei si nu de calitatea suprafetelor obtinute in urma forfecarii. In aceasta situatie rugozitatea nu este trecuta pe desen, intelegand ca cea rezultata prin stantare obisnuita (6,3...12,5m) este suficienta. Alte indicatii in legatura cu duritatea piesei, cu alte referiri la calitatea suprafetelor nu sunt mentionate in cadrul rubricii Conditii tehnice. Greutatea piesei nu este specificata in desenul de executie, astfel aceasta trebuie determinata prin calcul. Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare, etc .

1.3. Materialul piesei.

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date referitoare la: . Proprietati fizico-mecanice. . Compozitia chimica. . Forme si dimensiuni de livrare. Din standarde se extrag toate formele si dmensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa, acestea fiind prezentate in tabelul 2 .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Tabelul 2
Material STAS Stare de livrare Rezistenta la rupere
Compozitie chimica [%] Greutate specifica [kg/dm3] Forme si dimensiuni de livrare

Rm
[N/mm2]

benzi

foi de tabla

0
A2 STAS 9485-80 -

2
270.....390

5
20,25,26,30,35, 40,45,46,50,55, 60,65,70,75,80, 85,90,95,100,11 0,115,120,130,1 40,150

6
800x1500 800x2000 800x2500 800x3000 800x4000 1500x1500 1500x2000 1500x2500 1500x3000 1500x4000

C 0,15-0,13 7,85 Mn 0,5-0,45 Si max 0,5 P 0,05-0,03 S 0,05-0,04 Al 0,01-0,1 Fe - restul

Caracteristici de material prescrise: - Cod material: MATERIAL A2 STAS 9485-80 - Compoziia chimica - se prezinta in tabelul 2; - Proprietai fizico-mecanice - se prezinta in tabelul 2 (rezistenta de rupere, duritate, alungire etc.) Compozitia chimica a Materialului A2 STAS 9485-80 este prezentata in tabelul 3 : Compozitia chimica %

Material C Mn Si P S Al Fe

Duritate Kg/dm3

MATERIAL 0,15A2 STAS 0,13 9485-80

0,50,45

Max 0,5

0,05- 0,050,03 0,4

0,010,1

restul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeelor reprezentate in tabelul 4

TABELUL 4 Forma nominal Rugozitatea, Dimensiuni i abateri Ra [m] [mm] 60,6/301,2 2 10 ../0,3 ../0,3 R1/R1,3 R1/R1,3 1,4/0,3 2/0,3 10/0,3 2/0,3 10/0,3 10/2 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 Toleran Poziia a(-e) relativ de form [mm] Alte condiii
(duritate, acoperiri de protecie etc.)

S1x2 S2x2 S3x2 S4x2 S5x2 S6x2 S7x2 S8x2 S9x2 S10x2 S11x2 S12x2 S13x2

plana cilindrica cilindrica plana plana cilindrica cilindrica plana cilindrica plana cilindrica plana plana

* Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86. 1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in tabelul 5
Tabelul 5 S S1, S13 S3, S4, S5, S6, S7, S8, Funcia(-ile) Supafete de contact.

Suprafete de margine/delimitare a piesei.

S2, S9, S10, S11, S12

Suprafete de fixare a piesei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

1.6 Masa si volumul piesei.

Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului INVENTOR .

1.7.STABILIREA FORMEI SI DIMENSIUNILOR SEMIFABRICATULUI PLAN (DESFASURATA PIESEI)

Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul : L = Li + Li unde : Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ; Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Figura 2

Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea formul : Li = [i/180](ri + xg) , unde : i = unghiul poriunii curbe [grade]; ri = raza interioar; x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz de racordare; Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia : = 1800 = unghiul interior de ndoire [grade].
8

unde :

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel pentru cazul de fa avem urmtoarele variante : Pentru L raportul r/g = 1/o,3= 3,333 ; n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5: Tabelul 5 Raportul r/g Coeficientul x 3,333 0,463

Calculul L1 :

= 1800 = 1800 900 = 900 L = [/180](r + xg) *2= [*90/180](1 + 0,463 *0,3)*2 = 1,78*2mm=3,577mm

Calculul L1=35-ri-g=35-1-0,3=33,7 mm Calculul L2=4-ri-g=3-1-0,3=1,7 mm Calculul L3=35-ri-g=35-1-0,3=33,7 mm n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) este urmtoarea : L = (L1 + L2+L3) + L=35+1,7+35+3,577=72,37 mm

Figura 3
9

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

2.Studiul tehnologicitii piese

Tehnologicitatea este o caracteristica a pisei care exprima concordanta intre conditiile tehnice si economice impuse si posibilitatile tehnologice caracteristice metodelor si procedeelor de fabricare la un moment dat. Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic a acesteia care evideniaz gradul n care piesa poate fi executat n condiii normale de lucru. de execuie, cu posibilitai1e pe care le ofer procedeele de deformare respective, valori ce se gsesc recomandate n literatura de specialitate. Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastic la rece se analizeaz din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecrui procedeu de deformare n parte.

2.1 Tehnologicitatea condiiilor tehnice impuse

n tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de execuie i preciziile posibil de realizat prin procedee de deform are plastic la rece pentru fiecare dimensiune nominal, reprezentete in tabelul 6. Tabelul 6 DimenPrecizia impus piesei prin siunea desenul de execuie nominal Abateri Abateri Abateri dimen- la cote de sionale libere forma STAS 11111-86 30 0,5 6 0,2 4 0,2 3 0,2 10 0,3 2 0,2 2 0,2 10 0,3 Precizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece Rugozi- Abateri dimensio- Abateri Rugozitatea nale de tatea suprafe- DeforDefor- forma suprafeei ei mare mare de normal precizie 6,3 0,05 0,015 6,3 6,3 0,05 0,015 6,3 6,3 0,05 0,015 6,3 6,3 0,03 0,01 6,3 6,3 0,04 0,02 6,3 6,3 0,03 0,01 6,3 6,3 0,03 0,01 6,3 6,3 0,04 0,02 6,3 Con- Bibliocluzii grafie

DN DN DN DN DP DN DN DN

2.2 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare

Analiza tehnologicitatii suprafetelor obtinute prin decupare consta in compararea conturului exterior al piesei Brida de fixare desfasurate cu o piesa complexa, piesa model care este reprezentata in figura 2.1. Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: 10

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

h 1,2g; a 1,2g; b < 15g. g - grosimea materialului.

Figura 4 n cazul pieseiBrida de fixare nu sunt intalnite situatii referitoare la conditiile de mai sus , pentru conturul decupat reprezentat in Fig 2:

Figura 5

11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

2.3 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare

Avnd n vedere limitele procedeului de perforare n ceea ce privete forma suprafeelor perforate precum i condiiile dimensionale i de poziie relativ se compar piesa real cu piesele model din urmtoarea figur:

Figura 6 Condiii limit pentru perforare

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Brida de fixare reprezentata in Fig 4, poate fi obtinuta prin perforare.

12

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei

Tehnologicitatea formelor indoite se studiaza din urmatoarele puncte de vedere : raza minima de indoire, distanta dintre axa gaurii perforate si bratul indoit si inaltimea bratului indoit. In cazul piesei Brida de fixare, avand in vedere ca peretele indoit nu contine perforatii( are o inaltime foarte mica), nu are relevanta studierea distantei dintre axa gaurii perforate si bratul indoit. 2.4.1. Raza minima de indoire se determina conform inegalitatii r>g Raza de indoire prescrisa este de 1 si grosimea este 0,3. Avand in vedere ca 1>0,3 rezulta ca este indeplinita conditia r>g deci, piesa este tehnologica din punct de vedere al razei de indoire. 2.4.2. Inaltimea bratului indoit ndoirea unui semifabricat const n ncovoierea plan a acestuia n jurul unei muchii rectilinii fr ca acesta s rup datorit eforturilor de ncovoiere. Un element important ce poate duce la ruperea semifabricatului poate fi raza de indoire. Aceasta deci nu poate fi prea mic. Inaltimea bratului indoit se calculeaza cu relatia h>2*g 2*g=0,6, h prescris este 4-1,3=2,7 rezulta 2,7>0,6 h>2*g , deci piesa este tehnologica din punct de vedere al inaltimii bratului indoit.

13

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

3.Analiza diferitelor variante de procese.

Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat. Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare: - pe stante si matrite simple; - pe stante si matrite complexe; - pe matrite combinate. Varianta 1: - decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de decupat (Fig 2);

Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta complexa de perforat este reprezentata in Fig 3.

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit in U este reprezentata in Fig 3.4

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Varianta 2
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva Fig3.5

15

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6

Varianta 3
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

16

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6

Varianta 4
Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva.

17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Nr crt 1 1 Variant a tehn. 0 Denumire a operatiei 2 Denumirea sculei Observatii 6 Productie scazuta .Scule simple.Precizie scazuta.Timp de productie indelungat.Necesita un numar mare de muncitori.Necesita un numar mare de prese.

Denumirea fazei 3 a.Introducerea benzii; 1.Decupare b.Avansul benzii c.Scos piesa

Schita operatiei 4

Stanta simpla de decupat

Decupare

Stanta complexa de perforat Perforare a.Introdus semifabricatul in stanta; b.Orientarea semifabricatului; 1.Perforare; c.Scos piesa. a.Introdus piesa in matrita; b.Orientare; 1.Indoire; c.Scos piesa.

Pe scule simple

Matrita simpla de indoit

Indoire

20

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

2 a.Introdus banda; 1.Perforare; b.Avans; 2.Decupare; c.Scos piesa. Perforare +decupare Stanta complexa cu actiune simpla .Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai buna decat pe scule simple. Timp de productie indelungat.

Indoire Pe scule comple xe

a.Intodus piesa; b.Orientare; 1.Indoire; c.Scos piesa.

Matrita simpla de indoit

a.Introdus banda; 1.Perforare+decupare; b.Scos deseu; c.Scos piesa. Perforare +decupare

Stanta complexa cu actiune simultana

.Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai buna decat pe scule simple. Timp de productie indelungat.

Indoire

a.Introdus piesa; b.Orientare; 1.indoire c.Scos piesa

Matrita simpla de indoit

21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Nr crt 1 Varianta tehn. 0 Denumirea operatiei 2 Perforare+ Slituire+ Indoire+ retezare Denumirea fazei 3 a.Introdus banda; 1.Perforare; 2.Slituire; 3.Indoire; 4.Retezare b.Scos piesa . Schita operatiei 4 Denumirea sculei 5 Matrita combinata cu actiune succesiva Observatii 6 Productie mare.Scule complexe.Precizie buna.Numar mic de muncitori.Necesita o singura presa.

Pe scule combinat e

22

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%) impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de deformare.plastica la rece. Pentru a se duce la indeplinire acest lucru s-au luat in considerare toate variantele posibile de croire.Pe baza unor criterii tehnice, tehnologice si economice se aleg din variantele de croire cele mai eficiente. In schitele de croire s-au pus in evidenta urmatoarele : pasul de croire p, puntita indepartata de poanson c, puntita intermediara a si puntita laterala b. Pentru piesa Brida de fixare se propun urmatoarele scheme de croire: a. Croirea dreapta cu deseuri, pe un rand ,cu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

Fig. 4.1 b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2. c.Croirea dreapta ,cu deseuri , pe mai multe randuri, cu poanson de pas este reprezentata in fig 4.3 d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.4
23

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

e. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.5 f.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas este reprezentata in fig 4.6 g.Croirea combinata este reprezentata in fig4.7 h.Croirea intrepatrunsa cu deseuri , cu poanson de pas este reprezentata in fig4.8

24

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Schemele de croire a semifabricatului identificate sunt prezentate in tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Nr. Variante de croire crt 0 1 2 3 4 cu deseuri intrepatrunsa Pe mai multe randuri pe mai multe randuri 1 dreapta pe un rand

Modul de realizare a pasului. 2 cu poanson de pas cu opritor cu poanson de pas Cu poanson de pas cu poanson de pas

Schita croirii 3 Fig4.1 Fig4.2 Fig4.8 Fig 4.3

Lungimea benzi Calculata lc 4 76,02 74,52 Standardizata ISTAS 5 80 75

149,24

150

5 cu deseuri putine 6 7 8

Fig4.6

147.08

150

cu opritor dreapta pe un rand combinata cu poanson de pas cu poanson de pas

Fig4.5 Fig4.4 Fig4.7

72.36 74.54 76,02

75 75 80

25

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile initiale impuse.
Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 4.2.

Tabelul 4.2 Nr. SCT P Cntur curb tangent 1 2 3 4 5 6 A A A A N N Criterii de selectare Tehnice Forme complexe Conditii tehnice de precizie A A A A A A Tehnologice Productivitate Decizia SCTA sau SCTN

A A A A A A

A A A A A A

Directia Com de plexlaminare itatea sculei A A SCTA A A A A A A A A A A SCTA SCTA SCTA SCTN SCTN

7 8

N A

A A

A A

A A

A A

A A

SCTN SCTA

26

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI, FACULTATEA I.M.S.T SPECIALIZAREA I.E.I.

Criteriul economic aplicat schemelor de croire tehnic acceptabile (SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO). Criteriul economic este reprezentat in tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Nr SCTA CRITERIUL ECONOMIC Kc[%] 1 2 3 4 8 Ku[%] Ierarhizarea schemelor

27