Explorarea Spațiului

Elimină Granițele
ELEVI: COVLESCU BOGDAN, STAN RARES, ANDREI LUCA
PROF. COORD.: PROF. CIMPOERU ELENA(INFORMATICA), MATEESCU ADELA
(CHIMIE)
LICEUL TEORETIC ”EUGEN LOVINESCU, BUCUREȘTI
SIMPOZION NAŢIONAL ”SPAŢIUL ÎŢI GHIDEAZĂ PAŞII”
Spațiul în acepțiune
filozofică

 Spațiul este considerat azi o categorie filozofică ce

desemnează forme obiective și universale de
existență a materiei în miscare. Unitatea cu materia
determină caracterul infinit al spațiului și eternitatea
timpului.
 Are trei dimensiuni bidirecționale, spre deosebire de
categoria înrudită a timpului, care are o singură
dimensiune și se scurge într-o singură direcție -
numai înainte.
 Atomiștii antici (Democrit și Epicur) considerau
spațiul ca un
receptacul vid și infinit al atomilor materiali.
 Concepția atomistă despre spațiu și timp (care stă și
la baza geometriei lui Euclid) a fost dezvoltată în
filozofia modernă de către Newton. Pentru Newton
spațiul și timpul sunt absolute, obiective și
universale, deci independente de materia în mișcare.
Umanitatea și spațiul
 Știam deja că omul influențează starea
planetei Pământ. Unele dintre tehnologiile
noastre alterează în permanență ecosistemul
global. Încă nu știam că noi influențăm și
spațiul cosmic din vecinătatea planetei
albastre. Acum am aflat că acest lucru deja s-a
întâmplat.
 Mai mult decât atât, omul a descoperit în
spațiu un izvor nesfârșit de informație cu
privire la originile universului și, implicit, ale
umanității
 Acestea sunt motivele pentru care omenirea
exploreaza spațiul într-o formă de colaborare
rar întâlnită pe alte planuri, care nu mai ține
seama de granițe, bariere lingvistice sau
culturale, apartenențe politice sau religioase.
Exlorarea
orbitală
 Explorarea spațiului se realizează în
acest moment pornind de pe orbita
Pământului
 În afara atmosferei terestre se pot
realiza experimente imposibile în
condițiile de laborator de pe Pământ
 În spațiu nu există gravitație, iar
temperaturile și vitezele de deplasare
sunt extreme
This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA-NC
 Stația Spațială Internațională este
punctul de plecare al cercetării spațiului
pentru întreaga omenire
Stația Spațială
Internațională
 Stația Spațială Internațională,este o stație spațială experimentală aflată în
spațiu. Ea poate servi ca spațiu locuibil pentru un echipaj, post de
comandă pentru operații pe orbită în jurul Pământului și ca port de
întâlnire și acostare pentru mici nave spațiale. Scopul pentru care este
construită este studiul efectelor microgravitației și a menținerii vieții în
spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului.
 Fiind plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km și 346,9
km, este o structură artificială din spațiu care poate fi văzută cu ochiul
liber de pe Pământ.
 Stația Spațială Internațională este un proiect la care participă cinci mari
agenții spațiale: NASA (Statele Unite ale Americii), RKA (Rusia), JAXA
(Japonia), CSA (Canada) și ESA (o asociație de mai multe țări europene).
 ISS este prevăzută să conțină 14 module presurizate cu un volum total de
cca. 1000 m3. Modulele sunt laboratoare, compartimente de acostare,
sasuri, compartimente pentru echipaj, spații de înmagazinare. Actual deja
9 module sunt pe orbită, iar celelalte 5 își așteaptă lansarea. Fiecare
modul este lansat pe orbită de o navetă spațială, o rachetă Proton sau o
rachetă Soiuz.
 În afară de module mai sunt o serie de componente care furnizează curent
electric și participă la montarea și întreținerea stației.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

 România și cercetarea
spațială internațională

 Este puțin cunoscut că România este un participant

activ la cercetarea internațională a spațiului
 Dumitru Dorin Prunariu este primul cosmonaut român.
 La 14 mai 1981 a devenit primul și singurul român care a
zburat vreodată în spațiul cosmic.
 A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului
spațial „Intercosmos” al fostei Uniuni Sovietice și a
petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute.
 Este de profesie inginer aeronautic.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

Cercetarea Spațială
Românească în
Prezent

 În prezent în România se
desfășoară o multitudine de
proiecte de cercetare în parteneriat
cu institute internaționale de
profil și cercetători din întreaga
lume.
 Cercetările spațiale se desfășoară
prin centrele de cercetare ale:
 ROSA (Romanian Space
Agency – Agenția Spațială
Română, parteneră a
Agenției Spațiale Europene)
 Institutul de Științe Spațiale
de la Măgurele
Centrul de
Cercetare Rosa

 Centrul de Cercetare ROSA (ROSA Research

Center - RRC) a fost organizat în 1998 ca o
entitate reprezentată legal de ROSA, reunind
toate capacitățile de cercetare într-un
management unic.
 Începând cu anul 2001, RRC a fost selectat de
către Ministerul Educației și Cercetării ca un
Centru de Excelentă în Aplicații Spațiale.
 Domeniile de cunoștințe în știința și tehnologie
dezvoltate de RRC sunt: dinamica spațială, în
special sateliți mici și sisteme captive, fluide
magnetice și compozite magneto-fluide;
recuperare de date de observare a Pământului
(teledetecție) prin satelit, prelucrare, algoritmi
și dezvoltare de software, dezvoltare de
aplicații; integrare de sisteme informatice
spațiale, Sistemul Globale de Navigație prin
Satelit și tehnologie spațială de management și
securitate a riscului.
ROSA în context internațional

 ROSA este reprezentantul național desemnat pentru: 

 Agenția Spațială Europeană (ESA) - prin Legile 40/1993 și 01/2007 (1992 - p) 

 Națiunile Unite — Comitetul pentru utilizarea în scopuri pașnice a spațiului extra-atmosferic (COPUOS) - prin mandat de la Ministerul Afacerilor
Externe (1994 - p) 

 Consultant pentru Consiliul de Spaţiu UE  / Politica Spațială Europeană 

 CE - FP6 - AEROSPACE PC (2001-2006) 

 CE - FP7 - SPACE PC, SECURITATE CERCETARE PC, TRANSPORTS PC (Aeronautică şi Galileo) 

 Autoritatea de Supraveghere a EC - GNSS (GSA), Consiliul consultativ GMES (GAC) (2007) — CE 

 INSPIRE — prin mandat de la Ministerul Educației și Cercetării (2005 - p) 

 COSPAR — ICSU - Secretariatul Național (1994 -) 

 GEO - reprezentant Principal 

 NATO — Comitetul științific "Știința pentru Pace și Securitate" (2004 - p) 

 NATO — RTO Grupul consultativ SPACE ST (SSTAG) (2005 - - p)  

 Agențiile spațiale: NASA, CNES (Agenția spațială franceză), Rusia Roskosmos (negocieri), Ungaria, Bulgaria, Azerbaidjan. . . 

 Acorduri bilaterale, membru în organizaţii internaţionale şi/sau reprezentant: COSPAR, IAF, IAA, EURISY, ACARE, EREA, ASD, EDA şi altele

 Acorduri bilaterale cu organizații de cercetare

Institutul de Științe
Spațiale (ISS)
 Institutul de Științe Spațiale desfășoară activități de cercetare fundamentală și
tehnologică în domeniile fizicii spațiale și cele conexe, pe baza experienței
acumulate și a colaborărilor internaționale. Oportunitatea de a participa in situ la
misiuni spațiale, precum și în exprimente la sol de talie internațională a avut un
impact major asupra nivelului de competență al colectivului ISS.
 Activitatea de cercetare-dezvoltare a institutului se bazează pe principiul acoperirii,
acolo unde este posibil, a tuturor etapelor teoretice și experimentale: de la
dezvoltare de echipament, participare la experimente în spațiu, la sol, în subsol sau
sub nivelul mării, procesare și interpretare de date și studii teoretice până la aplicații
spațiale și diseminarea cunoașterii către publicul larg, incluzând activități
educaționale.
 1956-1977: Laboratorul de Raze Cosmice, Institutul de Fizică Atomică,
București, România.
 1977-1990: Centrul de Astronomie și Științe Spațiale, Institutul de Fizică
Atomică, București, România.
 1990-1996: Institutul de Gravitație și Științe Spațiale, Institutul de Fizică
Atomică, București, România. Se adoptă o nouă strategie → implicarea în
proiecte internaționale majore.
 1996-prezent: Institutul de Științe Spațiale, filială cu personalitate
juridică a Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și
Radiației, București, România.
Direcții de Cercetare ale ISS
 Pentru a-și atinge obiectivele, ISS și-a trasat câteva obiective strategice științifice și
de dezvoltare foarte specifice. Printre acestea se numără:
 Cercetări la sol sau cu ajutorul sateliților și modelări ale plasmei din sistemul
solar
 Participare la misiunile spațiale științific ale ESA (de ex. PLANCK, EUCLID
și CoRE).
 Participare la experimente astrofizice UHE (de ex. ANTARES, KM3NeT,
DWARF, Observatorul Pierre Auger)
 Căutarea particulelor exotice și fenomenelor din raze cosmice și acceleratoare
de particule (de ex. ALICE-CERN, ILC).
 Cercetare teoretică a structurilor complexe și proceselor din astrofizică,
gravitație și cosmologie
 Dezvoltarea de resurse HPC (High Performance Computing) pentru
experimente internaționale spațiale sau terestre de fizica particulelor
elementare de energii ultra înalte, astrofizică și științe spațiale: GPU
computing, cloud computing și situri GRID (de ex. ALICE, PLANCK).
 Dezvoltarea de resurse pentru testarea sateliților, design, integrare și testarea
microsateliților (de ex. GOLIAT)
 Dezvoltarea de tehnologii spațiale cu aplicații în teledetecție, telemedicină,
managementul dezastrelor și contramăsuri pentru zbor cu echipaj uman în
condiții adverse.
Parteneri Internaționali
de Cercetare ai ISS

 Parteneri Internaționali pentru Cercetare și Dezvoltare (>

2009)
 ALICE Collaboration – LHC – Large Hadron Collider,
CERN, Geneva.
 NUSTAR – R3B Collaboration – FAIR, GSI, Darmstadt,
Germany.
 SPARC Collaboration – FAIR, GSI, Darmstadt.
 ANTARES Collaboration – „Astronomy with a Neutrino
Telescope and Abyss environmental RESearch”,
Mediterranean Sea.
 FCAL Collaboration – Forward Region Research and
Development.
 Linear Collider Detector, CERN, Geneva, Switzerland.
 Auger Collaboration – AERA (Auger Engineering Array)
 JEM-EUSO
 Alte colaborări internaționale cu institute din: Belgia,
Cehia, Franța, Germania, Italia, Rusia, Turcia, SUA
Concluzie
 În această prezentare am încercat să sumarizăm
participarea României la efortul internațional de
cercetare a spațiului, tocmai pentru a exemplifica
faptul că această cercetare sfidează atât limitele
spațiului terestru la fel ca pe cele ale cunoașterii
umane.
 Colaborările României cu multitudinea
națiunilor implicate în cercetarea spațiului oferă
o imagine relevantă cu privire la posibilitățile
României de a se impune pe scena cercetării
internaționale și de a contribui la explorarea
infinitului spațial.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-NC-ND