Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza cinematică în ANSYS (modulul Rigid Dynamics) este folosită pentru stabilirea solicitărilor
în cuplele cinematice. Este o analiză recomandată pentru roboţi, precede orice analiză statică sau dinamică şi
dispune de un solver dedicat: ANSYS Rigid Dynamics solver. Deoarece în industrie acest tip de analiză se
face cu programul ADAMS, ANSYS are funcţionalităţi extinse pentru conexiunea cu acest program.
Datele de intrare în analiză sunt: forţe, momente, deplasări, viteze şi acceleraţii. Toate componentele
ansamblului sunt considerate rigide, iar programul nu calculează tensiuni sau deformaţii, ci numai forţe,
momente, deplasări, viteze şi acceleraţii - ca rezultate. Programul incrementează automat timpul, făcând
calculele iterativ.
Acest tip de analiză dispune de o documentaţie extinsă, în manualul dedicat: Multibody Analysis
Guide, din ANSYS Help.
Pentru analiza cinematică legătura dintre componente se realizează prin cuple cinematice sau
resorturi. În tabelul 1 sunt prezentate toate tipurile de cuple cinematice.
Fig. 2 Cuple de rotație: sisteme de referinţă locale şi constrângeri ale gradelor de libertate
În modulul de analiză cinematică gradele de libertate sunt deplasările relative din cuplele cinematice.
Atunci când se citeşte geometria, programul creează automat sisteme de referinţă locale, în centrul de
greutate pentru fiecare piesă (Inertial Coordinate System). De asemenea, fiecărei cuple cinematice i se
asociază un sistem de referinţă propriu, în centrul cuplei - Reference Coordinate System (Fig. 2).
1
Cristina Pupăză IAC2
Definirea cuplelor cinematice prin selectarea suprafeţelor care formează cuplele se face foarte uşor
folosind modul de vizualizare Body-View (Fig. 3).
În ANSYS se poate defini orice cuplă cinematică între componente (Body-Body) (Tabelul1), precum
şi o legătură specială de rezemare, de tip Body-Ground. Fiecare cuplă cinematică poate fi caracterizată prin
rigiditatea de răsucire şi/sau coeficientul de amortizare. În figura 3 este exemplificată definirea unei cuple de
rotaţie. Programul constrânge automat gradele de libertate necesare pentru funcţionarea cuplei.
La definirea cuplelor cinematice trebuie precizate:
1. Suprafeţele de pe cele două corpuri care formează cupla: Reference> Scope şi Mobile>Scope
2. Tipul legăturii: Fixă, Rotaţie, Translaţie, Ghidaj, Cilindrică, Universală, Sferică, Plană,
Generală, Bucşă, Punct pe curbă.
3. Orientarea sistemului de axe al cuplei
4. Poziţia iniţială a pieselor (dacă este cazul)
5. Întreruperi sau blocarea mişcării - dacă este cazul.
Există şi un set de cuple care modelează şi jocul: alezaj plan, alezaj sferic şi alezaj cilindric. Această
ultimă categorie poate fi folosită numai în modulul Rigid Body Dynamics. Celelalte cuple se pot defini şi
utiliza şi în modulul Transient.
Bushing - Conector special, de tip bucşă, poate fi folosită în cazul unei piuliţe cu bile. Se comportă
ca o cuplă în care forţele interne se opun mişcării, sau deplasarea în interiorul cuplei respectă anumite reguli.
Este un caz special de cuplă universală. Forţele dezvoltate în cuplele cinematice au expresia generală:
Ux Vx
{} {}
Uy Vy
F V
{} = [ K ] U z +[C ] z (1)
T ψ Ωx
θ Ωy
φ Ωz
unde: F este forţa, T - momentul, [K] - matricea de rigiditate, [C] matricea de amortizare, U x, Uy, Uz -
deplasările pe direcţiile x,y,z, iar , , - rotaţiile, x, y, z – viteze de rotaţie unghiulară relativă, sunt
combinaţii liniare ale vitezelor unghiulare. Termenii din afara diagonalei reprezintă cuplarea gradelor de
libertate.
2
Cristina Pupăză IAC2
Tabelul 1
Bushing
Punct pe curbă
Încărcările acceptate pentru analiza cinematică (Loads>Joint) sunt: acceleraţii, forţe şi deplasări,
încărcări specifice cuplelor considerate, sau, mai general, ecuaţii impuse pentru funcţionarea ansamblurilor
cu o geometrie mai deosebită. În figura 4 sunt reprezentate încărcările de tip viteze unghiulare pentru robotul
cu 6 grade de libertate de rotaţie. La fel ca şi încărcările, restricţiile impuse pot fi de acelaşi tip, adică viteze,
deplasări, acceleraţii forţe, momente sau ecuaţii de constrângere.
3
Cristina Pupăză IAC2
Pentru ca analiza cinematică să surprindă funcţionarea ansamblului pe toată durata unui ciclu de
funcţionare trebuie precizat timpul final, sau durata pe care se face simularea (Analysis settings>Step end
time).
Rezultatele analizei cinematice (Fig. 5) sunt: deplasările totale sau după o direcţie specificată,
poziţia momentană a unei componente, viteze, acceleraţii, energia totală în sistem în timpul simulării, sau
forţele şi momentele în cuplele cinematice pe toată durata simulării.
Pentru ca utilizatorul să poată detecta orice erori de modelare, pe toată durata calculului, în fereastra
text sunt afişate informaţii privind eventualele penetrări ale pieselor în modelul geometric, deplasări mari,
sau imposibilitatea convergenţei rezultatelor. În figura 6 este prezentat extrasul cu mesajele din timpul
simulării (Worksheet), care pune în evidenţă faptul că nu au fost detectate nici un fel de erori în modelul
cinematic.
4
Cristina Pupăză IAC2
În figurile 7-11 sunt prezentate rezultatele simulării cinematicii robotului simplificat cu şase grade de
liberate, având ca date de intrare vitezele unghiulare maxime în cuplele cinematice de rotaţie.
La animarea rezultatelor trebuie mărit numărul de cadre, de exemplu: 100 Frames şi timpul de
înregistrare al animaţiei, de exemplu: 4s pentru a se vedea funcţionarea fără discontinuităţi a ansamblului.
Analiza rezultatelor obţinute prin simularea cinematicii se compară cu rezultatele obţinute prin
calcule analitice. Deoarece analiza s-a realizat pe un model simplificat, valorile obţinute trebuie actualizate
după proiectarea constructivă completă a robotului, definitivarea soluţiei constructive şi a maselor
ansamblurilor.
5
Cristina Pupăză IAC2
Toate rezultatele obţinute pot fi transferate şi considerate punctul de plecare pentru calcule sau
verificări ulterioare, cum ar fi analiză statică în regim staţionar sau tranzitoriu, optimizare multicriterială,
analiză dinamică a componentelor sau ansamblului robotului (analiză modală, vibraţii aleatore). Transferul
rezultatelor se poate face în format text (Export Motion LoadsMotionLoads.txt) sau în format Excell
(Export) (Fig. 12)
6
Cristina Pupăză IAC2
Un exemplu pentru un astfel de transfer este prezentat în continuare, unde unul din braţele robotului
este verificat din punct de vedere al solicitărilor statice şi sunt marcate suprafeţele, respectiv volumele care
pot fi eliminate prin optimizări ulterioare de topologie. În figura 13 este prezentat un extras cu conţinutul
fişierului de export, în format text, MotionLoads.txt. În analiza statică tranzitorie, în cuplele cinematice se
pot lua în considerare tipurile de contact: frictionless, frictional şi rough.
În figura 14 sunt procesate rezultatele analizei statice structurale a braţului robotului, folosind
încărcările importate din modulul MBD, iar în figura 15 este prezentată o sinteză a studiului cinematic al
robotului.
Concluzie
Avantajul analizei cinematice pentru structuri de roboţi cu ANSYS Workbench constă în calculul
caracteristicilor cinematice ale robotului şi evaluarea comportării statice sau dinamice în condiţii reale de
solicitare şi în timpul funcţionării robotului la parametri doriţi de proiectant. Vizualizarea şi animarea
rezultatelor permite nu numai observarea comportării în timpul funcţionării, evitarea coliziunilor şi obţinerea
unor informaţii utile proiectantului în fazele de început ale proiectării, dar şi faptul că toate rezultatele pot fi
folosite pentru analize specifice cu programe specializate, cum ar fi ADAMS, TOSCA, sau alte solvere
preferate de compania care dezvoltă produsul.
Inertial State
Body
DDMPart_1627
Gravitational Acceleration
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Translational Velocity
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Translational Acceleration
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Rotational Velocity
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Rotational Acceleration
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Center of Rotation
7
Cristina Pupăză IAC2
Inertial State
Body
DDMPart_1629
Gravitational Acceleration
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Translational Velocity
0.000000e+000 0.000000e+000 0.000000e+000
Translational Acceleration
4.471862e-001 6.440441e-001 4.634839e-001
Rotational Velocity
2.423250e+000 -3.490000e+000 2.511565e+000
Rotational Acceleration
8.765363e+000 6.217249e-015 -8.457142e+000
Center of Rotation
6.103465e-001 9.787675e-002 -5.946492e-003
Fig. 13 Conţinutul fişierului de export al rezultatelor analizei cinematice
Fig. 14 Analiza statică a braţului 1al robotului, realizată prin transferul încărcărilor din modulul RBD
8
Cristina Pupăză IAC2
Instrumentul care permite configurarea poziţiei iniţiale a cuplelor cinematice este Joint Configure şi
se activează din Meniul View>Joint Configure.
Pentru ca această alegere să fie considerată în analiza cinematică, în fereastra Details se modifică în
secţiunea Mobile valoarea parametrului Initial Pozition> Override. Schimbarea poziţiei relative se poate
realiza interactiv, ca în Fig. 16, sau, mai exact folosind butonul ∆ de pe meniul bară.
Pentru a limita rotirea pe axa cuplei se foloseşte obţiunea Stops>Locks din fereastra Details. Aceste
opriri pot introduce însă inerţii mari în sistem şi pot determina imposibilitatea convergenţei rezultatelor. De
aceea, introducerea opririlor şi inversarea sensului de mişcare în timpul simulării trebuie introduse succesiv,
pentru a detecta care dintre condiţii determină neconvergenţa rezultatelor.