Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Mecanic




PROIECT: SISTEME DE CONTROL I
OPTIMIZARE A TRAFICULUI N
TRANSPORTURI




Master S.T.A. an II
Masteranzi:








An universitar 2012-2013




Studiu de circulatie
Semaforizarea unei intersectii nedirijate


Introducere

Parcul de autovehicule a cunoscut o cretere n fiecare stat, dar odat cu el a crescut
i longevitatea, deci s-au mrit numrul de oferi considerai generic de vrsta a III-a.
Evident, pe msura naintrii n vrst se atenueaz firesc i unele potene umane i de aceea
s-a emis ideea limitrii vrstei maxime de deinere a permisului de conducere sau s-a propus
limitarea vitezei n funcie de vrst. Experiena acumulat i ultimele studii ntreprinse au
scos n eviden c aprecierea dreptului de a conduce numai n funcie de criteriul vrstei nu
corespunde realitii ntruct comportamentul la volan este determinat n mai mic msur de
vrst, comparativ cu personalitatea, starea nervoas i echilibrul ntregului organism uman.
La vrsta de peste 70 ani, rapiditatea n gndire, mobilitatea, percepia pericolelor sunt
compensate de experien n conducere, de pruden, de toleran fa de ceilali participani
la trafic,
Avand in vederea cresterea semnificativa a parcului auto,circulatia vehiculelor in
orase,devine,din ce in ce mai greoaie,fiind necesar un foarte bun plan pus la punct,pentru
semaforizarea strazilor si intersectiilor.In cele ce urmeaza,am prezentat un astfel de
exemplul,de calcul,al unei intersectii,prevazuta cu un punct comercial.Acest calcul necesita
parcurgerea mai multor etape successive,dupa cum o sa se vada in continutul proiectului.








Capitolul 1-Echivalarea vehiculelor pentru determinarea
capacitatii de circulatie
Modul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon, precum si calculul
intensitatii orare a traficului sunt necesare la :
-determinarea intensitatii traficului actual si de perspectiva,precum si examinarea
dinamicii evolutiei in timp a circulatiei rutiere;
-determinarea gradului de motorizare echivalent pentru ansamblul vehiculelor rutiere
din localitati ;
-incadrarea drumurilor publice in clase tehnice in functie de intensitatea circulatiei ;
-efectuarea calculelor de capacitate de circulatie a drumului , precum si stabilirea
numarului necesar de benzi de circulatie ale partii carosabile ;
-proiectarea lucrarilor de drumuri , a intersectiilor , la acelasi nivel si la nivele diferite
, a trecerilor si refugiilor pentru pietoni , a programului de functionare al semafoarelor ;
-prevederea spatiilor necesare pentru dotari rutiere cum sunt : parcaje , platforme de
stationare , statii de intretinere auto etc. ;
Echivalarea traficului rutier se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie pentru
sistematizarea retelei de drumuri , precum si in cadrul proiectelor de investitii pentru drumuri
, inclusive strazi .
Prevederile standardului STAS 7348-86 cu referire la echivalarea vehiculelor pentru
determinarea capacitatii de circulatie , se aplica la toate categoriile si clasele tehnice de
drumuri si strazi , stabilite in comformitate cu reglementarile legale in vigoare.
Prevederile aceluiasi standard nu se aplica la echivalarea vehiculelor pentru
dimensionarea grosimii structurii sistemelor rutiere.
Coeficientul de echivalare reprezinta raportul dintre ocuparea dinamica a suprafetei
carosabile a drumului de catre vehiculul fizic in corelare cu gradul sau de mobilitate
comparative cu vehiculul etalon care este autoturismul notat cu Vt.
Intensitatea orara de calcul a drumului reprezinta numarul de vehicule etalon care
circula intr-un sens , respective in ambele sensuri , intr-o ora conventionala de varf si care in
decursul unui an poate fi depasit intr-un numar limitat de ore .




1.1 Echivalarea vehiculelor

Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice in vehicule etalon Vt ,cand
drumurile (inclusive strazile) sunt in palier sau au declivitati mai mici sau egale cu 2% , sunt
comform tabelului 1 .
Tabel 1
Nr.
crt.
Categoria sau tipul de vehicule fizice
Coeficientul de echivalare in
vehicule etalon (Vt)
Pe drumuri in afara
localitatii
Pe strazi in
localitati
1 Bicicleta , motocicleta , scuter , motoreta , tricicleta 0,5 0,5
2
Autoturism cu sau fara remorca , motocicleta cu
atas
1,0 1,0
3
Microbus , autofurgoneta , autocamioneta cu
sarcina utila pana la 15 kN , cu sau fara remorca
1,0 1,2
4
Autocamion cu sarcina utila de 1550 kN , tractor
, vehicul special (agricol , utilaj de constructii etc.)
2,0 3,0
5 Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN , autobuz 2,5 3,5
6
Autotractor cu sa si semiremorca tractor sau
remorcher cu trailer
3,5 4
7 Vehicul agabaritic - 8
8 Remorca la autocamion si la tractor 1,5 1,5
9 Tramvai motor , troleibuz - 4,5
10
Remorca tractata ,sau articulata , la vehicule cu
transport in comun
- 2

Coeficientii de echivalare pentru autovehicule grele si de transport in comun , in cazul
strazilor cu declivitati mai mari de 2% , sunt comform tabelului 2
Tabel 2
Nr.
crt
Categoria sau tipul de vehicule fizice
Declivitate , %
3 4 5 6 si peste
Coeficientii de echivalare
1
Autocamion cu sarcina utila peste 50
kN , autobuz
4 6 8 10
2
Autotractor cu sa si semiremorca
tractor sau remorcher cu trailer
5 7 10 15
3 Vehicul agabaritic 10 12 15 25
4 Remorca la autocamion si la tractor 2 3 4 5
5 Tramvai motor , troleibuz 6 10 15 -
6
Remorca tractata ,sau articulata , la
vehicule cu transport in comun
3 4 5 -

Calculul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon Vt se face cu relatia:

in care:
N = intensitatea traficului exprimata in vehicule etalon (Vt) , in unitatea de timp , ora
sau zi ;
Ni = numarul de vehicule fizice de categoria i , in unitatea de timp ,ora sau zi ;
Ci = coeficientul de echivalare pentru categoria i de vehicule fizice .

1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor

Intensitatea orara de calcul se exprima prin numarul echivalent de vehicule etalon
Vt/ora, si constituie parametrul principal pentru dimensionarea lucrarilor de drumuri. Aceasta
reprezinta, de regula , traficul prognozat pentru o etapa de 15 ani ,sau pentru o prima etapa
intermediara (de exemplu 5 ani) pornind de la intensitatea traficului existent.
Inregistrarile traficului existent se efectueaza comform reglementarilor legale in
vigoare , fie in mod permanent cu aparate automate de inregistrare (contori) fie in perioade
semnificative de timp (de exemplu 6 16 ore/zi) prin recensaminte de circulatie generale sau
partiale , folosind mijloace manuale sau automate de inregistrare.
Caracteristicile traficului existent folosite la determinarea intensitatii orare de calcul
se exprima , dupa caz , prin :
- curba de variatie orara a traficului zilnic echivalent , inregistrat in mod permanent
(Vt in 24 ore) sau numai pentru esantioane semnificative de timp (respective 6.16 ore /zi) ,
exemplificata ca in fig.1:

Fig 1
diagrama de variatie zilnica , respective saptamanala si lunara a traficului echivalent
inregistrat in decursul anului , exemplificata in fig. 2:

Fig. 2
-curba de variatie orara a traficului annual echivalent N , inregistrat permanent in
8700 ore/an si clasat in ordine descrescatoare a numarului de vehicule etalon Vt/h ,
exemplificata in fig. 3:

Intensitatea orara de calcul pentru strazi se poate stabili in cadrul studiilor de
circulatie din localitati si prin procedee analitice considerandu-se perioadele (momentele)
caracteristice de varf ale circulatiei , care se repeta (zilnic , saptamanal etc.) asa cum sunt :
deplasarile pentru munca , transporturile tehnologice , deplasarile pentru aprovizionare si
pentru relatii social-culturale sau deplasarile de sfarsit de saptamana si in zilele de odihna si
sarbatoare.
Pentru circulatia urbana intensitatea traficului in ora de varf se determina prin :
-insumarea intensitatilor maxime din doua jumatati de ora successive care dau
maximul orar al zilei ;
-insumarea intensitatilor maxime din patru sferturi de ora successive care dau
maximul orar al zilei , in cazul intersectiilor.





Capitolul 2- Calculul capacitaii de circulatie a strazilor
In standardul STAS 10144/5-89 este prezentat calculul capacitatii de circulatie a
strazilor, in functie de caracteristicile traficului si de conditiile urbanistice , pentru
desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei.
Caracterul capacitatii de circulatie a strazilor se efectueaza pentru preluarea fluxurilor
de vehicule a caror intensitate orara de calcul se stabileste comform STAS 7348-86.
Capacitatea de circulatie , respective numarul maxim de vehicule care se pot deplasa intr-o
ora, in mod fluent si in conditii de siguranta a circulatiei, depinde de urmatorii factori :
Caracterul circulatiei:
-flux discontinuu (intermittent sau pulsatoriu) cu opriri la intersectii ;
-flux continuu, fara opriri la intersectii cand acestea sunt denivelate sau dirijarea
traficului se face in sistem coordonat (unda verde)
Caracteristicile traficului :
-intensitatea si fregventa sosirilor de vehicule ;
-viteza medie de circulatie;
-componenta traficului pe categorii de vehicule , inclusive caracteristicile lor
constructive si dinamice.
Structura retelei principale de strazi:
-elementele geometrice ale strazilor ;
-distantele intre intersectii si treceri intermediare pentru pietoni , amenajarea si
echiparea acestora.
Caracteristica suprafetei de rulare:
-planeitatea;
-rugozitatea;
Organizarea circulatiei:
-reglementarea acceselor si a stationarilor;
-sistemele de semnalizare si echipare tehnica.
Caracteristicile psihologice si fiziologice ale conducatorilor de vehicule:
-timpul de perceptie reactie;
-timpul limita de asteptare la intersectii.
Calculul capacitatii de circulatie in sectiunea curenta a strazii se coreleaza cu calculul
capacitatii de circulatie la intersectii in vederea asigurarii fluentei circulatiei pe reteau de
strazi aferenta.

2.1 Principii, parametric si calculul capacitatii de circulatie

Determinarea intensitatii maxime a traficului viitor probabil se efectueaza in cadrul
studiilor de circulatie tinand seama de prognoza cresterii circulatiei pentru o perioada de
minim 15 ani.
Capacitatea de circulatie depinde de :
-viteza de circulatie ;
-componenta traficului (vehicule cu viteze de circulatie <20 km/h constituie traficul
lent);
-elementele geometrice ale strazii stabilite in functie de viteza de proiectare (viteza de
baza Vb);
-distanta intre intersectii ;
-modul de organizare si dirijare a circulatiei.

Fluenta circulatiei F , in sectiunea curenta a strazii exprima calitatea functionala a
acesteia si este data de relatia:

in care:
viteza de circulatie , in kilometric pe ora ;
viteza de proiectare sau de baza , in kilometric pe ora
Principalele relatii intre parametrii sunt:
a) interspatiul de succesiune , intre vehicule care se succed pe o banda de circulatie
:


in care:
e intervalul de succesiune , in secunde;
- viteza de circulatie in km/h

b) interspatiul minim de succesiune
min
i corespunzator distantei necesare opririi
vehiculului in palier: S t
v
f g
v
i + +

=
6 , 3 26
2
min

in care:
f coeficient de frecare la franare;
g acceleratia gravitationala egala cu 9,82 m/
2
s
v viteza de circulatie , in km/h
S spatial de siguranta , in metri ;
c) Densitatea traficului D:
i
D
1000
= [numar vehicule/km]
d) Capacitatea maxima de circulatie ,pentru o banda carosabila :
-in cazul fluxului continuu ,
e
N :

S t
v
f g
v
v
i
v
N
e
+ +

=
6 , 3 26
1000 1000
2
min
[numar vehicule/ora]
-in cazul fluxului discontinuu , K N N
e
= in care:
1
1 1
2
1
< =
+
|
|
.
|

\
|
+ +
=
T
T
T
v
v
A
v
A
K
c
r
a
e e

iIn care:
A distanta intre intersectii, inclusive trecerile pentru pietoni, situate la acelasi nivel,
in metri;
v - viteza de circulatie, in km/h;
a
e ,
1
e - acceleratia, respectiv deceleratia, in metri pe secunda la patrat;
T ,
c
T - durata deplasarii pe distanta A, in cazul circulatiei discontinue, respective
continue, in secunde;
r
T - durata asteptarii semnalului de intrare in intersectia prevazuta cu semafoare,
respective timpul rosu plus galben, in secunde.
In tabelul 2 sunt prezentate valorile medii ale parametrilor care intervin in calculele
curente ale capacitatii de circulatie:

Tabelul 2
Ffelul traficului
Valorile medii ale parametrilor de calcul
Vviteza de
circulatie, v
[km/h]
Ccoeficientul
de frecare la
franare, f la
franare
Ttimp de
perceptie, t
[s]
Sspatiul de
siguranta, S
[m]
Trafic cu viteza de
circulatie curenta
20...60 0,30...0,45 0,5...1,5 5...7
Trafic lent 5...20 0,28...0,40 1,5...2,5 10...20
Observatie Spatiul de siguranta S, se considera egal cu lungimea vehiculului.

Capitolul 3-Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi
In standardul STAS 10144/6-89 sunt prezentate relatiile si metodele de calcul a
capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi noi si existente in functie de: modul de
amenajare si echipare a intersectiei, caracteristicile traficului si conditiile locale pentru
desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei.
Prevederile respectivului standard se aplica la:
- stabilirea capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi si a pietelor de circulatie
corespunzatoare solutiei de functionare si timpului de intersectie conform STAS 10144/4-83;
- dimensionarea elementelor componente ale intersectiei cum sunt caile de intrare, de
traversare, de ocolire si de iesire din intersectie, spatiile de stocaj etc., care determina
capacitatea de circulatie a ansamblului;
- fundamentarea tehnica a dotarii si echiparii intersectiilor cu marcaje, indicatoare de
circulatie si semafoare (inclusiv calculul programului de functionare a acestora).

3.1 Prevederi generale
Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul maxim de
participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de mers in conditii siguranta si
fluenta a traficului, depinzand de :
- caracteristicile tipurilor de vehicule, marimea fluxurilor de vehicule si de pietoni,
precum si relatiile intre acestea;
- viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de asteptare si
traversare a intersectiei ;
- amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si reglementarea
circulatiei ;
-caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile pentru circulatie
(statii de transport in comun, parcaje, etc.) ;
- organizarea zonala a circulatiei respectiv pe strazile incidente si la intersectiile
vecine ;
- factorii fiziologici si psihologici privind comportarea pietonilor si a conducatorilor
de vehicule.
Organizarea circulatiei la intersectie se face, in functie de intensitatea traficului si de
conditiile locale, prin:
- acordare de prioritate de dreapta sau de flux ;
- echiparea cu semafoare luminoase ;
- intersectarea la nivele diferite.

3.2 Principii si parametri de calcul
La dimensionarea si la calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor se tine seama
de prevederile schitei de sistematizare a localitatii, retelei stradale si planului de distribuire a
traficului, pentru a asigura :
- securitatea, fluenta si confortul circulatiei ;
- posibilitatea de etapizare a realizarii intersectiei cu rezervarea spatiului necesar in
viitor;
- reducerea fregventei si duratei opririlor, preum si anoxelor rezultate din trafic.
Amenajarea si echiparea intersectiei trebuie sa asigure preluarea integrala a fluxurilor
provenite de pe strazile concurente, respectandu-se distantele minime de amplasare a
intersectiilor comform reglementarilor tehnice specifice. Pe baza diagramei traficului din
intersectie (exemplu fig. 1) se pot determina mai multe variante ale schemei de organizare a
deplasarii fluxurilor din intersectie, adoptandu-se solutia care reduce la minimum timpul total
de traversare si volumele de lucrari.




Fig.1


Delimitarea spatiului intersectiei este realizata de marcajele pentru oprirea vehiculelor
la trecerile de pietoni sau, in lipsa acestora, de pozitia semafoarelor in dreptul carora opresc
vehiculele. In spatiul comun de trecere apar puncte limita de conflict intre vehicule si intre
vehicule si pietoni, care determina lungimile de evacuare a intersectiei de catre vehicule
v
d si
pietoni
p
d (fig.2), respective timpii necesari evacuarii.
Fig.2

Principalii parametri care intervin in calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor
sunt:
a) Intensitatea fluxurilor in ora de varf pentru vehicule si pietoni, care se stabileste in
cadrul studiului general de circulatie comform STAS 7348-86 si reglementarilor legale in
vigoare. Pentru echivalarea vehiculelor care schimba directia de mers la stanga sau la dreapta,
coeficientii de echivalare din STAS 7348-86 se multiplica cu valorile:
- 1,6 pentru vehicule usoare (cu sarcina utila pana in 15 kN) si 2,6 pentru vehicule
grele (cu sarcina utila peste 15kN), in cazul efectuarii virajelor la stanga ;
- 1,3 pentru vehicule usoare si 2,3 pentru vehicule grele, in cazul efectuarii virajelor la
dreapta.
b) Fregventa sosirii vehiculelor in intersectie, care pot fi :
- uniforma si continua, cand intervalele de succesiune sunt aproximativ egale ;
-discontinua si pulsatorie, cand vehiculele se deplaseaza ritmatic grupat si in mod
intermitent ;
- discontinua aleatorie, cand deplasarea se face nestingherita.
c) Vitezele de proiectare (de baza) si vitezele de circulatie caracteristice intersectiilor
si strazilor concurente, care se stabilesc conform STAS 10144/4-83.
d) Acceleratia de demaraj si deceleratia la incetinire sau oprire in intersectie, care se
considera egale cu :
- 2
2
/ s m acceleratia si 4
2
/ s m deceleratia, pentru vehicule usoare ;
- 0,75
2
/ s m acceleratia si 3
2
/ s m deceleratia, pentru vehicule grele.
e) Latimea benzii de circulatie, care se stabileste comform STAS 10144/3-81
f) Viteza de de mers a pietonilor in intersectii, care se stabileste comform
STAS 10144/2-79 si se considera:
- 1,21,5 m/s, cand predomina circulatia pietonala intr-un sens ;
- 0,81,0 m/s, cand circulatia pietonala este intense in ambele sensuri.
g) Latimea trecerii de pietoni, care se stabileste in functie de intensitatea medie a
celor mai solicitate 4 ore din zi. Se considera ca latimea unei benzi de pietoni este de 0,75 m
si capacitatea acesteia este de 800 pietoni/h pentru sens dublu si de 1200 pietoni/h pentru un
sens dominant. Pentru preluarea varfurilor orare ale sensului dominant, capacitate ape o
banda de deplasare se considera ca este de 30004000 pietoni/h.
h) Calculul capacitatii de circulatie incepe cu analiza traficului la intrarea cea mai
solicitata, iar prin iteratii successive se adopta solutia de organizare si amenajare care asigura
capacitatea necesara cu reducerea la strictul necesar a timpului de traversare, a volumelor de
lucrari si a suprafetei ocupate de intersectie.

3.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor echipate cu semafoare

3.3.1 Caracteristici functionale
In ultima vreme, datorita numarului tot mai mare de participanti la trafic, pentru o mai
buna dirijare si fluidizare a traficului in intersectiile retelei principale de strazi si nu numai, s-
a apelat la echiparea acestora cu semafoare comform STAS 1848/4-86.
In functie de capacitatea de circulatie necesara a intersectiei se determina
succesiunea si durata diferitelor semnmale emise de semafoare pentru preluarea si evacuarea
fluxurilor incidente de pietoni si vehicule, in conditii de siguranta si timp minim de
traversare.
La calculul capacitatii intersectiilor cu semafoare se iau in considerare :
- timpii sau segventele de semaforizare corespunzatori semnalului verde (timpul
verde)
v
t , semnalului galben (timpul galben)
g
t si semnalului rosu (timp de rosu)
r
t ;
- faza de semaforizare, in care are loc deplasarea fluxurilor incidente cu prioritate
simultana si cuprinde timpul verde
v
t de admisie, stability pentru sensul cel mai solicitat si
timpul de degajare a intersectiei de participantii intrati, denumit sit imp intermediary sau
interverde
i
t (intre incetarea timpului de verde pe o faza si inceputul timpului de verde pe
faza urmatoare, care trebuie sa fie cel putin egal cu timpul galben dupa verde
gv
t ).Pot fi
adoptate sisteme cu 2 faze de semaforizare (fig.3), cu trei faze de semaforizare(fig. 4)sau cu
patru faze de semaforizare (fig.5).
Fig. 3









Fig. 4














Fig. 5



- ciclul de semaforizare, care cuprinde o segventa completa de schimbare a
semnalelor luminoase la toate semafoarele din intersectie, respective a fazelor de
semaforizare ;
- programul de functionare al semafoarelor, prin care se reprezinta graphic
succesiunea si durata fazelor de semaforizare si a segventelor pentru toate semafoarele.

Capacitatea unei benzi de circulatie se exprima prin numarul de vehicule etalon care
pot traversa intersectia pe emnalul verde pe durata unei ore de timp verde
V
Q , fie pe durata
unei ore fizice Q.
Intre capacitatile Q si
V
Q este relatia:
c
v
V
T
t
Q Q = (1)
In care :
v
t - timpul verde ;
c
T - durata unui ciclu de semaforizare.
Variatia solicitarii la o intrare in intersectie de catre vehiculele sosite se exprima prin
factorul de varf instantaneu
vi
F , stabilit cu relatia :
vi
F =(numarul vehiculelor sosite in ora de varf)/(4x numarul maxim de vehicule sosite in
15)
vi
F =0.251
Se considera :
vi
F =1 pentru debite cu sosire uniforma ;
vi
F = 0,25 pentru debite concentrate in 15 minue.
Repartitia traficului pe retea si la intersectii este echilibrata cand 50 , 0 F
vi
> ; in caz
contrar, se impune imbunatatirea organizarii circulatiei pe retea.
Gradul de saturatie
s
G , a unei intrari prevazuta cu semafoare exprima fluenta in
intersectie.
Intrarea in intersectie este saturata cand vehiculele sosite asteapta la stop mai mult de
un ciclu de semaforizare pana sa intre.
Gradul de saturatie se stabileste cu relatia :

s
G =(numarul de faze verzi saturate la ora de varf)/(numarul total de faze verzi la ora de
varf)
s
G = 01
Pentru intersectii cu
s
G = 0,31fluenta este necorespunzatoare si este necesara
reamenajarea intersectiei, introducerea unei noi echipari pentru dirijare sau o noua organizare
a traficului pe retea.
Timpul consumat la traversarea intersectiei constituie un indicator de calitate si
eficienta a solutiei de intersectie.

3.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii

Durata ciclului de semaforizare se incadreaza, de regula, in urmatoarele limite :
- in sistem cu doua faze de semaforizare, durata minima este de 35 s, cea curenta este
de 4565 s, iar cea maxima este de 80 s ;
- in sistem cu 3 sau 4 faze de semaforizare,durata minima este de 40 s, cea curenta
este de 7080 s, iar cea maxima este de 90 s.
Durata maxima a ciclului de semaforizare nu trebuie sa fie mai mare de 120 s; peste
aceasta valoare este mai eficienta intersectia denivelata.
Timpul de verde nu trebuie sa fie mai mic de 10 s.
Timpul galben dupa verde
gv
t si timpul galben dupa rosu
gr
t se stabilesc comform
STAS 1848/4-86.
Perioada de libera intrare a vehiculelor (timpul verde) se stabileste pentru intrarile si
benzile cele mai solicitate din ora de varf pentru fiecare faza de semaforizare, cu relatia :
e ) 1 n ( a t
v
+ = [s] (2)
in care :
a timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusive timpul de intrare a
primului vehicul, in secunde ;
n numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata semnalului verde
;
e intervalul de succesiune la demaraj, in secunde.
Pentru vehicule usoare (autoturisme) :
a=6 s si e=2,5 s
Pentru vehicule grele (cu sarcina peste 15 kN), inclusive pentru tramvaie (vagon
motor plus o remorca) :
a=6 s si e=4,5 s
In cazul fluxurilor foarte intense, intervalul de succesiune e se poate reduce pana la
2,1 s pentru vehicule usoare si 4 s pentru vehicule grele
Perioada de libera intrare pentru pietoni
vp
t se stabileste pentru sensul cel mai
solicitant, cu relatia :
k b
P
t
vp

= [s] (3)
in care :
P numarul de pietoni adunati la traversare in timpul interzicerii traversarii ;
b numarul benzilor de pietoni pentru un sens, cu latimea de 0,75 m ;
k capacitatea de traversare a pietonilor pentru o banda, in numar de pietoni ce trec
intr-o secunda
Perioada de libera trecere pentru pietoni
vp
t trebuie corelata cu timpii necesari pentru
vehicule si, daca este cazul, se reconsidera numarul de benzi.
Perioada de evacuare a vehiculelor (timpul intermediary sau interverde)
i
t rezulta din
conditia de evitare a coliziunii in punctele de conflict, la schimbarea fazelor de semaforizare.
In calcul se considera ca ultimul vehicul intrat se deplaseaza inainte pana la punctual de
conflict cu viteza de 20 km/h (5,5 m/s), iar primul vehicul oponent din faza urmatoare se
deplaseaza spre acelasi punct cu viteza de 60 km/h (16,7 m/s).
Perioada de evacuare a vehiculelor
i
t se determina cu relatia :

7 , 16
d
5 , 5
d
t
c 6 c 1
i

= [s] (4)
in care
c 1
d

si
c 6
d

sunt distantele intre punctele 1 si C prezentate in figura 2, in metri.
Perioada de evacuare asigura, de regula, eliberarea intersectiei si de vehiculele care au
asteptat degajarea trecerii de catre curentii de circulatie de sens contrar si apoi au virat la
stanga .
Timpul necesar pentru efectuarea acestor manevre se compune din timpul pentru
pornirea vehiculelor stationate in zona centrala a intersectiei si timpul pentru evacuarea la
stanga ;
w
d 2
e n t
s i
+ = [s] (5)
s
n - numarul vehiculelor care vireaza la stanga ;
e - intervalul de succesiune la demaraj, in secunde
d distanta de evacuare la stanga, in metri; in exemplul din fig 2 , 2 / d d
v
= ;
w acceleratia la demaraj, in metri pe secunda la patrat.

3.3.3 Prescriptii privind programul de semaforizare

La alcatuirea si calculul programului de semaforizare trebuie sa se tina seama de
caracteristicile circulatiei, ale amenajarii intersectiei si ale instalatiei de semaforizare.
Instalatia de semaforizare este alcatuita din automate de dirijare, semafoare, sonde de
traffic, retea de cabluri si poate functiona:
- cu program fix prestabilit ;
- cu program variabil, stabilit in functie de numarul de vehicule inregistrate de
sondele de traffic, sau direct de pietoni.
Calculul initial al programului de semaforizare pentru intersectii necanalizate
repartizeaza durata ciclului
c
T , in timpii verzi ai fazelor direct proportional cu intensitatea
fluxurilor si invers proportional cu latimea partii carosabile.
Pentru o intersectie dintre doua strazi semaforizata in system cu doua faze, se aplica
relatiile:
) t t ( T t t
B
B
N
N
t
t
2 i 1 i c 2 v 1 v
1
2
2
1
2 v
1 v
+ = +
=
(6)
in care :
1 v
t si
2 v
t - timpii verde ai fazelor 1 si 2 ;
1
N si
2
N - intensitatile fluxurilor incidente in ora de varf, corespunzatoare fazelor 1
si 2;
1
B si
2
B - latimile partii carosabile ale acceselor, corespunzatoare fazelor 1 si 2 ;
1 i
t si
2 i
t - timpii intermediariai fazelor 1 si 2.
Calculul detaliat al duratei ciclului
c
T se face cu relatiile :

= =
+ =
F
1 f
if
F
1 f
vf c
t t T [s] (7)

=
= =

+
=
F
1 f
if
F
1 f
f
F
1 f
gvf
c
N
3600
e
1
R t
T [s] (8)
in care :
F numarul fazelor de semaforizare ;
vf
t - timpul verde, in secunde, corespunzator fazei f ;
if
t - timpul intermediar, in secunde, corespunzator fazei f ;
gvf
t - timpul galben dupa verde, in secunde, corespunzator fazei f ;
f
R - timpul suplimentar, in secunde, corespunzator fazei f, determinat cu relatia :
gvf if f
t t R = [s] (9)
if
N - intensitatea fluxului de vehicule in ora de varf, pe o banda, in vehicule etalon pe
ora, corespunzatoare fazei f.
Durata ciclului de semaforizare astfel determinate se definitiveaza numai dup ace se
fac verificarile pentru toate relatiile de traffic antagoniste si neantagoniste de vehicule si
pietoni, in ordinea desfasurarii curentilor conform fazelor de semaforizare.
In cazul intersectiilor foarte solicitate de pietoni, comparative cu solicitarea
vehiculelor, durata ciclului se stabileste in functie de timpul verde necesar pietonilor.
Incadrarea duratei ciclului in limitele precizate anterior se asigura prin masuri cum
sunt:
- majorarea numarului de benzi de circulatie pentru reducerea numarului de vehicule
pe banda si respectiv a timpului de verde (evazarea intersectiei );
- reducerea duratei intervalului de succesiune la intrarea in intersectie in limitele
precizate anterior ;
- comasarea in aceeasi durata a timpului intermediar pentru diferitele manevre de
evacuare a intersectiei ;
- restrangerea spatiului intersectiei si a distantelor de parcurs ;
- fragmentarea trecerilor de pietoni cu lungimi mari si prevederea de refugii centrale.
Succesiunea operatiilor necesare intocmirii programului de semaforizare consta din :
analiza datelor initiale, amplasarea semafoarelor, stabilirea punctelor de conflict, al
intensitatilor fluxurilor pe benzile de circulatie, calculul timpilor verzi si a timpilor
intermediari, determinarea duratei fazelor si a ciclului de semaforizare, calculul timpului total
consumat la traversare si respectiv al rezervei de capacitate.
Programul se materializeaza intr-o diagrama, care cuprinde fazele cu segventele
coloristice si timpii de functionare pentru toate semafoarele. Reducerea duratei ciclului se
asigura prin stricta dimensionare si dispunere a timpilor caracteristici, prin interpunerea
riguroasa a timpilor intermediary intre sfarsitul timpului verde al fazei in curs si inceputul
timpului verde al fazei care urmeaza .
Calculul capacitatii intersectiei individuale cu semafoare curente este fundamentat pe
dinamica deplasarii curentilor de traffic si se aplica si pentru alte echipamente de
semaforizare cu performante superioare (cu trecere de la automatele de dirijare cu program
fix la automatele actionate direct de vehicule cu ajutorul sondelor de trafic, atat pentru
intersectii isolate precum si pentru grupuri de intersectii coordinate in sisteme liniare, ca cele
cu unda verde axiala, sau in sisteme zonale de suprafata cu ajutorul unui dispecerat central
echipat cu calculator de process).
Definitivarea programului de semaforizare si a solutiei de amenajare a intersectiei se
face pentru varianta care asigura reducerea maxima a volumelor de lucrari si a timpului
pentru semaforizare.
In traversarea intersectiilor, numarul de benzi directe trebuie sa fie cel putin egal cu
numarul de benzi din calea curenta, prevazandu-se dupa caz , spatii de stocaj si benzi speciale
pentru ocolire.
Spatiile de stocaj se dimensioneaza corespunzator numarului de vehicule oprite pe
timpul aferent semnalului rosu al semaforului. Latimea spatiilor de stocaj se stabileste in
functie de caracteristicile vehiculelor si nu va fi mai redusa de 3,0 m in cazul dispunerii pe o
banda in aliniament.

Capitolul 4 Exemplu de calcul

Studiu de circulatie pentru intersectia dintre Calea Chisinaului si Bulevardul Tudor
Vladimirescu.



Determinarea fluxului de circulatie:





Date colecate:

Interval orar
A
u
t
o
t
u
r
i
s
m
e

M
i
c
r
o
b
u
z
e

A
u
t
o
b
u
z
e

A
u
t
o
c
a
m
i
o
a
n
e

T
r
a
m
v
a
i
e

D
u
b
e

D
i
r
e
c
t
i
a

1

06:30 - 07:30 134 1 2 3 2 7
07:30 - 08:30 492 3 6 12 8 25
08:30 - 09:30 402 3 5 10 6 21
09:30 - 10:30 224 2 3 6 4 12
10:30 - 11:30 179 1 2 4 3 9
11:30 - 12:30 201 1 2 5 3 10
12:30 - 13:30 188 1 2 5 3 10
13:30 - 14:30 224 2 3 6 4 12
14:30 - 15:30 237 2 3 6 4 12
15:30 - 16:30 358 2 4 9 6 18
16:30 - 17:30 447 3 5 11 7 23
17:30 - 18:30 390 1 2 1 7 19
18:30 - 19:30 140 0 0 1 5 10
19:30 - 20:30 112 0 0 0 5 8
D
i
r
e
c
t
i
a

2

06:30 - 07:30 227 5 1 7 8 17
07:30 - 08:30 831 17 4 25 28 61
08:30 - 09:30 680 14 4 21 23 50
09:30 - 10:30 378 8 2 12 13 28
10:30 - 11:30 302 6 2 9 10 22
11:30 - 12:30 340 7 2 10 11 25
12:30 - 13:30 317 6 2 10 11 23
13:30 - 14:30 378 8 2 12 13 28
14:30 - 15:30 400 8 2 12 13 29
15:30 - 16:30 604 12 3 18 20 44
16:30 - 17:30 755 15 4 23 25 55
17:30 - 18:30 490 4 1 16 17 50
18:30 - 19:30 180 1 0 7 9 16
19:30 - 20:30 151 3 1 5 5 11
D
i
r
e
c
t
i
a

3

06:30 - 07:30 162 2 3 7 3 14
07:30 - 08:30 595 9 11 25 10 52
08:30 - 09:30 487 7 9 21 8 42
09:30 - 10:30 271 4 5 12 5 24
10:30 - 11:30 216 3 4 9 4 19
11:30 - 12:30 243 4 5 10 4 21
12:30 - 13:30 227 3 4 10 4 20
13:30 - 14:30 271 4 5 12 5 24
14:30 - 15:30 287 4 5 12 5 25
15:30 - 16:30 379 6 7 16 6 33
16:30 - 17:30 338 6 8 28 18 59
17:30 - 18:30 541 8 10 23 9 47
18:30 - 19:30 472 8 9 15 11 21
19:30 - 20:30 108 2 2 5 2 9
D
i
r
e
c
t
i
a

4

06:30 - 07:30 28 1 0 2 0 3
07:30 - 08:30 103 3 0 6 0 10
08:30 - 09:30 85 3 0 5 0 8
09:30 - 10:30 47 2 0 3 0 5
10:30 - 11:30 38 1 0 2 0 4
11:30 - 12:30 42 1 0 2 0 4
12:30 - 13:30 39 1 0 2 0 4
13:30 - 14:30 47 2 0 3 0 5
14:30 - 15:30 50 2 0 3 0 5
15:30 - 16:30 66 2 0 4 0 6
16:30 - 17:30 94 3 0 5 0 9
17:30 - 18:30 81 0 1 4 0 2
18:30 - 19:30 37 1 0 1 0 2
19:30 - 20:30 19 1 0 1 0 2
D
i
r
e
c
t
i
a

5

06:30 - 07:30 27 0 0 0 0 1
07:30 - 08:30 100 0 2 5 0 3
08:30 - 09:30 82 0 1 3 0 3
09:30 - 10:30 46 0 0 1 0 2
10:30 - 11:30 36 0 0 0 0 1
11:30 - 12:30 41 0 0 0 0 1
12:30 - 13:30 38 0 0 0 0 1
13:30 - 14:30 46 0 0 1 0 2
14:30 - 15:30 48 0 0 1 0 2
15:30 - 16:30 64 0 1 1 0 2
16:30 - 17:30 78 0 1 4 0 2
17:30 - 18:30 91 0 0 1 0 3
18:30 - 19:30 34 0 0 1 0 1
19:30 - 20:30 18 0 0 0 0 1
D
i
r
e
c
t
i
a

6

06:30 - 07:30 159 0 1 1 2 3
07:30 - 08:30 583 0 4 3 8 10
08:30 - 09:30 477 0 4 3 6 8
09:30 - 10:30 265 0 2 2 4 5
10:30 - 11:30 212 0 2 1 3 4
11:30 - 12:30 239 0 2 1 3 4
12:30 - 13:30 223 0 2 1 3 4
13:30 - 14:30 265 0 2 2 4 5
14:30 - 15:30 281 0 2 2 4 5
15:30 - 16:30 371 0 3 2 5 6
16:30 - 17:30 525 0 0 4 7 13
17:30 - 18:30 530 0 4 3 7 9
18:30 - 19:30 177 0 2 2 7 4
19:30 - 20:30 106 0 1 1 1 2



Vehicule echivalente
Interval orar
A
.
t
u
r
i
s
m
e

1
.
0

M
.
b
u
z
e

1
.
2

A
.
b
u
z
e

3
.
5

A
.
c
a
m
i
o
a
n
e

3
.
5

T
r
a
m
v
a
i
e

4
.
5

D
u
b
e

1
.
2

Total Total toate dir
D
i
r
e
c
t
i
a

1

06:30 - 07:30 134 1.1 5.3 11.6 9.5 8 170 959
07:30 - 08:30 492 4.0 19.3 42.4 34.7 30 622 3536
08:30 - 09:30 402 3.2 15.8 34.7 28.4 25 509 2887
09:30 - 10:30 224 1.8 8.8 19.3 15.8 14 283 1598
10:30 - 11:30 179 1.4 7.0 15.4 12.6 11 226 1278
11:30 - 12:30 201 1.6 7.9 17.3 14.2 12 255 1438
12:30 - 13:30 188 1.5 7.4 16.2 13.2 12 238 1342
13:30 - 14:30 224 1.8 8.8 19.3 15.8 14 283 1598
14:30 - 15:30 237 1.9 9.3 20.4 16.7 15 300 1694
15:30 - 16:30 358 2.9 14.0 30.8 25.2 22 453 2402
16:30 - 17:30 447 3.6 17.5 38.5 31.5 28 566 3045
17:30 - 18:30 390 1.2 7.0 3.5 31.5 23 456 2706
18:30 - 19:30 140 0.0 0.0 3.5 22.5 12 178 1394
19:30 - 20:30 112 0.0 0.0 0.0 22.5 10 144 670
Directia 2













06:30 - 07:30 227 5.4 4.2 24.2 33.8 20 314
07:30 - 08:30 831 19.8 15.4 88.6 123.8 73 1151
08:30 - 09:30 680 16.2 12.6 72.5 101.3 59 941
09:30 - 10:30 378 9.0 7.0 40.3 56.3 33 523
10:30 - 11:30 302 7.2 5.6 32.2 45.0 26 418
11:30 - 12:30 340 8.1 6.3 36.2 50.6 30 471
12:30 - 13:30 317 7.6 5.9 33.8 47.3 28 439
13:30 - 14:30 378 9.0 7.0 40.3 56.3 33 523
14:30 - 15:30 400 9.5 7.4 42.7 59.6 35 554
15:30 - 16:30 604 14.4 11.2 64.4 90.0 53 837
16:30 - 17:30 755 18.0 14.0 80.5 112.5 66 1046
17:30 - 18:30 490 4.8 3.5 56.0 76.5 60 691
18:30 - 19:30 180 1.2 0.0 24.5 40.5 19 265
19:30 - 20:30 151 3.6 2.8 16.1 22.5 13 209
Directia 3 06:30 - 07:30 162 2.9 10.5 24.2 12.2 17 229
07:30 - 08:30 595 10.6 38.5 88.6 44.6 62 839
08:30 - 09:30 487 8.6 31.5 72.5 36.5 51 687
09:30 - 10:30 271 4.8 17.5 40.3 20.3 28 382
10:30 - 11:30 216 3.8 14.0 32.2 16.2 23 305
11:30 - 12:30 243 4.3 15.8 36.2 18.2 25 343
12:30 - 13:30 227 4.0 14.7 33.8 17.0 24 320
13:30 - 14:30 271 4.8 17.5 40.3 20.3 28 382
14:30 - 15:30 287 5.1 18.6 42.7 21.5 30 404
15:30 - 16:30 379 6.7 24.5 56.4 28.4 39 534
16:30 - 17:30 338 7.2 28.0 98.0 81.0 71 623
17:30 - 18:30 541 9.6 35.0 80.5 40.5 56 763
18:30 - 19:30 472 9.6 31.5 52.5 49.5 25 640
19:30 - 20:30 108 1.9 7.0 16.1 8.1 11 153
Directia 4 06:30 - 07:30 28 1.1 0.0 5.3 0.0 3 38
07:30 - 08:30 103 4.0 0.0 19.3 0.0 12 138
08:30 - 09:30 85 3.2 0.0 15.8 0.0 10 113
09:30 - 10:30 47 1.8 0.0 8.8 0.0 5 63
10:30 - 11:30 38 1.4 0.0 7.0 0.0 4 50
11:30 - 12:30 42 1.6 0.0 7.9 0.0 5 57
12:30 - 13:30 39 1.5 0.0 7.4 0.0 5 53
13:30 - 14:30 47 1.8 0.0 8.8 0.0 5 63
14:30 - 15:30 50 1.9 0.0 9.3 0.0 6 67
15:30 - 16:30 66 2.5 0.0 12.3 0.0 8 88
16:30 - 17:30 94 3.6 0.0 17.5 0.0 11 126
17:30 - 18:30 81 0.0 3.5 14.0 0.0 2 101
18:30 - 19:30 37 1.2 0.0 3.5 0.0 2 44
19:30 - 20:30 19 0.7 0.0 3.5 0.0 2 25
Directia 5 06:30 - 07:30 27 0.0 0.0 1.1 0.0 1 29
07:30 - 08:30 100 0.0 7.0 17.5 0.0 4 129
08:30 - 09:30 82 0.0 3.5 10.5 0.0 3 99
09:30 - 10:30 46 0.0 0.0 1.8 0.0 2 49
10:30 - 11:30 36 0.0 0.0 1.4 0.0 1 39
11:30 - 12:30 41 0.0 0.0 1.6 0.0 2 44
12:30 - 13:30 38 0.0 0.0 1.5 0.0 2 41
13:30 - 14:30 46 0.0 0.0 1.8 0.0 2 49
14:30 - 15:30 48 0.0 0.0 1.9 0.0 2 52
15:30 - 16:30 64 0.0 3.5 2.5 0.0 3 72
16:30 - 17:30 78 0.0 3.5 14.0 0.0 2 98
17:30 - 18:30 91 0.0 0.0 3.5 0.0 4 98
18:30 - 19:30 34 0.0 0.0 3.5 0.0 1 39
19:30 - 20:30 18 0.0 0.0 0.7 0.0 1 20
Directia 6 06:30 - 07:30 159 0.0 4.2 3.2 9.5 3 179
07:30 - 08:30 583 0.0 15.4 11.6 34.7 12 656
08:30 - 09:30 477 0.0 12.6 9.5 28.4 10 537
09:30 - 10:30 265 0.0 7.0 5.3 15.8 5 298
10:30 - 11:30 212 0.0 5.6 4.2 12.6 4 239
11:30 - 12:30 239 0.0 6.3 4.7 14.2 5 269
12:30 - 13:30 223 0.0 5.9 4.4 13.2 5 251
13:30 - 14:30 265 0.0 7.0 5.3 15.8 5 298
14:30 - 15:30 281 0.0 7.4 5.6 16.7 6 316
15:30 - 16:30 371 0.0 9.8 7.4 22.1 8 418
16:30 - 17:30 525 0.0 0.0 14.0 31.5 16 586
17:30 - 18:30 530 0.0 14.0 10.5 31.5 11 597
18:30 - 19:30 177 0.0 7.0 7.0 31.5 5 227
19:30 - 20:30 106 0.0 2.8 2.1 6.3 2 119



0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
Series1
0
100
200
300
400
500
600
0
6
:
3
0

-

0
7
:
3
0
0
7
:
3
0

-

0
8
:
3
0
0
8
:
3
0

-

0
9
:
3
0
0
9
:
3
0

-

1
0
:
3
0
1
0
:
3
0

-

1
1
:
3
0
1
1
:
3
0

-

1
2
:
3
0
1
2
:
3
0

-

1
3
:
3
0
1
3
:
3
0

-

1
4
:
3
0
1
4
:
3
0

-

1
5
:
3
0
1
5
:
3
0

-

1
6
:
3
0
1
6
:
3
0

-

1
7
:
3
0
1
7
:
3
0

-

1
8
:
3
0
1
8
:
3
0

-

1
9
:
3
0
1
9
:
3
0

-

2
0
:
3
0
Directia 1
Autoturime
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
0
6
:
3
0

-

0
7
:
3
0
0
7
:
3
0

-

0
8
:
3
0
0
8
:
3
0

-

0
9
:
3
0
0
9
:
3
0

-

1
0
:
3
0
1
0
:
3
0

-

1
1
:
3
0
1
1
:
3
0

-

1
2
:
3
0
1
2
:
3
0

-

1
3
:
3
0
1
3
:
3
0

-

1
4
:
3
0
1
4
:
3
0

-

1
5
:
3
0
1
5
:
3
0

-

1
6
:
3
0
1
6
:
3
0

-

1
7
:
3
0
1
7
:
3
0

-

1
8
:
3
0
1
8
:
3
0

-

1
9
:
3
0
1
9
:
3
0

-

2
0
:
3
0
Microbuze
Autobuze
Camioane
Tramvaie
Dube
Nr. Total
Interspatiul de succesiune:
Interspatiu de succesiune I [m]

V1
[km/h] v2 v3 v4 v5 v6
10 20 30 40 50 60

Media
Veh. Orar e (sec) Total i1 i2 i3 i4 i5 i6
Directia
1 334.39 10.77 29.91 59.81 89.72 119.62 149.53 179.43
Directia
2 615.12 5.85 16.26 32.51 48.77 65.03 81.28 97.54
Directia
3 474.43 7.59 21.08 42.16 63.23 84.31 105.39 126.47
Directia
4 75.41 47.74 132.61 265.22 397.83 530.44 663.05 795.66
Directia
5 74.10 48.59 134.96 269.92 404.88 539.84 674.80 809.76
Directia
6 356.50 10.10 28.05 56.10 84.15 112.20 140.25 168.30

Pentru Directia 2 avem 479 vehicule/ora etalon trafic curent

119 vehicule/ora etalon trafic lent

insemnand 20% trafic lent


si 80% trafic curent


Interspatiu minim de succesiune imin [m]


f (coef de frecare) 0.4

V
(km/h)
I min
(m)
N*
(veh./h)
F
(fluenta)
g (acceleratia gravitationala) 9.82

10 19.59 510.46 0.17
S lent[m] 15

20 26.14 765.14 0.33
S curent[m] 5

30 34.65 865.91 0.50
t [s] 1.3

40 45.11 886.70 0.67
vb [km/h] 60

50 57.53 869.04 0.83

60 71.92 834.30 1.00


Capacitatea maxima de circulatie pentru o banda carosabila N* [veh./ora]

Fluenta traficului F











Matricea de
trafic
40

1089 1054 1019 985 953
35

1122 1088 1053 1018 984 952
30

1147 1118 1085 1050 1015 981 948
25

1159 1140 1111 1077 1042 1007 974 941
20 1145 1146 1127 1098 1065 1030 995 961 928
15 1124 1126 1107 1078 1044 1009 974 940 908
10 1094 1095 1076 1047 1014 979 944 910 878
20 25 30 35 40 45 50 55 60

Directia aleasa pentru calculul capacitatii de circulatie este directia 2 ( Baza 3 CET)
Distanta Baza 3 CET = 600 metri
V [km/h] N [veh/h] K
10 281.63 0.55
20 278.23 0.36
30 227.12 0.26
40 177.34 0.20
50 137.67 0.16
60 107.65 0.13

Calculul ciclului de semaforizare:
Numarul de faze: 3
Intervalul de succesiune la demaraj: 5,85 secunde
Timpi de galben dupa verde: 5 secunde
Timpi de galben dupa rosu : 3 secunde
Se adopta o durata initiala a ciclului Tc: 90 ceea ce reprezinta un nr de 40 de cicluri pe ora.
Timpii de verde se calculeaza cu relatia : e ) 1 n ( a t
v
+ =
Unde a = 4 [s] si reprezinta timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusiv timpul
de intrare a primului vehicul ;
n reprezinta numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata
semnalului verde.
Calculul timpului de verde se efectueaza pentru cel mai solicitat sens de circulatie. Pe
diagrama se observa ca pe accesul, avem cel mai mare numar de vehicule (1069 Vt/h). Pe
unde: A [metri] 600

w2 (acceleratie) 2

w1 (deceleratia) 4

Tr [s] 45
acest sens sunt disponibile 2 benzi de circulatie ceea ce inseamna ca intensitatea este de

banda 1
h / Vt

Pe un ciclu de semaforizare vor trece pe cel mai solicitat sens de circulatie un numar

=7,68
(

banda 1
ciclu / Vt

Timpul de verde pentru acest sens de circulatie va fi : 43 85 , 5 * ) 1 68 , 7 ( 4 = + =
v
t [s]
La fel se procedeaza si pentru calculul timpilor de semaforizare ale celorlalte sensuri
de circulatie, tinand cont de numarul de benzi pentru fiecare sens :
Acces Directia
Nr.
Benzi
1
inainte 2
stanga 1
2
inainte 2
dreapta 1
3
dreapta 1
stanga 1

Dupa calculul timpilor, pentru fiecare faza se fac concordari intre semafoare pentru ca
acestea sa functioneze intr-un regim concomitent.

Numarul de vehicule care sosesc pe o banda intr-o ora Nm, numarul de vehicule care
trebuie sa intre in intersectie pe durata ciclului,n, timpii de verde Tvsi timpii de rosu Tr sunt
comform tabelului de mai jos:
Timpi de semaforizare - 3 Faze

Acces Sens Semafor
Nt
[Vt/h]
n
[Vt/ciclu]
Tv
[s]
Tr
[s]
1
inainte V1 474 6 33 57
stanga V2 75 2 9 81
2
inainte V3 615 8 43 47
dreapta V4 334 8
47 43
3
dreapta V5 74 2 9 81
stanga V6 357 9 50 40


Timpi necesari eliberarii intersectiei
intre fazele de semaforizare
Intre
fazele Tgv [s] Tgr [s]
I - II 5 3
II - III 5 3
III - I 5 3
Durata totala a ciclului [s] 90








Cuprins:
Introducere..................................................................................................................................2
Capitolul 1.
Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie.......................................3
1.1 Echivalarea vehiculelor.4
1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor5
Capitolul 2
Calculul capacitatii de circulatie a strazilor...............................................................................9
2.1 Principii, parametric si calculul capacitatii de circulatie...................................................10
Capitolul 3.
Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi ...12
3.1 Prevederi generale..............................................................................................................12
3.2 Principii si parametri de calcul...........................................................................................13
3.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor echipate cu semafoare....16
3.3.1 Caracteristici functionale.............16
3.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii......................................................................20
3.3.3 Prescriptii privind programul de semaforizare....22
Capitolul 4.
Exemplu de calcul........24




Bibliografie:


1. Circulatie Rutiera Boroiu Alexandru, Ed. Univ. Pitesti 2003
2. Circulatia Rutiera Moderna Nicolae Vasile, Ed. TeoCora 2009
3. Semaforizarea intersectiilor stradale Pamfil si altii, Ed. Arvin Press 2005
4. Intersectii semaforizate Dan Florian, M. Raul, Ed. Media Endura 2000
5. Trafic rutier si siguranta circulatiei, Ed. Pitesti 2003
6. Indrumar de proiectare pentru sisteme de transport si trafic urban Popovici Dan 2002
7. Trafic rutier. Fluenta si siguranta maxima C. Viorel, Ed. Flaca 1983
8. Managementul traficului rutier F. Daniela 2000
9. Semaforizarea intersectiilor stradale G. Cristian 1977
10. STAS 10144/5-89 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor
11. STASm 10144/6-89 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor
12. STAS 7348-86 Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitaii de circulatie
13. SR 10144/4-95 Amenajarea intersectiilor de strazi. Clasificare si prescriptiilor de
proiectare.