Prametrei intersecției cu funcționare în doua faze de circulație

Acest tip particular de intersecție, este acela în care sunt premise doar relațiile de
”inainte” și ”dreapta” (caz ideal, deoarece asigură un debit mare de vehicule cu interzicerea
virajului la stânga).

Intersecția considerată rezultă prin încrucișarea a două artere principale, una cu două și
alta cu trei benzi de circulație pe sens .

1. Date initiale
Se cunosc următoarele date de prelucrare:
 Planul de situație, conținand elementele geometrice ale intersecției (fig.1);
 Valorile de trafic caracteristice corespunzătoare fiecărui acces în intersecție,
ce se completează în fișa de înregistrare a valorilor de trafic (tabelul 1).

Fig. 1 Planul de situație al interecției

Valorile de trafic pentru una dintre căile de acces în intersecție se înregistrează întâi în
vehicule fizice pe formularul de sondaj pe interval de timp de 15 min între orele 6 – 22, apoi se
transformă în vehicule etalon echivalente pe baza coeficenților de echivalare din tabelul 2 .

1
 Valorile astfel obținute se înscriu în tabelul următor și se reprezintă grafic pe scara
adiacentă .

Tabelul 1. Fisa de înregistrare a valorilor de trafic

Intersecția.............................

Accesul..................................

Interval de Valori de trafic [ ℎ ]

inregistrare
Motociclete Autoturisme Aututilitare cu Aututilitare cu sarcina
sarcina utilă sub 3 t utilă peste 3 t

6 −6
6 −6
6 −6
6 −7

21 − 22
......................

Tabelul 2. Coeficeinții de transformare a vehiculelor fizice, în vehicule etalon

Pentru a putea aprecia cât mai obiectiv traficul rutier numărul autovehiculelor fizice care trec se
transformă în "autovehicule etalon A", conform prevederilor Ordinului 617/23.10.2003 al M.T.C.T. Se
aconsideră autovehicul etalon, autoturismul.

Categorie vehicul Coeficient de echivalare

1. Motociclete cu şi fără ataş, scutere, motorete, mototriciclete 0,5 A

etc.
2. Autoturisme fără sau cu remorci, microbuze, autobuze cu 1,0 A
capacitate mică, autoutilitare, furgonete

3. Autocamioane, autobuze, autocare (toate fără remorcă), 2,0 A

tractoare (cu 2-4 osii)
4. Categoria de mai sus + o remorcă 3,5 A

5. Pentru fiecare remorcă se adaugă 1,5 A

6. Autovehicule articulate 3,5 A

2
7. Autobuz articulat 4,0 A

8. Tramvai motor 4,0 A

9. Tramvai articulat 6,0 A

10. Pentru fiecare remorcă de tramvai 2,0 A

Urmatorul pas în reprzintă centralizarea vehiculelor etelon, pe intervale orare, conform

tabelului 3:

Tabelul 3

Interval de Valori de trafic [ ]

inregistrare
Total

6 −6
6 −6
6 −6
6 −7

21 − 22
.................................

În continuare se vor selecta valorile caracteristice: valoarea maximă, cea medie și cea
minimă. Se precizează că valoarea medie rezultă prin împarțirea sumei înregistrărilor făcute pe
interval de timp, la numărul total al acestor intervale. Înregistrarile se fac uzual pe parcursul a 16
ore, între 6 - 22 ale zilei.

Valorile de trafic caracteristice (limita) se tabelează:

Tabelul 4

Accesul Valorile de trafic limită [ ]

Minime Medii Maxime
I
II
III
IV

3
 2. Functionarea pe faze
Se desfasoară conform schemelor de functionare pe faze reprezentate în fig.2.

Fig. 2 Funcționarea intersecției pe faze de circulație

3. Corectarea elementelor geometrice ale intersectei

Se verifică egalitatea :

unde , - lățimile acceselor (I, II) respectiv (III, IV) în (m);

, - fluxurile maxime înregistrate pe fiecare fază de circulație

în [v/h];

În cazul nerespectarii egalității, se recomandă în general ca pe căile de acces ce pornesc

permisiunea de circulatie în faza 2 (axa cu două fire de circulație pe sens ) să fie prevazute benzi
speciale pentru relațiile de dreapta. Eventuala corectare a elementelor geometrice în acest caz se
face conform fig 3.

4. Pozitionarea semafoarelor de dirijare a circulatiei

Semafoarele pentru vehicule și pietoni se poziționează în concordant cu regulile generale

de amplasare a semafoarelor, ținându-se seama și de funcționarea pe faze a semafoarelor
intersecției respective. Solutia propusa este prezentata în fig 4 .

4
 Fig. 3 Corectare elementelor geometrice ale intersecției

Fig. 4 Poziționarea semafoarelor pentru dirijarea circulației

5
 5. Stabilirea punctelor de conflict

Pozițiile punctelor de conflict, pleacă de la direcțiile pricipale de deplasare prin

intersecție, fig. 5 și, se stabilesc funcție de situatiile limită de conflict, ce determină timpii
intermediari maximi. Acești timpi sunt asociați eliminării posibilității ca, colțul din față dreapta
al vehiculului ce accede în intersectie (cu viteza maximă admisa de 50 km/h) o data cu începerea
fazei respective să lovească colțul spate dreapta al vehiculului ce evacueaza intersecția (cu o
viteaza de 20 km/h, datorată de ex.unor defectiuni tehnice) o dată cu expirarea timpului verde
aferent fazei pe care a avut permisiunea de circulație.

Fig. 5 Numerotarea benzilor de circulație și stabilirea direcțiilor de deplasare

6. Matricea timpilor intermediari

Timpii intermediari aferenți, se stabilesc funcție de diferitele puncte de conflict. Valorile

acestor timpi se pot stabilii prin calcul folosind relatiile :

− [s]

6
 Pentru vehicule :
1 # +
+ ∙ +
2 "

Pentru pietoni:
#
$

#
+
$

Unde:

t- timpul de percepție-reacție al șoferului

l- lungimea vehiculului [m]
a- decelerația [m/s2]
# - distanța de evacuare în [m]
# - distanța de acces [m]
- viteza de evacuare [m/s]
- viteza de acces [m/s]
$ - viteza de deplasare a pietonilor [m/s]

unele din marimile de mai sus reprezinta de fapt caonstante .

Pe această bază, se pot determina timpii intermediari folosind monogramele din fig. 6 ....
8, pe cale grafică, cu suficientă precizie. După stabilirea timpilor intermediari corespunzători
aceștia se completează în matricea timpilor intermediari.

7. Suma timpilor intermediari ce definesc fazele

Luând în calcul valorile maxime ale timpilor intermediari, corespunzator doar perechilor
de semafoare pentru vehicule, respective % , aferente celor 2 faze de funcționare, se va
obține suma:

∑'( ' +

7
 Fig. 6 Diagrama pentru determinarea timpilor intermediari
a-timpii intermediari între vehiculele ce evacuează și cele ce acced

Fig. 7 Diagrama pentru determinarea timpilor intermediari

b-timpii intermediari pentru pietonii ce evacuează și vehiculele ce acced

8
 Fig.8 Diagrama pentru determinarea timpilor intermediari
c-timpii intermediari între vehiculele ce evauează și pietonii ce acced

8. Repartiția valorilor de trafic caracteristice pe benzile de circulație

Valorile de trafic caracteristice ale acceselor se repartizează pe benzile de circulațe ale

acestora, ținând seama de relațiile de trafic pentru fiecare acces în parte și având în vedere o cât
mai egală încărcare a benzilor de circulație corespunzatore aceluiași acces. Valorile obținute se
prezintă în tabelul următor, pe accese conform număratorilor din Tabelul 5.

Tabelul 5

Accesul Banda Valorile caracteristice [ /h]

Minime Medii maxime
I 1
2
3
.................
IV 1
2
3

9
 9. Valori de trafic caracteristice și valori de trafic limită pe faze de circulație

Pe faza 1, circulația acceselor I și II iar pe faza 2, accesele III și IV. Din valorile de trafic
aferente benzilor, se selectează cele maxime, care determină valorile caracteristice
corespunzătoare celor două faze de circulație și se tabelează.

Tabelul 6
Faza Valori de trafic caracteristice pe faze [ /h]
Minime Medii Maxime

Se vor selecta pentru fiecare fază numai valorile maxime și medii adică:

 Pentru faza 1:

) (A) = ) max =

) (B) = ) med =

 Pentru faza 2:

) (A) = ) max =

) (B) = ) med =

10. Progrmele de functionare a semafoarelor

În functie de cele 4 valori limită (cîte două pentru fiecare fază de circulație) se stabilesc
următoarele programe de funcționare a semafoarelor conform tabelului următor:

Tabelul 6

Programul Combinația de valori limită semnificativă [ /h]

Faza 1 Faza 2
1
2
3
4

11. Duratele ciclurilor de functionare a semafoarelor

Acestea se vor calcula cu ajutorul relatiei :

10
 ∑+'( '+ ,(0,381 + 2)
*
1,181
1 − 3600 ∑+'( )'

Obținându-se valorile * , * , * , * . Se precizează că mărimile sunt cele cunoscute iar F

reprezintă numarul de fază. Pentru parametrii α si β se folosesc valorile: α = 2,1 (s) ; β = 1,7 (s).

12. Calculul timpilor de verde

În cazul încarcării relativ uniforme a benzilor, pe aceeași fază, timpii de verde de

functionare 4 se vor calcula pe faze, în funcție de valorile limită semnificative, pentru fiecare
program aplicand relația :

1,18)'
4' =5 * + 0,386 1 + 2
3600
Se obțin astfel valorile timpilor de verde pentru fiecare din cele 4 programe .

11