Clasa a XI-a A

Oscilatiile mecanice
Vuculescu Yrenna, Alecu Ștefan,
Clipa Andrei-Gabriel
 Continutul proiectului
Yrenna
Fenomenele oscilatorii, energia oscilatorului + ilustratii

Alecu
Marimi caracteristici, oscilatiile mecanice armonice si
nearmonice
Gabi
Pendulul gravitational, modelul oscilatorului
 Ce sunt oscilatiile mecanice?
● Acestea reprezinta miscarea simetrica (de o parte si de alta) a unui corp fata de o pozitie de
echilbru, repetata periodic (la intervalele de timp egale).
● Oscilatorul este corpul care efectueaza oscilatii.
● Exemple de oscilatori:
○ Pendulul gravitational: Un corp suspendat de un fir inextensibil, ridicat intr-o parte si lasat liber, efectueaza
oscilatii in jurul pozitiei de echilibru (verticala). Miscarea pendulului este cea mai simpla miscare
oscilatorie. Daca deplasam pendulul intr-o parte si apoi ii dam drumul, el revine spre pozitia de echilibru,
dar in virtutea inertiei, isi continua drumul de cealalta parte a pozitiei de echilibru, de unde apoi se intoarce.
○ Pendului elastic: Un corp suspendat de un resort, tras in jos si lasat liber, efectueaza o miscare in sus si in
jos fata de pozitia de echilibru.
Pendul gravitational  Pendul elastic 
 Fenomene oscilatorii
din natura si tehnica 
● In viata de zi cu zi intalnim miscari in care un sistem mecanic,
scos din pozitia de echilibru si lasat liber, este readus in aceeasi
pozitie cu o anumita viteza, sub actiunea unei forte de revenire.
Din aceasta pozitie, datorita inertiei el isi continua miscarea in
sens opus.
● Unul dintre fenomenele oscilatorii din natura este bataia inimii,
care este periodica, aceasta deplasandu-se mereu pe aceeasi
traiectorie. Miscarea se realizeaza simetric fata de pozitia de
echilibru, intre doua pozitii limita, numite puncte de intoarcere,
situate de o parte si de cealalta a pozitiei de echilibru.
 Fenomene oscilatorii
din natura si tehnica 
Alte exemple de sisteme oscilante:
• Miscarea coloanei de lichid intr un tub in forma de U
• Miscarea unei lame fixate la un capat
• Pistonul unui motor cu ardere interna
 Marimi caracterisitic
● Marimea fizica notata cu T se numeste perioada a miscarii
oscilatiilor si are relatia T= t/N, unde t este timpul in care
sistemul efectueaza N oscilatii complete si se masoara in
secunde ([T]SI = s)
● Marimea fizica scalara notata cu v se numeste frecventa miscarii
oscilatiilor si are relatia v=N/ t. v reprezinta numarul de
oscilatii efectuate intr-o secunda si se noteaza in hertzi ([v]SI =
Hz)
● Marimea fizica notata cu x sau y reprezinta deplaseara
oscilatorului fata de pozitia de echilibru si se masoara in metrii
([x]SI = m)
● Marimea fizica notata cu A reprezinta elongatia maxima pe care
oscilatorul o poate avea (A=x(max))
 Modelul oscilatorului armonic
Cel mai simplu exemplu de mişcare oscilatorie este mişcare unui punct material de masă m sub acţiunea unei forţe de
revenire elastice

Definiţie: Se numeşte oscilator liniar armonic un punct material care se mişcă rectiliniu sub acţiunea unei forţe de forma

-Oscilatorul armonic liniar este un model teoretic ideal pentru oscilatoarele reale. Mişcarea sa de oscilație este numită
mişcare oscilatorie armonică. Din ecuația principiului al II-lea al mecanicii:

Proiecția punctului P pe axa Oy (punctul Q), va executa o mişcare cu acceleraţie egală cu proiecţia acceleraţiei centripete
pe axă, adică:

unde .
 Modelul oscilatorului armonic
Se constată că proiecția unui punct aflat în mişcare circulară uniformă pe un diametru al cercului traiectorie,
efectuează o mişcare oscilatorie liniar armonică sub acţiunea unei forţe de tip elastic. Comparând această relație
cu relaţia de definiţie rezultă:

Deci: mişcarea oscilatorie armonică este o mişcare cu acceleratie variabilă, proporțională cu elongația și de sens
opus acesteia.
 Ecuatiile miscarii
𝑥 ( 𝑡 ) = 𝐴sin ( 𝜔 𝑡 +𝜑 0 ) t = timpul [s]
Ecuatia oscilatorului liniar armonic A = amplitudinea oscilatiei [m]
= amplitudinea initiala (in cazul

sin ( 𝜔 𝑡+𝜑 0)
− 𝛼𝑡 ′ modificarii acesteia) [m]
𝑥 ( 𝑡 ) = 𝐴0 ⋅ ⅇ ω = pulsatia [rad/s]
= pulsatia osc. amortizat [rad/s]
Ecuatia oscilatorului amortizat = faza initiala a osc. [rad]
= numarul lui Euler

𝑥 ( 𝑡 ) =𝐴0 ⋅ⅇ sin (𝜔 𝑡+𝜑 0) +𝐵sin ⁡( Ω𝑡)

−𝛼𝑡 ′ = coef. de amortizare []

Ecuatia oscilatorului cu forta externa fara frecare

(care mentine oscilatia)
 Pendului gravitational

Pendulul gravitational este format dintr-un punct material de masă suspendat de

un fir inextensibil de masă neglijabilă şi de lungime . Dacă pendulul este deplasat
din poziția sa verticală de echilibru şi este lăsat liber, el oscilează în plan vertical
sub acţiunea forţei de greutate. Traiectoria descrisă de punctul material este un
arc de cerc. În figura s-au reprezentat şi forţele care acţionează asupra punctului
material. Forța de revenire, care tinde să readucă pendulul în poziția de echilibru
este Pentru , diferenţa dintre ele fiind de 2%, asa ca pentru unghiuri mai mici de
diferenţa între și este suficient de mică pentru a fi neglijată si miscarea poate fi
astfel studiata ca miscarea unui oscilator liniar armonic.
 Convenţie: Pentru pozițiile pendulului situate la dreapta poziției de ec
unghiul e este considerat pozitiv, iar pentru pozițiile situate la stânga po
echilibru unghiul e este considerat negativ. Deoarece unghiul e este exp
radiani: 0 = x/L ,unde x este lungimea corzii care subîntinde arcul de cer
între poziția de echilibru, O, şi poziția, A, ocupată de punctul material.
expresia forţei de revenire ia forma: F= - (m * g)/L * x =-k * x ceea ce a
pentru oscilații de mică amplitudine (unghiuri 0 < 6 grade ),unde forta de
este de tip elastic şi mişcarea pendulului este o mişcare oscilatorie arm
Perioada T de oscilație a pendulului este dată de relaţia: T = 2 pi * sqr
Folosind aici relaţia k = (mg) / L se obţine pentru perioada de oscilaţie a p
gravitaţional expresia: T = 2 pi * sqrt(L/g) unde: - L = lungimea pendulul
m; - g = acceleraţia gravitaţională, [g]si = m/(s^2). Observaţii: 1) Această
perioadei pendulului gravitational este adevărată în cazul micilor oscilaț
atunci când firul pendulului se abate de la verticală cu un unghi mai mic d

2) Perioada pendulului gravitational este independentă de masa sa

3) Deoarece perioada pendulului gravitational nu depinde nici de ampli
oscilațiilor, pendulul poate fi folosit la măsurarea timpului.
4) Deoarece L şi T pot fi ușor și precis măsurate, pendulul gravitational
folosit la determinarea valorii acceleraţiei gravitaţionale g.
 Energia oscilatorului
  
Cand un oscilator este scos din pozitia sa de echilibru, acestuia i se
transfera enerie. Lasat liber, fortele de revenire efectueaza lucru
   
mecanic si modifica energia potentiate a oscilatorului si, totodata,
energia sa cinetica.
Energia mecanica a oscilatorului linear se poate calcula pornind de la
relatia:
Folosind aici ecuatia vitezei si legea de miscare rezulta ca:

De aici, folosind relatia , rezulta in final ca energia oscilatorului

armonic linear este data de relatia:
 Energia oscilatorului
Aceasta expresie arata ca energia oscilatorului armonic linear este
constanta in timp desi energiile – cinetica si potentiala- variaza.
In figura alaturata sunt reprezentate energia cinetica, energia potentiala si
energia totala in finctie de elongatia y. Din al doilea graphic se desprind
doua concluzii importante: Mai intai, miscarea este limitata la segmental
–A; +A, in caz contrat energia potentiala ar depasi valoarea energiei
totale, ceea ce este imposibil. De acces se spune ca miscarea oscilatorului
are loc intr-o groapa de energie potentiala, cu referinta la forma curbei
care reprezinta grafic
In al doilea rand, se consta ca in timpul miscarii oscilatorii are loc un
schimb permanent de energie.
 Oscilatii mecanice armonice
In mecanica clasica, oscilatorul armonic reprezinta un sistem care, deplasat dintr-o pozitie fixa
(numita pozitie de echilibru ) este actionat de o forta care se opune deplasarii si al carei modul este
proportional cu deplasarea: , unde este o constanta pozitiva numita constanta elastica a sisemului.

Principalele proprietati ale oscilatorului armonic sunt:

- Frecventa miscarii este independenta de amplitudinea oscilatiei in domeniul de
liniaritate.

- Efectele mai multor forte se suprapun liniar.

 Cazuri particulare
Oscilatia armonica
Oscilatie fortata
simpla
Asupra sistemului actioneaza si
Asupra sistemului actioneaza o forta exterioara (eventual
doar forta variabila in timp)

Oscilatie amortizata

Asupra sistemului actioneaza

si o forta de rezistenta, care se
opune deplasarii si al carei
modul este proportional cu
viteza sistemului
Multumim pentru timpul
acordat 