Oscilatii 2018-2019 Final-1

Eugen Scarlat, Fizică – Oscilații
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

2018-2019
II. Oscilații
Obiectivul acestui capitol este acela de a prezenta câteva principii ale transmiterii și prelucrării informației.
Importanța oscilațiilor armonice rezidă în faptul că toate semnalele fizice se pot exprima ca suprapunerea unor mărimi oscilatorii armonice.
Descompunerea în serie de armonice și eșantionarea sunt utilizate în toate tipurile de prelucrare numerică, și, împreună cu modulația, sunt
precese esențiale în tehnologia comunicațiilor.
Cuprins
1. Mărimi oscilatorii
Definiție
Mărimi caracteristice
Cauzele oscilațiilor
Energia oscilatorului armonic
2. Spectrul oscilațiilor
Descompunerea în serie de componente armonice
Spectrul audibil și spectrul vizibil
3. Oscilații amortizate* (acest capitol nu face obiectul verificării pe parcurs)
4. Compunerea oscilațiilor
Compunerea oscilațiilor cu aceeași pulsație
Oscilații modulate
Eșantionarea
1
2018-2019
1. Mărimi oscilatorii
Definiție
O variație periodică1 în timp a valorilor unei mărimi fizice, de-o parte și de alta a unei valori fixe, se cheamă oscilație.
Mărimea fizică oscilantă poate fi o coordonată spațială (în acest caz este vorba de o mișcare oscilatorie
în sens propriu, iar valoarea fixă se mai numește poziție de echilibru), o tensiune electrică (ca tensiunea
alternativă de la rețeaua publică de 220V), iluminarea diurnă în succesiunea zi-noapte, temperatura
sezonieră iarnă-vară, un indicator macroeconomic trimestrial (de ex. produs intern brut) etc.
Fig.1.1
Mărimi caracteristice
Intervalul temporal T după care mărimea fizică ce oscilează își repetă valorile se numește perioada
oscilației:
x(t )  x(t  T ) , [T]SI=secundă, simbol s.
Frecvența este numărul de oscilații pe secundă:

[ f ]SI=s1 sau Hertz (Hz).
Relația dintre frecvența și perioada oscilațiilor este:
f T  1 .
Fig.1.2 Oscilații
Pulsația oscilației este legată, până la un factor multiplicativ 2 , de frecvență (sau viteza unghiulară):
ω  2f , []SI=rad/s
1
În aceasta prezentare ne limităm la oscilațiile periodice; pentru cele aperiodice, sau cvasi-periodice etc. se poate consulta http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/hframe.html
2
2018-2019
Oscilații armonice
Mărimea periodică poate varia în timp în diverse feluri.
Dacă dependența de timp este sinusoidală, atunci oscilația este armonică2.
Ecuația unei mișcări oscilatorii armonice, unidimensionale, pe direcția x, cu frecvența f este
x(t )  x max sin2πft   0 x  , (OSC)
unde se pot evidenția alte mărimi caracteristice, anume amplitudinea și faza oscilației:
i/ valoarea pozitivă xmax este amplitudinea oscilației, [x]SI=m,
iar
ii/ argumentul funcției armonice (t)=2 f t +0x este faza oscilației, unde (0)=0x se numește faza inițială; []SI=rad.
Viteza de mișcare a obiectului pe direcția x se obține prin derivarea la timp a ecuației de mișcare (OSC):
 v x (t )  2f xmax cos2πft   0 x  , [vx]SI=m/s.

dx
v x (t )  (VOSC)
dt
Observații
1. Expresia x(t )  xmax  cos2πft   0 x  este la fel de bună, fiind echivalentă cu
x(t )  xmax  sin2πft   0 x  ,
în virtutea identităților trigonometrice
 
 
  
cos2πft  0 x   sin 2πft  0 x   sin2πft   0 x  , unde legătura dintre fazele inițiale este 0 x  0 x  .
 2 2
  
 0 x 
2
Funcțiile sinus și cosinus se mai numesc funcții armonice.
3
2018-2019
2. Mărimea oscilantă x poate să nu fie neapărat o coordonată, cu dimensiune de lungime, ci poate să fie de altă natură; astfel, unitățile de măsură
dx
pentru x, xmax și se vor modifica în consecință. De exemplu, dacă este vorba de o tensiune electrică u, atunci [u]SI = [umax]SI = V (volt), iar
dt
 du 
 dt  =V/s (volt pe secundă).
  SI
Exemple de reprezentări grafice de mărimi

oscilatorii sunt ilustrate în Fig.1.3. Expresiile
matematice ale oscilațiilor din Fig.1.3 sunt:
x(t )  xmax sin2πft  0 ,
Oscilații armonice x(t )  x max sin2πft  0 Oscilații nearmonice x(t )  x max sgn sin(2πft  0) 
respectiv Fig.1.3
x(t )  xmax sgn sin(2πft  0)  ,
unde sgn este funcția “signum”3.

Reamintim că mărimea oscilatorie, notată cu x, poate să nu fie neapărat o elongație.
Interpretarea mărimii fizice pulsație.

Frecvența f este legată, până la un factor multiplicativ 2 , de pulsația  a oscilației (sau
viteza unghiulară):
ω  2f , []SI=rad/s
Noțiunea de viteză unghiulară își are originea în analogia cu mișcarea circulară (Fig.1.4), care
poate fi proiectată pe cele două axe carteziene x și y în două mișcări oscilatorii
unidimensionale cu pulsații, frecvențe și perioade identice cu cele ale mișcării circulare.
Fig.1.4
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Func%C8%9Bia_semn
4
2018-2019
Exemplu
Poziția Lunii în jurul Pamântului (centrul său fiind ales ca origine a referențialului), se poate
aproxima cu un cerc (traiectoria Lunii este aproximativ circulară). Proiecțiile poziției Lunii pe
fiecare dintre cele trei axe de coordonate se scriu sub forma:
  2 
 x(t )  D  cos T t 
  
  2 
 y (t )  D  sin t  ,
 T 
 z (t )  0


Fig.1.5
unde D=3,844108m este distanța Pământ-Lună, iar T=2,592106s este perioada de revoluție a
Lunii în jurul Pamântului (o lună, exprimată în secunde).
Teme
1. Care este perioada de rotație a Pământului în jurul Soarelui?
2. Care este perioada oscilațiilor ceasului primar al unui calculator care are frecvența de 3,6GHz?
3. Arătați că, în cazul oscilațiilor armonice, o perioadă temporală T corespunde unei diferențe de fază 2. Cărui interval de timp îi corespunde o
diferență de fază = ?
4. Expresia analitică a tensiunii electrice de la rețeaua casnică măsurată, de exemplu, între cele două borne ale unei prize, este (aproximativ)
u (t )  311 sin314  t  0  V.
Identificați: i/ amplitudinea de oscilație; ii/ valoarea cea mai mare, respectiv cea mai mică a tensiunii electrice, iii/ perioada oscilației, iv/ pulsația
oscilației, și v/ frecvența oscilației. De ce se spune că tensiunea de alimentare de la rețeaua casnică are valoarea de 220V?
5
2018-2019
Cauzele oscilațiilor
Mișcările oscilatorii iau naștere în câmpuri elastice, acolo unde interacțiunile sunt proporționale și de sens contrar cu deplasarea față de poziția
unde forțele câmpului sunt nule (poziție de echilibru):
Felastic(t) ~ ̶ x(t) .
Se va exemplifica pe cazul mișcării oscilatorii armonice, care ia naștere în medii elastice, în urma deplasării obiectului față de poziția (punctul,
centrul) de echilibru. În cazul unui corp de masă m, atașat unui resort, care se poate mișca orizontal, fără frecare, forța câmpului elastic este direct
proporțională cu alungirea resortului și orientată în sens invers alungirii:
Felastic (t )  kel  x(t ) ,
unde constanta de proporționalitate kel este constanta elastică a resortului.

Pe de altă parte, conform principiului al doilea al mecanicii, această forță va modifica impulsul obiectului: Fig.1.6
Felastic t  
dp
,
dt
de unde, succesiv
d  dx  d2 x
Felastic t    Felastic t   m   Felastic t   m     Felastic t   m  2 .
d( mv) dv
dt dt dt  dt  dt
Ultima relație indică faptul că forța care guvernează mișcarea se poate exprima în funcție de funcția necunoscută x(t), iar relația care se obține
este ecuația diferențială a mișcării oscilatorii:
d2 x d2x k el
m  k el  x  0 sau  x 0 (EDO)
dt 2 dt 2 m
Rezolvarea acesteia conduce la aflarea ecuației de mișcare4, unde trebuie determinată funcția necunoscută x(t), dacă sunt date condițiile inițiale:
dx
x(0)  x0 și  v(0)  v0 . (CI)
dt t 0
4
A se vedea Cap.„Ecuatiile de mișcare” din fascicula Mecanică.
6
2018-2019
d2x
Pentru comparație, ecuația diferențială a mișcării unui obiect în câmp gravitațional era m   mg  0 , iar rezolvarea ei era mult mai simplă,
dt 2
prin două integrări succesive.
Fără a demonstra cum se rezolvă ecuația diferențială (EDO), se poate verifica faptul că
x(t )  x max sint   0 x 
este soluție a ecuației diferențiale (EDO), unde pulsația depinde de constanta mediului elastic și de masa obiectului care oscilează, conform relației
k el
 .
m
Amplitudinea xmax și faza inițială  0 x se determină din condițiile inițiale (CI):
 x ( 0)  x 0  x max sin  0   0 x   x0
 
v(0)  v 0  x max cos  0   0 x   v0
 2
 x max  x02   0 
v

de unde, după câteva operații matematice, se obțin  
 x0 x
tan  0 x  v sau  0 x  arctan 0
 0 v0
În concluzie, obiectul cu masa m aflat în câmpul elastic Felastic(t)= ̶ kel ˑx(t), cu condițiile inițiale (CI), are ecuația de mișcare de tip oscilație
armonică.
Temă
Verificați faptul că expresia x(t )  x max sint   0 x  satisface ecuația diferențială (EDO).
7
2018-2019
Exemplu
Fiecare arc elicoidal dintre cele patru care se găsesc la roțile unui automobil cu masa m=1200kg are constanta elastică kel=50kN/m. Care este
frecvența oscilațiilor verticale ale automobilului?
Automobilul este susținut de cele patru arcuri care sunt echivalente cu un singur arc, de patru ori mai „tare”, adică are constanta elastică
4kel=50kN/m (la fel de bine se poate considera că fiecare arc susține un sfert din masa automobilului). Frecvența de oscilație este
1 4kel 1 4  5  104
f   f   f=2,06Hz, adică aproximativ două oscilații pe secundă.
2 m 2  3,14 1200
În realitate, aceste oscilații nu sunt simțite de pasageri, deoarece sunt puternic și rapid atenuate de dispozitivele amortizoare ale automobilului.
Concluzia de la mișcarea oscilatorie se poate generaliza:

Orice mărime, notată generic cu u, care respectă o ecuație diferențială de tip EDO
d 2u
2
 2  u (t )  0
dt
va avea o variație oscilatorie armonică:
u (t )  u max sint   0  .
Ecuațiile diferențiale de tip (EDO) sunt caracteristice mediilor care au proprietatea că se opun variației mărimii u după o lege liniară Fu ~ kel u,
unde Fu este mărimea fizică ce caracterizează forța de revenire a mărimii u.
Energia oscilatorului armonic

Energia oscilatorului armonic izolat
Prin oscilator armonic izolat se înțelege ansamblul „obiect oscilator”-„câmp elastic” izolat de alte interacțiuni. Un astfel de ansamblu poate fi cel
mecanic, cu care suntem familiarizați, al unui obiect pus în miscare de un resort elastic, sau poate fi un oscilator mai abstract, în interacțiune cu
8
2018-2019
mediul, unde interacțiunea poate fi modelată de o relație similară celei a unui „câmp elastic”. Spre exemplu, în cazul oscilației tensiunii electrice
de la rețeaua casnică de 220V, obiectele oscilante sunt electroni, iar câmpul de tip elastic este câmpul electric, cu care electronii interacționează
prin forțe electrice.
În cele ce urmează, deși rezultatele sunt valabile pentru orice fel de oscilatori, referirea se va face la oscilatorul mecanic.
Energia oscilatorului armonic este compusă din energie cinetică și energie potențială: E  EC  E P . Energia potențială este energia de interacție
în câmpul elastic și indică „potențialul” forțelor câmpului de a efectua lucru mecanic. Expresia energiei potențiale în câmpul elastic se determină
din teorema de variație, considerând că energia potențială este nulă în poziția de echilibru, așadar variația energiei potențiale este egală cu lucrul
forței câmpului, cu semn schimbat, în procesul de deplasare între poziția de echilibru x=0 și o poziție oarecare x:
x x
E P ( x)  0  Lcamp 0x  E P ( x)  0    Felastic ( x)  dx  E P ( x)   kel  x dx .
0 0
Semnul schimbat se datorează faptului lucrul forțelor câmpului conduc la scăderea energiei potențiale.
O forță exterioară egală și de sens contrar cu forța câmpului elastic, ce aduce obiectul până în punctul
x0, deplasându-l împotriva forței câmpului, ar conduce la creșterea energiei potențiale. Fig.1.7
Punând în evidență timpul, rezultatul pentru energia potențială în câmp elastic este:
k el  x(t )  .
1
E P (t ) 
2
2
Pentru oscilatorul armonic izolat, făra forțe exterioare, este ușor de arătat că, înlocuind în expresia energiei potențiale soluția armonică
x(t )  x max sint   0 x  , se obține
 sin 2 t   0 x  .
1
E P (t )  2
k el x max (EP)
2
1
Energia cinetică este E C (v)  mv 2 , de asemenea dependentă de timp:
2
mv(t )  .
1
E C (t ) 
2
9
2018-2019
Înlocuind viteza v=dx/dt (VOSC) în expresia energiei cinetice, rezultă expresia
 cos2 t   0 x  .
1
E C (t )  2
k el x max (EC)
2
Energia totală a oscilatorului izolat nu mai depinde de timp, fiind constantă (se obține prin sumarea relațiilor (EP) și (EC)):
1
E 2
k el x max . (ET)
2
1
Se spune că energia se conservă, sistemul oscilant obiect-câmp având energia staționară, cu valoarea E  2
k el x max . Soluția armonică
2
x(t )  x max sin2ft   0 x  caracterizează o stare energetică a sistemului obiect-câmp elastic, stare care se păstrează indefinit, atâta timp cât acesta
este izolat.
În medie, energia oscilatorului armonic este repartizată în mod egal între energia cinetică și cea potențială, medierea făcându-se pe o perioadă
(T)=2 și fiind simbolizată prin parantezele ascuțite „< >”:
2
 sin 2 (t )   d 
1 1
 E P  2k ;
2 2
el u max k el u max
0
4
2
 cos2 (t )   d 
1 1
 E C  2k ,
2 2
el u max k el u max
0
4
adică
1
 E P  E C  E .
2
Evident, valoarea medie este, și ea, proporțională cu pătratul amplitudinii, dar factorul de proporționalitate este altul.
În general, pentru o mărime care oscilează armonic u (t )  u max  sin2ft   0 x  , energia totală este proporțională cu pătratul amplitudinii oscilației
E ~ umax2. (E)
10
2018-2019
Măsurarea mărimilor oscilatorii: valori efective

Toți senzorii și toate aparatele de măsură funcționează pe baza preluării unei fracțiuni din energia oscilatorului. Timpanul urechii preia o parte din
energia de oscilație a moleculelor gazelor care compun aerul, o fotodiodă preia o parte a energiei oscilației câmpului electric incident pe joncțiune
etc. Urechea transformă în senzație auditivă vibrația de 100Hz, dar nu detectează niciodată 100 de schimbări ale intensității sunetului într-o
secundă, motivul fiind acela că urechea percepe doar valoarea medie a energiei mărimii oscilatorii. La fel, nici ochiul uman (și niciun aparat de
măsură) nu percepe cele 51014 oscilații pe secundă ale câmpului electromagnetic care ne impresionează retina sub forma senzației de „culoare
galbenă”.
Detectoarele sunt caracterizate de un timp caracteristic, în care energia recepționată este mediată pe durata timpului caracteristic c, astfel că
indicația este proporțională cu valoarea medie a pătratului mărimii oscilatorii, care se mai numește valoare efectivă:

1 c 2
Indicație detector ~ uef =  u (t )  dt
c 0
De obicei perioada oscilației este mult mai mică decât timpul caracteristic T<<c, astfel că medierea pe o perioadă dă același rezultat ca medierea
peste timpul caracteristic:
c T
1 1 2
 u (t )  dt = T  u (t )  dt .
2
Indicație detector ~ uef =
c 0 0
În concluzie, mărimile măsurate sunt valori pătratice medii (valori efective) ale mărimilor oscilatorii.
Dacă mărimea oscilatorie este armonică, atunci se poate arăta că
1
u ef  u max .
2
Temă
Demonstrați relația de mai sus.
11
2018-2019
Analogie econo-fizică
Pentru a prelua o fracțiune din energia oscilatorului și a efectua, astfel, măsuratoarea, aparatul de măsura interacționează cu ansamblul oscilant,
modificându-i starea. Aparatul de măsură trebuie să fie astfel proiectat încât perturbația să fie minimă. Același lucru se întâmplă și în fenomenele
economice. Pentru a “măsura” valoarea unui bun, produs de o firmă, singura cale este aceea de a-l tranzacționa pe piață, adică sistemul economic
„întreprindere (firmă)” trebuie să interacționeze cu mediul economic, prin intermediul pieței.
Orice altă evaluare a bunului, în afara valorii de piață, este arbitrară și posibil eronată. Un produs care costă pe producător 10 lei se poate găsi, pe
piață, în situații dintre cele mai diverse. Spre exemplu, există posibilitatea ca acesta să poată fi vândut cu 12 lei (cu un profit brut de 2 lei), dacă
producătorul a anticipat corect nevoile de piață. Dacă însă este un produs de sezon, iar sezonul a trecut, acesta se poate vinde, dar sub prețul de
cost (de ex. să se vândă la prețul de 5 lei); mai mult, dacă nu mai există deloc cerere, produsul nu se mai vinde deloc. Așadar, valoarea care
contează a bunului este valoarea de piață, dată de utilitatea acestuia la un moment dat.
Informația referitoare la prețul vânzării influențează compania producatoare. În cazul vânzării sub prețul de cost, fie trebuie să ia măsuri de
reducere a prețului de cost, fie chiar să scoată bunul respectiv din fabricație.
Există numeroase deosebiri între modelul economic și cel fizic. Modelul fizic este un caz limită, care ține cont numai de elementele cele mai
relevante. În realitatea economică, există numeroși alți factori care influențează piețele (geografici, comportamentali, politici etc.). Cu cât piața
este mai apropiată de piață ideală, cu concurența perfectă, cu atât modelul economic se apropie de modelul fizic, iar valoarea la care se face
tranzacția tinde să exprime cel mai bine utilitatea bunului.
12
2018-2019
2. Spectrul oscilațiilor
Oscilațiile se pot caracteriza atât în timp, cât și în frecvență. O oscilație armonică de forma u (t )  u max sin2ft   0  are în structură o singură
frecvență f. O oscilație nearmonică are în structură mai multe frecvențe. În general, oscilațiile nu sunt armonice, dar pot fi exprimate ca sume de
termeni armonici.
Prin spectru se înțelege mulțimea frecvențelor după care este repartizată energia (sau o mărime energetică: putere, intensitate5 etc.).
Exemplu
Energia semnalelor muzicale de la difuzoare este repartizată în intervale spectrale denumite uzual „(frecvențe) joase”, „(frecvențe) medii” și
„(frecvențe) înalte”, difuzoarele având dimensiuni diferite: diametre mai mari pentru „bași”, și diametre mici pentru sunetele „acute”.
Descompunerea oscilațiilor în serie de componente armonice

Oscilații nearmonice versus oscilații armonice
Importanța studiului oscilațiilor armonice rezidă în aceea că se poate demonstra ca orice oscilație nearmonică se poate descompune într-o serie
de componente armonice. Această descompunere stă la baza prelucrării semnalelor și a transmiterii informației la distanță (modulație, codare,
eșantionare, filtrare etc.).
Serii Fourier
Orice mărime oscilatorie (periodică) u (t )  u (t  T ) se poate exprima ca sumă de oscilații armonice6, de frecvențe multiple de frecvența minimă
fixată prin perioada oscilației fmin=1/T:
u (t )  u 0  {u n max  sin2  f n  t   n } , unde f n  n  f min , pentru n=1,.... (DSF)

n
Seria de mai sus se numește serie Fourier.
5
Este vorba de intensitatea energetică, ce se măsoară în W/m2.
6
Descompunerea se numește seria Fourier a funcției periodice u.
13
2018-2019
Componenta u0 se numește componenta continuă (cu frecvența zero), iar termenii un (t )  un max  sin2  f n  t  n  sunt armonicele de ordin n,
unde unimax este amplitudinea , iar fn=n/T este frecvența armonicei de ordin n.
Armonica cu frecvența cea mai mică fmin (pentru n=1) se mai numește armonica fundamentală, sau, pe scurt, “fundamentala”, iar pentru n≥2 sunt
armonicele superioare.
Amplitudinile unimax sunt univoc determinate, adică pentru o oscilație periodică, nearmonică, descompunerea este unică. Deoarece și frecvențele
sunt fixate, rezultă că unei oscilații u(t) îi corespunde o singură serie (DSF).
Totalitatea amplitudinilor din seria Fourier ai oscilației u (t )  u (t  T ) formează spectrul de amplitudini al oscilației
S(f): {u0, u1max, u2 max, …, un max, }.
Calculul coeficienților seriei. Fiind dată mărimea oscilatorie (periodică) u (t )  u (t  T ) , coeficienții din dezvoltarea în serie se calculează cu
relația u n max  an2  bn2 , unde
T T
an   u (t )  sin2  f n  t   dt , bn   u (t )  cos2  f n  t   dt .
0 0
Deoarece oscilația nearmonică este o sumă de componente armonice, iar energia fiecărei componente armonice este proporțională cu pătratul
amplitudinii sale (a se vedea relația (E)), înseamnă că energia oscilației (nearmonice) este dată de suma energiilor componentelor armonice, adică,
până la o constantă multiplicativă, de suma pătratelor amplitudinilor
E   E n ~  u n2 max .
n n
Mulțimea pătratelor amplitudinilor din seria Fourier ai oscilației u (t )  u (t  T ) formează spectrul de energie al oscilației
2
En(f): { u
0, u12max , u22max , ..., un2max , ,...} .
  
energia energia fundamenta lei energia armonicei energia armonicei
cc f 0 cu frecventa f 1 / T cu frecventa f  2 / T cu frecventa f  n / T
În practică, numărul de coeficienți din serie se limitează la primii N care conțin, de exemplu, 95% din energia totală E
14
2018-2019
u
n 0
2
n max  0,95 E .
Spectrul de energie al oscilației trunchiate la primii N termeni este

2
En(f): { u
0, u12max , u 22max , ..., u N2 max },
  
energia energia fundamenta lei energia armonicei energia armonicei
cc f 0 cu frecventa f 1 / T cu frecventa f  2 / T cu frecventa f  N / T
ceea ce corespunde la o serie care aproximează oscilația originală7

N
u (t )   {u n max  sin2  f n  t   n } , f n  n  f min , pentru n=1,...N. (DSFT)
n 0
Exemple
1. Oscilația u(t )  1 sin2π  0,01 t  0 (u.a.) este are o singură frecvență în spectru f=0,01Hz; corespunzător, perioada oscilației este T=100s.
Semnalul oscilatoriu u(t), pentru domeniul temporal t  (0, 4000) s, și spectrul sau energetic E(f):{ u12max =1}, sunt ilustrate în Fig.2.1.
Dezvoltarea (DSF) are un singur termen.
Fig.2.1
7
Un alt criteriu de limitare poate fi eroarea pătratică medie dintre semnalul original și cel aproximant, care fixează cea mai înaltă armonică din spectru – a se vedea teorema
eșantionării.
15
2018-2019
2. Oscilația compusă din suma a două oscilații de frecvențe f1=0,01Hz și f2=0,02Hz, cu expresia analitică
 
u (t )  3  sin2 π  0,01 t  0   3  sin 2  0,02  t   , are graficul temporal în stânga și spectrul E(f):{ u12max =3, u 22max =3} în dreapta Fig.2.2.
 2
Seria (DSF) conține doi termeni.
Spectrul oscilației compuse Su(f)

Oscilația compusă u(t)
Fig.2.2
3. În Fig.2.3 este ilustrată oscilația x(t) în forma de „dinți de fierastrău” cu perioada T=0,2s. Frevența cea mai mică este fmin=1/T=5Hz. Dezvoltarea
DSF are, teoretic, un număr nelimitat de armonice; totuși, doar amplitudinile primelor șase sunt semnificative, conținând circa 95% din energia
oscilației. Din acest motiv, celelalte se neglijează.
Fig.2.3
16
2018-2019
Fig.2.4
Trunchierea făcută conduce la o reconstrucție aproximativă a oscilației originale. Dacă dorim să reconstruim semnalul urec din sumarea celor șase
armonice păstrate (Fig.2.4), se observă că u și urec nu sunt identice, dar, în aplicațiile practice, această aproximație poate fi satisfăcătoare. Cu cât
se păstrează mai multe armonice pentru reconstrucție, cu atât semnalul reconstruit reproduce mai fidel semnalul original urecu.
Intervalul spectral dintre frecvența cea mai mică și cea mai mare a oscilației reconstruite se numește banda semnalului. Banda conține practic toată
energia oscilației.
Observație
Deși nu este evident, toată energia înseamnă, de cele mai multe ori, toată informația.
Importanța practică a descompunerii unui semnal oscilatoriu în serie de componente armonice rezidă în aceea că, în loc să operăm cu tot semnalul
(un număr infinit de armonice), este suficient să păstrăm un număr finit de armonice.
Temă
Pentru a înțelege mai bine descompunerea în serie de componente armonice, vizitați pagina http://www.falstad.com/fourier/.
17
2018-2019
“Oscilații” neperiodice: fereastra de analiză și prelucrare

Semnalele uzuale sunt mărimi neperiodice, cu amplitudini ale armonicelor variabile în timp, după informația pe care o conține mesajul. Pentru
acestea se consideră fereastra de prelucrare.
Mărimea fereastrei de analiză și prelucrare este fixată din considerente
practice: spre exemplu, pentru un semnal audio lungimea temporală a
ferestrei nu are sens să fie mai mare T=62,5ms - corespunzător, frecvențe
mai mici de 16Hz - care nu mai pot fi percepute de urechea umană. Așadar
nu are sens să avem o fereastră mai lungă de 62,5ms, deoarece nu putem
auzi sunete cu frecvența mai mică de 16Hz.
Pentru mărimile neperiodice, se procedează analog, considerând că perioada
T este lungimea temporală a unei ferestre analiză. Acestă durată fixează
perioada cea mai mare (echivalent, frecvența cea mai mică, nenulă) din
spectrul semnalului fmin=1/T.
Fig.2.5 În cazul semnalelor neperiodice, fereastra de analiză este
În concluzie, oscilațiile neperiodice sunt tratate ca oscilații periodice având considerată “perioada” semnalului
perioada dată de lungimea de timp a ferestrei de prelucrare. Prin urmare,
orice semnal oscilant este aproximat cu seria Fourier trunchiată (DSFT) și
prelucrat corespunzător în dispozitivele electronice.
Observații
1. Fereastra de procesare este valabilă și pentru receptorii umani (și ai animalelor). Este întotdeauna necesară o anumită cantitate de energie, adică
o lungime a semnalului astfel încât să se obțină informații și să se creeze senzații. Dacă intervalul de timp se reduce la zero, nu există senzație.
2. În prelucrările numerice, calculatoarele folosesc această tehnică de dezvoltare în serie și de trunchiere, reducând timpul de lucru și economisind
energie la transmiterea semnalului la distanță. Alte reduceri semnificative se obțin folosind modulația și eșantionarea8.
8
Se va vedea la Cap.4 Compunerea oscilațiilor.
18
2018-2019
Spectrul audibil și spectrul vizibil

Spectrul audibil al oscilațiilor sonore
Frecvențele audibile ale oscilațiilor mecanice ale timpanului uman
sunt în intervalul 16Hz-20kHz. Prin urmare, banda audio este
16Hz-20kHz. Peste 20000Hz se numesc ultrasunete, iar sub 16Hz,
infrasunete; nici primele, nici ultimele nu mai pot fi transformate
în senzații auditive de receptorul uman. Anumite animale
comunică prin infrasunete (cașalotul, elefantul), în timp ce senzorii
acustici ai altor animale acoperă domeniul ultasunetelor (liliacul,
pisica, șarpele). Ramura fizicii care se ocupă de producerea și
recepția sunetelor în domeniul audio este acustica.
Fig.2.6 Egalizor audio; pe orizontală, pe mijloc, sunt notate frecvențele centrale ale
intervalelor spectrale (după https://www.google.co.in/#q=audio+graphic+equalizer)
Spectrul vizibil al oscilațiilor electromagnetice
Oscilațiile electromagnetice ocupă un spectru extrem de
larg, de la undele radio la radiația gamma. Spectrul
oscilațiilor electromagnetice care sunt convertite în senzații
cromatice de receptorul uman – așa numitul domeniu vizibil
– se află însă într-un interval extrem de îngust, între 200THz
și 950THz. Ramura fizicii care se ocupă de producerea și
recepția în domeniul vizibil este optica.
Fig.2.7 Spectrul vizibil al undelor electromagnetice (după: http://hyperphysics.phy-

astr.gsu.edu/hbase/hframe.html)
19
2018-2019
Denumirile, prefixele și simbolurile multiplilor și submultiplilor zecimali

Multipli 101 102 103 106 109 1012 1015 1018 1021 1024
Deca, da Hecto, h Kilo, k Mega, M Giga, G Terra, T Peta, P Exa, E Zetta, Z Yotta, Y
Submultipli 101 102 103 106 109 1012 1015 1018 1021 1024
deci, d centi, c mili, m micro,  nano, n pico, p femto, f atto, a zepto, z yocto, y
Observație
Stocarea și prelucrarea imaginilor color în televiziune și computere nu se face direct sub formă optică, ci sunt utilizate tehnologii electronice de
codare. Imaginile sunt convertite în semnale electrice a căror bandă este de aproximativ 6,5MHz. Pentru a putea transmite la distanță informațiile
de sunet (bandă 20kHz) și imagine (bandă 6,5MHz) este necesar un proces suplimentar de modulație, prin care aceste informații-mesaj sunt
“încărcate” pe oscilații purtătoare cu frecvențele de 106-108Hz, care se propagă în spațiu sub formă de unde.
Există, totuși, și tehnologii optice de stocare a imaginilor, care folosesc principiul holografiei.
20
2018-2019
3. Oscilații amortizate9
Comportarea în timp a oscilațiilor amortizate

Oscilatoarele sunt construite pentru a ceda în exterior lucru mecanic, pentru scopuri economice (inițiere
sau sincronizare procese, mașini ciclice etc.), acționând împotriva unei forțe exterioare. Forța exterioară
poate fi forța rezistentă pe care o opune un dispozitiv mecanic (piston, turbină), forța electrică care pune
în mișcare electronii dintr-un metal etc. O parte a lucrului mecanic se transformă, inevitabil, în căldură,
din cauza forțelor de frecare, care pot fi minimizate, dar nu anulate complet. Transferul de energie de la
sistemul oscilant către exterior are drept consecință reducerea în timp a amplitudinii de oscilație, oscilația
devenind amortizată, amplitudinea scăzând în timp cu un factor de amortizare , []SI=s–1:
Fig.3.1 Oscilații amortizate
u (t )  u max  e t  sin2f  t   0 
 
scade in timp
După un timp τ=β1 (u.a.) amplitudinea oscilației scade de e2,7 ori. Acesta poate fi considerată durata în care se amortizează complet oscilația.
După acest interval, se presupune că energia oscilatorului este neglijabilă, deoarece scade de e27,3 ori. Echivalent, energia va scădea de e2,7 ori
după un timp (2β)1, adică de două ori mai repede decât amplitudinea.
Aplicație
Oscilatorul primar al unui „laptop” are frecvența de ordinul a 3GHz. Din acesta se alimentează toate
circuitele de prelucrare a informației: unitatea aritmetică, adresele de acces, memoria s.a.m.d. Atenuarea,
până la dispariție, a oscilațiior, din cauza cedării continue a energiei, este evitată prin aport adecvat, ritmic,
de energie electrică spre câmpul oscilatorului. Aceste oscilații se numesc întreținute.
Ecuația de mișcare a oscilatorului amortizat. Dacă forța exterioară este proporțională cu viteza de oscilație,
orientată în sens contrar acesteia, Fext=v, atunci ecuația fortelor conduce la o ecuație diferențială de forma: Fig.3.2 Oscilații întreținute
d2 x dx
m 2    kel x  0 ,
dt  dt
forta exterioara
9
Acest capitol poate fi omis din prezentarea cursului.
21
2018-2019
k el 
Punând c  și  2 , rezultă
m m
d2x dx
2
 2  c2 x  0 .
dt dt
Mărimea β este factorul de amortizare, și are dimensiune de s1. Amplitudinea nu mai este constantă, ci scade exponențial în timp (v. Fig.3.1).
La adresa http://www.lon-capa.org/~mmp/applist/damped/d.htm există un exemplu interactiv de oscilație amortizată.
Ecuația de mișcare a oscilatorului10 amortizat (soluția ecuației diferențiale de mai sus) este
x(t )  x0  e t  sint  0 x  ,

 
amplitudinea scade in timp
unde   c   . Frecvența f=/2 nu este identică cu cea a aceluiași oscilator, dacă ar fi neamortizat (notată fc=c/2=1/T):
2 2
2
  
f  f c  1   
 2 f c
Cu cât amortizarea este mai slabă (β mai mic), cu atât frecvența de oscilație f se apropie de fc.
Spectrul oscilației amortizate

Spre deosebire de oscilația armonică neamortizată, care are o singură frecvență în spectru, cea amortizată are o bandă de frecvențe, oscilația ne
mai fiind armonică.
Exemplu
În cazul oscilațiilor slab amortizate, neperiodice, se consideră ca durată efectivă a semnalului intervalul τ>>Tc. Fie sunetul grav emis de un
contrabas pe frecvența fc=20Hz, care se aude timp de 0,5s (τ=0,5s). Ne propunem să determinăm, semi-cantitativ, spectrul acestui sunet.
10
Deoarece obiectul capitolului este studiul oscilațiilor, se va lua în consideratie doar această soluție, care este caracteristică oscilațiilor slab amortizate.
22
2018-2019
Descompunerea în serie (DSF) este de forma cunoscută
u (t )  u 0  {u n max  sin2  f n  t   n } ,

n
unde f n  n  f min , fmin=1/τ =2Hz.
Calculul coeficienților11 indică spectrul din figura alăturată, adică cea mai mare valoare o are
componenta u10 de la frecvența f10=20Hz. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece este
frecvența oscilației armonice, cu frecvența f1=fc=1/T=20Hz, dacă nu ar fi fost amortizată. Fig.3.3 Spectrul oscilației amortizate
Componentele alăturate, decalate cu β=2Hz sunt cele mai semnificative, celelalte fiind
practic nule, și de aceea se neglijează. În concluzie, seria conține trei armonice nenule n=9,
n=10 și n=11. Banda semnalului este intervalul (9/τ, 11/τ), sau (fc–β, fc+β). Lărgimea de
bandă este 2β, simetrică, în jurul valorii fc=c/2=1/T.
Exemplu din econo-fizică

Fig.3.4 Spectrul oscilației amortizate
Un șoc poate genera oscilații care se amortizează în timp. În figurile de mai jos este ilustrat
cursul de schimb al monedei sud coreene (WON) în raport cu dolarul american (USD), la începutul crizei financiare care a izbucnit în Asia de sud-
est în anul 1997. A doua figură este prelucrată, componentele cu variație rapidă (echivalent, cu frecvență ridicată) fiind înlăturate prin filtrare
digitală.
11
Acest calcul nu este arătat aici, dar se poate folosi programul Mathematica sau MatLab.
23
2018-2019
Fig.3.5 Șoc financiar în cursul de schimb WON-USD: valori brute (stânga), respectiv valori filtrate numeric (dreapta) cu programul Mathematica.
Abscisa timpului este în zile. Se observă că, după șoc (devalorizare bruscă), oscilațiile au durat aproximativ 700 de zile, adică circa doi ani.
Temă de casă
Determinați, din figură, mărimile caracteristice oscilației amortizate.
24
2018-2019
4. Compunerea oscilațiilor
Din punct de vedere fizic, problema compunerii se pune atunci când cele două mărimi au aceeași dimensiune, adică sunt de acelasi tip, având
aceeași unitate de măsură. În continuare sunt prezentate câteva cazuri simple de compunere a oscilațiilor.
Compunerea oscilațiilor cu aceeași pulsație

Oscilații pe direcții perpendiculare
Fie direcțiile de oscilație x și y. În general rezultatul compunerii este o traiectorie eliptică (Fig.4.1).
Cazuri particulare: Fig.4.1
 Oscilațiile au aceeasi fază inițială (sunt în fază, Fig.4.2)
x(t )  x0 sint  0 , y (t )  y0 sint  0 .
Elipsa este degenerată la un segment de dreaptă, de pantă y0/x0.

 Oscilațiile sunt în antifază (Fig.4.3)
Fig.4.2
x(t )  x0 sint  0 , y (t )  y0 sint   .
Elipsa este degenerată la un segment de dreaptă, de pantă y0/x0.

 Oscilațiile sunt în cuadratură (Fig.4.3)
 
x(t )  x0 sint  0 , y (t )  y0 sin t   . Fig.4.3
 2
Elipsa este orientată fie orizontal, fie vertical. Pentru y0=x0, elipsa devine cerc.
De cele mai multe ori este mai ușor de înțeles reciproca, adică o mișcare în plan, după o traiectorie eliptică
(Fig.4.4) se proiectează pe două direcții reciproc perpendiculare, sub formă de mișcări oscilatorii rectilinii, după
fiecare axă (a se vedea și Fig.1.4).
Fig.4.4
25
2018-2019
Aplicație. Mișcările de revoluție ale obiectelor cosmice sunt de obicei ciclice pe traiectorii care se pot proiecta pe trei direcții sub forma a trei
mișcări oscilatorii. Metoda este de interes în astrofizică, pentru că dacă trei proiecții ale mișcărilor unui corp ceresc sunt înregistrate pe trei direcții
diferite - nu neapărat perpendiculare - atunci este posibilă reconstrucția traiectoriei în spațiu. De altfel, metoda proiecțiilor este utilizată de toate
programele grafice din aplicațiile informatice.
Oscilații pe aceeași direcție

Fie oscilațiile care se compun:
x1 (t )  x01 sint  01  ; x2 (t )  x02 sint  02  .
Rezultatul compunerii x(t )  x1 (t )  x2 (t ) este o oscilație cu aceași pulsație (frecvență) cu a componentelor, de forma:
amplitudinea : x02  x01

2
 x02
2
 2 x01 x02 cos(02  01 )

x(t )  x0 sint   0  , unde  x01 sin 01  x02 sin 02
faza : tan 0  x cos   x cos 
 01 01 02 02
Oscilații în fază; cu roșu este rezultanta
Amplitudinea oscilației rezultante depinde de defazajul inițial 02  01 .
Cazuri particulare:
 Oscilații în fază: 02  01  0 .
În acest caz, amplitudinea rezultantă este maximă: x0  x01  x02 .
Oscilații în antifază; cu roșu este rezultanta
 Oscilații în antifază: 02  01   .
În acest caz, amplitudinea rezultantă este minimă: x0  x01  x02 .

 Oscilații în cuadratură: 02  01  .
2 Oscilații în cuadratură; cu roșu este rezultanta
Amplitudinea rezultantă este: x0  x01

2
 x02
2
, între valoarea minimă și cea maximă. Fig.4.5
26
2018-2019
Observație: coerența.
Pană acum s-a presupus că defazajul nu depinde de timp. Se spune că oscilațiile sunt coerente. Dacă, însă, defazajul ar varia în timp, atunci
amplitudinea oscilației rezultante, ca și faza ei “inițială”, ar varia, de asemenea, în timp:
02 (t )  01 (t )  x0(t).
În sens larg, condiția de coerență se referă nu atât la invarianța în timp a defazajului, lucru imposibil de realizat practic, ci la lentoarea cu care
variază acesta, în comparație cu timpul caracteristic al aparatului cu care se măsoară oscilația rezultantă. Dacă variațiile sunt prea rapide, atunci
figura de interferență nu poate fi înregistrată (minimele sau maximele nu sunt stabile în timp).
Aplicații
1. Măsurători interferometrice. Interferometria este metoda de a transforma diferența de fază, care, de obicei, nu este sesizată de aparatele de
măsura – nici de urechea sau ochiul uman – în diferență de amplitudine, care poate fi măsurată. Pe acest principiu funcționează interferometrele,
precum și sistemele audio stereo și quadro, imagistica 3D, sau prelucrarea de imagini holografice.
2. Imagistica 3D. Imaginea stereoscopică este compusă din două imagini separate, preluate de fiecare ochi. Din cauza poziției spațiale a ochilor,
imaginile provenite de la același obiect nu sunt identice, ci puțin defazate; acest mic defazaj este receptionat de fiecare ochi sub formă de imagini
cu intensitate diferită, între maximul și minimul de interferență. Pe baza experienței acumulate în timp, cortexul cerebral prelucrează informația
de intensitate și o interpretează sub forma de senzație de spațialitate, reușind să evalueze distanța până la obiect. În general, aprecierea distanței
este cu atât mai bună cu cât distanța dintre cei doi ochi este mai mare. Evaluarea depinde foarte mult de experiența anterioară; spre exemplu, un
copil mic apreciază prost distanțele. Pe de altă parte, un adult poate aprecia satisfăcător distanțele, chiar cu un ochi închis. În cazul sunetelor,
audiția cu o singură ureche nu dă rezultate satisfacătoare, pierzând informația referitoare la distanță.
Temă
Indicați amplitudinea oscilației care rezultă din compunerea oscilațiilor următoare:
1. x(t )  2 sin100t  cm și x(t )  3 sin100t  cm.
2. x(t )  5 sin100t   mm și x(t )  5 sin100t  mm.
27
2018-2019
 
3. x(t )  3 sin100t  cm și x(t )  4 sin100t   cm.
 2
 2 
4. u(t )  311 sin100t  V și u (t )  311 sin100t   V.
 3 
Oscilații modulate
Oscilațiile modulate sunt rezultatul compunerii oscilațiilor pe aceeași direcție, cu pulsații semnificativ diferite.
Spre deosebire de cazurile anterioare, în care compunerea era aditivă, modulația este o compunere multiplicativă.
Oscilațiile modulate sunt cele care prin care se transmit informațiile. Oscilațiile armonice simple nu pot realiza acest lucru. Convenim să denumim
oscilațiile modulate semnale modulate. Oscilația de frecvență mare este purtătoarea, iar cea de frecvența joasă conține mesajul. Rezultatul
compunerii este o oscilație modulată.
Modulația este procedeul utilizat în transmiterea la distanță a informației (radio, televiziune, transmisii optice prin cablu etc.). Modulația este
obligatorie, deoarece doar oscilațiile de frecvență mare se propagă prin spațiu, sub formă de unde. Prin urmare, este necesar ca mesajele de
frecvență joasă (până la 20kHz semnalul audio, până la 6,5MHz semnalul imagine) să fie “urcate” în frecvență, iar acest lucru se realizează prin
modulație.
Exemplu
Mai jos este ilustrat cazul modulației putătoarei xp având frecvența fp=18Hz,
xp (t )  1 sin2 18  t  0
cu mesajul xm de frecvență fm=0,5Hz, fm<< fp

xm (t )  1  sin2  0,5  t  0 .
Rezultatul este semnalul modulat
xsemnal modulat (t )  xm  xP .
28
2018-2019
Oscilația „mesaj” xm (t )  1  sin2  0,5t  0 și spectrul acesteia.
Oscilația „purtătoare” xp (t )  1  sin2  18t  0 și spectrul acesteia.
Semnalul modulat xsemnal modulat (t )  0,5  cos2  18,5t  0 și spectrul acestuia

Fig.4.6
29
2018-2019
În realitate, spectrul mesajului este cuprins într-o bandă de frecvențe, prin urmare și semnalul transmis are o bandă; pentru acest exemplu se poate
considera banda (fP–fm, fP+fm)=(17,5Hz-18,5Hz).
Aplicație: transmisia informației la distanță
Procesul este compus din urmăorii pași: mesaj → modulație → emisie →… unde ... → recepție → demodulație → filtrare → recuperare mesaj.
Fie mesajul

xmesaj(t )  xm0  sin mt  p0 
și purtătoarea
xpurtatoare(t )  sin0t  s0  , 0  m ,
prin a căror multiplicare se obține oscilația modulată


xsemnal(t )  xm0  sinmt  m0   sin 0t  p0 . 
Semnalul de mai sus conține două frecvențe, anume suma f0+fm și diferența f0–fm , deoarece
expresia semnalulului se poate rescrie, folosind identitățile trigonometrice:
xsemnal (t ) 
1
2
    
x m0  cos (0   m )t  ( p0   m 0 )  cos (0   m )t  ( p 0   m 0 ) .
Ambii termeni conțin mesajul, așadar este suficient să se transmită la distanță (prin intermediul
unei unde) doar una dintre dintre oscilațiile modulate, fie aceasta
xsemnal transmis (t ) 
1
2
 
xm0  cos (0  m )t  (p0  m 0 ) .
Pentru recuperarea mesajului, la recepție are loc demodulația, care constă într-o nouă
multiplicare, urmată de filtrare.
i/ Multiplicare la recepție cu semnalul de frecvența (pulsația) purtătoarei generat local
sin0t  Fig.4.7
30
2018-2019
xm0  cos(0  m )t  ( p 0   m 0 )   sin0t 

1
xreceptie (t ) 
2  

 
semnal generat
semnal receptionat local
xreceptie(t ) 
1

4  
1
4 

xm0  sin mt  (p0  m0 )  xm0 sin(20  m )t .
  
reconstituire mesaj se inlatura prin filtrare
ii/ Înlăturarea, prin filtrare, a componentei de frecvență 20+m și păstrarea celei de frecvență m care conține mesajul
xreceptie(t ) 
1

xm0  sin mt  (p0  m0 ) .
4 


reconstituire mesaj
Se observă că, până la un factor de amplificare și o fază inițială (fără importanță practică) mesajul este reconstituit
xreceptie (t ) 
1
4

xm0  sin m t  ( p 0   m 0 ) , 
adică este de forma

xmesaj(t )  xm0  sin mt  p0 . 
Multiplexarea în frecvență: canale de transmisie

Principiul multiplexării în frecvență constă în modulația simultană a unor oscilații purtătoare, de frecvențe diferite, cu mesaje diferite. Ca efect,
frecvența fiecărei oscilații modulate variază în jurul frecvenței oscilației purtatoare cu plus/minus frecvența maximă a mesajului. Banda de
frecvența astfel ocupată din jurul frecvenței oscilației purtătoare se numește canal de transmisie. Mai multe astfel de purtătoare, funcționând pe
frecvențe diferite, pot transmite, fiecare, informații independente unele de celelalte, pe aceeași cale fizică, cum ar fi o fibră optică. Pe scurt,
principiul multiplexării de frecvență pe canalele de transmisie înseamnă împărțirea spectrului de frecvență în canalele vecine, care nu se suprapun
și transmiterea purtătoarelor modulate independente pe câte un canal fiecare. Există mai multe variante de modulație, nu doar cea indicată aici. În
oricare dintre ele, atunci când se precizează frecvența (ex. Radio FM 101,5MHz), aceasta este frecvența purtătoarei.
31
2018-2019
Aplicație
Mai multe de purtătoare, de frecvențe diferite, pot transmite, fiecare, informații independente unele de celelalte, pe aceeași cale fizică, cum ar fi o
fibră optică. La recepție, fiecare purtătoare modulată este extrasă prin filtrarea canalului aferent. La aparatele de radio sau sau la televizoare acest
lucru se realizează prin manipularea butonului de “acord”. În cazul aparatelor moderne acordul se face automat prin funcția „instalare” sau „căutare
post”.
Fig.4.8 Principiul multiplexării în frecvență
32
2018-2019
Eșantionarea
Semnalele “mesaj” se transmit, la distanță, prin unde12 modulate. După cum am văzut, multiplexarea în frecvență permite transmiterea mai multor
mesaje pe aceeași cale fizică. Totuși, necesitatea crescândă a transmiterii și prelucrării rapide a informației (ex. internet de mare viteză) impune
raționalizarea transmisiilor, dată fiind capacitatea finită a căilor de comunicație. Transmiterea continuă a semnalului mesaj ar ocupa integral timpul
de transmisie. Ar fi un avantaj semnificativ transmiterea mai multor mesaje pe aceeași purtătoare, adică să împărâim timpul de transmisie între
mai multe mesaje. Aceasta se numește multiplexare în timp. Se pune problema cum trebuie alese porțiuni de mesaj care să fie transmise pentru ca
la utilizator să fie posibilă reconstituirea întregului mesaj din fracțiuni ale acestuia.
Răspunsul este oferit de teorema eșantionării care afirmă că orice semnal poate fi reconstituit dacă se cunosc doar părți ale sale.
Prin eșantionare se înțelege procesul de selectare temporală a unor porțiuni din mesaj - eșantioane - care sunt suficiente pentru reconstituire.
Teorema eșantionării (Shannon-Nyquist)

Teorema Shannon-Nyquist indică modul cum trebuie eșantionat un semnal a cărui energie este cuprinsă (de ex. în proporție de 95%) în intervalul
f(fmin, fmax), interval cunoscut și sub denumirea de banda semnalului (spre exemplu, banda audio este (16, 20000Hz)).
Intervalul (pasul) de eșantionare tesant trebuie să fie mai mic, sau cel mult egal cu jumătate din perioada componentei cu frecvența cea mai
înaltă din spectrul semnalului:
1
tesant  .
2 f max
Interpretare fizică: la limita impusă de condiția Shannon-Nyquist, frecvența de eșantionare este
suficient de mare încât să prindă valorile relevante ale componentelor din semnal cu variația
temporală cea mai rapidă (cu frecvența cea mai mare fmax), adică să prindă atât valoarea maximă,
cât și pe cea minimă a semnalului.
Fig.4.9 Interpretarea fizică a condiției
Nyquist pentru componenta cu
perioada cea mai mică
12
Undele vor fi prezentate in fascicula urmatoare Unde.
33
2018-2019
Frecvențele mai înalte dacât fmax din spectrul semnalului (reprezentând, în exemplul nostru, restul de 5% din energia sa) nu pot fi puse în evidență.
De aceea, semnalul reconstituie foarte bine, dar nu identic, pe cel original.
Exemplu
Care este frecvența de eșantionare pentru semnalul audio?
Ținând cont că frecvența limită maximă audibilă este 20000Hz, înseamnă că o eșantionare cu frecvența dublă, de 40kHz asigură recuperarea totală
a mesajului audio.
Observații
1. Condiția Shannon-Nyquist impune limita superioară a frecvenței din spectru.
2. Reaminim că frecvența limită inferioară din banda semnalului-mesaj este fixată prin fereastra de timp în care este analizat semnalul. Spre
exemplu, la un mesaj vocal nu are sens să fie păstrate frecvențele mai mici de 16Hz, deoarece nu pot fi auzite.
Aplicație: digitizarea semnalelor pentru prelucrarea numerică.

În toate calculatoarele semnalele se procesează digital, motivele principale fiind două: i/ reducerea costurilor de transmisie, prin utilizarea,
simultan, a aceleiași căi fizice, de către mai mulți operatori, și ii/ protecția la perturbații. Digitizarea se face transformând mărimea eșantioanelor
în numere codate binar.
Multiplexarea în timp
Eșantionarea permite transmiterea mai multor mesaje prin intercalarea (întrețeserea) eșantioanelor care provin de la mesaje diferite. Acest proces
de intercalare se numeste multiplexare în timp. Rezultatul este că mai multe mesaje sunt comprimate într-unul singur, care conține informația
tuturor mesajelor constitutive. La recepție se folosește procedeul invers, demultiplexarea coerentă, prin care mesajele componente sunt separate,
pe rând, din semnalul multiplexat. Principiul multiplexării în timp este ilustrat în figura de mai jos.
34
2018-2019
Fig.4.10 Multiplexarea mesajelor în timp
Multiplexarea în timp și în frecvență

Dacă mai multe semnale multiplexate în timp (multiplex 1,… multiplex i) conținând fiecare câte k mesaje modulează purtătoare de frecvențe
diferite (f1,…fpi), se obțin ki mesaje multiplexate în timp și în frecvență. Aceste semnale se transmit la distanță prin i canale independente, pe
același suport fizic ca unde electromagnetice repartizate pe domenii spectrale (radio, tv, microunde, domeniu optic etc.).
35
2018-2019
Fig.4.11 Multiplexarea mesajelor în timp, urmată de multiplexarea în frecvență
36
2018-2019
Aplicație în econo-fizică
Fie cursul de schimb Euro-USD din Fig.4.12. Pasul de eșantionare este tesant=1zi, prin urmare componenta cu cea mai mare frecvență care poate
fi pusă în evidenta este fmax=0,5zi1, care corespunde perioadei de 2 zile. Variațiile mai rapide de 2 zile nu pot fi puse în evidență cu acest pas de
eșantionare13. Spectrul de frecvențe al acestui semnal indică ciclicitățile cu cele mai mari ponderi în evoluția temporală a cursului. Se observă că
ponderile cele mai mari sunt pe frecvențele cele mai joase – echivalent, pe ciclurile cu perioadele cele mai mari.
Fig.4.12 Cursul de schimb Euro-USD în perioada 1998-2008 și spectrul său de frecvențe.
Semnalul temporal are N=3300 eșantioane, luate la interval tesant=1zi, așadar are durata Ttot=3300zile. Similar cu relația Shannon-Nyquist, care
fixează relația dintre pasul de eșantionare în timp și frecvența maximă, există o relație analoagă, care fixează reprezentarea eșantioanelor pe graficul
din domeniul frecvență, în funcție de durata totală a înregistrării temporale (v. Fig.4.12):
1
f esant  .
Ttot
13
Indicii bursieri sunt eșantionați cu un pas mai des, de obicei de ordinul minutelor.
37
2018-2019
În consecință, numărul de eșantioane în domeniul frecvență este n=1650, adică jumătate din cel al eșantioanelor temporale. Aceaste tehnici sunt
utilizate în toate programele de calculator14.
Aplicație. Indicatorii macroeconomici, precum produsul intern brut, sunt afectați de sezonalități. Pentru a fi comparabili, de la trimestru la
trimestru, sezonalitățile trebuie detectate și eliminate prin filtrare.
Temă. Bursa de la București afișează valorile prețurilor tranzacțiilor la fiecare jumătate de oră. Care este perioada ciclicităților care se pot evidenția
în seria de valori a acestora?
14
MatLab, Mathematica
38

Oscilatii 2018-2019 Final-1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oscilatii 2018-2019 Final-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eugen Scarlat, Fizică – Oscilații

Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Frecvența este numărul de oscilații pe secundă:

 v x (t )  2f xmax cos2πft   0 x  , [vx]SI=m/s.

x(t )  xmax  sin2πft   0 x  ,

în virtutea identităților trigonometrice

Exemple de reprezentări grafice de mărimi

unde sgn este funcția “signum”3.

Interpretarea mărimii fizice pulsație.

unde constanta de proporționalitate kel este constanta elastică a resortului.

Concluzia de la mișcarea oscilatorie se poate generaliza:

Energia oscilatorului armonic

Înlocuind viteza v=dx/dt (VOSC) în expresia energiei cinetice, rezultă expresia

Măsurarea mărimilor oscilatorii: valori efective

Descompunerea oscilațiilor în serie de componente armonice

u (t )  u 0  {u n max  sin2  f n  t   n } , unde f n  n  f min , pentru n=1,.... (DSF)

Seria de mai sus se numește serie Fourier.

S(f): {u0, u1max, u2 max, …, un max, }.

Spectrul de energie al oscilației trunchiate la primii N termeni este

ceea ce corespunde la o serie care aproximează oscilația originală7

Spectrul oscilației compuse Su(f)

“Oscilații” neperiodice: fereastra de analiză și prelucrare

Spectrul audibil și spectrul vizibil

Fig.2.7 Spectrul vizibil al undelor electromagnetice (după: http://hyperphysics.phy-

Denumirile, prefixele și simbolurile multiplilor și submultiplilor zecimali

Comportarea în timp a oscilațiilor amortizate

x(t )  x0  e t  sint  0 x  ,

Spectrul oscilației amortizate

Descompunerea în serie (DSF) este de forma cunoscută

u (t )  u 0  {u n max  sin2  f n  t   n } ,

unde f n  n  f min , fmin=1/τ =2Hz.

Exemplu din econo-fizică

Compunerea oscilațiilor cu aceeași pulsație

Elipsa este degenerată la un segment de dreaptă, de pantă y0/x0.

Elipsa este degenerată la un segment de dreaptă, de pantă y0/x0.

Oscilații pe aceeași direcție

amplitudinea : x02  x01

Amplitudinea rezultantă este: x0  x01

cu mesajul xm de frecvență fm=0,5Hz, fm<< fp

Oscilația „mesaj” xm (t )  1  sin2  0,5t  0 și spectrul acesteia.

Oscilația „purtătoare” xp (t )  1  sin2  18t  0 și spectrul acesteia.

Semnalul modulat xsemnal modulat (t )  0,5  cos2  18,5t  0 și spectrul acestuia

prin a căror multiplicare se obține oscilația modulată

xm0  cos(0  m )t  ( p 0   m 0 )   sin0t 

Multiplexarea în frecvență: canale de transmisie

Fig.4.8 Principiul multiplexării în frecvență

Teorema eșantionării (Shannon-Nyquist)

Aplicație: digitizarea semnalelor pentru prelucrarea numerică.

Fig.4.10 Multiplexarea mesajelor în timp

Multiplexarea în timp și în frecvență

Fig.4.11 Multiplexarea mesajelor în timp, urmată de multiplexarea în frecvență

Fig.4.12 Cursul de schimb Euro-USD în perioada 1998-2008 și spectrul său de frecvențe.

S-ar putea să vă placă și