Universitatea Politehnica din Bucureti

Facultatea Transporturi

ECHIPAMENT

DE DETECTARE A AUTOVEHICULELOR CU
BUCLA INDUCTIVA

Coordonatori:
As.dr.ing Andrei Gheorghiu

Studenti:
Marin Dan Alexandru An IV
Pascal Mihai Andrei An IV

Bucureti, 2015

CUPRINS

Introducere
1. Prezentare concept
1.1. Prezentare algoritm de control a intersectiei
2. Memoriu Tehnic
2.1. Schema bloc functionala
2.2. Schema electrica
2.3. Realizare practica si rezultate experimentale
3. Calcul economic
4. Concluzii
Bibliografie

Introducere
Circulaia rutier reprezint micarea general de vehicule i persoane, concentrat pe
suprafee de teren amenajate special n acest scop, respectiv drumuri. Fenomenul circulaiei rutiere
sau a traficului rutier se manifest tot att de clar pe distane mari, n teritorii largi, ct i n zone
restrnse (orae i alte tipuri de aezri). Ca urmare a perfecionrii continue a autovehiculelor, s-a
ajuns astzi la ritmuri ridicate i proporii foarte mari de evoluie a circulaiei rutiere. Practic are loc o
explozie rutier. Parcul mondial de autovehicule a ajuns la cifre impresionante. n ntreaga lume
circul n prezent peste 700 milioane de autovehicule de toate tipurile i categoriile i an de an sunt
produse din ce n ce mai multe astfel de mijloace de transport. Aceast situa ie a dus la atingerea
limitei de saturaie a gradului de motorizare, n special n rile puternic industrializate.
Gradul de monitorizare are tendina continu de cretere i n celelalte ri. n Romnia, la
sfritul deceniului nou erau nregistrate peste 3.200.000 de autovehicule de toate felurile
(autoturisme, autocamioane, autobuze, microbuze, motorete, motociclete) i tendina de cretere a
parcului s-a meninut i n ultimii ani. Nu exist indicii ca acest proces s se opreasc. Este
cunoscut faptul c limita de saturaie a gradului de motorizare a unei ri este n jur de 2,5...3
persoane la un autoturism convenional.
n condiiile dezvoltrii oraului, circulaia rutier se schimb, viteza de circulaie cre te,
volumul de transport crete n concordan cu tendinele de dezvoltare material i social a
locuitorilor. Se impune deci transformarea vechiului sistem al reelei de circulaie, ntr-un nou sistem
eficient corespunztor unui ora nou, cu vitalitate sporit n toate domeniile. Creterea calitii
transportului public urban se realizeaz prin introducerea unor sisteme de sigurana circulaiei
moderne i eficiente, n special prin crearea unui sistem integrat de transport urban i suburban.
Sistemele inteligente de transport (ITS) sunt sisteme de transport care utilizeaz
informaia, comunicaiile i tehnologiile de control pentru mbuntirea reelelor de transport.
Culegerea, prelucrarea, integrarea i furnizarea informaiilor se afl n centrul sistemelor ITS,
oferind informaii n timp real privind condiiile de trafic curente ale unei re ele prin informa ii on-line
pentru planificarea cltoriei. Instrumentele oferite de sistemele ITS permit autorit ilor, operatorilor
i cltorilor s fie ct mai bine informai i s ia decizii potrivite.
Aplicarea sistemelor inteligente de transport n sectorul rutier, care asigur ponderea
transporturilor de persoane, are ca obiectiv:

Sporirea securitii traficului

Creterea mobilitii
Limitarea impactului asupra mediului
Interoperabilitatea i integrarea n reelele rutiere europene
Managementul eficient al proceselor de transport
Implementarea sistemelor ITS trebuie fcut n baza unei strategii stabilite de ctre toi
factorii de decizie locali, pornind de la definirea unei arhitecturi a sistemului, adaptat la condi iile
specifice zonei, deciznd asupra opiunilor pentru indicatorii ce vor fi utilizai la evaluarea impactului
sistemului asupra cltorilor ca i asupra celorlali participani la trafic, care sunt aspectele majore
ce ar putea afecta fezabilitatea sistemului i alte aspecte.
Detecia vehiculelor i a condiiilor de trafic se poate realiza prin dispozitive plasate pe
suprafaa drumului, n pavaj sau sub pavaj, sau montate n lungul drumului. Dei o parte din
semafoare nu au nici un fel de detectoare, fiind pur i simplu cronometrate indiferent de momentul
zilei, n suburbii i pe drumurile de la ar detectoarele sunt comune. Acestea pot detecta atunci
cnd o main ajunge la o intersecie, atunci cnd prea multe maini sunt stivuite pn la o
intersecie (pentru a controla durata timpilor de semaforizare), sau atunci cnd ma inile au intrat
ntr-o band unde pot vira (pentru a activa lumina cu sgeat).

Exist tot felul de tehnologii pentru detecia autovehiculelor de la lasere pn la furtunuri

de cauciuc umplute cu aer, dar de departe cea mai comun tehnic este bucla inductiv. O bucl
inductiv este pur i simplu o bobin de srm integrat n suprafaa drumului. Pentru a instala
bucla, toarn asfaltul, apoi l secioneaz folosind un ferstru. Srma este plasat n gaur i este
sigilat cu un compus din cauciuc. Buclele mari i dreptunghiulare se pot observa prin tieturile mari
din asfalt acoperite, cci compusul este evident.
Prin macheta proiectat mi-am propus realizarea unui senzor cu bucl inductiv pentru
detecia vehiculelor.
1. Prezentare concept: Detectia, Identificarea si Determinarea Parametrilor de Pozitie la
Vehicule Rutiere

Unul din elementele cheie, fr de care un proces de optimizare adaptiv automat a

traficului rutier nu poate exista, este detecia vehiculelor. Detecia vehiculelor reprezint un proces
de captare a informaiilor din trafic, cunoscndu-se astfel n orice moment care este gradul de
eficien a sistemului n cadrul procesului de reglare a traficului. Captarea informaiilor de trafic se
poate face n timp real, cvasi-real sau cu analiza ulterioar a datelor de trafic. Exist mai multe
tehnologii utilizate n captarea datelor de trafic, detectoare derivate din acestea, care vor fi analizate
n cele ce urmeaz. Metodologiile acestea sunt destul de diversificate, iar precizia senzorilor
depinde de mai muli factori, printre care:
Principiul fizic de detecie a vehiculelor;
Distana de la care se face detecia;
Condiiile de mediu;
Tipul vehiculului etc.
Sistemele Inteligente de Transport de tip ATMS includ n componen sub-sisteme de detec ie a
traficului de comunicaii, precum i tehnologii de control (pri componente ale strategiilor de
management al traficului). Aceste tehnologii servesc la satisfacerea solicitrilor tot mai mari
sistemelor de transport la suprafa. Detecia vehiculelor i sistemele de supraveghere sunt n
ntregime pri ale ITS, deoarece ele culeg toate sau cel puin o parte din datele folosite de ITS. n
mod constant, sunt mbuntite tehnologiile de detecie a vehiculelor sau sunt create noi tehnologii,
pentru monitorizarea vitezei, numrarea vehiculelor, detecia prezenei, direciei de deplasare,
clasificarea vehiculelor i preluarea datelor relative la cntrirea n micare a vehiculelor.
Tehnologiile de detecie i supraveghere a vehiculelor pot fi descrise ca avnd trei componente:

Fig. 1.1 Componentele necesare deteciei/supravegherii vehiculelor

Traductorul are rolul de a detecta trecerea sau prezena unui vehicul sau a osiilor acestuia printr-un
anumit punct. Dispozitivul de procesare a semnalelor convertete mrimile de la ie irea
traductorului n semnale electrice. Dispozitivul de procesare a datelor este de obicei format din
hardware/software destinat conversiei acestor semnale electrice n parametri de trafic. Ace ti
parametri de trafic includ: prezen vehicule, numrarea vehicule, vitez, clasificare, interval ntre
vehicule, direcie de deplasare, gabarit, greutate i durata de tranzit. Dispozitivul de procesare a
datelor se poate constitui ca parte a senzorului (traductorului) sau poate fi reprezentat de un
controler n afara acestuia, legat prin dispozitive de separare galvanic, cum ar fi de exemplu
optocuploarele sau releele electromagnetice.
Sistemele de detecie/supraveghere se pot clasifica cel mai bine dup modul n care este afectat
traficul la montarea acestora:

 Sisteme de detecie/monitorizare cu interaciune n trafic sunt acele echipamente la care,

pentru instalare, este necesar efectuarea unor lucrri specifice (anuri, gropi n carosabil etc.) i
care au ca efect gtuirea traficului i un grad redus de amovibilitate a sistemelor de dete ie.
Sistemele considerate deja clasice sunt majoritar din aceast categorie. Din aceast categorie fac
parte:
Buclele inductive;
Magnetometrele;
Senzorii micro-bucl;
Detectoarele pneumatice rutiere;
Detectoarele piezoelectrice rutiere cu cabluri sau alte tehnologii de cntrire n micare etc.
Sisteme de detecie/monitorizare fr interaciune n trafic sunt acele echipamente ieftine i
fiabile care pot fi montate i ntreinute cu un minim de intervenie n fluena traficului i la care
precizia de detecie este cel puin de nivelul celei a buclelor inductive. Din aceast categorie fac
parte tehnologiile mai noi, cum ar fi:
Sistemele de detecie bazate pe procesarea imaginii video;
Radarele cu microunde;
Radarele laser;
Detectoarele pasive cu radiaii infraroii (PIR);
Detectoarele cu ultrasunete;
Ariile pasive cu acustice;
Combinaiile de tehnologii senzoriale cum ar fi PIR cu microunde Doppler sau PIR cu ultrasunete
etc.
n ultima vreme au fost implementate o serie de tehnologii combinate, care folosesc mpreun
detecia cu infraroii i scanarea cu ultrasunete sau tehnologie radar Doppler, cu rezultate foarte
bune. Combinaia detecie pasiv cu infraroii senzori cu ultrasunete asigur o precizie sporit
pentru aplicaii de detecie a prezenei vehiculelor cu detecia cozii de autovehicule, numrarea
vehiculelor, precum i de discriminare a vehiculelor dupa nlime sau distan ntre ele. Combinaia
detecie pasiv cu infraroii radar Doppler este folosit n special la detecia prezenei sau
determinarea formrii cozilor de vehicule, numrarea vehiculelor, msurarea vitezei sau clasificarea
dup lungime. n general, este util comparaia ntre robusteea i fragilitatea unui senzor,
caracteristici care provin n primul rnd din tehnologia folosit de acesta, dar i de modul n care
este realizat. Trebuie s se in cont, de asemenea, de modul de instalare, parametrii msura i de
senzor, performanele n condiii de mediu diferite, i de iluminare diferite, gradul de adaptabilitate la
utilizarea unei conexiuni wireless. Tabelul de mai jos cuprinde o comparaie ntre principalele
categorii de senzori, cu principalele avantaje i dezavantaje ale acestora.
Tehnologie (tip)
senzor

Avantaje

Bucla inductiv

Dezavantaje

Design felixibil, permite satisfacerea

unei largi categorii de aplicaii

Tehnologie bine pus la punct
Asigur msurarea parametrilor de
baz ai traficului (volum, prezen,
gabarit, vitez, direcie i interval
ntre vehicule)
Dac se folosesc frecvene de lucru
ridicate se pot asigura i informaii
de clasificare a vehiculelor

Instalarea necesit lucrri n pavaj

Scade durata de exploatare a pavajelor
rutiere
Instalarea i ntreinerea necesit
nchiderea benzii de circulaie
Buclele de cablu sunt supuse solicitrilor
externe (vibraii, umiditate, temperatur)
Instalarea mai multor detectoare necesit
o alt locaie central de comand

Mai puin susceptibil la solicitri

dect buclele inductive

Instalarea necesit lucrri n pavaj

Scade durata de exploatare a pavajelor

Magnetometrul
(fluxul cu dou
pori)

Magnetic

(magnetometrul cu
bobin de inducie

Radarul cu
microunde

Permite transmiterea de date i prin

legtur wireless

Senzorii cu radiaie
infraroie

Poate fi instalat n locuri inaccesibile

pentru buclele inductive (poduri)
Unele modele se pot monta fr a
decoperta drumul
Mai puin susceptibil la solicitri
dect buclele inductive

Instalarea necesit tierea pavajului sau

realizarea de tunele pe sub acesta
Nu pot detecta vehiculele aflate n
staionare

Relativ puin sensibil la efectele

schimbrilor climatice
Permite msurarea direct a vitezei
Permite minitorizarea simultan a
mai multor benzi de circulaie

Lobul de radiaie a antenei i forma de

und trebuie s fie adaptate aplicaiei
Senzorii de tip Doppler nu permit detecia
vehiculelor oprite

Senzorii de tip activ pot transmite

mai multe fascicule pentru
msurarea precis a poziiei

vehiculelor, vitezei i clasificare

acestora
Senzorii de tip multizon pasivi pot
msura viteza
Este posibil monitorizarea
simultan a mai multor benzi de
circulaie

Operarea senzorului de tip activ poate fi

afectat de cea, cnd vizibilitatea scade
sub 6 m sau cnd este zpad viscolit
Senzorii pasivi (PIR) pot avea o
sensibilitate redus n cmpul vizual, n
condiii de cea sau ploaie

Este posibil monitorizarea

simultan a mai multor benzi de
circulaie

Unele condiii de mediu, cum ar fi

schimbrile de temperatur sau
turbulenele n aer pot afecta
performanele. Unele modele au
compensare intern cu temperatura
Senzorii care utilizeaz msurarea n
impulsuri cu durat mare de repetiie pot
detecta cu dificultate gradul de ocupare a
benzii de circulaie pentru vehicule care se
deplaseaz cu viteze de la moderat la
ridicate

Senzorii cu
ultrasunete

Senzori acustici

rutiere
Instalarea i ntreinerea necesit
nchiderea benzii de circulaie
Unele modele au o raz de aciune
modest

Detecia este pasiv

Insensibilitate la precipitaii
Este posibil monitorizarea mai
multor benzi de circulaie

Dupa unele determinri, se pare c

temperaturile sczute afecteaz precizia
msurrilor
Anumite modele nu sunt recomandate
pentru operarea n zone n care vehiculele
se deplaseaz lent sau se afl oprite la
semafoare

Senzori video cu
procesare de
imagine

Permit supravegherea simultan a

mai multor benzi i a mai multor
zone / band
Uor de adugat sau modificat
zonele de detecie
Gam bogat de date disponibile
Permit furnizarea de date de

detecie pe arii extinse atunci cnd

camerele video sunt interconectate

Sensibili la orice variaii ale mediului care

implic variaii de iluminare, ocluziuni ntre
obiectele monitorizate, trecere zi-noapte,
contrast ntre vehicul-drum, picturi de
ploaie, cea, fulgi de zpad sau
depuneri de praf pe obiectivul camerei etc.
Necesit montare la nlime de cel puin
15 20 m pentru o bun vizibilitate n
domeniul msurrii de vitez i deteciei
vehiculelor
Dac nu sunt dotate cu stabilizatoare de
imagine, unele modele pot fi susceptibile
de afectarea calitii acesteia la vibraii
sau vnt puternic i n rafale
Raportul pre/calitate satisfctor mai ales
cnd sunt necesare mai multe zone de
detecie pentru o aceeai camer

Tab. 1.1. Comparaie ntre diferitele tehnologii folosite pentru senzorii de trafic
Observaii:

La unele categorii de senzori se pot realiza msurtori de vitez numai prin montarea a ctedoi
senzori (bucle inductive, magnetometre i IR) la o distan cunoscut unul fa de cellalt.
Pentru buclele inductive, aplicaiile de clasificare a vehiculelor sunt disponibile numai prin ata area
unor module electronice care conin software specializat n acest sens.
Diferitele aplicaii pentru senzorii radar cu microunde sunt disponibile funcie de forma de und
emis de aceti senzori.
Msurarea vitezei cu senzori IR este posibil numai la senzorii cu zone de detecie multiple.
Clasificarea vehiculelor pentru senzori IR este disponibil numai n modul activ.
Detecii multiple cu arii de senzori acustici sunt posibile numai pentru modulele cu prelucrare
special a fasciculului de sunete i prelucrare a semnalului.
Lrgimea de band solicitat de transmisiile de la camerele video este dependent de nivelul de
acuratee al imaginii ce trebuie trasmis la centrele de procesare a imaginilor pentru aplica iile
respective (dac se transmit doar imagini cu rezoluie redus, sau i cu numr redus de cadre pe
secund, aceste camere pot fi folosite doar pentru supravegherea vizual a condiiilor de trafic sau
detecie a incidentelor; pentru aplicaii mai complexe, de identificare automat a vehiculelor, de
supraveghere a unei zone extinse etc., sunt necesare lrgimi de band corespunztor mai mari).
Lrgimea de band este redus medie numai dac sunt transmise date i comenzi/controale ntre
senzor, controler i centrul de management al traficului. Lrgimea de band necesar se mre te
corespunztor dac se transmit imagini n timp real la o vitez de 30 fps. Cerin a de lrgime de
band pentru sporit pentru linii telefonice care suport rate de transmisie de

1544 10

bps la o

lrgime de band de 125 MHz sau pe fibr optic, poate fi redus dac se transmit imagini
comprimate ( de exemplu, rate de transmisie de 256000 bps la o l ime de band de 20,5 MHz),
care pot fi n continuare utilizate cu succes pentru acest gen de aplicaii. Rata necesar de
transmisie crete pe msur ce numrul de senzori, dispozitive de captare a informaiilor de la
marginea drumului sau panouri de afiare cu mesaje variabile, baze de date privind informarea
participanilor la trafic sunt tot mai intens folosite pentru implementarea strategiilor de management
al traficului.
Exist mai multe categorii de senzori, potrivii pentru cele mai uzuale aplicaii ITS:
7

Detector/radar pneumatic rutier;

Bucle inductive;
Senzori magnetici;
Benzi de presiune pentru cntrirea din mers (WIM);
Senzori piezoelectrici pentru aplicaii WIM;
Senzori capacitivi pentru WIM;
Procesoare video de imagini;
Radar cu microunde;
Radar laser;
Senzori IR pasivi sau activi;
Arii acustice active etc.
Dintre aceste categorii de senzori, buclele inductive detectoare continu s fie utilizate pe scar
larg pentru monitorizarea traficului de vehicule rutiere sau feroviare (i cele urbane) i pentru
controlul semafoarelor rutiere, datorit preului sczut al acestora, maturitii, esteticii i factorilor de
natur politic (au fost utilizai cu succesc mult vreme). Mai multe aplica ii n care la prima vedere
sunt destinate buclelor inductive, tind ns s fie suplinite n ultima vreme de sisteme senzoriale mai
moderene, cum ar fi cele bazate pe procesarea imaginilor i utilizarea senzorilor multizonali cu IR
sau microunde. n aceste aplicaii, costul mai prohibitiv al instalaiilor de captare a informaiilor poate
fi compensat prin economiile de manoper la instalare si mentenan. Alegerea corect a amplasrii
senzorului este critic pentru operarea cu succes a acestuia. Senzorii destinai a funciona
deasupra solului trebuie testai o anumit perioad n condiiile reale, pentru a vedea cum rspund
la variaii de iluminare, trafic, temperatur, umiditate, vibraii etc.

1.1.

Bucle inductive
Detectorul de tip bucl inductiv (DBI) este cel mai comun senzor utilizat n aplicaiile de
management al traficului. Forma i mrimea variaz de la caz la caz, ntre ptrate, dreptunghiuri i
cercuri cu diametre cuprinse n intervalul 1,5m 2m.
Principalele componente ale DBI sunt una sau mai multe spire dintr-un conductor izolat amplasat
ntr-un loca din drum, un cablu de alimentare care sosete dintr-o cutie de jonc iune situat pe
marginea drumului, un dulap de echipament i unitatea electronic din interior, conectat la surse
de alimentare fixe cu rezervare.

Fig. 1.2 Modul de amplasare a echipamentului aferent unei bucle inductive detectoare
Aplicaiile se rezum la detecia trecerii vehiculelor, prezenei acestora, numrrii vehiculelor sau
determinarea dimensiunilor de gabarit (lungime, lime). Cu toate c buclele inductive nu pot
determina prin msurare direct viteza vehiculelor, aceasta poate fi totui aflat prin utilizarea unei
perechi de bucle situate la distan cunoscut n acelai ax al drumului, sau o singur bucl
prevzut cu algoritm de msur, ale crui intrri trebuie s fie lungimea buclei, lungimea medie a
vehiculului, timpul de staionare n zona activ a detectorului i numrul de vehicule numrate. Noile
8

versiuni de detectoare bucl suport si clasificarea vehiculelor, prin utilizarea unor frecven e
superioare de lucru, n vederea prilor metalice specifice vehiculelor.
Bucla realizat din cteva spire este excitat cu semnale avnd frecvenele cuprinse ntre
10
kHz 50kHz i funcioneaz ca un element inductiv cuplat cu un modul electronic. Atunci cnd
vehiculul trece sau se oprete deasupra buclei, inductana acesteia se micoreaz. Ca urmare are
loc o cretere a frecvenei oscilatorului, sesizat de montajul electronic asociat, care transform
totul ntr-un impuls ce este transmis controlerului, indicnd astfel prezena unui vehicul.
Detectoarele de tip bucl inductiv comerciale opereaz cu inductane cuprinse ntre 20 i 200

H , cu toate c n general exist obiceiul de a menine acest domeniu doar n plaja 100 300
H . O regul de calcul empiric este urmtoarea:
L=

5 PN 2
10+ N

n care P perimetrul buclei, exprimat n [m], N- numrul de spire ale buclei, L- inductan a n [

H ].

Avantaje: Operarea cu acest tip de senzori este foarte bine experimentat i cunoscut pentru toate
aplicaiile la care este potrivit (volum trafic, gabarit vehicule, prezen, direcie de deplasare i
interval ntre vehicule). Preul exclusiv al echipamentului este redus, designul este flexibil.
2. Memoriu Tehnic

La proiectarea circuitului cu microprocesor trebuie alese urmatoarele:

Un microcontroler care sa fie potrivit realizarii simularii dorite.
Un set minimal de circuite de suport pentru sistemul cu microcontroler.
Circuitele adecvate pentru realizarea functiuniilor de baza ale intersectiei.
O metoda de proiectare adecvata complexitatii schemei unui astfel de simulare.
Un mediu de dezvoltare de programe eficient pentru punerea la punct a partii software a
intrumentului.

2.1.

Schema bloc functionala

Generator frecventa
Acest generator furnizeaza frecventa semnalul folosit pentru acordarea circuitului bobinacondensator (LC) dorit. In cazul nostru pentru acordarea celor doua circuite LC frecventa
semnalului este 485KHz, iar odata cu departarea celor doua bobine, aceasta frecventa va scadea.
Circuitul generatorului de frecventa este format din un HEF4093B care este un quad poarta
NAND cu doua intrari. Fiecare poarta de intrare are un circuit trigger Schimitt, care functioneaza ca
un comutator intre doua puncte diferite pentru semnale negative si pozitive.

10

Circuit acordat LC1

Este format dintr-un grup, bobina(bucla inductiva) si condensator. Acest circuit se numeste
circuit rezonant, este format din doua componente electronice conectate impreuna; o bobina de
inductie si un condensator. Circuitul este utilizat pentru a genera o inductanta magnetica (semnal)
care poate fi transmis la un alt circuit LC. Circuitul este adus la rezonanta modificand valoarea
condensatorui in functie de marimea bobinei si frecventa pentru care dorim sa aducem circuitul la
rezonanta.
Transfer semnal circuit LC

Acest bloc ajuta la transferul semnalului de la prima bucla la cea de-a doua bucla printr-un
cuplaj magnetic.

11

Circuit acordat LC2

Este realizat in acelasi mod ca si primul circuit cu o bobina si un condesator cu valori similare
sau identice cu primul si acordat la aceeasi frecventa cu primul circuit rezonant si este folosit pentru
a receptiona semnalul de la emitator (circuitul rezonant 1).
Amplificator
Este folosit la amplificarea semnalului de la iesirea circuitului acordat LC2, pentru a facilita
compararea semnalelor, ajutand la amplificarea (cresterea) unui semnal slab.
Este format dintr-un LM741 intr-o configuratie cu un factor de amplificare de 20 ori, acest
integrat prezinta doua intrari, unul inversor si unul neinversor si anume pinul 2, respectiv 3.
Circuit redresare si filtrare
Este un circuit de rederesare si filtrare monoalternanta a semnalului primit de receptor si ajuta la
eliminarea impuritatilor din semnal.
Amplificator comparator
Acest bloc are rolul de a prelua semnalul redresat si filtrat de la circuitul de redresare pentru
a-l putea amplifica, si apoi trimite catre blocul de procesare, adica catre microcontroller.
Preluare semnal cu uC
Acest bloc foloseste uC Atmega2560 pentru a prelua semnalul final de la amplificatorul 741
pentru a putea genera un semnal logic de 1 cand a trecut o bucata metalica pe deasupra bobinei,
respectiv 0 cand pe deasupra bobinei nu este detectata o interferenta in campul de inductie.
Compararea semnalului primit
Acest bloc va primi semnalul si il va interpreta ca o valoare logica.
Trimiterea datelor catre semafor
In acest bloc valoarea semnalului primit de la circuitul anterior este transmis catre semafor
dupa ce va fi prelucrat sa execute o anumita functie.Acest semnal se va transmite catre semafor
prin intermediul unei seriale cu intrarile Rx respectiv Tx.
Inceperea ciclului de semaforizare
In momentul receptionarii semnalului 1 sau 0 de la fiecare circuit de detectie, va incepe ciclul
de semaforizare in functie de regulile aplicate fiecarei situatii din intersectie.

2.2.

Schema electrica
12

Circuit generator de frecventa 4093

Acest generator de frecventa este compus dintr-un integrat 4093 care este un quad poarta
NAND cu doua intrari are rolul de a comuta intre doua puncte diferite pentru semnale negative si
pozitive pentru generarea frecventei. Este alimentat la 5V curent continuu, fiind compus dintr-o
rezistenta semireglabila si un condensator cu rol de modificare a frecventei semnalului generat.
Circuit de detectare a unei mase metalice

13

Circuitul de detectie este format din doua circuite rezonante care este format din bobina(bucla
inductiva) si condensator, acordat pentru o anumita frecventa. Circuitul este utilizat pentru a genera
o inductanta magnetica (semnal). Circuitul este adus la rezonanta modificand valoarea
condensatorui in functie de marimea bobinei si frecventa pentru care dorim sa aducem circuitul la
rezonanta.
Circuit de amplificare semnal

Acest circuit preia semnalul provenit de la circuitul rezonant receptor, amplificandu-l de 20 de ori
prin intermediul integratului 741 cu ajutorul celor doua rezistente conectate in serie.
Circuitul de redresare si filtrare

Este un circuit de rederesare si filtrare monoalternanta a semnalului primit de receptor si ajuta la

eliminarea impuritatilor din semnal, acest lucru facandu-se cu ajutorul celor doua diode 1n4148 care
sunt folosite la aplicatiile cu switching de pana la 100MHz.

Circuit de amplificare
14

2.3.

Realizare practica si rezultate experimentale

Pentru inceput ne-am gandit la ce avem nevoie pentru realizarea practica a cablajului unui
circuit de detectare a autovehiculelor de pe partea carosabila.
Primul pas a fost sa identificam blocurile functionale ale intregului circuit, acestea fiind
explicate mai sus.
Ca prim bloc am ales un circuit generator de frecventa 4093 care are rolul de a ne permite
selectarea frecventei necesara functionarii corecte a buclelor inductive.Frecventa de lucru dorita de
noi a fost de 480kHz, pentru doua bobine ce acceasi dimensiune la o distanta de 20cm (desenele
de mai jos arata functionalitatea acestei frecvente).
Acel integrat 4093 este un astabil multivibrator cu rol de selectare a polarizarii
semnalului.Condensatorul C6 are rolul de a modifica frecventa si astfel pentru o frecventa de
500kHz calculul a dus la o valoare a condensatorului de : C6 = t/Rln(Vdd/Vt) unde timpul pentru
500kHz este de 20ms. Potentiometrul are rolul de a ajusta frecventa si a fost ales 500kOhm pentru
a putea compensa valoarea condensatorului.
Al doilea bloc cel de detectare a unei mase metalice este un circuit de acordare. Formula
dupa care s-a calculat valoare bobinei : L=0,01*D*N^2. (D = dimensiune; N = nr spire);
Al treilea bloc cel de amplificare a semnalului a fost ales deoarece era nevoie de o marire a
puterii semnalului receptionat pentru ca microcontrolerul sa poata primii semnalul nebruiat.Cele
doua rezistente R1 si R2 avand acele valori au rolul de a amplifica semnalul de 20 de ori (Av =
R20/R19) deoarece la acea amplificare am putut sa stabilizam semnalul primit.
Al patrulea bloc este cel de redresare si filtrare deoarece aveam nevoie ca semnalul primit
sa nu prezinte varfuri de curent pentru a putea avea un semnal cat mai limpede, astfel am ales
doua diode 1N4148 care au rol de impedicare la alimentare cu curent negativ, iar condensatorul
C12 are rol de filtrare la o valoare dorita calculata astfel : C12 = 1 / f R, astfel cu ajutorul acestui
circuit am putut limita valoarea tensiunii de iesire astfel incat sa nu depaseasca 1,5 V ( am folosit
pentru acesta si doua rezistente la iesire pentru a limita curentul).
Ultimul bloc care este unul tot de amplificare a semnalului, a fost utilizat pentru a putea avea
un semnal clar la iesire care ajunge la tensiunea de 12V (Av=R22+R21 / Rp + 1).
Am constatat ca odata cu marirea distantei dintre cele doua bobine amplificarea va scadea
si atunci va fi necesara reglarea frecventa de lucru a circuitului.Cu cat distanta dintre bobine este
mai mare cu atat factorul de cuplaj este mai bun, detectand corect masina ce trece pe deasupra
acestor bobine.
Am observat ca la frecventa de 500kHz apare fenomenul de rezonanta.
In momentul in care un obiect metalic apare in raza acestor bobine atunci semnalul sinusoidal primit
de receptor va scadea ca in figura 2.3.2 de mai jos.

15

Fig.2.3.1. Reprezentare semnal nemodificat

Fig.2.3.2. Reprezentare semnal modificat la trecerea unui obiect metalic

Fig.2.3.3. Realizarea practica a principiului de detectie

Pentru validarea solutiei propuse am realizat o simulare numerica a functionarii intersectiei
utilizant platforma arduino. Codul sursa aferent simularii este prezentat in anexa nr.1.
3. Calculul Economic
16

Nume componenta

Nr.de componente

Pret (LEI)

Integrat 4093

2.5

Semiregrabil 500k

1.2

Condensator 120pF

0.27

Rezistenta 500

0.2

Condensator 330nF

0.3

Bobinele

10

Rezistenta 1k

0.2

Rezistenta 20k

0.3

Condensator 1nF

0.2

Dioda 1n4148

0.8

Condensator electrolitic 100nf

1.5

Rezistenta 100k

0.2

Semireglabil 100k

1.2

UA741CN

0.8

Rezistenta 200

0.2

Led verge 5mm

0.4

LED rosu 5mm

0.4

Led galben 5mm

0.4

Rezistente 100

0.2

Rezistente 470

0.3

Comutatoare

Arduino mega

250

Placa polistiren

10

Autocolant

15

Textolit

TOTAL:

55

343.47

Etape de realizare ale cablajului

17

se pregateste placuta de cablaj imprimat,taindu-se la dimensiunea necesara slefuindu-se cu un

glasspapier foarte fin;
se utilizeaza cablajul gaurit in vederea lipirii componentelor electronice

4. Concluzii
Echipamentul de dirijare si fluidizare al traficului rutier cu bucle inductive pare a fi unul din
cele mai reusite sisteme care reprezinta o eficienta mai ridicata decat alte metode de detectie insa
are si anumite dezavantaja, deoarece nu exista echipamente perfecte.
Avantajul buclelor inductive este acela ca au un design flexibil si permit satisfacerea unei
largi categorii de aplicatii, asigura masurarea parametrilor de baza ai traficului (volum, prezenta,
gabarit, viteza, directie si interval de timp intre vehicule. Daca se folosesc frecvente de lucru ridicate
se pot asigura si informatii de clasificare al vehiculelor.

Bibliografie

[1] R.S. Zebulum, M.A. Pacheco, M.M. Velasco, Evolutionary Electronic Automatic Design of
Electronic Circuits and Systems by Genetic Algorithms, CRC PRESS, Boca Raton, Florida,
2002.
[2] E. Sanchez, M. Tomassini, Towards evolvable hardware, Springer Verlag, Berlin Heidelberg
New York, 1996.
[3] I. Sztojanov, S. Paca, On a genetic Algorithm based optimization study for a traffic light
controller, The 10-th International Scientific and Applied Science Conference ELECTRONICS
ET 2001, September 2628, Sozopol, Bulgaria, 2001.
[4] Stefan Antoniu, Stefan Poli, Eduard Antoniu Masurari electronice, Ed.Cartea Studenteasca,
Bucuresti, 2011.
[5] Angel Ciprian Cormos, Dorin Laurentiu Buretea, Valentin Iordache Circuite Logice, Ed. Cartea
Studenteasca, Bucuresti,2011.
[6] Angel Ciprian Cormos, Valentin Iordache,Claudia Maria Surugiu Materiale si componente
pasive electronice, Ed.Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2011.
[6] http://www.wikipedia.org
[7] http://www.electronics-lab.com/
[8] http://www.arduino.cc/

18

19