Transmisii convenționale pentru automobile

Cutia de viteze (IV)

 AGENDA

• Cerința de continuitate a vitezelor

• Etajarea schimbătorului de viteze
 Cerința de continuitate a vitezelor

Pentru SV cu trepte se impune cerința de continuitate a vitezelor.

a) Vcrj+1 < Vj,j+1 => Tj,j+1 în dreapta punctului de maxim a Dj+1 => la schimbare
funcționarea în treapta j+1 este stabilă;
b) Vcrj+1 > Vj,j+1 => Tj,j+1 în stânga punctului de maxim a Dj+1 => la schimbare avem
un regim instabil de funcționare = > treapta j+1 nu poate fi utilizată.

Vcrj – viteza critică în treapta j

Vj,j+1 – viteza corespunzătoare
intersecției curbelor factorului
dinamic (viteza de trecere)

Curbele factorului dinamic pentru două trepte învecinate

 Cerința de continuitate a vitezelor

Dacă deplasarea se face pe un drum cu rezistența yj atunci viteza maximă de

deplasare în treapta j este Vj,j+1.
Dacă ar fi cuplată treapta j+1, atunci viteza maximă de deplasare ar fi Vj+1 care este
mai mare.
Apare un salt de viteză dVj = Vj+1 - Vj,j+1 (discontinuitate de viteză).

Dacă drumul are o rezistență destul de mică în raport cu yj și automobilul este

accelerat, când ajunge la Vj,j+1 sau chiar la o viteză mai mare și se face trecerea în
treapta j+1, datorită surplusului de moment motor ar fi posibil ca acesta să asigure
o funcționare, stabilă turația sa fiind în creștere.

Dacă rezistența specifică a drumului este mare, atunci este posibil ca stabilitatea
funcționării să nu fie asigurată.
 Cerința de continuitate a vitezelor

a) Se spune că cele două trepte sunt acoperite;

b) Se spune că între cele două trepte există gol.
Mărimea DVj = Vj,j+1 – Vcrj+1 se numește acoperire.
DVj > 0 – există acoperire între trepte
DVj < 0 – între trepte există un gol (acoperire negativă)

Când numărul de trepte este mic pot apărea goluri între trepte.
Trebuie evitată existența golurilor între treptele superioare (pot apărea frecvent
situații cu rezistențe specifice cu valoarea yj ).
În această situație și viteza Vj se află în domeniul de viteze foarte frecvent folosit.
Când nu poate fi evitat, golul între etaje se va plasa între treptele I și II.
În această situație yj are valori foarte mari (care se întâlnesc foarte rar) și
dezavantajele prezentate nu au importanța.
Nu se va putea trece în treapta a II-a la deplasarea pe pante deosebit de mari (care
nu se întâlnesc pe drumuri publice).
 Etajarea schimbătorului de viteze

Etajarea schimbătorului de viteze => stabilirea numărului de trepte și determinarea

valorilor rapoartelor de transmitere ale SV.
Întrucât valorile is1 și isN se determină din alte condiții, în unele lucrări prin etajarea
SV se înțelege determinarea valorilor rapoartelor de transmitere intermediare.
Etajarea se poate face după:
- Criteriul aceluiași interval de turații ale motorului în fiecare treaptă;
- Criteriul aceluiași interval de viteze pentru fiecare treaptă;
- Criteriul aceluiași interval de variație a forței de tracțiune între treptele
învecinate;
- Criteriul apropierii maxime a caracteristicii de tracțiune față de HIT;
- Criteriul vitezei medii;
- Criterii de demarare.
 Etajarea schimbătorului de viteze

I. Criteriul aceluiași interval de turații ale motorului în fiecare treaptă

Turația minimă de funcționare stabilă a motorului (nmin) depinde de sarcină.

Turația maximă (nmax) poate fi limitată din considerente de consum de combustibil
și zgomot exagerate.
La etajarea SV se ia in considerare regimul de sarcină totală (la acest regim avem
cel mai îngust interval de variație a turației în care motorul funcționează stabil).
Turația minimă nmin se consideră egală cu turația de moment maxim nM chiar dacă
aceasta este mai mică.
Intervalul de turații într-o treaptă j va fi: Inj = [n’j , n”j ]
nM ≤ n’ < n” ≤ nmax
Considerăm că schimbarea treptelor se face instantaneu (nu ținem seama de
pierderea de viteză pe durata schimbării când automobilul rulează datorită
inerției).
 Etajarea schimbătorului de viteze

Notăm: V’j și V”j - vitezele automobilului corespunzătoare turațiilor n’j , n”j .

Ele reprezintă vitezele inferioară respectiv superioară în treapta j.
Admițând schimbarea instantanee => V”j-1 = V’j , j = 2, 3, 4, …N
(viteza superioară în treapta inferioară trebuie să fie egală cu viteza inferioară în
treapta superioară).
Se poate scrie:

=> =>

j = 2, 3, 4, …N

Adică:

=>

n”1= n”2=…n”N-1= n” =nmax și n'2= n'3=…= n'N= n'=nmin

 Etajarea schimbătorului de viteze

=> , prin logaritmare =>

Astfel, pentru un interval de turații dat care trebuie parcurs în fiecare treaptă
rezultă numărul minim de trepte.

j = 2, 3, 4, …N

Rapoartele de transmitere sunt în progresie geometrică, cu rația rg = n’/n”,

numită rație de etajare.

j = 2, 3, 4, …N =>

=> și
 Etajarea schimbătorului de viteze

Caracteristica puterilor și dependența turației față de viteză pentru un automobil

cu SV cu 4 trepte (fără supraviteză).
 Etajarea schimbătorului de viteze

Etape de calcul:
- Se calculează rapoartele de transmitere extreme (fără supraviteză);
- Se impune intervalul de turații [nmin , nmax ] care trebuie parcurs integral în toate
treptele de viteze;
- Se calculează numărul minim posibil de trepte;
- Se rotunjește la prima valoare întreagă superioară;
- Se calculează valorile rapoartelor de transmitere intermediare.

Cu cât intervalul de turație este mai mare numărul treptelor de viteză scade.

Etajarea în progresie geometrică are avantajul obținerii numărului minim posibil de

trepte de viteze.
 Etajarea schimbătorului de viteze

Viteza inferioară în treapta j se determină cu relația:

j = 1, 2, 3, …N => j = 1, 2, 3, …N

Ce relații trebuie utilizate pentru dezvoltarea anterioară?

Viteza superioară în treapta j se determină cu relația:

j = 1, 2, 3, …N

Vitezele, atât cea inferioară cât și cea superioară, variază în progresie geometrică,
în sens crescător cu numărul de ordine al treptelor.
Intervalul de viteze în fiecare treaptă este:

j = 1, 2, 3, …N
 Etajarea schimbătorului de viteze

Intervalul de viteze crește cu creșterea numărului treptei. Funcționarea cu treaptă

superioară de viteză cuplată asigură un consum mai redus de combustibil.
Se manifestă dezavantajul unor performanțe reduse la demarare în domeniul vitezelor
mari.
 Etajarea schimbătorului de viteze

II. Criteriul aceluiași interval de variație a vitezei în fiecare treaptă

Se pune condiția ca în fiecare etaj al SV să se obțină același interval de variație a

vitezei (IV = Vjmax - Vjmin).

Admițând schimbarea instantanee => V”j-1 = V’j , j = 2, 3, 4, …N

IV = V”j - V”j-1 , j = 2, 3, 4, …N => V”j = V”1 + (j-1) IV , j = 2, 3, 4, …N

Vitezele superioare sunt în progresie aritmetică.

Exprimând vitezele în funcție de turație și de rapoartele de transmitere se obține:
 Etajarea schimbătorului de viteze

Inversele rapoartelor de transmitere sunt în progresie aritmetică.

Rapoartele de transmitere sunt în progresie armonică.
 Etajarea schimbătorului de viteze

Se observă că nu se folosește intervalul maxim de turații în fiecare treaptă.

Astfel, rezultă un număr mai mare de trepte decât la etajarea în progresie
geometrică.
 Etajarea schimbătorului de viteze

III. Criteriul aceluiași interval de variație a forței de tracțiune între treptele

învecinate
Se consideră intervalul de variație a forței de tracțiune între treptele învecinate
corespunzător turației superioare n” în fiecare din cele două trepte:
IFj = Ftj-1(n”) - Ftj(n”)
În cazul deplasării pe drumuri cu rezistență variabilă în limite largi cu o distribuție
uniformă este avantajos ca intervalul de variație a forței de tracțiune între trepte să
fie același pentru toate treptele.
IFj = IF = const.
 Etajarea schimbătorului de viteze

Rezultă o etajere în progresie aritmetică cu rația rA.

Intervalul de viteze are valoare foarte mare în ultima treaptă cu avantaje asupra consumului
de combustibil, dar prezintă dezavantajul capacității mai mici de demarare la viteze mari.
Este puțin folosită în special la av. care execută și lucrări tehnologice.
 Etajarea schimbătorului de viteze

IV. Criteriul apropierii maxime a caracteristicii de tracțiune față de HIT

Apropierea caracteristicii de tracțiune față de HIT se poate aprecia prin aria
delimitată de curbele acestei caracteristici și HIT.
Cu cât apropierea este mai mare, cu atât performanțele de tracțiune vor fi mai
ridicate. Este un criteriu global care ia în considerare simultan forța de tracțiune și
viteza.
Considerând Ft constantă în fiecare treaptă =>
Apropierea cea mai mare este dată de
etajarea în progresie geometrică

Ipoteza adecvată pt. m.a.c.

Criteriul nu face distincție între diferitele zone ale suprafeței (se consideră o utilizare
în aceiași măsură). Trebuie să se țină seama de ponderea reală de utilizare.