MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA

Disciplina: Fizică
Programa: 5959 / 22.12.2006 Avizat Director,
Profesor: LUCA ALINA Prof. Manovici Andrei-Igor
Nr. de ore / săptămână: 3 ore
Anul şcolar 2022-2023
NR. 2689/ 2.09.2022

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A ACTIVITĂŢII LA FIZICĂ – clasa a XII-a

Conținuturile sunt adaptate structurii modulare a anului școlar 2022-2023 conform OME Nr. 326/4.IV.2022, a OME 3505 din 31.03.2022 și a Calendarului
Școlar 2022-2023 pentru județul Vrancea.

MODULUL I ( 7 săptămâni- 21 ore)

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Ore Săpt. Observații/
specifice aloc. Experimente
1 Noţiuni recapitulative  Testare iniţiala; 1 1
(3 ore)  Norme de protecţia muncii; 1 1
 Recapitulare 1 1
2 Teoria relativităţii 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, • Relativitatea clasică ; 2 2
restrânse 1.5, 1.6, 1.7 • Experimentul lui Michelson ; 1 2
• Postulatele teoriei relativităţii restrânse.
(11 ore) • Transformările lui Lorenz ; 2 3
• Consecinţele transformărilor lui Lorenz ; 2 3-4
• Elemente de cinematică şi dinamică relativistă ;
• Compunerea vitezelor ; 1 4
• Principiul fundamental al dinamicii relativiste ;
• Relaţia masă-energie ; 1 4
• Probleme ; 1 5
• Test 1 5
 3 Elemente de fizică 2.1 - 2.10 • Efectul fotoelectric extern;
cuantică • Legile efectului fotoelectric extern; 2 5-6
• Ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein; 1 6
(7 ore) • Interpretarea efectului fotoelectric extern;
• Ecuaţia lui Einstein; 1 6
• Probleme; 1 7
• Aplicaţiile efectului fotoelectric extern; 1 7
• Test; 1 7

MODULUL II ( 8 săptămâni- 24 ore)

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Ore Săpt. Observații/
specifice aloc. Experimente
1 Elemente de fizică 2.1 - 2.10 • Efectul Compton; 1 8
cuantică • Ipoteza lui de Broglie. Difracţia electronilor pe
cristale; 1 8
(6 ore) • Dualismul undă – corpuscul. Caracterul statistic al
undelor de Broglie; 1 8
• Relaţiile de incertitudine ale lui Heisenberg; 1 9
• Probleme; 2 9
2 Fizica atomică 3.1 - 3.19 • Spectre;
• Spectroscopul cu prismă; 1 10
(18 ore) • Tipuri de spectre. Interpretarea spectrelor; 1 10
• Experimentul Rutherford;
• Modelul planetar al atomului; 1 10
• Experimentul Franck-Hertz; 1 11
• Modelul cuantificat Bohr al atomului de hidrogen;
• Postulatele lor Bohr. Regula de cuantificare; 1 11
• Cuantificarea razei orbitei; 1 11

• Cuantificarea energiei atomului de hidrogen; 1 12

• Nivelele de energiei; 1 12
• Seriile spectrale ale atomului de hidrogen; 2 12-13

2
 • Analiza critică a modelului cuantificat a lui Bohr; 1 13
• Probleme; 2 13-14
• Atomul cu mai mulţi electroni; 1 14
• Atomul de hidrogen în mecanica cuantică; 1 14
• Atomul cu mai mulți electroni şi teoria sistemului
periodic al elementelor; 3 15

MODULUL III ( 6 săptămâni- 18 ore)

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Ore Săpt. Observații
specifice aloc.
1 Fizica atomică 3.1 - 3.19 • Radiaţiile X (de frânare şi caracteristice). Aplicaţii; 3 16
• Probleme; 3 17
(11 ore) • Efectul LASER. Proprietăţile radiaţiei laser; 3 18
• Aplicaţiile laserului; 2 19
2 Semiconductoare. 4.1 – 4.9 • Conducţia electrică în metale şi
Aplicaţii în electronică semiconductori. 1 19
( 7 ore) • Benzile de energie. Conductori, semiconductori,
izolatori ; 2 20
• Semiconductori intrinseci ; 2 20-21
• Probleme ; 1 21
• Semiconductori extrinseci ; 1 21

MODULUL IV ( 6 săptămâni- 18 ore)

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Ore Săpt. Observații
specifice aloc.
1 Semiconductoare. 4.1 – 4.9 • Joncţiunea pn. Dioda semiconductoare ; 2 22
Aplicaţii în electronică • Caracteristicile diodei semiconductoare ; 1 22
(15 ore) • Trasarea experimentală a caracteristicilor diodei
semiconductoare ; 1 23
• Redresarea curentului alternativ; 1 23
• Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă -joncţiune
(TEC-J) 1 23
• Tranzistorul TEC-MOS ; 1 24

3
 • Circuitele cu tranzistoare cu efect de câmp şi bipolare.
FET-ul ca rezistor variabil comandat de tensiune ; 2 24
• Circuitele integrate. Prezentarea generală ; 1 25
• Circuitele integrate monolitice. Circuitele integrate
peliculare. Circuitele integrate hibride. Capsulele de
circuite integrate ; 3 25-26
• Aplicaţii ale circuitelor integrate ; 2 26
2 „ SĂPTĂMÂNA VERDE!” 27

MODULUL V ( 7 săptămâni- 21 ore)

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Ore Săpt. Observații
specifice aloc.
1 Fizica nucleară 5.1 – 5.23 • Proprietăţile generale ale nucleului; 1 28
(15) • Energia de legătură a nucleului. Stabilitatea nucleului;
• Forţele nucleare; 1 28
• Tipurile de reacţii nucleare. Legile de conservare; 1 28
• Radioactivitatea naturală şi radioactivitatea artificială; 2 29
• Legea dezintegrării radioactive; 1 29
• Interacţiunea radiaţiei nucleare cu substanţa; 1 30
• Detecţia radiaţiilor nucleare; 1 30
• Efectele biologice ale radiaţiilor. Dozimetrie; 1 30
• Fisiunea nucleară. Reacţia în lanţ; Reactorul nuclear; 2 31
• Fuziunea nucleară; 1 31
• Acceleratorul liniar; 1 32
• Acceleratorul ciclic; 1 32
• Particule elementare; 1 32
2 Recapitulare 1.1 - 5.23 • Activităţi de evaluare; 3 33
(3 ore) • Teste grila si de evaluare;
• Recapitulare finală;
„ȘCOALA ALTFEL! ” 34

4
Competențe specifice:
1.1 Descrierea clasică a mişcării în raport cu diferite sisteme de referință inerțiale;
1.2 Evaluarea implicațiilor experimentului Michelson asupra descrierii fenomenelor fizice în raport cu diverse sisteme de referință inerțiale;
1.3 Aprecierea critică a evoluţiei ideilor ştiinţifice privind descrierea fenomenelor fizice în raport cu diferite sisteme de referinţă inerţiale ;
1.4 Interpretarea caracterului simultaneităţii, duratei şi distanţei din perspectiva mecanicii clasice, respectiv teoriei relativităţii restrânse ;
1.5 Identificarea în cazul unor situaţii concrete a modului de abordare – clasic şi relativist – în scopul unei descrieri adecvate;
1.6 Descrierea unor mişcări şi a unor interacţiuni utilizând elemente de cinematică relativistă;
1.7 Rezolvarea unor probleme de cinematică şi dinamică relativistă;
2.1 Investigarea experimentală în laborator (virtual) a legilor efectului fotoelectric extern;
2.2 Interpretarea efectului fotoelectric extern şi a legilor acestuia din perspectivă clasică, respectiv cuantică;
2.3 Rezolvarea unor probleme utilizând legile efectului fotoelectric extern şi ecuaţia lui Einstein;
2.4 Interpretarea efectului Compton din perspectiva cuantică;
2.5 Rezolvarea unor probleme de efect Compton;
2.6 Evaluarea implicaţiilor ipotezei de Broglie asupra descrierii interacţiunilor particulelor;
2.7 Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ);
2.8 Descrierea construcţiei şi funcţionării mocroscopului electronic (aspecte generale);
2.9 Identificarea în cazul unor situaţii concrete a modului de abordare – ondulatoriu sau corpuscular – în scopul descrierii adecvate;
2.10 Aprecierea critică a evoluţiei ideilor ştiinţifice privind descrierea interacţiunilor din punctul de vedere ondulatoriu – corpuscular;
3.1 Investigarea experimentală a unor spectre de emisie, respectiv de absorbţie – spectrul continuu, spectre de bandă, spectre discrete (calitativ);
3.2 Clasificări ale spectrelor în funcţie de diferite criterii;
3.3 Analiza calitativă a spectrului discret al hidrogenului/ionilor hidrogenoizi – structură discretă şi regularitate;
3.4 Modelarea structurii substanţei din perspectiva rezultatelor experimentului Rutherford;
3.5 Descrierea din perspectiva fizicii clasice a interacţiunii electron-nucleu;
3.6 Analiza calitativă, sub aspect energetic, a interacţiunii electron-nucleu din perspectiva rezultatelor experimentului Franck – Hertz;
3.7 Modelarea din perspectiva fizi-cii cuantice a interacţiunii electron-nucleu (pe baza postulatelor lui Bohr);
3.8 Interpretarea în cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului şi ionilor hidrogenoizi;
3.9 Analiza critică a modelelor atomice;
3.10 Modelarea calitativă – structurală şi energetică – a interacţiunilor în interiorul unui atom cu mai mulţi electroni (modelul păturilor electronice);
3.11 Interpretarea periodicităţii proprietăţilor fizico-chimice ale elementelor în baza structurii atomice;
3.12 Clasificarea radiaţiilor X în funcţie de caracteristici de frecvenţă şi intensitate;
3.13 Modelarea mecanismului de producere a radiaţiei X de frânare, respectiv caracteristice;
3.14 Explicarea unor aplicaţii ale radiaţiilor X (radiografie, defectoscopie etc.);
3.15 Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane la utilizarea radiaţiilor X;
3.16 Investigarea experimentală a unor proprietăţi ale radiaţiei amplificate prin emisie stimulată (calitativ);
3.17 Descrierea calitativă a mecanismelor cuantice prin care se realizează amplificarea radiaţiei electromagnetice în dispozitivele tip LASER;
3.18 Explicarea unor aplicaţii ale radiaţiilor amplificate prin emisie stimulată (medicină, spectroscopie, construcţii etc.);
3.19 Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane la utilizarea radiaţiilor amplificate prin emisie stimulată;

5
 4.1 Descrierea legăturii metalice şi a legăturii covalente
4.2 Explicarea conducţiei electrice în metale şi semiconductori intrinseci şi extrinseci
4.3 Investigarea experimentală a funcţiei de redresare a diodei semiconductoare
4.4 Descrierea fenomenelor care se produc la nivelul joncţiunii pn
4.5 Explicarea redresării curentului alternativ utilizând diode semi-conductoare
4.6 Modelarea funcţionării tranzistorului cu efect de câmp (calitativ)
4.7 Explicarea unor aplicaţii ale tranzistorului cu efect de câmp (comandă, amplificare etc.)
4.8 Explicarea unor tehnologii de realizare a circuitelor integrate
4.9 Descrierea unor aplicaţii ale circuitelor integrate
5.1 Caracterizarea diferitelor nuclee utilizând proprietăţile generale ale acestora – structură, dimensiuni, masă, sarcină electrică;
5.2 Modelarea structurii nucleului (modelul picătură de lichid, modelul păturilor nucleare – calitativ;
5.3 Evidenţierea stabilităţii diferitelor nuclee în funcţie de structura acestora şi energia de legătură pe nucleon;
5.4 Rezolvarea unor probleme de calcul a energiei de legătură a nucleului şi de determinare a stabilităţii nucleare;
5.5 Caracterizarea diferitelor tipuri de radiaţii nucleare în funcţie de proprietăţile acestora – masă, sarcină electrică, energie;
5.6 Aplicarea legii dezintegrării radioactive pentru estimarea evoluţiei în timp a unor sisteme de nuclee;
5.7 Rezolvarea unor probleme utilizând legile dezintegrării radioactive;
5.8 Descrierea efectelor interacţiunii radiaţiilor nucleare cu substanţa;
5.9 Recunoaşterea în practică a unor dispozitive utilizate pentru detecţia şi măsurarea radiaţiilor nucleare;
5.10 Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane faţă de radiaţiile nucleare;
5.11 Modelarea fisiunii nucleare şi a reacţiei în lanţ (calitativ şi cantitativ pentru energia totală eliberată);
5.12 Descrierea construcţiei şi funcţionării reactorului nuclear şi a armei nucleare de fisiune (aspecte generale);
5.13 Estimarea posibilelor efecte ale accidentelor nucleare, respectiv ale utilizării armamentului nuclear de fisiune;
5.14 Aprecierea critică a impactului utilizării tehnologiilor nucleare asupra societăţii şi naturii;
5.15 Modelarea fuziunii nucleare (calitativ şi cantitativ pentru energia totală eliberată);
5.16 Descrierea evoluţiei stelelor din perspectiva energeticii nucleare (aspecte generale);
5.17 Evaluarea perspectivelor utilizării fuziunii nucleare ca sursă de energie a viitorului;
5.18 Estimarea posibilelor efecte ale utilizării armamentului nuclear de fuziune;
5.19 Descrierea construcţiei şi funcţionării acceleratoarelor de particule (aspecte generale);
5.20 Recunoaşterea în practică a unor aplicaţii ale acceleratoarelor de particule;
5.21 Caracterizarea unor particule elementare (electronul, protonul, neutronul, fotonul) utilizând unele dintre proprietăţile statistice şi cuantice ale acestora (masa de repaus, timpul
mediu de viaţă, sarcina electrică, spinul, spinul izotopic, sarcina barionică);
5.22 Clasificarea particulelor elementare în funcţie de tipul de interacţiune la care participă;
5.23 Selectarea şi prezentarea unor informaţii actuale referitoare la sistematica particulelor elementare;

Întocmit de: Prof. Luca Alina