MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA

Disciplina: Fizică
Programa: 3252 / 13.02.2006 Avizat Director
Profesor: LUCA ALINA Prof. Manovici Andrei-Igor
Nr. de ore / săptămână: 3 ore
Anul şcolar 2022-2023
NR. 2689/ 2.09.2022

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A ACTIVITĂŢII LA FIZICĂ – clasa a XI-a

Conținuturile sunt adaptate structurii modulare a anului școlar 2022-2023 conform OME Nr. 326/4.IV.2022, a OME 3505 din 31.03.2022 și a Calendarului Școlar
2022-2023 pentru județul Vrancea.

MODULUL I ( 7 săptămâni- 21 ore)

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Săpt Obs
Crt. Învăţare Specifice Nr. . .
Ore
1 Introducere  Cunoaşterea normelor de protecţia muncii şi PSI  Normelor de protecţia muncii şi PSI 1 1
(3 ore)  Recapitulare 1 1
 Test inițial 1 1
2 1. Oscilaţii şi  Recunoaşterea fenomenelor periodice şi identificarea proceselor 1.1.1. Fenomene periodice. Procese
unde oscilatorii în natură şi în tehnică oscilatorii în natură şi în tehnică
mecanice  Descrierea şi explicarea calitativă a unor fenomene 1.1.2. Mărimi caracteristice mişcării
periodice/oscilatorii oscilatorii. 1 2
 Analiza calitativă de tip cauză-efect a unor oscilaţii mecanice 1.1.3. Modelul „oscilator armonic”
identificate în natură şi în tehnică  Definiţia oscilatorului liniar- 1 2
1.1. Oscilatorul  Recunoaşterea mărimilor caracteristice mişcării oscilatorii şi armonic
mecanic utilizarea lor în diferite contexte  Ecuaţia de mişcare a oscilatorului
(18 ore)  Investigarea experimentală a unor procese oscilatorii simple, liniar armonic. Reprezentarea 1 2
utilizând mărimile caracteristice miş-cării oscilatorii grafică şi fazorială

1
  Rezolvarea unor probleme simple folosind mărimile caracteristice  Ecuaţia vitezei oscilatorului liniar-
mişcării oscilatorii armonic. Ecuaţia acceleraţiei 1 3
 Modelarea oscilaţiei armonice ca limită a unei oscilaţii slab oscilatorului liniar-armonic
amortizate  Probleme 1 3
 Identificarea în practică a situaţiilor şi condiţiilor în care se poate  Energia oscilatorului liniar-
aplica modelul „oscilator armonic” armonic 1 3
 Descrierea cantitativă a oscilaţiei armonice utilizând relaţiile dintre  Studiul experimental al pendulului
mărimile caracteristice elastic 1 4
 Analizarea şi descrierea cantitativă din punct de vedere energetic a  Probleme 1 4
oscilaţiei armonice  Pendulul gravitaţional 1 4
 Rezolvarea unor probleme aplicând modelul „oscilator armonic”  Studiul experimental al pendulului
gravitaţional 2 5
 Probleme 1 5
 Investigarea experimentală a unor procese oscilatorii amortizate 1.1.4. Oscilaţii mecanice amortizate
periodic/aperiodic, utilizând mărimile caracteristice  Oscilatorul mecanic liber cu frecare. 2 6
 Identificarea cauzelor şi condiţiilor unor mişcări oscilatorii amortizate Amortizarea
întâlnite în practică
 Descrierea şi evaluarea calitativă din punct de vedere energetic a
procesului de amortizare
 Identificarea în practică a unor situaţii în care mişcarea unui sistem 1.1.5. Compunerea oscilaţiilor paralele.
este rezultatul compunerii unor oscilaţii Compunerea oscilaţiilor perpendiculare
 Descrierea calitativă a mişcării re-zultate din compunerea a două os-  Compunerea oscilaţiilor armonice 1 6
cilaţii paralele cu aceeaşi frecvenţă
 Descrierea cantitativă a compunerii a două oscilaţii paralele/  Compunerea oscilaţiilor paralele cu
perpendiculare de frecvenţe egale frecvenţe puţin diferite. Fenomenul de
 Rezolvarea unor probleme de compunere a două oscilaţii bătăi 1 7
 Compunerea oscilaţiilor perpendiculare 1 7
 Probleme 1 7

MODULUL II ( 8 săptămâni- 24 ore)

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Săpt. Ob
Crt. Învăţare Specifice Nr. s.
Ore

2
1 1.2.Oscilatori  Descrierea şi evaluarea calitativă din punct de vedere energetic a 1.2.1. Oscilaţii mecanice întreţinute.
mecanici cuplaţi oscilaţiilor întreţinute Oscilaţii mecanice forţate.
 Identificarea cauzelor şi condiţiilor de apariţie a oscilaţiilor forţate 1.2.2. Rezonanţa.
(4 ore) întâlnite în practică  Oscilaţii întreţinute. Oscilaţiile forţate. 2 8
Rezonanţa.
 Investigarea experimentală a unor caracteristici ale cuplajului a doi 1.2.3. Consecinţe şi aplicaţii
oscilatori  Consecinţe şi aplicaţii 2 8-9
 Analiza calitativă a transferului de energie între doi oscilatori cuplaţi
 Estimarea consecinţelor rezonanţei a doi oscilatori mecanici
 Selectarea şi prezentarea unor informaţii actuale privind aplicaţii ale
fenomenelor studiate (pendula, clădiri înalte, poduri etc.)
 Utilizarea cunoştinţelor teoretice în explicarea unor aplicaţii practice
(pendula, amortizorul auto etc.)
2 1.3. Unde  Identificarea unor fenomene ondulatorii în natură şi în tehnică 1.3.1. Propagarea unei perturbaţii într-un
mecanice  Identificarea în practică a diferenţelor dintre diverse tipuri de unde mediu elastic. Transferul de energie
(20 ore)  Analiza calitativă a transferului de energie într-un fenomen ondula-  Propagarea unei perturbaţii într-un 1 9
toriu mediu elastic.
 Viteza de propagare. 1 9
 Tipuri de unde. Unde sonore 1 10
 Frontul de undă. Principiul lui Huygens 1 10
 Modelarea propagării unei perturbaţii într-un mediu elastic 1.3.2. Modelul „undă plană”.
 Descrierea undei plane utilizând relaţiile dintre mărimile Periodicitatea spaţială şi temporală
caracteristice  Ecuaţia undei plane 1 10
 Evidenţierea dublei periodicităţi în propagarea undelor în analiza  Probleme 2 11
unor
Situaţii concrete
 Rezolvarea unor probleme în cadrul modelului „undă plană”
 Descrierea şi explicarea fenome-nelor de reflexie şi refracţie întâlnite 1.3.3. Reflexia şi refracţia undelor
în natură şi în tehnică mecanice
 Aplicarea legilor reflexiei/refracţiei în diferite situaţii concrete  Reflexia undelor mecanice 1 11
 Refracţia undelor mecanice 1 12
 Probleme 1 12
 Explicarea calitativă a producerii şi efectelor unui seism, a propagării 1.3.4. Unde seismice
undelor seismice  Unde seismice 1 12

3
  Aplicarea unor măsuri de protecţie şi prevenire în raport cu posibilele  Test ( oscilaţii amortizate, oscilaţii
efecte ale seismelor forţate, unde mecanice ) 1 13
 Investigarea experimentală a interferenţei şi a undelor staţionare 1.3.5. Interferenţa undelor mecanice.
 Analiza calitativă şi cantitativă a fenomenului de interferenţă, cu Unde staţionare
precizarea condiţiilor de obţinere a interferenţei staţionare  Interferenţa undelor mecanice 2 13
 Analiza calitativă a distribuţiei energiei într-un domeniu spaţial în  Probleme 1 14
care se stabileşte o undă staţionară  Unde staţionare 2 14
 Identificarea în practică a undelor staţionare pe baza caracteristicilor  Tuburi şi coarde sonore 1 15
acestora  Probleme 2 15

MODULUL III ( 6 săptămâni- 18 ore)

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Săp Obs.
crt. învăţare specifice Nr. t.
ore
1 1.3. Unde  Descrierea sunetelor utilizând calităţile sunetului 1.3.6. Acustica
mecanice  Explicarea percepţiei sunetelor  Senzaţia auditivă. Calităţile sunetelor. 1 16
(3 ore)  Aplicarea unor măsuri de protecţie a propriei persoane şi a mediului
având în vedere posibilele efecte ale sunetelor
 Descrierea şi explicarea fenomenelor de difracţie întâlnite în natură 1.3.7. Difracţia undelor mecanice – studiu
şi în tehnică calitativ 1 16
 Identificarea în practică a condiţiilor în care se poate produce  Difracţia undelor mecanice
difracţia
 Descrierea şi explicarea unor aplicaţii ale ultrasunetelor, respectiv 1.3.8. Ultrasunete şi infrasunete. Aplicaţii
infrasunetelor în medicină, industrie, tehnică militară
 Selectarea şi prezentarea unor informaţii privind aplicaţiile ul-  Probleme de acustică 1 16
trasunetelor, respectiv infrasunetelor (ecografie, defectoscopie,
cavitaţie etc.)
 Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane
la utilizarea ultrasu-netelor, respectiv infrasunetelor în practică
2 2. Oscilaţii şi  Investigarea experimentală a comportamentului rezistorului, bobinei  Curentul alternativ; 1 17
unde şi condensatorului în curent con-tinuu şi în curent alternativ  Intensitatea și tensiunea în c.a 1 17
electromagnetic  Modelarea funcţionării unor circuite de curent alternativ întâlnite în  Descărcarea unui condensator printr-o
e practică (RLC serie, RLC para-lel, reţele) utilizând formalismul bobină ideală 1 17
fazorialStabilirea formalismului adecvat şi utilizarea acestuia în

4
 2.1. Circuitul RLC rezolvarea unor circuite de curent alternativ (RLC serie, RLC paralel,  Descărcarea unui condensator printr-o 1 18
în curent reţele) bobină reală
alternativ  Analiza şi descrierea din punct de vedere energetic a funcţionării  Circuitul RLC serie. 1 18
(15 ore) circuitelor de curent alternativ  Diagrama fazorială 1 18
 Identificarea în practică a funcţionării în regim de rezonanţă a unor  Probleme 3 19
circuite de curent alternativ  Circuitul RLC paralel 1 20
 Rezonanţa tensiunilor. 1 20
 Banda de trecere; Factorul de calitate 1 20
 Probleme 3 21

MODULUL IV ( 6 săptămâni- 18 ore)

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Săpt. Ob
crt. învăţare specifice Nr. s.
ore
1 2. Oscilaţii şi  Identificarea unor aplicaţii în tehnică a circuitelor de curent alternativ  Puterea în c.a. 2 22
unde  Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane  Probleme 2 22-23
electromagnetic în producerea şi utilizarea curentului alternativ
e  Investigarea experimentală a des-cărcării unui condensator pe rezis- 2.2. Oscilaţii electromagnetice libere. 1 23
tor şi bobină Circuitul oscilant
2.1. Circuitul RLC  Modelarea oscilaţiilor libere într-un circuit RLC (calitativ)  Circuitul oscilant 1 23
în curent  Descrierea şi analiza calitativă din punct de vedere energetic a osci-  Probleme 1 24
alternativ laţiilor libere într-un circuit RLC
(15 ore)  Transferul mărimilor şi formalismul utilizat în descrierea fenomenelor
oscilatorii, indiferent de natura acestora
 Identificarea unor aplicaţii în teh-nică ale circuitului oscilant
 Descrierea calitativă a producerii câmpului electromagnetic, respec- 2.3. Câmpul electromagnetic. Unda
tiv a producerii şi propagării undei electromagnetice electromagnetică
 Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromag-  Câmpul electromagnetic 2 24
netice în descrierea fenomenului  Propagarea câmpului electromagnetic 1 25
 Unda electromagnetică plană 1 25
 Clasificarea undelor electromagnetice în funcţie de diferite criterii 2.4. Clasificarea undelor
(sursă, frecvenţă) electromagnetice 1 25
 Identificarea în practică a surselor de unde electromagnetice şi a  Clasificarea undelor electromagnetice
modalităţilor de producere a unde-lor electromagnetice

5
  Identificarea în practică a aplicaţiilor ştiinţifice şi tehnice ale undelor 2.5. Aplicaţii
electromagnetice  Aplicaţiile undelor electromagnetic 1 26
 Explicarea calitativă a utilizării undelor .  Probleme (unde electromagnetice) 1 26
 Test 1 26
„SĂPTĂMÂNA VERDE” 27

MODULUL V ( 9 săptămâni- 27 ore)

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Săpt Obs
crt. învăţare specifice Nr.
ore
1 3. Optica  Identificarea în natură şi în tehnică a fenomenului de dispersie a 3.1. Dispersia luminii. Interpretare
ondulatorie luminii electromagnetică
 Descrierea şi explicarea fenomenelor de dispersie întâlnite în natură  Dispersia luminii 1 28
(18 ore) şi în tehnică  Aplicarea dispersiei în ştiinţă şi tehnică 1 28
 Analiza calitativă şi cantitativă a fenomenului de interferenţă, cu
precizarea condiţiilor de obţinere a interferenţei staţionare 3.2. Interferenţa.
 Analiza calitativă a distribuţiei energiei în interferenţa staţionară 3.2.1. Dispozitivul Young
 Investigarea experimentală a interferenţei luminii utilizând dis-  Interferența-definiție; 1 28
pozitive de interferenţă neloca-lizată  Dispozitivul lui Young; 2 29
 Explicarea calitativă şi cantitativă a funcţionării unor dispozitive de  Lucrare de laborator – Dispozitivul lui 1 29
interferenţă nelocalizată Young
 Rezolvarea unor probleme de interferenţă a luminii în dispozitive de  Probleme 1 30
interferenţă nelocalizată 3.2.2. Interferenţa localizată. Aplicaţii
 Explicarea calitativă şi cantitativă a funcţionării unor dispozitive de  Interferenţa localizată. Lama cu feţe
interferenţă localizată (lama cu feţe plan paralele, pana optică) plan-paralele 1 30
 Pana optică 1 30
 Alte dispozite interferenţiale 1 31

6
 3.3. Difracţia luminii. Aplicaţii
 Descrierea şi explicarea fenomenelor de difracţie a luminii întâlnite în
Difracţia luminii ( Fresnel )

natură şi în tehnică
 Difracţia luminii pe o fantă în lumină
 Investigarea experimentală a fenomenului de difracţie a luminii
paralelă 1 31
 Identificarea în practică a condiţiilor în care se poate produce
 Reţeaua de difracţie 1 31
difracţia luminii
 Lucrare de laborator – Determinarea
 Descrierea şi explicarea calitativă a construcţiei şi funcţionării reţelei
lungimii de undă cu ajutorul reţelei de 1 32
de difracţie
difracţie
 Investigarea experimentală a polarizării luminii prin reflexie 3.4. Polarizarea luminii. Aplicaţii
 Modelarea fenomenului de polarizare utilizând interpretarea elec-  Polarizarea luminii 1 32
tromagnetică a luminii  Probleme 1 32
 Identificarea şi explicarea calitativă a unor aplicaţii în ştiinţă şi
tehnică a fenomenului de polarizare
2 4. Elemente de  Identificarea şi formularea unor probleme generale/specifice în fizică 4.1. Determinism şi predictibilitate.
teoria şi stabilirea condiţiilor necesare rezolvării exacte a acestora Condiţii. Modele 2 33
haosului  Explicarea limitelor de aplicabilitate a unor modele utilizate în
rezolvarea exactă a unor probleme generale/specifice din fizică

(6 ore)
 Identificarea în natură şi în tehnică a unor sisteme a căror evoluţie în 4.2. Determinism şi impredictibilitate.
timp este deterministă dar impredictibilă  Comportamentul haotic. Condiţii 1 33
 Investigarea experimentală a condiţiilor de apariţie a
comportamentului haotic în sisteme fizice

 Modelarea comportamentului unui sistem fizic utilizând spaţiul 4.3. Descrierea comportamentului
fazelor haotic.
 Descrierea comportamentului unui sistem fizic utilizând traiectoria  Spaţiul fazelor 1 35
punctului figurativ în spaţiul fazelor  Atractori clasici şi stranii
 Identificarea în teorie şi în practică a unor obiecte cu dimensiune geo- 4.4. Elemente de geometrie fractală
metrică fracţionară 2 35
 Explicarea limitelor de aplicabi-litate ale geometriei euclidiene în
descrierea unor obiecte întâlnite în teorie şi în practică

7
3 Recapitulare  Probleme 3 36
(3 ore)
„ȘCOALA ALTFEL!” 34

Întocmit de:
prof. Alina LUCA