Analiza numerică

a sistemelor biomecanice

Curs 4

Plasticitate
Teste de tracțiune

 Tipuri de caracteristici tensiune-deformație

 Materiale fragile
 Materiale ductile
 Materiale hiperelastice
𝜎 

𝜀 
Teste de tracțiune

 Materiale fragile
 Comportament liniar-elastic
 Cedarea se produce prin propagarea rapidă a fisurilor în
material
𝜎 
 Pot apărea mai multe suprafețe de cedare
 Exemple de materiale fragile:
 Ceramice
 Oțeluri aliate
 Țesut osos compact

𝜀 
Teste de tracțiune

 Materiale Ductile
 Regiune liniar-elastică urmată de o regiune “de curgere”
 Degradarea materialului se realizează prin mai multe
mecanisme:
 Curgere plastică
 Gâtuire
 Rupere
Teste de tracțiune

 Materiale ductile
 Exemple de materiale cu comportament ductil:
 Oțeluri cu % scăzut de carbon
 Aliaje de aluminiu, cupru, magneziu
 Polimeri 𝜎 

𝜀 
Plasticitate

 Proprietatea materialelor de a nu reveni la

forma inițială în urma deformațiilor
 Punctul de curgere
 Valoarea tensiunii pentru care o creștere în
deformație nu determină o creștere a tensiunii

𝜎 
𝜎   𝑐

ε   𝑐 𝜀 
Plasticitate

• Limita
  de curgere
 Materiale pentru care nu se poate determina un
punct de curgere
 → valoarea tensiunii pentru o deformație plastică de
0.2%
𝜎 
 𝑅 𝑝
0,2

 𝜀 =0,2 % 𝜀 
Plasticitate

 Limita elastică
 Primul punct de pe curba tensiune-deformație care
se abate de la linearitate
 În practică → valoarea tensiunii pentru o deformație
plastică de 0.01%
𝜎 

𝜎  𝑐0

𝜀 
Plasticitate

 Plasticitate perfectă – model ideal

 Majoritatea materialelor → ecruisare
 Ecruisare → fenomenul prin care caracteristica
tensiune – deformație crește după punctul de
curgere Ecruisare exponențială

Ecruisare liniară
𝜎
 

𝜎   𝑐 Plasticitate perfectă

ε   𝑐 𝜀 
Plasticitate
 Curba tensiune-deformație pentru metale ductile

𝜎  Rezistență mecanică
Ecruisare
Gâtuire
Limita de curgere

Limita de elasticitate
Tensiune de rupere

Regiunea elastică
(Legea lui Hooke)
𝜀 
Teste de tracțiune

 Tensiune nominală
  𝐹 (𝑡 )
𝜎 ( 𝑡 )=
𝐴0
 Tensiune reală
  𝐹 (𝑡)
s (𝑡)=  s=𝜎 ( 1+𝜀 )
𝑎 (𝑡 )
𝜎 

𝜀 
Plasticitate
• Solicitări
  ciclice

𝜎 
𝐸 

𝐸 

  𝑝  ε 𝑒
𝜀 
ε
 ε 𝑡

 -deformația remanentă la descărcarea tensiunilor aplicate

Plasticitate

 Determinarea valorilor de plasticitate

 Transformarea tensiunilor nominale în tensiuni reale

𝑠=𝜎 ( 1+𝑒 )
 

 Transformarea deformațiilor nominale în deformații

reale
𝑒=ln (1+ 𝜀 )
 
Plasticitate

 Determinarea valorilor de plasticitate

  𝑝 𝑡 𝑒𝑙
  𝑡
𝜀 =𝜀 + 𝜀 𝑒 𝑝
𝜀 =𝜀 −𝜀

𝑠  𝑐0
𝑠  𝑠  𝑝 𝑠  3𝑝
 0 𝑝 2
𝑠  1
𝑠  1𝑝  𝑒 1𝑝
𝑠  𝑐0
𝑠  2𝑝  𝑒 2𝑝

𝑠  3𝑝   3𝑝
𝑒
 𝑒 𝑝  𝑒 𝑝
 𝑒 𝑝 𝑒 
1 2 3
Plasticitate

 Solicitări multiaxiale → criterii de curgere

 Similare teoriilor de rezistență
 Criteriul de plasticitate Tresca
 Criteriul de plasticitate Von Mises
 Ecruisarea izotropă
 Ecruisarea cinematică
 Ecruisarea Johnson-Cook
 Ecruisarea Rambert-Osgood
 Plasticitate
 Criteriul de plasticitate Tresca
 𝑚𝑎𝑥 𝑐
[|𝜎 1 − 𝜎 2|,|𝜎 2 − 𝜎 3|,|𝜎 3 − 𝜎 1|]=𝜎  

 
 Criteriul de plasticitate Von Mises 1
1 2 2 2 2 𝑐
𝜎 𝑀𝑖𝑠𝑒𝑠 = [ 𝜎
( 1 − 𝜎 2) + 𝜎
( 2 − 𝜎 3) + 𝜎
( 3 −𝜎 1) ] =𝜎  
√2
 Suprafața de curgere
 Suprafața descrisă de criteriile de plasticitate în
sistemul de axe determinat de tensiunile
principale
Plasticitate

 Criteriul de plasticitate Tresca şi von Mises

Tipuri de ecruisări

 Ecruisare izotropă
 Suprafețele de curgere se extind uniform pentru
toate direcțiile descrise de deformațiilor principale
𝑝 𝑐 𝑝
𝑓  ( 𝜎 , 𝜀 ) =𝜎 𝑀𝑖𝑠𝑒𝑠 − 𝜎 ( 𝜀 ) =0 ¿
 
Plasticitate

 Plasticitate perfectă în Abaqus

 Modulul Property
 Create material
 Mechanical → Elasticity
 Mechanical → Plasticity → Plastic
 Yield Stress – Tensiunea de curgere
 Plastic strain
 Criteriul de curgere Von Mises
 Plasticitatea necesită definirea unei forme de
elasticitate
Plasticitate

 Plasticitatea perfectă în Abaqus

Plasticitate

• Plasticitatea
  cu ecruisare izotropă
 Modulul Property
 Create material
 Mechanical → Elasticity
 Mechanical → Plasticity → Plastic
 Hardening: Isotropic
 Funcţia de ecruisare
Plasticitate

• Modelul
  Johnson-Cook
 Curba de ecruisare este definită de o funcţie
  𝑝𝑙 𝑛
𝜎 =[ 𝐴 +𝐵 ( 𝜀 ) ] ( 1− 𝜃 )
0 ^ 𝑚

 – funcţia de ecruisare
 – deformaţia plastică
 – tensiunea de curgere
 – temperatura
 , , – constante de material
 Modelarea oţelurilor
Modele de materiale

 Johnson-Cook
 Determinarea constantelor de material →
algoritmul sumei celor mai mici pătrate
Plasticitate

 Modelul Johnson-Cook în Abaqus

 Modulul Property
 Create material
 Mechanical → Elasticity
 Mechanical → Plasticity → Plastic
 Hardening: Johnson-Cook
 Introducerea constantelor de material
Plasticitate

 Modelul Johnson-Cook în Abaqus

Modele de materiale

• Modelul
  Ramberg-Osgood
 Întreg comportamentul elaso-plastic al materialului
este definit de o funcţie
𝑛 −1
  𝜎 𝜎 𝜎
𝜀= +𝛼
𝐸 𝐸 𝜎0 ( )
 – deformaţia
 – modulul de elasticitate
 – tensiunea de curgere
 , – constante de material
 Modelarea aluminiului
Modele de materiale

 Ramberg-Osgood
 Determinarea constantelor de material → algoritmul
sumei celor mai mici pătrate
Plasticitate

 Modelul Ramberg-Osgood în Abaqus

 Modulul Property
 Create material
 Mechanical → Deformation Plasticity
 Introducerea constantelor de material
Plasticitate

 Modelul Ramberg-Osgood în Abaqus