Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Transporturi

Constructia si calculul autovehiculelor proiect II

Tema NR

Sa se proiecteze schimbatorul de viteze manual si puntea

motoare spate pentru un autobuz urban, cu solutia de organizare generala
totul spate si cu urmatoarele caracteristici:

Numele si prenumele studentului: Bocse Catalin Stefan

Numele si prenumele indrumatorului: Conf. Univ. Dr. Ing. DOBRE C. Alexandru

Data primirii temei: Semnaturi:

Student:

Indrumator:
 Capitolul I

Etajarea Schimbatorului de viteze

Etajarea schimbatorului de viteze reprezinta stabilirea numarului de trepte si

determinarea valorilor rapoartelor de transmitere ale schimbatorului de viteze.

Etajarea dupa criteriul aceluiasi interval de variatie a turatiei motorului

in fiecare treapta de viteza.

Independent de treapta de viteza, turatia minima de functionare stabila a motorului

depinde de sarcina, iar turatia maxima poate fi limitata din considerente de consum de
combustibil si zgomote exagerate.
Intrucat cel mai ingust interval de variatie a turatiei in care motorul functioneaza
stabil este la regimul de sarcina totala, la etajarea schimbatorului de viteze se va lua in
considera acest regim. In acest caz turatia minima se va considera turatia de
moment maxim , cu toate ca practic chiar si la acest regim turatia minima este mai
mica decat turatia de moment maxim .
Daca se considera turatia minima intr-o treapta de viteza si turatia
maxima , intervalul de variatie a turatiei intr-o treapta "j" va fi:

=[ ]

Se admite inegalitatea

Etajarea schimbatorului de viteze se face considerand ca trecerea dintr-o

treapta in alta se face instantanneu, adica nu se tine cont de pierderea de viteza
care se constata in perioada schimbarii, cand automobilul ruleaza datorita inertiei.

Se noteaza cu si vitezele automobilului corespunzatoare turatiilor

si in treapta j si reprezinta vitezele inferioara respectiv si superioara in
treapta "j".

Turatia minima a motorului

Turatia de moment maxim

Turatia maxima a motorului

 Raportul de transmitere al treptei de priza directa

Raportul de transmitere al treptei I de viteze

Ratia de etajare

Valoarea se rotunjeste la numarul intreg imediat superior:

Numarul treptelor de viteza

In continuare calculam rapoartele de viteza ale treptelor intermediare cu

ajutorul etajarii in progresie geometrica ce permite obtinerea numarului minim de
trepte de viteza:

Raportul de transmitere al treptei de viteza II

Raportul de transmitere al treptei de viteza III

Raportul de transmitere al treptei de viteza IV

Raportul de transmitere al treptei de viteza V (priza directa)

 Raportul de transmitere al treptei de
viteza VI (treapta de supraviteza)

Raza de rulare a rotilor autovehiculului

Pentru determinarea vitezelor minima si maxima pentru fiecare treapta de

viteza am folosit relatiile:

Viteza minima in treapta j

Vtieza maxima in treapta j

Viteza minima in treapta I

Viteza maxima in treapta I

Viteza minima in treapta II

Viteza maxima in treapta II

Viteza minima in treapta III

Viteza maxima in treapta III

 Viteza minima in treapta IV

Viteza maxima in treapta IV

Viteza minima in treapta V

Viteza maxima in treapta V

Viteza minima in treapta VI

Viteza maxima in treapta VI

Pentru a determina intervalul de viteza corespunzator fiecarei trepte folosim relatia:

Intervalul de viteza corespunzator treptei I

Intervalul de viteza corespunzator treptei II

Intervalul de viteza corespunzator treptei III

Intervalul de viteza corespunzator treptei IV

 Intervalul de viteza corespunzator treptei V

Intervalul de viteza corespunzator treptei VI

Diagrama etajarii in progresie geometrica a schimbatorului de viteze

Capitolul II
Calculul si proiectarea mecanismului reductor (roti dintate,
angrenaje, arbori, rulmenti)

2.1 Calculul distantei dintre axele arborilor schimbatorului de viteze:

Distanta dintre axe este un parametru foarte important deoarece cu cat

aceasta este mai mica, cu atat schimbatorul de viteze va avea dimensiuni de gabarit
mai mici, fapt ce reprezinta un avantaj. Aceasta distanta este determinata de rotile
dintate corespunzatoare treptei cu raport de transmitere cel mai mare (treapta I).
Distanta dintre axe variaza in functie de tipul de autovehicul, astfel in cazul
nostru pentru autovehicule comerciale grele, ea se incadreaza in intervalul
130-160 mm.
 Pentru autobuze si autocamioane, distanta dintre axe se determina cu formula:

mm Distanta dintre axe calculata

Distanta dintre axe standardizata

2.2 Schema cinematica a schimbatorului de viteze cu 3 arbori si 6 trepte (

treapta 5 fiind treapta de priza directa).
 2.3 Determinarea numerelor de dinti pentru rotile dintate cu dantura
inclinata ale schimbatorului de viteze:

In vederea determinarii numerelor de dinti trebuie sa tinem cont de

raporturile de transmitere ale treptelor de viteza, intrucat putem avea doar
numere intregi de dinti, fapt ce ar putea modifica raporturile. De asemenea,
numerele de dinti trebuie sa fie cat mai mici pentru a rezulta un schimbator
de viteze cat mai compact.
Pentru autobuze si autocamioane, unghiul de inclinare al
dintilor se incadreaza in intervalul (20-300).

Unghiul de inclinare al dintilor

In tabelul de mai sus este prezentat criteriul de selectie al diametrului pitch

(DP), in cazul nostru tipul autovehiculului este autobuz cu un moment motor maxim
peste 415 , astfel am ales diametrul pitch de 6.

Diametru pitch

Modulul danturii calculat

Modulul danturii standardizat

Raportul de transmitere al angrenajului permanent

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta I:

Raportul de transmitere al treptei I eliminand angrenajul permanent

 Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raport de transmitere efectiv al treptei I

Eroarea este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta II:

Raportul de transmitere al treptei II eliminand angrenajul permanent

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raportul de transmitere efectiv al treptei II

Eroarea este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta III:

Raportul de transmitere al treptei III eliminand angrenajul permanent

 Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raportul de transmitere efectiv al treptei III

Eroare este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta IV:

Raportul treptei IV eliminand angrenajul permanent

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raportul de transmitere efectiv al treptei IV

Eroarea este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta V:

Raportul de transmitere al treptei V eliminand angrenajul permanent

 Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raportul de transmitere efectiv al treptei V

Eroarea este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru treapta VI:

Raportul de transmitere al treptei VI eliminand angrenajul permanent

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar

Raportul de transmitere efectiv al treptei VI

Eroarea este mai mica de 3%

Determinarea numerelor de dinti pentru rotile angrenajului permanent:

 Numarul de dinti ai rotii de pe arborele primar

Numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar

2.4 Calculul parametrilor rotilor dintate

2.4.1. Elementele cremalierei de referinta:

Unghiul profilului de referinta

Coeficientul inaltimii capului de referinta

Coeficientul inaltimii piciorului de referinta

Coeficientul jocului de referinta la picior

Inaltimea capului de referinta

Inaltimea piciorului de referinta

Jocul de referinta la picior

2.4.2. Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturilor

(calcul efectuat pentru treapta I)

Distanta dintre axele arborilor

 Unghiul profilului danturii in plan frontal

Unghiul de rostogolire frontal

Suma deplasarilor specifice ale

danturii in plan normal

Numarul de dinti ai rotii echivalente 1

Numarul de dinti ai rotii echivalente 2

Coeficientul deplasarii specifice

Deplasarea specifica a danturii pinionului

Deplasarea specifica a danturii rotii dintate

2.4.3. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului (

calcul realizat pentru treapta I)

Modul frontal

Diametru de divizare al pinionului

Diametru de divizare al rotii dintate

Diametru de baza al pinionului

Diametru de baza al rotii dintate

 Diametru de rostogolire al pinionului

Diametru de rostogolire al rotii dintate

Diametru de picior al pinionului

Diametru de picior al rotii dintate

Diametru de cap al pinionului

Diametru de cap al rotii dintate

Inaltimea dintilor pinionului

Inaltimea dintilor rotii dintate

Unghiul de presiune la capul dintelui

in plan frontal

Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal:

Conditie:
 Latimea danturii rotii dintate

Latimea danturii pinionului

Diametrele inceputului profilului evolventric:

Diametrele inceputului profilului activ al flancurilor danturii rotilor:

Conditie: Pentru evitarea interferentei danturilor

Gradul de acoperire total:

Gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor

In tabelul de mai jos sunt centralizate elementele geometrice ale danturilor

angrenajelor pentru fiecare treapta.
 2.5 Calculul fortelor din angrenaj

In figura alaturata
putem observa fortele si
momentele din angrenaje
Calculul fortelor din angrenajul treptei I:

Momentul motor maxim

Forta tangentiala

Forta radiala

Forta axiala

Forta normala pe flancul dintelui

Calculul fortelor din angrenajul treptei II:

Calculul fortelor din angrenajul treptei III:

Calculul fortelor din angrenajul treptei IV:

Calculul fortelor din angrenajul treptei VI:

 Calculul fortelor din angrenajul permanent:

In tabelul de mai jos am centralizat fortele corespunzatoare angrenajului

din fiecare treapta de viteza
 2.6 Calculul de verificare al danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati

2.6.1 Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui

Verificarea se va efectua pentru treapta I de viteza:

Materialul folosit pentru confectionarea rotilor dintate si a pinioanelor este

21MoMnCr12 si are urmatoarele caracteristici:

Duritatea danturii HRC=63

Rezistenta la incovoiere a piciorului dintelui

Rezistenta la rupere

Limita de curgere

Rezistenta la pitting

Factorul concentratorului de tensiune

Factor dimensional

Factorul numarului de cicluri de functionare

Factorul de utilizare

Factorul de siguranta la rupere la oboseala

Factorul gradului de acoperire

Factorul inclinarii danturii

Viteza periferica a pinionului pe cercul de divizare

Viteza periferica a rotii dintate pe cercul de divizare

Factorul repartitiei frontale a sarcinii

Factor dinamic

Factor dinamic
 Factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii pentru solicitarea
piciorului dintelui

Forta reala tangentiala la cercul de divizare

Factor de forma

Tensiunea de incovoiere la piciorul dintelui:

Conditie:

Tensiunile de incovoiere sunt mai mici decat tensiunea admisibila, prin urmare
angrenajul rezista la oboseala prin incovoiere realizata la piciorul dintelui.
 Calculul sincronizatorului

Sincronizatoarele sunt mecanisme speciale care realizeaza egalarea vitezelor

unghiulare ale arborelui si rotii dintate inainte de solidarizarea lor. Acestea permit
schimbarea rapida si fara soc a treptelor de viteza.

Dupa forma suprafetelor de frecare acestea se impart in doua categorii:

-sincronizatoare cu conuri
-sincronizatoare cu discuri

Dupa principiul de functionare acestea pot fi:

-sincronizatoare cu presiune constanta
-sincronizatoare cu blocare

La trecerea de la treapta inferioara k la treapta superioara k+1, schimbarea

crescatoare se produce cand v_kmax=v_k+1min, respectiov cand turatia arborelui
primar = (in cazul nostru arborele intermediar devine arbore primar).

Viteza unghiulara a arborelui intermediar

Trecerea de la treapta inferioara I la treapta superioara

II:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a arborelui secundar

Viteza unghiulara a rotii 4 libere pe arbore

Ratia treptelor de viteza

 Deci viteza unghiulara a roții 4 este mai mare decat cea a mufei de cuplare 5.
Franarea rotii 4, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin cuplarea
ambreiajului, motorul fiind neaccelerat, cu sincronizatorul 5 în pozitia neutra.
În acest fel viteza unghiulara a rotii 4, corespunzatoare vitezei unghiulare
a arborelui intermediar devine:

Trecerea de la treapta inferioara II la treapta superioara III:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 4 libere pe arbore

Ratia treptelor de viteza

Deci viteza unghiulara a roții 4 este mai mare decat cea a mufei de cuplare 5.
Franarea rotii 4, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin cuplarea
ambreiajului, motorul fiind neaccelerat, cu sincronizatorul 5 în pozitia neutra.
În acest fel viteza unghiulara a rotii 4, corespunzatoare vitezei unghiulare
a arborelui intermediar devine:

Trecerea de la treapta inferioara III la treapta superioara IV:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

 Viteza unghiulara a rotii 4 libere pe arbore

Ratia treptelor de viteza

Deci viteza unghiulara a roții 4 este mai mare decat cea a mufei de cuplare 5.
Franarea rotii 4, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin cuplarea
ambreiajului, motorul fiind neaccelerat, cu sincronizatorul 5 în pozitia neutra.
În acest fel viteza unghiulara a rotii 4, corespunzatoare vitezei unghiulare
a arborelui intermediar devine:

Trecerea de la treapta inferioara IV la treapta superioara V:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 4 libere pe arbore

Ratia treptelor de viteza

Deci viteza unghiulara a roții 4 este mai mare decat cea a mufei de cuplare 5.
Franarea rotii 4, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin cuplarea
ambreiajului, motorul fiind neaccelerat, cu sincronizatorul 5 în pozitia neutra.
În acest fel viteza unghiulara a rotii 4, corespunzatoare vitezei unghiulare
a arborelui intermediar devine:

Trecerea de la treapta inferioara V la treapta superioara VI:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

 Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 4 libere pe arbore

Ratia treptelor de viteza

Deci viteza unghiulara a roții 4 este mai mare decat cea a mufei de cuplare 5.
Franarea rotii 4, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin cuplarea
ambreiajului, motorul fiind neaccelerat, cu sincronizatorul 5 în pozitia neutra.
În acest fel viteza unghiulara a rotii 4, corespunzatoare vitezei unghiulare
a arborelui intermediar devine:

Operatia de egalizare a vitezelor unghiulare presupune urmatoarele

faze:

- accelerarea pana la viteza maxima in treapta k

-decuplarea ambreiajului si aducerea mufei de cuplare in pozitia neutra
-cuplarea ambreiajului cu motorul neaccelerat, timp in care motorul franeaza roata
4 prin legaturile dintre el si roata
-decuplarea ambreiajului si cuplarea mufei cu roata 4
La trecerea de la treapta superioara k+1 la cea inferioara k, pentru
frana de motor, schimbarea descrescatoare se produce tot cand v_kmax =v_k+1
min, dar la turatia arborelui primar = ( in cazul nostru arborele
intermediar devine arbore primar).

Viteza unghiulara a arborelui intermediar

Trecerea de la viteza superioara VI la viteza inferioara V:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 2 libere pe arbore

 Deci, viteza unghiulara a rotii 2 este mai mica decat cea a mufei de
cuplare. Accelerarea rotii 2, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin
cuplarea ambreiajului si accelerarea motorului cu mufa de cuplare in pozitie neutra. In
acest fel viteza unghiulara a rotii 2 corespunzatoare vitezei unghiulare a
arborelui primar este:

Trecerea de la treapta superioara V la treapta inferioara IV:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 2 libere pe arbore

Deci, viteza unghiulara a rotii 2 este mai mica decat cea a mufei de
cuplare. Accelerarea rotii 2, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin
cuplarea ambreiajului si accelerarea motorului cu mufa de cuplare in pozitie neutra. In
acest fel viteza unghiulara a rotii 2 corespunzatoare vitezei unghiulare a
arborelui primar este:

Trecerea de la treapta superioara IV la treapta inferioara III:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 2 libere pe arbore

 Deci, viteza unghiulara a rotii 2 este mai mica decat cea a mufei de
cuplare. Accelerarea rotii 2, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin
cuplarea ambreiajului si accelerarea motorului cu mufa de cuplare in pozitie neutra. In
acest fel viteza unghiulara a rotii 2 corespunzatoare vitezei unghiulare a
arborelui primar este:

Trecerea de la treapta superioara III la treapta inferioara II:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 2 libere pe arbore

Deci, viteza unghiulara a rotii 2 este mai mica decat cea a mufei de
cuplare. Accelerarea rotii 2, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin
cuplarea ambreiajului si accelerarea motorului cu mufa de cuplare in pozitie neutra. In
acest fel viteza unghiulara a rotii 2 corespunzatoare vitezei unghiulare a
arborelui primar este:

Trecerea de la treapta superioara II la treapta inferioara I:

Viteza unghiulara a rotii solidare cu arborele secundar

Viteza unghiulara a sincronizatorului

Viteza unghiulara a rotii 2 libere pe arbore

 Deci, viteza unghiulara a rotii 2 este mai mica decat cea a mufei de
cuplare. Accelerarea rotii 2, pentru egalizarea vitezelor unghiulare, se obtine prin
cuplarea ambreiajului si accelerarea motorului cu mufa de cuplare in pozitie neutra. In
acest fel viteza unghiulara a rotii 2 corespunzatoare vitezei unghiulare a
arborelui primar este: