Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică

Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE ALE ROTORILOR

FOLOSIND VIBRAŢIILE TORSIONALE

1. Principiul lucrării
Pentru un pendul de torsiune ilustrat în figura alăturată,
ecuația diferențială a mișcării din aplicarea teoremei
momentului cinetic (‫߮ܬ‬ሷ = −‫ܯ‬௧ ) , rezultă de forma
‫߮ܬ‬ሷ + ݇௧ ߮ = 0
unde ݇௧ constanta elastică de torsiune a arborelui (elementul
߮
‫ܬ‬ elastic) se determină din expresia momentului de torsiune
elastic din secțiunea de prindere a arborelui de corp. Cu
geometria deformației arborelui, pentru unghiuri ߠ mici
‫ܩ‬ (ߠ < 10௢ = 0,17453 ‫)݅݊ܽ݅݀ܽݎ‬, măsurate în radiani se face
‫ܬ‬ଵ aproximarea sin ߠ = ߠ și se poate scrie
‫ܫܩ‬௣
‫ܯ‬௧ = ‫ܫܩ‬௣ ߠ = ߮ = ݇௧ ߮
‫ܮ‬

‫ܫܩ‬௣
Deci constanta elastică de torsiune a elementului elastic este

݇௧ =
Δ ‫ܮ‬
߮ unde ‫ܫ‬௣ este momentul de inerție geometric polar al secțiunii
ߠ=
‫ܮ‬ elementului elastic (arborelui), ‫ ܩ‬este modulul de elasticitate
‫ܮ‬ transversal materialului elementului elastic, iar ‫ ܮ‬este
lungimea arborelui.
Ecuația diferențială a sistemului care efectuează vibrații liniare

‫ܫܩ‬௣
de torsiune, cu soluții de formă armonică este

߮ ߮ሷ + ߮=0
‫ܮܬ‬
Pulsația proprie a sistemului și perioada oscilațiilor armonice sunt

‫ܫܩ‬௣ 2ߨ ‫ܮܬ‬
߱=ඨ , ܶ= = 2ߨඨ
‫ܮܬ‬ ߱ ‫ܫܩ‬௣
Relațiile anterioare confirmă faptul, că dacă prin metode experimentale se poate determina perioada ܶ și se
pot măsura determina mărimile ‫ܫ‬௣ și ‫ܮ‬, atunci se poate determina ‫ ܬ‬momentul de inerție față de dreapta Δ în

ܶ ଶ ‫ܫܩ‬௣
jurul căreia se fac oscilațiile de torsiune.

‫ =ܬ‬ଶ
4ߨ ‫ܮ‬
Dacă nu se cunosc caracteristicile elementului elastic (‫ܫܩ‬௣ , ‫)ܮ‬, pentru determinarea momentului de inerție al
corpului analizat se mai fac un set de experimentări pentru un sistem prezentat în figura sistem format prin
adăugarea la sistemul inițial a unui rotor al cărui moment de inerție (‫ܬ‬ଵ ) este cunoscut, sau se poate calcula.
Este de preferat ca acest corp adițional să fie un cilindru sau coroana circulară. Pentru acest nou sistem relațiile
care stau la baza analizei dinamice sunt:

‫ܫܩ‬௣ ݇௧ ‫ܫܩ‬௣ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬

߮ሷ + ߮=0 , ߱ଵ = ඨ =ඨ , ܶଵ = 2ߨඨ >ܶ
ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ‫ܮ‬ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬ ‫ܫܩ‬௣
Din expresiile celor două perioade de oscilație ale celor două sisteme se obține momentul de inerție ‫ ܬ‬al
corpului analizat astfel

1
 ܶଵଶ ‫ܫܩ‬௣ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ܶଵଶ
‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ = , = ଶ
4ߨ ଶ ‫ܮ‬ ‫ܬ‬ ܶ
ࢀ૛
ࡶ = ࡶ૚
ࢀ૛૚ − ࢀ૛
2. Desfăşurarea lucrării
Scopul lucrării de laborator este determinarea momentului de inerție
al unui rotor notat cu (C), rotor cu o structură complexă. Se va folosi ca
element elastic un fir, ale cărui caracteristici elastice și inerțiale nu
݇௧ sunt cunoscute. Pentru a se trece peste lipsa caracteristicilor
D elementului elastic, (evitarea calculului constantei ݇௧ , se atașează
rotorului (C) corpul (C1) al cărui moment de inerție axial J1 poate fi
d
(C1) calculat. Corpul atașat este o coroană circulară cu caracteristicile
măsurate
ࢊ [metri] ࡰ [metri] ࢒ [metri] ࢓ [kg]
l
J1

(C)
0.02 0.065 0.094 2.224
J Momentul de inerție al acestuia față de axa de simetrie se determină
cu relația:
1 ‫ ܦ‬ଶ ݀ ଶ
ࡶ૚ = ݉ ቈ൬ ൰ + ൬ ൰ ቉ = _______________࢑ࢍ. ࢓૛
2 2 2
0.00128

Determinarea experimentală a perioadei oscilațiilor de torsiune

Se constituie sistemul format din rotorul (C) atașat cu piuliță de firul elastic.

࢚
࢚ࡺ [s] ࢀ = ࡺࡺ [s]
Pentru acesta se determină perioada micilor oscilații de torsiune.
ࡺ Pendulul de torsiune este scos din poziția de echilibru și lăsat să
3 19.79 6.59 efectueze mici oscilații de torsiune. Se determină timpul ‫ݐ‬ே în care se
5 33.56 6.712 efectuează un număr ܰ de oscilații complete. Se determină valoarea
7 46.54 6.64 perioadei ܶ = ‫ݐ‬ே /ܰ. Se fac 3 experimente pentru ܰଵ , ܰଶ și ܰଷ oscilații
ࢀ࢓ࢋࢊ = __________
6.64 s complete (se recomandă ܰଵ = 3, ܰଶ = 5 și ܰଷ = 7 oscilații complete).
Cu rezultatele obținute se determină ܶ௠௘ௗ . Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat. În formulele de
calcul ܶ = ܶ௠௘ௗ .
Se constituie un nou sistem format din rotorul (C), coroana circulară (C1) ambele atașate cu piuliță de
firul elastic. Pentru acest nou sistem se determină perioada micilor oscilații de torsiune ca în cazul precedent.
࢚
ࡺ ࢚ࡺ [s] ࢀ∗ = ࡺࡺ [s]
Pendulul de torsiune este scos din poziția de echilibru și lăsat să
efectueze mici oscilații de torsiune. Se determină timpul ‫ݐ‬ே în care se
3 25.21 8.40 efectuează un număr ܰ de oscilații complete. Se determină valoarea
5 42.54 8.508 perioadei ܶ ∗ = ‫ݐ‬ே /ܰ. Se fac 3 experimente pentru ܰଵ , ܰଶ și ܰଷ
7 58.69 8.384 oscilații complete (se recomandă ܰଵ = 3, ܰଶ = 5 și ܰଷ = 7 oscilații
ࢀ࢓ࢋࢊ = __________
∗ 8.43 s complete). Cu rezultatele obținute se determină ܶ௠௘ௗ ∗
. Rezultatele
sunt centralizate în tabelul alăturat. În formule ce urmează ܶଵ = ܶ௠௘ௗ
∗
mr = 3.53 kg

Pe baza rezultatelor înregistrate se calculează momentul de inerție al rotorului (C) și raza de inerție a acestuia
atașată dreptei ∆.

ࢀ૛ ࡶ
ࡶ = ࡶ૚ = _________________࢑ࢍ࢓
0.00209 ૛
, ࢏∆ = ඨ = _________________࢓
0.024
ࢀ૛૚ − ࢀ૛ ࢓࢘

2
 Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
3. Observaţii asupra lucrării.
Efectuarea experimentului
pot fi datorate unor miscari suplimentare in alte plane, iar valorea
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
unghiului de rotatei de 10 grade poate sa nu fie respectata pe parcursul miscarii.
...................................................................................................................................................................................
Atasarea corpului aditional trebuie luat in calcul ca sa se afle pe axa de torsiune a elementului
...................................................................................................................................................................................
elastic.
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului

Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
SUPORT TEORETIC AL LUCRARII DE LABORATOR

I. DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A MOMENTELOR DE INERȚIE ALE ROTORILOR

FOLOSIND VIBRAȚIILE TORSIONALE
Obiectiv: determinarea momentului de inerție al unui corp omogen sau neomogen, cu simetrie axială sau nu a

Considerații teoretice: Se consideră un corp cu masa ‫ ܯ‬și un moment de inerție axial ‫ ୼ܬ‬, necunoscut față de o
distribuției de masă.

axa Δ (figura a.). Pentru determinarea momentului de inerție al copului ‫ ୼ܬ‬față de dreapta Δ care trece prin

de torsiune, a cărei constantă elastică nu se cunoaște. Deformația elastică de torsiune ߮ între capetele
centrul de masă se folosesc vibrațiile torsionale. Pentru aceasta se consideră un element elastic la deformații
ఝ
elementului elastic, situate la distanța L, are ca și caracteristica deformația unitară ߠ = ௅ (figura d.).

‫?= ܬ = ୼ܬ‬
Δ
‫ܬ‬ଵ ߮
ߠ=
‫ܮ‬
߮
‫ܬ‬ ‫ܮ‬
‫݃ܯ = ܩ‬
‫ܩ‬
‫ܬ‬ଵ
߮

Figura a. Figura b. Figura c. Figura d.

Perioada ܶ se poate deremina experimental, iar dacă

oscilatorii de rotație în jurul dreptei Δ, vericală care
Se construiește sistemul care poate efectua mișcări
sunt cunoscute caracteristicile elementului elastic
trece prin centrul de masă al corpului (partea (arborele), se poate determina momentul de inerție

ܶ ଶ ‫ܫܩ‬௣
principală din figura c.). axial
‫ =ܬ‬ଶ
Ecuația diferențială a mișcării sistemului se obține
4ߨ ‫ܮ‬
dreapta Δ sub forma:
aplicând teorema momentului cinetic în raport cu

‫߮ܬ‬ሷ = −‫ܯ‬௧ (‫ܫܩ‬௣ , ‫)ܮ‬, pentru determinarea momentului de inerție

Dacă nu se cunosc caracteristicile elementului elastic

unde ‫ܯ‬௧ este momentul elastic de torsiune din al corpului analizat se mai fac un set de experimentări

‫ܫܩ‬௣
sectiunea arborelui prinsă de corp, adică se poate scrie pentru un sistem prezentat în figura c. sistem format
‫ܯ‬௧ = ‫ܫܩ‬௣ ߠ = ߮ = ݇௧ ߮
‫ܮ‬
prin adăugarea la sistemul inițial a unui rotor (corp)
(figura b.) al carui moment de inerție (‫ܬ‬ଵ ) este
Din acesta rezultă constanta elastică de torsiune a cunoscut, sau se poate calcula. Este de preferat ca

‫ܫܩ‬௣
elementului elastic acest corp adițional să fie un cilindru sau coroana
݇௧ =
‫ܮ‬
circulară. Pentru acest nou sistem relațiile care stau

unde ‫ܫ‬௣ este momentul de inerție geometric polar al ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ߮ሷ = −‫ܯ‬௧ ; ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ߮ሷ + ݇௧ ߮ = 0
la baza analizei dinamice sunt:

secțiunii elementului elastic (arborelui), iar ‫ ܩ‬este

݇௧ ‫ܫܩ‬௣ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬
߱ଵ = ඨ =ඨ , ܶଵ = 2ߨඨ
‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬ ‫ܫܩ‬௣
modulul de elasticitate transversal materialului
elementului elastic.
>ܶ
‫߮ܬ‬ሷ + ݇௧ ߮ = 0
Ecuația diferențială a sistemului devine

celor două sisteme se obține momentul de inerție ‫ ܬ‬al

Din expresiile celor două perioade de oscilație ale
De unde rezultă pentru pulsația proprie și perioada
mișcărilor oscilatorii relațiile:
ܶଵଶ ‫ܫܩ‬௣ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ܶଵଶ
corpului analizat astfel
݇௧ ‫ܫܩ‬௣ ‫ܮܬ‬
߱=ඨ =ඨ , ܶ = 2ߨඨ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ = ଶ , = ଶ
‫ܬ‬ ‫ܮܬ‬ ‫ܫܩ‬௣ 4ߨ ‫ܮ‬ ‫ܬ‬ ܶ
ܶ ଶ
‫ܬ = ܬ‬ଵ ଶ
ܶଵ − ܶ ଶ

2
 Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii

 Axa de torsiune a elementului elastic să coincidă cu dreapta Δ față de care se dorește a se determina
Observații. Pentru o bună determinare a momentului de inerție sunt necesare următoarele:

momentul de ineție. Mai mult centrul de masă al corpului analizat trebuie să se afle pe axa de torsiune a
elementului elastic.
 Atașarea corpul adițional pentru care se cunoaște momentul de inerție trebuie să se faca cu respectarea
observației anterioare.
 Momentul de inerție al corpului atașat este de dorit să fie comparabil cu momentul de inerție al corpului
analizat.

Observatiile de mai sus, pot fi surse suplimentare de erori, pe lângă cele din experimentare referitoare la
măsurarea perioadelor, deformații care depașesc limitele accesibile de liniaritate, efectuarea de mișcări
compuse (nu numai mișcare de rotație), .....